|
|
|
Elogiul memoriei |
Alexandru Paleologu |
Renumitul scriitor, senator in actualul Parlament, pune
accent în articolul sãu pe necesitatea de a mentine treazã memoria pentru ca
uitarea sã nu acopere tot ce s-a întâmplat în timpul regimului comunist, astfel
încât aceastã perioadã nefastã sã nu se mai repete vreodatã în istoria patriei
noastre. | |
Scrisoare deschisă la aparitia numărului 10.
|
Banu Rădulescu |
Redactorul sef al Revistei Memoria adreseazã
cititorilor o scrisoare deschisã, în care le spune despre problemele întâlnite
de-a lungul publicãrii primelor zece numere. Dl. Rãdulescu insistã asupra
problemelor financiare, care sunt mari si continuã sã creascã, punând în pericol
chiar existenta revistei. Cititorii sunt rugati sã sustinã mentinrea
revistei. | |
GEOGRAFIA DETENTIEI |
Se reproduce harta României cu toate lagãrele de exterminare
si închisorile care au functionat în regimul comunist. De fapt, fiecare numãr al
revistei, de la primul la ultimul, include o copie a acestei
hãrti. |
|
LITERATURA DE DUPÃ SÂRMA GHIMPATÃ |
|
Trei cântece din subteran |
Dan Laurentiu |
Autorul, unul dintre cei mai reprezentativi poeti
contemporani români, vorbeste despre trei poezii, compuse în închisoare de unul
dintre cei mai mari poeti din perioada interbelicã, Nichifor Crainic, care fãcut
multi ani de puscãrie în timpul regimului comunist, condamnat pentru crima cã nu
împãrtãsea modul de gândire al comunistilor. Aceste trei poezii ale lui Nichifor
Crainic, sunt publicate în acest numãr. Ele au fost selectate din zeci de poezii
pe care autorul le-a scris in închisoare. Aceste poezii au fost compuse fãrã a
fi scrise, pentru cã creionul si hârtia erau înterzise în închisorile comuniste.
Oricine era prins în posesia acestor lucruri era aspru pedepsit. Poeziile erau
memorate de prizonieri si apoi, circulau de la om la om, pe cale oralã.
| |
AMINTIRI DIN LOCURILE MORTII |
|
Colaborarea mea cu Harry Brauner |
Nichifor Crainic |
Poetul ne povesteste cum, stând într-o celulã vecinã cu
cea a marelui folclorist român, Harry Brauner, condamnat la multi ani de
închisoare în urma unui proces politic si care era tinut în totalã izolare, a
comunicat cu vecinul sãu prin peretele ce îi despãrtea. Poetul îi dicta
poeziile, în timp ce Harry Brauner le punea pe muzicã, în stil focloric.
| |
MEMORIA ECONOMIEIE ROMÂNESTI |
Un text introductiv se referã la jaful economic al Uniunii
Sovietice imediat dupã invazia sa în România, pe 23 August 1944. A fost un jaf
fãrã precedent în tara noastrã si poate în lumea întreagã. S-a furat tot ce se
putea fura, chiar si traversele de cale feratã. Proportiile acestui jaf abia
încep sã fie evaluate. Dar Conventia de armistitiu nu era decât un act formal
menit sã acopere hotia în ochii strãinãtãtii. Conventia de armistitiu, stabilitã
între aliati (Uniunea Sovieticã, Marea Britanie si Statele Unite) si România,
este prezentatã punct cu punct. Scrisoarea Primului Ministru Dr. Petru Groza
Revista reproduce scrisoarea trimisã de Petru Groza, Primului Ministru al
primului guvern comunist în România (instaurat pe 6 martie 1945) si Gheorghe
Tãtãrãscu, Prim Ministru Adjunct al acelui guvern, cãtre General-Colonelul Ivan
Susaikov, Presedinte Adjunct al Comisiei Aliate de Control, cel cãrui sarcinã
era sã supervizeze punerea în aplicare a Conventiei. Desi comunist, Guvernul
român a scos in evidentã faptul cã România reusise într-un an sã-si
îndeplineascã anumite îndatoriri. De fapt, scrisoarea cerea sovieticilor sã fie
mai intelegãtori si sã aibã un pic de milã în jefuirea poporului român. În
finalul scrisorii, Guvernul român cerea deblocarea tuturor bunurilor apartinând
cetãtenilor români absenti sau deportati. Rãspunsul Generalului - Colonel Ivan
Susaikov Este un rãspuns foarte insolent. Printre altele, ca rãspuns la cererea
lui Groza ca toti prizonierii români aflati în închisorile sovietice sã fie
eliberati (se aflau peste 100.000 de prizonieri), Susaikov a rãspuns cã vor fi
eliberati 500. Asta ne poate spune foarte multe despre "generozitatea"
sovieticã |
|
AL TREILEA CERC AL SUFERINTEI |
În rubrica Primul cerc al suferintei, publicatã într-un numãr
anterior, era prezentatã viata unui condamnat politic în închisorile comuniste.
