|
Memorialul Sighet
(http://www.memorialsighet.ro/)
"Memorialul
Victimelor Comunismului si al Rezistentei a fost gandit si
initiat inca din 1992 de catre presedinta Aliantei Civice, Ana Blandiana, si
realizat in urmatorul deceniu impreuna cu Romulus Rusan si o prestigioasa
echipa de istorici, arhitecti, constructori si designeri.
In
ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul
Europei. Dupa ce doua delegatii de experti au vizitat Sighetul, Consiliul
Europei a intocmit, in 1995, un studiu-raport si a luat Memorialul sub egida
sa. In 1998 Consiliul Europei aseza Memorialul de la Sighet printre
principalele locuri de pastrare a memoriei continentului, alaturi de Memorialul
de la Auschwitz si Memorialul Pacii din Normandia.
Format dintr-un Muzeu - situat in fosta inchisoare politica din Sighet -
si un Centru international de studii asupra comunismului - cu sediul in
Bucuresti - Memorialul are ca scop reconstituirea si pastrarea memoriei
unor popoare, in particular a celui roman, carora timp de jumatate de secol li
s-a indus in constiinta o istorie falsa.
Desi
situat departe de Bucuresti, in extremitatea nordica a Romaniei, Memorialul
Sighet are o pozitie centrica in geografia Europei si este situat pe un traseu
privilegiat al turismului cultural, fiind vizitat atat de romani, cat si de
foarte multi turisti din strainatate.
Muzeul, care adesea este confundat
el singur cu Memorialul, a fost creat de catre Centrul International
de Studii asupra Comunismului, care l-a premers de fapt si continua sa
functioneze, alimentandu-l cu noi date, documente si achizitii. Creat in 1993
de Ana Blandiana si Romulus Rusan, fiintand mereu in criza de fonduri si
personal, Centrul a reusit sa produca proiectele de reabilitare si
dotare a muzeului, banca de date necesara umplerii acestuia cu un continut
realist si credibil. S-a structurat in cateva departamente, a caror activitate
va fi descrisa in continuare. S-a preocupat de atragerea unor colaboratori
valorosi, de crearea unei promotii de cercetatori tineri, chiar daca n-a avut
posibilitatea sa faca prea multe angajari. A stimulat dezbaterea unor teme
importante, pe terenuri neexploatate, in cadrul simpozioanelor, seminariilor,
atelierelor si meselor rotunde."
Departamentul de Istorie Orala
Infiintat inca din 1993, de
Romulus Rusan, dupa o consultanta oferita de National Sound Archive din Londra,
director Robert Perks, departamentul de istorie orala si-a propus conservarea
memoriei recente prin realizarea anchetelor cu fostii detinuti politici si cu
cei care au trait experiente semnificative in timpul regimului comunist. Arhiva
de istorie orala cuprinde peste 3000 de ore de inregistrari.
Inregistrarile sunt sistematizate pe baza unor fise, care sunt introduse
in computer intr-o baza de date, in vederea cercetarii. Buna parte din casetele
audio au fost copiate pe CD-uri, metoda care ofera sunetului fiabilitate si
permite studii comparative.
In afara anchetelor de istorie orala realizate de colaboratorii
Departamentului de istorie orala, fondul arhivistic s-a imbogatit prin
achizitii si donatii.
Totodata, functionarea departamentului de istorie orala a permis
atragerea in cercetare a unor tineri istorici aflati atunci pe bancile
facultatii sau chiar ale liceului. Au fost organizate in acest scop vizite de
recrutare in universitati, precum si ateliere de istorie orala (la Vaslui in
martie 1996, la Mangalia, in septembrie 1998, si la Sighet, in iulie 2002 si
iulie 2003). Cea mai semnificativa promotie de istorici parvine de la
Facultatea de Istorie din Bucuresti, ai carei absolventi (in 1997) colaboreaza
si azi cu Centrul. Dintre ei provine Ioana Boca, angajata in 1998 custode de
istorie orala si careia i s-a incredintat in 2001 secretariatul stiintific al
Centrului. De la Facultatea de Istorie din Cluj (seriile 1997 si 1998) provin
cercetatorii Andrea Dobes si Robert Furtos, care lucreaza in cadrul Muzeului de
la Sighet. Au mai fost angajate absolvente din ultimele serii ale facultatilor
de istorie din Bucuresti si Constanta. Cel mai veche custode si responsabil al
departamentului este Georgeta Pop, absolventa a seriei 1972 a facultatii de
istorie din Bucuresti.
