| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Pe harta României sunt înscrise locurile unde au pierit sute
de mii de fiinte omenesti care s-au opus comunismului. |
|
|
| AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
| Aceastã rubricã este la dispozitia tuturor celor care au
suferit în deportare, închisori, lagãre, domiciliu obligatoriu. Fãcând loc în
primul rând marilor spirite ale culturii noastre, dintre care multi au pierit în
acele locuri, rubrica este deschisã si unor persoane mai putin notorii (tãrani,
muncitori etc.), ilustrându-se astfel supliciul unui întreg popor.
|
| Pitesti - aprilie 1949 - august 1951 |
Fag Negrescu |
| Autorul al cãrui tatã a fost asasinat de comunisti,
este arestat ca student si petrece 15 ani în puscãrie, dintre care peste 2 ani
în groaznica închisoare de la Pitesti unde are parte dee celebra "reeducare".
| |
| COPII ÎN TEMNITELE COMUNISTE |
| Nici temnitele, nici, de altfel, plutoanele de executie, nu
i-au crutat pe copii din România sub regimul comunist. |
| Am făcut parte din "lotul francez" |
Micaela Ghitescu |
| Autoarea, scriitoare si publicistã, a fost arestatã si
condamnatã la sfârstul adolescentei pentru "vina" de a fi urmat cursurile
Liceului francez din Bucuresti. | |
| REZISTENTA ARMATÃ ANTICOMUNISTÃ ÎN
ROMÂNIA |
| Dintre tãrile cãzute în orbita sovieticã la sfârstul celui
de-al doilea rãzboi mondial, doar în România comunismul a întâmpinat o
rezistentã armatã, care a durat, din august 1944, pânã prin 1959 - 1960, când a
fost înfrântã. Rubrica prezentã este deschisã martorilor acelor ani de glorie si
martiriu, putin cunoscutã, din istoria noastrã. |
| Pagini din rezistenta armată anticomunistă
|
Alexandru Marinescu |
| Autorul a participat, alãturi de familie si d întreaga
regiune, la lupta de rezistentã din munti, petrecând apoi zece ani în temnitele
comuniste. Memoriile sale se încheie cu olistã de 33 de participanti la miscarea
de rezistentã armatã în muntii Fãgãras, zona comunei Nucsoara (Muscel), morti în
luptã, executati sau ucisi în închisoare. | |
| AL DOILEA CERC AL SUFERINTEI |
| În primul cerc al suferintei se afla detinutul politic
insusi. În al doilea, sotul/sotia, copii, restul familiei. Prezenta rubricã este
la dispozitia lor |
| Visuri spulberate |
Maria Visa |
| Autoarea, sotia unui fost detinut politic care isi
începuse calvarul de penitenciar încã din 1941 ca "luptãtor antifascist",
continuându-l apoi, timp de 9 ani, ca "anticomunist" (dintre acestia, 2 ani în
URSS), îsi relateazã dificultãtile de supravietuire împreunã cu cei doi
copii. | |
| GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE |
| În aceastã rubricã sunt evidentiate ideile democratiei si
demonstrate, prin contrast, gravele prejudicii aduse omenirii de regimurile
totalitare, în special de comunism. |
| Criza epocii actuale |
Augustin Visa |
| Doctor în Stiinte Economice si Politice, autorul, care
a petrecut 9 ani în detentie, dintre care doi ani în URSS, a murit cu câteva
luni înainte de prabusirea comunismului mondial. Eseul de fatã, datat septembrie
1984, este inedit. | |
| MEMORIA TÃRANULUI ROMÂN |
| Rubrica aceasta îsi propune sã prezinte tragedia tãranului
român sub robia comunistã |
| Drăgoesti - satul martir |
Sanda Diaconescu |
| Scriitoarea, originarã din acest sat situat la 40 km de
