Prima pagină
  Semnale
    Colecţia Revistei Memoria
      Nr. 23

Accesare site Memoria

Contact
contributii@procesulcomunismului.com
propuneri pentru îmbogăţirea spaţiului, neafişate
mesaje@procesulcomunismului.com
saluturi ce pot fi afişate în cartea de oaspeţi
  

Crime, teroare, reprimare - 85 de milioane de victime.
Stephane Courtois
Recent a aparut la Paris, in editura Robert Laffont, CARTEA NEAGRA A COMUNISMULUI – Crime, teroare, reprimare – 85 de milioane de victime. Sunt sase autori ai cartii: Stephane Courtois, Nicolas Werth, Jean-Louis Panne, Andrzej Paczkowski, Karel Bartosek si Jean-Louis Margolin. Ei au colaborat si cu urmatorii: Remi Kauffer, Pierre Rigoulot, Pascal Fontaine, Yves Santamaria si Sylvain Boulouque. Ei prezinta demersul scrierii acestei carti – un prim act in "Procesul comunismului" – din punctul de vedere al obligatiei pe care o are istoricul fata de opinia publica prezenta si viitoare, dar si fata de milioanele de morti, victime ale comunismului, care nu-si mai pot nici infatisa, nici apara cauza. Revista MEMORIA, care isi revendica si ea rolul de colaborator la dezvaluirea acestor orori, socoteste ca, in multe privinte, argumentele autorilor cartii sunt si ale sale. La fel, intrebarea cu care se incheie textul pe care-l prezentam cititorilor nostri este si cea la care incercam sa raspundem, de la primul numar al revistei MEMORIA: De ce au avut loc toate ororile comunismului? Prin ce se justifica ele? Pentru moment, publicam alaturat un fragment din primul capitol al cartii, intitulat Crimele comunismului, scris de Stephane Courtois. Sublinierile ne apartin.
Deschidem aceasta rubrica speciala, pe care o vom mentine numar de numar. Ea e destinata sa semnaleze cititorilor nostri tot ce intreprinde Fundatia Culturala Memoria spre a da viata acestui Memorial. Ea poate servi si ca sursa de informatii pentru alte publicatii romanesti din tara si strainatate sau publicatii straine, care, prin mediatizarea demersului nostru, ne-ar putea fi de folos, atragandu-ne sponsori, donatori, specialisti etc.
In doua numere anterioare ale revistei (nr. 21 si 22), abordand tematica rubricii de mai sus, am enuntat cateva caracteristici ale Internationalelor comuniste I, II si III. Au fost cateva date sumare, departe insa de a epuiza subiectul. Am spus acolo ca nefasta pentru noi, romanii, a fost Internationala a III-a. Venim acum cu unele amanunte in legatura cu aceasta I. a III-a, care si-a propus intre altele demolarea Romaniei, in pasul ei decisiv spre revolutia mondiala. Firesc, eram primul bastion care le statea in cale.
Claudiu Tanasiciuc
Mircea Carp
Troita de la Tiganca
Daca acest proces nu l-am putut porni noi, supravietuitorii comunismului, dovedindu-ne incapabili s-o facem, procesul a si fost deschis de cei morti.
Justin Stefan Paven
Danut Dobos
VALENTINA CARAION
CONSTANTIN HAGI
Liviu Tudoras
Asteptam in dimineata de 2 august a acestui an (1997 n.n.), in fata portii 2 a Exploatarii Miniere Lupeni, sosirea presedintelui Emil Constantinescu, care fusese invitat sa participe la aniversarea a 20 de ani de la greva minerilor din Valea Jiului, din 1 - 3 august 1977, aici, unde Ceausescu si comunismul au fost ingenuncheati si umiliti cateva zeci de ore. In ciuda unei ploi marunte, se adunasera de bunavoie cateva sute de oameni, mineri cu familiile lor, mult tineret si copii mici in bratele parintilor lor. Venisem mai devreme si am intrat in vorba cu doi mineri, dintre care unul s-a apropiat mai mult de dl.Cicerone Ionitoiu, cu care am venit aici pentru aceste manifestari. Cu cel de-al doilea mi-am impartit eu timpul de asteptare. Din vorba in vorba ne-am intors la anii blestemati care il adusesera aici. Tragedia familiei sale pe care unul din mineri a inceput sa mi-o relateze succint atunci, intrerupta de sosirea presedintelui si de desfasurarea intalnirii, mi-a continuat-o ulterior in doua scrisori. Incerc sä o prezint asa cum si-o aminteste minerul Petrachi Radu:
