Adevarul
Senatorii au hotărât că numai Securitatea a făcut poliţie politică - Alexandru Macoveiciuc
Senatorii au decis ca Legea Ticu să se numească "Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică comunistă", modificând astfel Ordonanţa de Urgenţă 16/2006 a Guvernului, care viza completarea Legii Ticu. Amendamentul care schimbă titlul legii, dar şi conţinutul ei, a fost formulat de senatorii PRM Gheorghe Funar şi Valentin Dinescu. Astfel se numeşte în mod explicit Securitatea ca organ care a desfăşurat poliţie politică, iar celelalte instituţii represive ale organului de stat nu sunt menţionate. Senatorul PNL Norica Nicolai a declarat: "Iniţiatorul şi-a propus să se refere strict la Securitate (...) Să ne rezumăm la Securitate, dar să ne referim ca poliţie politică comunistă". Claudiu Secaşiu, preşedintele CNSAS, nu a fost de acord cu această modificare, despre care a considerat că este una "limitativă".

Ziua
Peremistii au limitat sfera de aplicare a Legii Ticu
Conducerile universitatilor de stat si ale celor particulare acreditate pot solicita CNSAS verificarea cadrelor didactice care predau in cursuri in cadrul respectivelor institutii.[]Senatorii juristi au mai stabilit ca CNSAS sa-i verifice pe toti cei care detin certificate de revolutionar sau de luptator anticomunist. Acest amendament a fost propus de presedintele CNSAS Claudiu Secasiu, []

Pina la urma vor fi cercetate lustrate fetele in casa si gunoierii...Desi pardon, si fetele in casa au auzit ce s-a spus pe la spovedanii
Evenimentul Zilei
Militienii, procurorii si preotii, iertati pentru securism
Fostii militieni si procurori, care au facut politie politica in perioada regimului comunist, ar putea scapa de deconspirare.Pe de alta parte, preotii ce au colaborat cu fosta Securitate ar putea ramane in continuare in functii, chiar daca vor fi supusi prevederilor legii lustratiei si vor fi deconspirati[]Comisia juridica a Senatului a acceptat ieri un amendament elaborat de Valentin Dinescu, parlamentar PRM, care interzice Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) sa aiba acces la arhivele fostei Militii si Justitiei de dinainte de ‘89. Amendamentul modifica titlul Legii Ticu, din "Lege privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste", in "Lege privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica comunista". []Pe de alta parte, deputatii coalitiei guvernamentale vor sustine legea lustratiei, dar nu este exclus ca ei sa aduca modificari si amendamente la proiectul initial[]