Principale teme de cercetare:
Gulagul romanesc, Fenomenul Pitesti, Colectivizarea agriculturii,
Demolarile din timpul regimului Ceausescu, Disidenti si oponenti ai regimului
Ceausescu, Exilul romanesc, Familia in comunism, Miscari studentesti,
Rezistenta anticomunista din munti
Departamentul
editorial
Departamentul
editorial editeaza buletine informative, ghiduri si caiete de sala, precum si
cinci importante colectii de istorie contemporana. In total au fost publicate,
sub redactia lui Romulus Rusan, peste 15.000 pagini care au intrat in
biblioteca si bibliografiile de istorie recenta.
Arhiva cuprinde:
documente privind
anchetele si detentia fostilor detinuti politici din perioada comunista
(sentinte, procese verbale de ancheta, procese verbale de perchezitie, mandate
de arestare, bilete de eliberare etc.). Documentele au fost obtinute de la
persoane sau copiate din arhivele diferitelor institutii care le detineau.
jurnale, marturii
scrise ale celor care au suferit in perioada comunista, scrisori din inchisoare
sau scrisori trimise celor inchisi
fotografii -
peste 2000 - ale unor fosti detinuti politici, fotografii din dosarele
intocmite de organele de represiune dupa arestare, fotografii din domiciliul
obligatoriu, instantanee de familie, lideri comunisti
filme documentare
privind perioada comunista
Pe baza
materialelor din arhiva se creeaza diverse baze de date care vor usura munca
cercetatorilor.
Baze de date:
evidenta
persoanelor care fost in inchisorile comuniste
persoanele care
au murit in sistemul concentrationar romanesc
Sectiunea
"Colectii"
Sectiunea
"Colectii" cuprinde obiectele care au intrat in patrimoniul
Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei de la Sighet, prin
donatii sau achizitii. Obiectele au apartinut fostilor detinuti politici
(obiecte realizate in inchisoare, hainele cu care au venit din inchisori etc.)
Departamentul
de cercetare
In
cadrul acestui departament sunt intreprinse cercetari legate de subiecte din
istoria comunismului romanesc, privind rezistenta anticomunista, sistemul
concentrationar romanesc, dar si privind celelalte tari est-europene. Se
lucreaza cu cercetatori angajati, dar si cu foarte multi colaboratori din
Romania, din celelalte state est-europene si din Europa Occidentala.
·
realizarea unor studii specifice
·
pregatirea simpozioanelor si tinerea de conferinte pe diverse teme
·
pregatirea ghizilor
·
cooperarea cu celelalte departamente pentru promovarea Memorialului
Baze
de date la care se lucreaza:
Baza
de date "Detinuti politici morti in inchisoare in perioada comunista"
- nefinalizata
baza
de date cuprinde pana in prezent aproape 8000 de nume ale celor care au murit
in inchisori, lagare de munca, domiciliu obligatoriu, deportare sau azile
psihiatrice. Informatiile sunt verificate din mai multe surse, care sunt
mentionate in dreptul fiecarui nume
Fondul
"Fise de incarcerare" si baza de date "Fise de incarcerare"
Copii
ale fiselor de incarcerare ale fostilor detinuti politici, fise intocmite de
aparatul represiv din perioada comunista.
Baza de date - la
care se lucreaza - contine toate informatiile dintr-o fisa, permitand apoi
coroborarea datelor pentru a se obtine diverse statistici.