Bucuresti, a cãrei propie mamã a fost detinutã si torturatã în închisorile
comuniste, prezintã mãrturiile a 12 supravietuitori asupra modului cum s-a
desfãsurat "colectivizarea" în satul
respectiv. | |
| MARI PERSONALITÃTI ROMÂNE IZGONITE DIN
TARÃ |
| Rubrica aceasta pune în luminã marile inteligente creatoare
românesti care, în urma represiunilor regimului comunist, au fost obligate sã
emigreze sau au fost, pur si simplu, izgonite. |
| Enescu în exil |
Pascal Bentoiu |
| Autorul, remarcabil compozitor si teoretician al
muzicii, se ocupã de ultimii 9 ani de viatã pe care marele muzician George
Enescu i-a petrecut în exil. | |
| MEMORIA, A DOUA EXISTENTÃ |
| Spicuim, din articolul-program al revistei: "...asa cum un om
lipsit de memorie înceteazã sã mai fie om, o tarã frustratã de trecutul ei îsi
pierde pentru totdeauna identitatea." Aceastã afirmatie este exemplificatã prin
prezenta rubricã. |
| Viata mea (partea a III-a) |
Mahatma Gandhi |
| Capitolul publicat acum se intituleazã Viata la
Londra. | |
| COMUNISMUL VÃZUT DIN INTERIOR |
| "Marea" revolutie bolsevicã din noiembrie 1917, experimentatã
pe poporul rus, s-a reprodus cu fiecare popor cãzut, dupã al doilea rãzboi
mondial, sub ghearele comunismului. În aceastã rubricã se prezintã mãrturiilor
unor paticipanti directi la înfãptuirea acelei revolutii. |
| URSS - tara marii minciuni |
Boris Suvarin |
| Autorul fondator al PCF, unul din secretarii
Internationalei a III-a, colaborator al lui Lenin, Trotki, Zinoviev, Buharin
etc., prieten al lui Panait Istrati, devine, alãturi de acesta, un luptãtor
anticomunist lucid. | |
| MEMORIA MARILOR EVENIMENTE
ISTORICE |
| În istoria fiecãrui popor existã, în cursul marilor
evenimente, unele fapte minore, necunoscute de public, dar care au o importantã
majorã, fie pentru momentul istoric propriu-zis, fie pentru personalitãtile
implicate. Asemenea fapte sunt consemnate în prezenta rubricã. |
| Bomba de jos în sus |
Emil Ghilezan |
| Fruntas al PNT si subsecretar de stat la Finante în
primele douã guverne de dupã 23 August 1944, autorul a fost martor la lichidarea
partidului sãu de cãtre comunisti. | |
| MEMORIA ARMATEI ROMÂNE |
| Aceastã rubricã prezintã prima si cea mai dezastruoasã în
consecinte, a crimelor sãvârsite de comunism în România: lichidarea elitei
armatei române. |
| FIGURI DE MARI OSTASI ROMANI STIGMATIZATI ÎN REGIMUL
COMUNIST |
|
| Se începe prin prezentarea a cinci figuri tragice de
mari generali, marginalizati sau chiar lichidati fizic de
comunisti. | |
| "MEMORIA" ÎN PREZENT |
| Dupã prezentarea Expozitiei comemorative a victimelor
regimului comunist (septembrie - octombrie 1992), se face un APEL pentru
realizarea unui Muzeu permanent al GULAGULUI ROMANESC |
|
|
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT - LITERA
G |
| Continuã "catalogul celor ucisi în lupta contra
comunismului", inaugurat în primul numãr. Este vorba de persoane ucise
nemijlocit de Securitate si al cãror sfârsit tragic este cunoscut cu
certitudine. |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| O rubricã de sfâsietoare corespondentã, pusã la dispozitia
persoanelor dornice sã afle detalii despre fiintele iubite, dispãrute fãrãurmã
în temnitele comuniste, sau în deportare, domiciliu obligatoriu, exil
etc. |
|
|