Cu parere de rau pentru cei care fac anticomunism in scopul recuperarii unor averi cu orice pret-sint impotriva retrocedrarilor de sus in jos: palate- da , bordeie- nu. Pentru ca stiu ce se intimpla- si-mi repugna. Fiecare retrocedare e un prilej de intelegere la masa verde, din care se infrupta si retrocedatorii. Trebuia stabilita, public o procedura globala justa de reparatie. Altfel nu se face decit sa se alimenteze o noua rascoala proletara a dezmostenitilor, care nu au avut in familie nici boieri, nici fanarioti, nici comercianti de succes . Ma numar printre ei. Am vre-o vina? Nu mi-am recuperat NIMIC din ce mi-a furat regmul comunist si post-comunist. De ce as jubila ca nu ma mai pot plimba in tinuturile Ceahlaului, ca sa nu incalc "proprietatea priavata"? Mai ales ca , din cite stiu clasa politica interbelica a luat act de efectul nociv al marilor disproportii din epoca si a facut- democratic- o reforma agrara. Sa mai poata trai demn si altii, care luptasera la '917. De unde au reaparut mosiile de 27 mii hectare? Dam inapoi si domeniile manastiresti redate de Cuza palmasilor romani? Dam si paminturile luate grofilor din Ardeal dupa 1918? Ciocoii noi si vechi vor culege ceea ce seamana?
Ziua
Batalia pe Ceahlau - Laszlo KALLAI
ZIUA prezinta prima retrocedare a unui munte din Romania. Familia Sturdza a redobandit, prin hotararea Comisiei Judetene de Fond Funciar (CJFF) a judetului Neamt, o mare suprafata de teren forestier, situat in Muntii Ceahlau. Decizia CJFF poate fi atacata in justitie de eventualii contestatari. Cei sase mostenitori ai Domnitorului Strudza, Dimitrie, Gheorghe, Eric, Mihai, Elena Sturdza si Greta Marie Kristine Kvaal au revendicat Domeniul Hangu avand o suprafata de peste 27 de mii de hectare. Decizia CJFF a provocat o serie de reactii adverse din partea unor institutii, dar chiar si din partea unei alte ramuri a familiei istorice. Reprezentantul familiei princiare, Neculai Bujor ne-a declarat telefonic ca mostenitorii domeniului Hanganu au cele mai bune intentii, astfel fondul forestier va fi exploatat strict in limitele legii, iar proprietarii vor investii in refacerea ecosistemului din Muntii Ceahlau. Pentru a sustine cele afirmate, Bujor, a dat drept exemplu cazul celor sase mii de hectare de foioase retrocedate in judetul Iasi, unde s-a realizat o silvicultura exemplara". Unul dintre cei sase mostenitori ai familiei princiare, Gheorghe Sturdza a declarat raspicat ca: nu putem vorbi despre o revendicare, atunci cand te referi la ceea ce este al tau. Familia Sturdza a sustinut in repetate randuri ca este deschisa pentru realizarea unor investitii consistente in judetul Neamt, pentru a crea locuri de munca prin infiintarea unei zone turistice in zona Lacului Bicaz si in Muntii Ceahlau[]

Jurnalul National
Comunism - Un acuzat, sase condamnari la moarte - Paula Mihailov Chiciuc
Desi teoria "aducerii la judecata istoriei a criminalilor de razboi" era la ordinea zilei, multi au fost mirati sa afle ca venise randul Maresalului Ion Antonescu si al apropiatilor sai. Multi il credeau mort. Dar procesul-fulger a avut loc, fiind urmarit cu interes atat de guvernanti, populatie, cat si de ambasadele straine.[]

Aceasta e hotia secolului, o metoda de muls prostimea pe care Marx nu a visat-o.
Jurnalul National
Costurile informatizarii - Guvernele cheltuiesc cu IT 138 miliarde $ - Alexandru Radescu
In 2006, la nivel mondial, guvernele vor cheltui peste 138 de miliarde de dolari pentru tehnologia informatiei, reprezentand 12,2% din cheltuielile gene-rale cu servicii si produse IT in acest an. []

Averea
Amanunte despre Dosarul familiei Geoana de la Parchetul General
„Averea“ a prezentat ieri informatii despre un dosar penal aflat la Parchetul General, in care apar numele lui Mircea Geoana, presedintele PSD, a cumnatului sau Ionut Costea si a fostului ministru de Finante, Mihai Tanasescu, in legatura cu un prejudiciu de 100 de milioane de dolari adus Ministerului Agriculturii pana la sfarsitul anului 2004. Astazi prezentam fragmente care reflecta modul de actiune al firmelor americane „Transchem“ si „Transag“, sustinute de cei trei fosti inalti demnitari. []

Cine sint "romanii din diaspora" e deja neclar. Cine ii reprezinta insa- e de-a dreptul obscur.
Curentul
Tariceanu va fi sef si peste romanii din diaspora
Potrivit proiectului de lege al MAE privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni, premierul Calin Popescu Tariceanu va primi sub patronaj o noua institutie - Consiliul Consultativ al Romanilor de Pretutindeni.[]