Al doilea cerc al suferintei se referea la viata familiei celui care era
arestat. Al treilea cerc al suferintei ne înfãtiseazã viata înduratã de fostii
condamnati politici, dupã eliberarea lor din închisoare |
Securitatea m-a programat "turnător" |
Cezar Zugravu |
Autorul, un remarcabil inginer român, care a absolvit
facultatea sef de promotie, vorbeste despre cum Securitatea i-a umbrit
existenta, de-a lungul anilor, dupã ce fusese eliberat din închisoarea
comunistã, pânã în Decembrie 1989. Securitatea la urmãrit încercând sã facã din
el un informator. Cazul lui nu este unicul printre prizonierii politici în
regimul comunist. | |
MEMORIA TÃRANULUI ROMÂN |
|
Calea fiilor satului |
Petre Nemoianu |
Autorul, o mare personalitate stiintificã si politicã a
României, agronom de profesie, a fost minstrul Agriculturii în timpul Guvernului
Antonescu. Pentru aceastã "crimã" el a trebuit sã-si sacrifice viata în
închisoare. În textele de fatã el descrie unele aspecte de viatã a tãranilor
români, înainte ca puterea sã fie preluatã de
comunisti. | |
TIRANI SI CÃLÃI |
|
"Visătorul" din Kremlin |
George Iaru |
Autorul îl evocã pe Lenin, numit "visãtorul" de cãtre
scriitorul englez H.G. Wells, desi el a fost de fapt cel mai real criminal, cel
care a trimis milioane de oameni la moarte. El ne este înfãtisat sub adevãrata
sa fatã, fiind lãsat sã-si facã un autoportret psihic si
moral. | |
MEMORIA, A DOUA EXISTENTÃ |
|
Viata mea (partea a VII-a) |
Mahatma Gandhi |
Autobiografia lui Mahatma Gandhi, începutã în numãrul 3
al revistei noastre se continuã cu capitolul 7, dând posibilitatea cititorilor
sã descopere viata acestui renumit condamnat politic al acestui
secol. | |
REZISTENTA ANTICOMUNISTÃ ÎN
ROMÂNIA |
|
Muntii Bucovinei, primii munti în flăcări
|
Constantin Dinu Vasiliu |
Autorul, un ofiter remarcabil al armatei române,
decorat pe front cu Ordinul "Mihai Viteazul", cea mai mare decoratie, un om care
a cunoscut multe din miscarile armatei, ne povesteste cum în muntii Bucovinei
s-au deplasat armate pentru opri invadatorii sovietici. Acesta a fost prima
miscare prin care românii au încercat o rezistentã armatã contra opresorilor. Ar
trebui acctentuat faptul cã în aceastã teribilã lupta între democratie si
comunism, România a fost singura tarã din Europa de Est care s-a opus
comunismului cu arma in mânã. | |
COMUNISMUL VÃZUT DIN INTERIOR |
|
Nomenclatura (partea a doua) |
Mihail Volenski |
Este continuat interesantul eseu, bine cunoscut în
Occident, care vine în beneficiul tinerilor mai ales. Aceastã nouã clasã
socialã, pe care o numi "nomenclatura", ne apare ca un rãu total - o clasã de
profitori si de pareziti - o inventie a ideologiei marxist-leniniste.
| |
BAZELE ETICII COMUNISTE |
Proces verbal de executie Acesta este un act autentic, prin
care tãranul sãrac era condamnat la moarte de cãtre regimul comunist. Ultima lui
dorintã era "un pahar de apã". Cãlãul, însã îi refuza si asta. |
|
GÂNDIREA ÎN ACTUALITATE |
|
Despre educatie |
Albert Einstein |
Marele om de stiintã îsi prezintã pãrerile sale despre
educatie, cea care este atât de necesarã tineretului din ziua de azi.
| |
ECOURILE "MEMORIEI" ÎN LUME |
În aceastã rubricã sunt prezentate unele impresii ale
cititorilor români si strãini despre revista "Memoria". |
|
"MEMORIA" CORRIGENDA |
Aceastã rubricã corecteazã unele greseli, care au apãrut din
cauza informatiilor inadecvate si astfel, datoritã imposibilitãtii de a le
rectifica imediat a apãrut aceastã rubricã în revista noastrã. |
|
UNDE SUNT CEI CARE NU MAI SUNT - LITERA
M |
"Catalogul celor ucisi în lupta anticomunistã" a ajuns în
acest numãr la litera M. Publicãm partea întâi, deoarece numãrul lor este mult
mai mare |
|
ÎN CÃUTAREA OMULUI PIERDUT |
Aceastã rubricã contine câteva anunturi în care rudele sau
prietenii rãmasi în viatã încearcã sã afle unele amãnuntele despre cei dispãruti
în temnitele comuniste. |
| |
|
|
|
|
| |