Prima pagină
  Semnale
    Colecţia Revistei Memoria
      Nr. 10

Accesare site Memoria

Contact
contributii@procesulcomunismului.com
propuneri pentru îmbogăţirea spaţiului, neafişate
mesaje@procesulcomunismului.com
saluturi ce pot fi afişate în cartea de oaspeţi
  

Alexandru Paleologu
Renumitul scriitor, senator in actualul Parlament, pune accent în articolul sãu pe necesitatea de a mentine treazã memoria pentru ca uitarea sã nu acopere tot ce s-a întâmplat în timpul regimului comunist, astfel încât aceastã perioadã nefastã sã nu se mai repete vreodatã în istoria patriei noastre.
Banu Rădulescu
Redactorul sef al Revistei Memoria adreseazã cititorilor o scrisoare deschisã, în care le spune despre problemele întâlnite de-a lungul publicãrii primelor zece numere. Dl. Rãdulescu insistã asupra problemelor financiare, care sunt mari si continuã sã creascã, punând în pericol chiar existenta revistei. Cititorii sunt rugati sã sustinã mentinrea revistei.
Se reproduce harta României cu toate lagãrele de exterminare si închisorile care au functionat în regimul comunist. De fapt, fiecare numãr al revistei, de la primul la ultimul, include o copie a acestei hãrti.
Dan Laurentiu
Autorul, unul dintre cei mai reprezentativi poeti contemporani români, vorbeste despre trei poezii, compuse în închisoare de unul dintre cei mai mari poeti din perioada interbelicã, Nichifor Crainic, care fãcut multi ani de puscãrie în timpul regimului comunist, condamnat pentru crima cã nu împãrtãsea modul de gândire al comunistilor. Aceste trei poezii ale lui Nichifor Crainic, sunt publicate în acest numãr. Ele au fost selectate din zeci de poezii pe care autorul le-a scris in închisoare. Aceste poezii au fost compuse fãrã a fi scrise, pentru cã creionul si hârtia erau înterzise în închisorile comuniste. Oricine era prins în posesia acestor lucruri era aspru pedepsit. Poeziile erau memorate de prizonieri si apoi, circulau de la om la om, pe cale oralã.
Nichifor Crainic
Poetul ne povesteste cum, stând într-o celulã vecinã cu cea a marelui folclorist român, Harry Brauner, condamnat la multi ani de închisoare în urma unui proces politic si care era tinut în totalã izolare, a comunicat cu vecinul sãu prin peretele ce îi despãrtea. Poetul îi dicta poeziile, în timp ce Harry Brauner le punea pe muzicã, în stil focloric.
Un text introductiv se referã la jaful economic al Uniunii Sovietice imediat dupã invazia sa în România, pe 23 August 1944. A fost un jaf fãrã precedent în tara noastrã si poate în lumea întreagã. S-a furat tot ce se putea fura, chiar si traversele de cale feratã. Proportiile acestui jaf abia încep sã fie evaluate. Dar Conventia de armistitiu nu era decât un act formal menit sã acopere hotia în ochii strãinãtãtii. Conventia de armistitiu, stabilitã între aliati (Uniunea Sovieticã, Marea Britanie si Statele Unite) si România, este prezentatã punct cu punct. Scrisoarea Primului Ministru Dr. Petru Groza Revista reproduce scrisoarea trimisã de Petru Groza, Primului Ministru al primului guvern comunist în România (instaurat pe 6 martie 1945) si Gheorghe Tãtãrãscu, Prim Ministru Adjunct al acelui guvern, cãtre General-Colonelul Ivan Susaikov, Presedinte Adjunct al Comisiei Aliate de Control, cel cãrui sarcinã era sã supervizeze punerea în aplicare a Conventiei. Desi comunist, Guvernul român a scos in evidentã faptul cã România reusise într-un an sã-si îndeplineascã anumite îndatoriri. De fapt, scrisoarea cerea sovieticilor sã fie mai intelegãtori si sã aibã un pic de milã în jefuirea poporului român. În finalul scrisorii, Guvernul român cerea deblocarea tuturor bunurilor apartinând cetãtenilor români absenti sau deportati. Rãspunsul Generalului - Colonel Ivan Susaikov Este un rãspuns foarte insolent. Printre altele, ca rãspuns la cererea lui Groza ca toti prizonierii români aflati în închisorile sovietice sã fie eliberati (se aflau peste 100.000 de prizonieri), Susaikov a rãspuns cã vor fi eliberati 500. Asta ne poate spune foarte multe despre "generozitatea" sovieticã