Departamentul
pentru expozitii
gandirea,
pregatirea, realizarea si organizarea expozitiilor permanente si temporare de
la Muzeul Memorial din Sighet
organizarea si
pregatirea expozitiilor itinerante"
Simpozioane
15 mai 1993, Sighet "De
la adevarui istoric la judecata istoriei"
10 - 12 iunie 1994, Sighet "Memoria
ca forma de justitie"
9 - 11 iunie 1995, Sighet "Instaurarea
comunismului: intre rezistenta si represiune"
7 - 9 iunie 1996, Sighet "Anul
1946 - Inceputul sfarsitului"
20 - 22 iunie 1997, Sighet "Anul
1947 - caderea cortinei"
19 - 21 iunie 1998, Sighet "Anul
1948 - institutionalizarea comunismului"
2 - 4 iulie 1999, Sighet "Anii
1949-1953 - mecanismele terorii"
7 - 9 iulie 2000, Sighet "Anii
1954-1960 - Fluxurile si refluxurile stalinismului"
13 - 15 iulie 2001, Sighet "Anii
1961-1972 - tarile Europei de Est intre sperantele reformei si realitatea
stagnarii"
5 - 7 iulie 2002, Sighet "Anii
1973-1989 - cronica unui sfarsit de sistem"
Mese rotunde
18 - 19 decembrie 1996, Timisoara "Decembrie
1989 - o enigma care implineste sapte ani"
28 februarie 1997, Bucuresti "Arhivele
partidului comunist si ale Securitatii - acces si legislatie"
4 - 5 iunie 1997, Bucuresti"Vizita
la Academic Civica a dr. Joachim Gauck, seful Oficiului pentru studierea
dosarelor STASI din RFG"
29 decembrie 1997, Bucuresti "1947
- cincizeci de ani de la lovitura de stat din 30 decembrie 1947"
23 - 25 iunie 1998, Sighet "Scriitori
in inchisori. Intre libertatea fizica si libertatea spirituala"
18 - 19 decembrie 1999, Timisoara "1989
- 10 ani dupa"
31 martie 2000, Bucuresti "10
ani de la proclamatia de la Timisoara"
8 mai 2000, Sighet "Cincizeci
de ani de la arestarile din 5/6 mai 1950 - distrugerea elitelor romanesti"
20 septembrie 2000, Bucuresti "Emigrarile
germanilor din Romania"
28 martie 2002, Bucuresti "Istoriografia
romana in perioada comunista"
29 mai 2002, Bucuresti "Oponenti
si disidenti in epoca Ceausescu"
8 noiembrie 2002, Bucuresti "Brasov
- 15 noiembrie 1987"
29 noiembrie 2002, Bucuresti "Bukovski
la Sighet"
2 februarie 2003, Sighet "Iuliu
Maniu, 50 de ani de la moarte"
4 februarie 2003, Bucuresti "Iuliu
Maniu - un creator de istorie"
17 aprilie 2003, Bucuresti "Gheorghe
I. Bratianu, 50 de ani de la moarte"
19 aprilie 2003, Sighet "Gheorghe
I. Bratianu"
5 iunie 2003, Sighet "Ziua
Memoriei"
25 iunie 2003, Bucuresti "Ioan
Suciu"
6 iulie 2003, "La
ce foloseste istoria in post-comunism. Rolul Memorialului de la Sighet si a
Scolii de Vara"
11 ianuarie 2004,"Cruciada
Copiilor"
28 martie 2004, "20
ani de la demolarea asezamintelor brancovenesti"
30 aprilie 2004, "Un
sfert de secol de la S.L.O.M.R."
Scoala de vara
Incepand cu anul
1998 Memorialului Sighet i-a fost adaugata o dimensiune temporala, prin
organizarea unei Scoli de Vara pentru adolescenti.
In primul an
experimentul a fost numai pe jumatate o reusita. Convocarea cursantilor a fost
facuta dupa listele de castigatori ai Olimpiadelor de istorie din acel an, iar
atmosfera a avut un caracter oarecum conformist si lipsit de miza din partea
elevilor (desi printre conferentiarii invitati s-au numarat Constantin Ticu
Dumitrescu, Alicija Wancerz-Gluza si Peter Jacubovski - de la organizatia Karta
din Varsovia - si fostul partizan din Muntii Fagarasului Ion Gavrila Ogoranu).
