|
|
|
|
|
| PIESĂ LA DOSARUL PITESTI |
|
| Cu articolul care urmeazã se deschide realmente
"Dosarul Pitesti" semnalat în "preambulul" din primele douã numere ale revistei
ca un fenomen criminal unic în lume. Grigore Dumitrescu - Camera 4 - spital
Pitesti Autorul, martor nemijlocit al crimelor ce s-au petrecut la Pitesti în
epoca în care acestea erau la apogeu, ne relateazã unul din momentele în care
închizitorul sef, omul Securitãtii, studentul renegat Eugen Turcanu, îsi tortura
una din victime, coleg cu el. Textul de fatã este un fragment din romanul
"Demascarea". | |
| SCRIITORI ROMANI CARE AU TRECUT PRIN ÎNCHISORILE
COMUNISTE |
|
| Este o listã cu scriitori români, membrii titulari ai
Uniunii Scriitorilor care au fost închisi ca detinuti politici. Lista urmeazã a
fi completatã în numerele viitoare ale revistei, cãci numãrul este mult mai
mare. | |
| GEOGRAFIA DETENTIEI |
| Este retipãritã harta României, hartã care marcheazã toate
închisorile si lagãrele în care au pierit sute de mii de oameni, detinuti
politici. |
|
|
| LITERATURA DE DUPÃ SARMA GHIMPATÃ |
| În toate regimurile totalitare câte au existat în România în
acest secol (sub Carol al II-lea - 1938-1940; sub legionari - 1940-1941; sub
Antonescu - 1940-1944), detinutul politic era privat doar de libertate si de
alte drepturi. Comunismul însã i-a intezis toate celellate drepturi, cu scopul
evident de a-l extermina. Astfel, în temnitele comuniste era interzis sã
pãtrundã urmã de creion si hârtie. Asta a însemnat o mare suferintã pentru
intelectualul detinut. El însã a gãsit solutia sã învingã acest handicap, cãci
si-a scris opera mental, memorizând-o si a împãrtãsit-o celui de alãturi, care a
transmis-o mai departe, asa cã ea s-a pãstrat chiar dacã autorul a murit în
închisoare. |
| Poezii compuse în închisoare |
Radu Gyr |
| Un mare poet român care a fost tinut în temnitã aproape
20 de ani. El a fãcut închisoare în trei dictaturi: carlistã, antonescianã si
comunistã, pedepsit pentru faptul cã fãcea parte din intelectualitatea radicalã
de dreapta, mai exact, apartinea Miscãrii legionare. În primele douã dictaturi
(sub Carol al II-lea si sub Antonescu), el a avut voie sã scrie si sã-si trimitã
poeziile acasã, dpã ce conducerea penitenciarului le aplicã stampila "cenzurat".
Dintre aceste poezii, revista noastrã publicã acum patru: "Cimitir de detinuti",
"Nu stim cum o sã fie clipa aceea", "Imn mortilor", "Fum". A cincea poezie pe
care o publicãm "Ricã-te Gheorghe, ridicã-te Ioane", a fost scrisã în scurta
perioadã de libertate (1955 - 1958) si ea i-a atras poetului condamnarea la
moarte, cãci comunistii au considerat-o drept un pamflet anti-comunist. Un an de
zile a asteptat momentul executiei, dupã care i s-a comutat pedeapsa la muncã
silnicã pe viatã. | |
| BIOGRAFII ÎNCARCERATE |
| Mari personalitãti culturale, artistice, stiintifice etc.,
oameni care au dus faima tãrii si în strãinãtate, au fost aruncate de comunisti
în închisoare, spre a fi distruse. Biografia si operele lor trebuiau sã disparã
cu desãvârsire din tezaurul spiritual al tãrii si tinerele generatii sã nu mai
cunoascã nimic despre ei. Prin rubrica de fatã, se încearcã repunerea lor în
circuitul spiritual românesc. |
| Mărturia mea, medicul lui Iuliu Maniu |
Dr. Ion jovin |
| Medic de profesie, Ion Javin a fost unul din oamenii de
frunte al medicinii românesti. Specializat la Paris, la Institutul Curie, cu
marii savanti ai vremii, este insistent rugat sã rãmânã acolo, dar el vine în
tarã si pune bazele primului centru anticanceros din România. Profesor la
Facultatea de medicinã Bucuresti este cel dintâi cadru universitar arestat de
comunisti (în 1948, imediat dupã alungarea regelui Mihai), pe simplul motiv cã
fusese... medicul lui Iuliu Maniu, un mare democrat, seful Partidului national -
tãrãnesc, cel mai mare partid politic din România la acea orã, dusmãnit de
comunisti. În textul de fatã, autorul descrie penitenta sa, locurile de groazã
prin care atrecut. El trãieste acum la Bucuresti si este în vârstã de 93 de ani.
