GEOGRAFIA DETENTIEI |
|
|
MEMORIALUL FORTUL 13 JILAVA |
|
proiect |
|
Demararea proiectului Memorialul Fortul 13 Jilava am
anuntat-o în nr. 20 al revistei noastre si am mai vorbit despre acest proiect si
în numerele anterioare. Dar pentru cã nu toti cititorii au putut sã consulte
acele numere, repetãm acum unele lucruri inserate acolo la rubrica "Memoria în
prezent". Astfel: În urma unei conventii, Ministerul Justitiei a hotãrât sã
cedeze Fundatiei Culturale Memoria Fortul 13 Jilava pentru ca Fundatia sã
amenajeze acest spatiu asa cum a fost folosit de comunisti ca temnitã, ba chiar
una dintre cele mai înfricosãtoare. Asadar, acest Memorial Fortul 13 Jilava a si
început sã existe. I. Fundatia Culturalã Memoria si-a concentrat atentia asupra
temnitei de la Jilava pentru cã în regimul comunist aceasta a fost închisoarea
prin care, aproape fãrã exceptie, au trecut toti detinutii politici. Ea a servit
ca închisoare-depozit organelor centrale ale Securitãtii. Tot aici au avut loc
cele mai multe executii. Chiar unii condamnati la moarte prin diverse locuri din
tarã erau adusi aici si împuscati în asa-zisa "Vale a Piersicilor".
| |
LITERATURA DE DUPÃ SÂRMA GHIMPATÃ |
|
|
ISTORIA FURATÃ |
|
|
TIRANI SI CÃLÃI |
|
|
AL PATRULEA CERC AL SUFERINTEI |
|
|
GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE |
|
|
ELIBERATI-L PE ILASCU |
|
|
REZISTENTA ARMATÃ ANTICOMUNISTÃ DIN
ROMÂNIA |
|
|
FEMEI ÎN TEMNITELE COMUNISTE |
|
|
MEMORIA TINERETULUI ROMÂN |
|
Timisoara, greva studentilor din anul
1946 |
Cezar Zugravu |
|
Scrisori către tineretul român
|
Mihail Fărcăsanu |
În 1946, când încã nu pãrea totul pierdut (România încã
mai era Regatul României, iar românii încã îi mai asteptau pe americani), Mihail
Fãrcãsanu, presedintele Tineretului National Liberal, adreseazã un numãr de 18
Scrisori cãtre tineretul român care, iatã, dupã peste o jumãtate de secol de
beznã comunistã si de ceatã post-comunistã, îsi mai pãstreazã actualitatea si
forta. Fie ca tineretul României de astãzi, care a gãsit curajul, în 1989, sã
înfrângã cumplita dictaturã, si resursele sufletesti, în 1996, sã-si declare
rãspicat optiunea pentru democratie si propãsire, sã afle în aceste scrisori
forta de a duce mai departe crezul bunicilor si pãrintilor lor martiri si sã
contribuie cu elan, imaginatie, sensibilitate, determinare si curãtenie
sufleteascã, la refacerea moralã si materialã a tãrii si neamului.
| |
MEMORIA îN PREZENT |
|
|
UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT |
"Catalog" - litera T |
|