Farmecul Scolii de Vara s-a dezvaluit abia
de la a doua editie a Scolii, din 28 iunie -8 iulie 1999, cand pentru
selectionarea cursantilor Fundatia Academia Civica a organizat un concurs pe o
tema incitanta "Ce stiu eu despre anii comunismului?". Au concurat
300 de elevi din Romania, Republica Moldova si Ucraina, pentru abia 100 de
locuri. Participarea elevilor de dincolo de frontiere s-a datorat unei
intamplari: ziarele din Chisinau si Cernauti au reprodus anuntul publicat in "Romania
Libera" si "22", astfel incat intalnirea
adolescentilor din trei tari a fost o "imagine vie a Romaniei in
integralitatea sa etnica", asa cum avea sa scrie Adrian Marino mai tarziu.
Rector al Scolii de Vara, in acest an, ca si in urmatorul, a fost istoricul britanic
Dennis Deletant, iar printre invitatii de marca s-au numarat: Mircea Carp
(München), Petre Diaconu (Bucuresti), Liviu Tarau si Virgil Tarau (Cluj) Gh.
Iancu (Cluj), Gh. Cipaianu (Cluj), Serban Radulescu Zoner (Bucuresti),
Alexandru Zub (Iasi), Paul Michelson (Huntington, SUA), Ernest Latham
jr.(Washington D.C.), Anatol Petrencu (Chisinau), Ulrich Burger (Berlin), Aurel
Pentelescu (Bucuresti) Dumitru Sandru (Iasi), Cornel Nicoara (Iasi), Marius
Oprea (Bucuresti) Romulus Rusan (Bucuresti), Ana Blandiana (Bucuresti), precum
si fostii detinuti politici Aurel Visovan, Gheorghe Bulacu, Vasile Tivadar, Ion
Ilban din Sighet si Gheorghe Andreica din Constanta.
Discutiile extrem
de deschise, aprinse si chiar polemice dintre elevi si profesorii lor aveau sa
creeze un "stil Sighet", care s-a transmis si asupra celor trei
editii urmatoare.
Editia a IV-a, din iulie 2001, a avut o
tema de concurs dubla: "Familia in care as vrea sa traiesc" si
"De unde vine extremismul". Noul rector al Scolii a fost
Stephane Courtois, autorul principal al celebrei "Carti negre a
comunismului". Centrul International de Studii asupra Comunismului si
Fundatia Academia Civica avusesera contacte cu el inca din 1998, cand un
colectiv de cercetatori coordonat de Romulus Rusan a alcatuit Addenda
"Cartii negre" si harta Gulagului (ambele aparute in versiunea
romaneasca, prima din cele 26 care aveau sa se acumuleze). Familiaritatea lui
Courtois cu elevii a marit si mai mult gradul de comunicativitate al Scolii,
care si in acest an avea sa adune nume prestigioase (intre acestia actori de
psihodrama din Oslo ca Wenche Elena Medboe si Bernhard Halle), dar si
academicianul Alexandru Zub, Mircea Carp, Ion Caramitru, eseistul Michel Thomas
Penette, conducator al proiectului Consiliului Europei "Itinerarii
europene", profesorii Anatol Petrencu si Eugenia Bulat de la Chisinau,
Ioana Voicu-Arnautoiu, fiica lui Toma Arnautoiu, Andrei Ursu, fiul disidentului
Gheorghe Ursu, profesoara Sanda Golopentia din SUA, fiica sociologului Anton
Golopentia, Christian Mititelu, directorul postului de radio BBC in limba
romana, profesorul Serban Radulescu-Zoner, Romulus Rusan si Ana Blandiana. O
sesiune a fost dedicata discutiilor intre "seniorii" scolii de vara
din anii precedenti, iar alta dezbaterii elevilor basarabeni despre situatia
culturii in tara lor.