| |
| ISTORIA FURATÃ |
| Rubrica abordeazã problema teritoriilor românesti care sub
presiunea lui Hitler si Stalin, au fost rãpite României. Paul Cernovodeanu -
Basarabia (partea a treia) Se continuã serialul început în primul numãr al
revistei, dezvãluindu-se jocul de culise al marilor puteri europene de la
sfârsitul secolului trecut în care Basarabia, strãvechi pãmânt românesc era în
mâna acestora doar o mizã oarecare, o marfã de târg. |
|
|
| AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
| Aceastã rubricã este la dispozitia tuturor celor care au
suferit în locuri de deportare, închisori, lagãre, domiciliu obligatoriu etc.,
oameni care, încã în viatã, pot depune mãrturie despre aceste "institutii"
createa de comunisti pentru exterminarea oricãrei opozitii. Fãcând loc cu
precãdere marilor spirite românesti, rubrica rãmâne deschisã si celor mai putini
notorii (tãrani, muncitori etc.) Sunt mãrturii directe, nemijlocite, cu valoare
de document. Aceasta, spre stiinta generetiilor mai tinere, cãrora comunismul
le-a ascuns adevãrul. |
| Râsul |
Anton Dumitriu |
| Mare personalitate a vietii noastre
cultural-stiintifice, Anton Dumitriu a fost filosof, matematician, logician
etc., vestit în tarã si în strãinãtate, unde si-a publicat numeroase lucrãri si
a fost onorat cu premiile unor prestigioase Academii si Universitãti În
fragmentul de fatã, el ne relateazã un moment în care, în temnitã, în plinã
tragedie, se iveste râsul, ca o reactie filosoficã vindecãtoare, absolut
necesarã în acel univers absurd. La câteva zile dupã aparitia textului de mai
sus, singurul în care autorul vorbeste despre propria lui închisoare, Anton
Dumitriu a murit. Nu însã înainte de a-si citi propriul articol, ultima sa
scriere, publicatã de noi acum. | |
| MEMORIA VECINILOR NOSTRI |
| În aceastã rubricã sunt marcate unele momente tragice din
istoria tãrilor vecine cu România, care au îndurat calvarul regimurilor
comuniste. Katyn-ul si ... katynizarea Este cunoscutã lumii întregi crima
fãptuitã de sovietici la Katyn, când acestia, ocupând în 1940 estul Poloniei, au
executat acei 15.000 de ofiteri polonezi. La acea orã, România se învecina la
nord cu Polonia. Inserãm în revistã crima Katyn, pentru cã, dacã întâmplarea
n-ar fi fãcut sã se descopere crima si sã stârneascã un mare scandal
international, sovieticii ar fi procedat la fel si cu ofiterimea românã. Cu
aceasta însã, sovieticii n-au mai procedat ca la Katyn, ci au exterminat-o prin
alte metode, o aceeasi katynizare de fapt, despre care vom vorbi în numerele
viitoare ale revistei. |
|
|
| AL DOILEA CERC AL SUFERINTEI |
| În primul cerc al suferintei s-a aflat detinutul politic. În
al doilea s-au aflat sotia, copii, fratii surorile, rudele acestuia. Prezenta
rubricã este pusã la dispozitia lor. |
| Am fost complice la o crimă de război |
Rodica Bircle Marta |
| Autoarea articolului este fiica doctorului Alexandru
Bircle, medicul legist care a participat din partea României la examinarea
cadavrelor ofiterilor polonezi ucisi la Katyn. La intrarea sovieticilor în
România (23 august 1944), acestia l-au urmãrit pe medic pentru a-l lichida, dar
nereusind sã-l prindã, cãci el izbutise sã fugã din tarã, l-au condamnat în
lipsã pentru crimã de rãzboi si, odatã cu el, i-au condamnat sotia si fiica
pentru complicitate, fiecare la câte 5 ani închisoare.
| |
| FEMEI ÎN TEMNITELE COMUNISTE |
| În aceastã rubricã sunt relatãri ale femeilor detinute
politic. |
| Mamie |
Monica Sevianu |
| Autoarea, sionistã, detinut politic, a stat în
închisoarea Jilava, între altele, cu "Mamie", scriitoarea Ecaterina Bãlãcioiu,
mama lui Maãonica Lovinescu si a asistat la sfârsitul tragic al acestei femei în
vârstã (avea 70 de ani) si grav bolnavã de inimã, ucisã în mod deliberat de
comunisti, cãci i-au refuzat orice medicatie. Crezând-o moartã, cãlãii au dus-o
la morga spitalului penitenciar Vãcãresti, unde "a înviat" ca sã moarã câteva
zile mai târziu. |
| O mărturisire |
Monica Lovinescu |
| Scriitoare de mare prestigiu a literaturii române, ea a
reusit sã ia calea exilului, dar timp de decenii a luptat pentru eliberarea
României din ghearele comunismului, mai ales prin emisiunile de la radio Europa
Liberã, unde s-a aflat prezentã mereu. Ca s-o forteze sã vinã în tarã,
comunistii i-au arestat mama, conditionând eliberarea ei de aducerea fiicei
aici. Mama însã a refuzat mârsavul târg si a preferat sã moarã. |
| Chipul mamei |
Olga Adamova Sliozberg |
| |
| MEMORIA, A DOUA EXISTENTÃ |
| Spicuim din articolul-program al revistei "... tot asa cum un
om lipsit de memorie înceteazã a mai fi om, un popor vãduvit de trecutul sãu îsi
pierde pentru totdeauna identitatea." |
| Viata mea (capitolul I ) |
Mahatma Gandhi |
| Începând cu acest numãr vom publica, în serial, viata
lui Gandhi povestitã de el însusi. Acum, primul capitol "Nasterea si cãminul
pãrintesc". Îl publicãm pe Gandhi nu numai pentru faptul cã a fost un celebru
detinut politic, arestat pentru gândirea sa, ci mai ales pentru cã el a fost
promotorul non-violentei - punct de vedere însusit si de revista noastrã - iar
din povestirea vietii sale se degajã multe învãtãminte etice atât de necesare,
mai ales în aceste momente, tineretului nostru.