În rubrica Primul cerc al suferintei, publicatã într-un numãr anterior, era prezentatã viata unui condamnat politic în închisorile comuniste. Al doilea cerc al suferintei se referea la viata familiei celui care era arestat. Al treilea cerc al suferintei ne înfãtiseazã viata înduratã de fostii condamnati politici, dupã eliberarea lor din închisoare
Cezar Zugravu
Autorul, un remarcabil inginer român, care a absolvit facultatea sef de promotie, vorbeste despre cum Securitatea i-a umbrit existenta, de-a lungul anilor, dupã ce fusese eliberat din închisoarea comunistã, pânã în Decembrie 1989. Securitatea la urmãrit încercând sã facã din el un informator. Cazul lui nu este unicul printre prizonierii politici în regimul comunist.
Petre Nemoianu
Autorul, o mare personalitate stiintificã si politicã a României, agronom de profesie, a fost minstrul Agriculturii în timpul Guvernului Antonescu. Pentru aceastã "crimã" el a trebuit sã-si sacrifice viata în închisoare. În textele de fatã el descrie unele aspecte de viatã a tãranilor români, înainte ca puterea sã fie preluatã de comunisti.
George Iaru
Autorul îl evocã pe Lenin, numit "visãtorul" de cãtre scriitorul englez H.G. Wells, desi el a fost de fapt cel mai real criminal, cel care a trimis milioane de oameni la moarte. El ne este înfãtisat sub adevãrata sa fatã, fiind lãsat sã-si facã un autoportret psihic si moral.
Mahatma Gandhi
Autobiografia lui Mahatma Gandhi, începutã în numãrul 3 al revistei noastre se continuã cu capitolul 7, dând posibilitatea cititorilor sã descopere viata acestui renumit condamnat politic al acestui secol.
Constantin Dinu Vasiliu
Autorul, un ofiter remarcabil al armatei române, decorat pe front cu Ordinul "Mihai Viteazul", cea mai mare decoratie, un om care a cunoscut multe din miscarile armatei, ne povesteste cum în muntii Bucovinei s-au deplasat armate pentru opri invadatorii sovietici. Acesta a fost prima miscare prin care românii au încercat o rezistentã armatã contra opresorilor. Ar trebui acctentuat faptul cã în aceastã teribilã lupta între democratie si comunism, România a fost singura tarã din Europa de Est care s-a opus comunismului cu arma in mânã.
Mihail Volenski
Este continuat interesantul eseu, bine cunoscut în Occident, care vine în beneficiul tinerilor mai ales. Aceastã nouã clasã socialã, pe care o numi "nomenclatura", ne apare ca un rãu total - o clasã de profitori si de pareziti - o inventie a ideologiei marxist-leniniste.
Proces verbal de executie Acesta este un act autentic, prin care tãranul sãrac era condamnat la moarte de cãtre regimul comunist. Ultima lui dorintã era "un pahar de apã". Cãlãul, însã îi refuza si asta.
Albert Einstein
Marele om de stiintã îsi prezintã pãrerile sale despre educatie, cea care este atât de necesarã tineretului din ziua de azi.
În aceastã rubricã sunt prezentate unele impresii ale cititorilor români si strãini despre revista "Memoria".
Aceastã rubricã corecteazã unele greseli, care au apãrut din cauza informatiilor inadecvate si astfel, datoritã imposibilitãtii de a le rectifica imediat a apãrut aceastã rubricã în revista noastrã.
"Catalogul celor ucisi în lupta anticomunistã" a ajuns în acest numãr la litera M. Publicãm partea întâi, deoarece numãrul lor este mult mai mare
Aceastã rubricã contine câteva anunturi în care rudele sau prietenii rãmasi în viatã încearcã sã afle unele amãnuntele despre cei dispãruti în temnitele comuniste.
 


< Pagina precedentă