Editia a V-a a avut parte de un concurs
dificil. Intrebarea a fost "Vreti sa deveniti oameni politici? Daca da,
argumentati; daca nu, argumentati". Pe cat de incitanta, pe atat de
grea, intrebarea a stimulat raspunsuri aproximative, adesea mergand pe langa
obiect. Dar cei 100 de elevi prezenti (28 din R. Moldova) au avut bucuria unei
serii de profesori de exceptie: marele disident anticomunist Vladimir Bukovski,
Stephane Courtois (in aceasi calitate de rector), Nicolas Werth, Petruska
Sustrova, Anatol Petrencu, Alexandru Zub, Mircea Carp, Marius Oprea si insasi
organizatoarea scolii, Ana Blandiana. Editia a V-a a avut un caracter deosebit
si prin faptul ca, in atmosfera de patrunzatoare schimburi de idei, au fost
compuse in timpul ei doua carti: "Bukovski la Sighet" (volum
de prelegeri, interviuri, dezbateri) si "Scoala Memoriei"
(prelegerile celor noua profesori, avand ca supliment 45 de raspunsuri la
intrebarea de concurs). Cele doua carti au inaugurat colectia de "Istorie
orala" a Centrului de Studii. O a treia carte publicata de CIMS
a fost romanul autobiografic "Si se intoarce vantul" de
Vladimir Bukovski, care impreuna cu celelalte, s-a bucurat de o primire de
public si presa exceptionala.
De altfel si cele
trei editii anterioare ale Scolii de Vara (mai precis concursurile lor) au
produs carti: "Exercitii
de memorie" (ed. 2000, premiata la Targul de Carte
"Gaudeamus" Cluj cu premiul "Adrian Marino"), "Exercitii de speranta",
"De
unde vine extremismul", "Cum as vrea sa fie familia mea"
(2001). Impreuna, cele patru carti au alcatuit seria "adolescent"
din cadrul "Bibliotecii
Sighet", una din cele mai vii prezente din peisajul publicistic
al tinerei generatii.
De altfel, Scoala
de Vara a fost definita de Vladimir Bukovski drept un loc unic din cele pe
care le cunoaste, prin faptul ca propune adolescentilor o privire vie si fara
prejudecati asupra istoriei traite de generatiile cele mai recente, in afara
dogmelor si rigorilor scolare.
Intre 7 si 15
iulie 2003 a avut loc cea de a VI-a editie a Scolii de Vara. Aceasta
manifestare, desfasurata in sala de conferinte a Memorialului Victimelor Comunismului
si al Rezistentei, a avut un continut predominant istoric, dar s-a adresat si
studiului sociologic, al mentalitatilor, culturii, vietii cotidiene.
Au participat 100
de adolescenti din Romania si Republica Moldova, selectionati printr-un concurs
scris, lansat in luna aprilie. Media de varsta a celor 100 elevi este de 16,5
ani.
Cei care au
predat, in numar de 30, au fost istorici, medici, economisti, ziaristi,
analisti politici, scriitori, compozitori, cineasti din Romania, Germania,
Franta, Elvetia, Anglia, Statele Unite, Cehia, Polonia, Republica Moldova.
Deasemenea, s-au rememorat episoade din anii 50 participanti la miscarea de
rezistenta anticomunista din muntii Apuseni, Fagaras, Vrancei si Bucovinei.
(Lucretia Jurj-Costescu, Ion Gavrila-Ogoranu, Gavril Vatamaniuc, Octavian
Fornica). Bogdan Lis, lider istoric al Solidaritatii poloneze, a vernisat o
expozitie donata Memorialului Sighet de Institutul Polonez.
Rectorul Scolii de
Vara a fost reputatul istoric al comunismului Stephane Courtois, iar printre
cei ce au tinut prelegerile s-au numarat medicii psihiatri Ion Vianu si Alexei
Masec, comentatorii Christian Mititelu, Nestor Ratesh, Dan Pavel, Ioana
Voicu-Arnautoiu, scriitorii Ana Blandiana, Romulus Rusan, Sanda Stolojan,
Andrei Brezianu, Petruska Sustrova, compozitorul Aurel Stroe, istoricii Serban
Papacostea, Alexandru Zub, Serban Radulescu-Zoner, Armand Gosu, Dennis
Deletant, Ulrich Burger, Helmut Mueller-Enbergs, Pavel Zacek, Pavel Buzek,
economistul Matei Paun.
Intr-o dezbatere de istorie recenta a fost analizata cartea "Nu
putem reusi decat impreuna" de Dan Pavel si Iulia Huiu.
|