| |
| MEMORIA UNOR MARI EVENIMENTE |
| În istoria fiecãrui popor existã, în cadrul unor mari
evenimente istorice, si unele întâmplãri mai mãrunte, necunoscute marelui
public, dar care au o importantã majorã, fie pentru momentul istoric în sine,
fie pentru personalitãtile implicate. |
| Soarta nu poate fi jucată pe o singură carte
|
I.M.Stefan |
| În 1944, opozitia antonescianã, încercând sã scoatã
tara din rãzboi, l-a delegat, în secret desigur, pe printul Barbu Stirbei sã
plece la Caire, spre a trata cu Aliatii. Aflând acest lucru, maresalul
Antonescu, în loc sã-l aresteze pe Stirbei, i-a înlesnit plecarea. Întrevederea
celor doi s-a încheiat cu cuvintele ce dau titlu acestui articol, cuvinte
rostite de maresalul Antonescu. | |
| PLASTICA ROMÂNEASCÃ ÎN DIASPORA |
| Supusi în tarã de regimul comunist la fel de fel de
oprelisti, multi artisti, oameni de culturã, de stiintã etc., au luat calea
exilului si în loc sã-si realizeze operele aici, în locul lor de bastinã si
le-au realizat pe alte meridiane, fãcând deseori gloria tãrilor care i-a
primit. |
| Fructele librtătii |
Ionel Jianu |
| Autorul articolului, un strãlucit om de culturã, el
însusi silit la emigrare (trãieste azi la Paris), marcheazã prezenta în lumea
întragã a unor valorosi artisti plastici români, ale cãror opere sunt expuse în
mari muzee si celebre colectii din Occident.
| |
| MEMORIA LUMII |
| Cunoscând faptul cã - asa cum se spune în articolu-program al
revistei - "memoria nici unui popor nu se fundmenteazã în gol, ci în deplinã
concordantã cu memoria altor popoare, vecine sau îndepãrtate. Prezenta rubricã
este deschisã marilor gânditori ai lumii, scotând în evidentã acele idei care au
servit si vor servi întotdeauna drept repere indispensabile unei vieti
democratice si drepturilor omului. |
| Cu privire la revolutia rusă |
Nicolai A. Berdiaev |
| Un remarcabil eseu al eminentului gânditor rus,
fragment desprins din opera sa "Filosofia inegalitãtii", în care comentând
revolutia rusã, ni se demonstreazã cã niciodatã revolutiile n-au fost creatoare,
ci distructive. | |
| GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE |
| În aceastã rubricã sunt evidentiate ideile perene ale
democratiei arãtându-se prin contrast, cât de grave prejudicii au adus omenirii
regimurile totalitare, mai ales comunismul, frustrând omul de toate drepturile
lui. David Stater - Homo sovieticus - Se pot schimba atitudinile oamenilor?
Autorul, publicist american, bun cunoscãtor al societãtii sovietice, ne aratã
cã, într-adevãr existã un homo sovieticis un om nou care, crescut si educat de
decenii în minciunã, a devenit un robot, total aservit unei ideologii utopice,
comunismul, în numele cãruia el poate fãptui cele mai aberante
crime |
| În numele copiilor |
Vaclav Havel |
| Este discursul presedintelui Vaclav Havel tinut la
reuniunea la vârf de la ONU, în septembrie 1990. Se sublinieazã ideea cã toti
copii lumii trebuie sã trãiascã în climatul adevãrului si nu în cel al
minciunii, cum au trãit copii din tãrile comuniste.
| |
| UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT? - LITERA
C |
| Se continuã "catalogul celor ucisi în lupta contra
comunismului" , catalog deschis în primul numãr al revitei. Este vorba despre
cei ucisi direct de Securitate, cunoscuti în mod cert si nu de cei dispãruti în
mod misterios, cunoscuti doar de cãlãi. |
|
|
| ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
| Rubricã de tragicã corespondentã, pusã la dispozitia
copiilor, fratilor, prietenilor, doritori sã afle fie si cele mai sumare
amãnunte despre cei dragi, dispãruti în temnitele comuniste sau în deportare,
domiciliu fortat, exil etc. |
|
| |
| |
|
|
|
|
|
|