Chiar daca trebuie manifestata prudenta, as acorda acestei piste maxima atentie.
Gardianul
Costica Dobre: In 1990, Magureanu mi-a cerut sa-l asasinez pe generalul Macri - Dan Badea
Constantin Dobre, liderul minerilor grevisti din Valea Jiului din 1977, ii aduce in premiera acuzatii extrem de grave lui Virgil Magureanu, fostul director al SRI. Dobre il acuza pe Magureanu ca a incercat sa-l atraga ca ofiter in Serviciul Roman de Informatii, ca i-a cerut sa-l asasineze pe generalul Emil Macri sau ca i-a manipulat pe minerii din Valea Jiului in scopul sustinerii FSN. El mai dezvaluie detalii senzationale despre relatia secreta pe care a avut-o cu Magureanu, dupa 1981, la “Academia Stefan Gheorghiu“. []
Costica Dobre, cel care a organizat si condus greva minerilor din Valea Jiului, in perioada 1-3 august 1977, s-a adresat zilele trecute conducerii CNSAS cu rugamintea de a i se pune la dispozitie dosarul intocmit de fosta Securitate, desi, anul trecut, el a fost instiintat oficial ca nu are un astfel de dosar si i s-a eliberat chiar o adeverinta in care s-a precizat ca nu a fost agent/colaborator al Securitatii ca politie politica. []
In decembrie 1989, Dobre a fost trecut pe lista neagra a indezirabililor, cu atat mai mult, cu cat intentiona sa-i dirijeze pe mineri in alta directie decat cea aleasa de FSN. Imaginea creata de Securitate si de activistii PCR i-a determinat pe ortacii din Valea Jiului sa nu-i mai recunoasca autoritatea si chiar sa-l vaneze prin Bucuresti, cu rangi si topoare, pe 13-15 iunie 1990[]«Il cunosteam foarte bine pe Virgil Magureanu, incepand cu anul 1981, atunci cand am inceput studiile la „Stefan Gheorghiu“. La propunerea lui Virgil Magureanu, am facut parte din complotul contra lui Ceausescu[]Aproape de sfarsitul anului 1987, Magureanu mi-a facut cateva confesiuni extraordinare, anume: complotistii se aflau cu un pas inaintea „Securitatii, loiala lui Ceausescu“; erau semnale certe de simpatie si dorinta de actiune, la cauza complotistilor, din partea „acelor ofiteri ai Securitatii“ care erau la curent cu „situatia geo-politica si strategica a noilor realitati“; complotistii erau „ghidati si sprijiniti“ din afara; se hotarase deja, „la porti inalte“, ca cuplul Ceausescu sa fie executat, iar membrii CPEx si „varfurile Securitatii“ sa fie bagati la puscarie[]
(...)Pe 22 aprilie 1990 am fost chemat prin telefon de catre o doamna din Bucuresti (...) si mi s-a spus ca eram invitat la discutii cu Virgil Magureanu, la data de 25 aprilie 1990[]L-am acuzat deschis pe Magureanu despre manipularea fara scrupule a minerilor din Valea Jiului in scopuri politice si de putere. Magureanu a devenit grav si usor incruntat, amenintandu-ma, fara ocolisuri, ca nu-mi va permite sub nici o forma reinstalarea mea in fruntea minerilor din Valea Jiului. Magureanu a tinut sa-mi precizeze si sa nu uit ca era o perioada fierbinte, de lupta „care pe care“ si cand se putea „muri usor“. []Probabil convins ca voi accepta sa intru in SRI, Magureanu mi-a cerut sa-l asasinez pe Macri Emil, citez: „Poti sa faci cu el ce vrei!“ Stupefiat si furios ca eram invitat sa comit un asasinat politic, am replicat astfel: „Eu nu pot si nici nu vreau sa-l impusc pe Macri, asa cum ai facut tu cu Ceausescu. Lasa justitia sa faca dreptate.“ Zambind, Magureanu mi-a zis, citez: „Draga, Macri stie prea multe. Este in interesul nostru sa nu vorbeasca. Eu nu ti-am cerut sa-l impusti. Ii tai medicamentele si daca nu cedeaza atunci il gazezi in duba care-l plimba pe ruta inchisoare - tribunal“. []

NY Magazin
INCREDIBILITATEA COMISIEI PREZ-BĂSEASCĂ - Gabriel Pleşea
Din momentul în care Paul Goma a fost exclus din Comisia prezidenţială, însărcinată de Traian Băsescu să întocmească un raport ” ştiinţific” (după ”standardele procedurale” ale socialismului ştiinţific de tristă amintire) pentru investigarea crimelor comuniste în România, aceeaşi Comisie şi-a pierdut şi credibilitatea şi menirea[]