Inainte ca in tara noastra sa se instaleze regimul comunist, Romania a avut mari persoanlitati in diverse domenii de activitate (politic, social, cultural, profesional etc.). Lipsindu-se de ele, fiindca nu se mai dorea "romanism", ci comunism, planul Moscovei fiind pulverizarea Romaniei, aceste personalitati au fost eliminate din viata tarii. Si nu oricum, ci blamate, insultate, calomniate, ucise in ultima instanta. In locul acestor oameni de mare tinuta, valorile noastre reale, comunistii si-au plasat nulitatile lor, grupate in aristocratia comunista, cunoscuta sub numele de NOMENCLATURA. A venit insa revolutia din decembrie 1989 si, asa cum taranii pradati de pamant isi cer acum avutul inapoi sau casele cei cu casele nationalizate, adica furate de comunisti, tot asa marile noastre valori, oameni morti sau vii, pretind acum restitutio in integrum. In slujba acestei restituiri se afla si revista noastra. Am facut acest lucru in cateva numere (vezi Iuliu Maniu, Gheorghe Bratianu, Ion Mihalache etc.), dar trebuie sa ne indreptam atentia si catre altii, nume mai putin notorii. Ei trebuie sa intre neaparat in constiinta poporului nostru. Fiindca ei sunt exponentii unor vieti-model. Aducand in discutie asemenea vieti, incercam sa mai inlaturam zgura propagandei comuniste care, ani si ani, a otravit creierele unor oameni simpli, nestiutori si neinformati. Tragic e faptul ca si astazi sunt oameni in varsta de peste 40-50 de ani care repeta minciuni dupa minciuni – lectiile comunistilor – convinsi ca rostesc de fapt adevarul. Aceasta revenire la normal a mintilor nu e o opera usor de infaptuit. Ea va mai dura multi ani de aci incolo, si nu ne facem iluzia ca o publicatie ca a noastra isi va vedea efortul incununat cu succes. Socotim insa ca e de datoria noastra sa aducem la vedere realele valori ale neamului nostru, vizand nu numai mari personalitati deja notorii in adevarata noastra istorie, blamate cu obstinatie de comunisti, ci si pe alti oameni, care au trait in anonimat, oameni simpli, dar de o exemplara tinuta romaneasca. Ei i-au infruntat cu tot curajul pe comunisti. Nu si-au precupetit viata. Fara ei, fara eroismul si martirajul lor, s-ar fi stins poate demult "flacara de veghe" care certifica azi ca mai existam ca neam. Unul dintre acesti eroi-martiri pe care incercam sa-l prezentam acum marelui public a fost TUDOR GRECEANU. L-am cunoscut si noi, personal, pe Tudor Greceanu imediat dupa revolutia din decembrie 1989. Ii stiam insa numele de dinainte, dar un nume abia soptit, in mare secret ferit urechile comunistilor. Dupa decembrie 1989 l-am vizitat acasa, fiindca el avea deja un picior amputat si nu mai putea sa se deplaseze. Colaboratorul nostru, Vlad Zografi, a stat de vorba cu el. In paginile care urmeaza veti citi tot ce a imprimat acesta pe banda de magnetofon. Din pacate, interviul n-a putut fi dus la capat, fiindca Tudor Greceanu a murit intre timp.
In primul trimestru al acestui an, Fundatia Culturala Memoria a intreprins cateva actiuni pe care le notam in continuare.
Razvan Purcarea
Louis Aragon
Se continua "catalogul" celor ucisi in lupta contra comunismului, morti in inchisori
Este o rubrica permanenta a revistei prin care rude, prieteni, cunostinte ai celor disparuti fara urma in ergimul comunist, in temnite sau aiurea, incearca sa afle unele amanunte despre viata acestor nefericiti.
La adresa de mai jos, in Bucuresti, (Str. Mantuleasa nr. 10) se afla sediul central al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. In curte exista un panou care, la prima vedere, pare un avizier de "mica publicitate". Apropiindu-te insa, si descifrind anunturile inserate acolo, constati ca e vorba numai de...cautari. Copii, parinti, frati, surori, prieteni ii cauta pe cei dragi lor, disparuti in temnitele comuniste. Pe drumul acestor triste cautari ne simtim obligati sa-i insotim si noi, prin rubrica de fata. Asigurindu-i ca, pe masura ce ne vom afla in posesia unor date certe, ii vom anunta in rubrica "GASIT OMUL PIERDUT".
 


< Pagina precedentă