Ziua
Pro si contra Legii Lustratiei
Legea Lustratiei a facut ieri obiectul a doua dezbateri, desfasurate simultan: "Pro si contra Legii Lustratiei", organizata de Militia Spirituala si seminarul "Lustratia in Romania: intre retorica politica, democratizare si drepturile omului", care a avut loc la Institutul "Ovidiu Sincai". In cadrul dezbaterii organizate de Militia Spirituala, participantii au sustinut ideea oportunitatii Legii Lustratiei, perceputa ca "un act de inlaturare a reziduurilor de mentalitate comunista". Peremistul Lucian Bolcas a fost singurul care a subliniat ca nu este necesara aplicarea unei asemenea masuri dupa 16 ani de la Revolutie. "Mi se infierbanta sangele cand aud asemenea bazaconii! Daca erati colaborator al Securitatii, ati fi avut o scuza!", i-a replicat senatorul PNL, Adrian Cioroianu, unul dintre initiatorii proiectului. Liberalul Crin Antonescu a explicat ca Legea Lustratiei trebuie inteleasa ca "o despaduchere a vietii politice", in conditiile in care "paduchii astia lustrabili sunt din ce in ce mai mari si mai agresivi". []

Aici este , cred eu capcana cea mai periculoasa pentru cei care doresc condamnarea crimelor comunismului: degenerarea unei actiuni juridice (justitiare) intr-o dezbatere doctrinara. Intelectualii romani anticomunisti sint la fel de convinsi ca omologii lor "de stinga" din occident sint niste potentiali criminali (sau macar niste lunatici) cit au fost si repectivii ca stalinismul e o solutie la boala capitalismului venal. Decit sa ne infruntam cu alti militanti pentru drepturile omului si condamnarea altor politicide (comunismul nu are monopolul) mai bine i-am ajuta sa inteleaga ce s-a intimplat in Romania si le-am cere sprijinul in lupta pentru dreptate. Paradoxul face ca eu, care am fost mai reticent fata de propaganda comunista ca doamna Petre inainte de 1989 sint mai putin dispus azi sa atac doctrina comunista decit crimele care s-au facut in Romania in numele ei. Macar pentru ca abuzurile impotriva fiintei umane, facute prin instrumentele statului acaparat, vor continua si in numele altor doctrine. INu ma intorc spre trecut, ca sa intorc spatele la prezent.
Ziua
Patent sau latent? - Zoe Petre
Am constatat, citind comentariile la editorialul precedent, ca riscul de a limita condamnarea comunismului la condamnarea crimelor faptuite in numele comunismului e cat se poate de real. Nu am intentia de a le minimiza, aceste crime au existat - cu zecile de mii pana in 1964, mai putin frecvent dupa aceea, pana ce, pe 16 decembrie 1989, au izbucnit din nou, insangerand zadarnic prabusirea sistemului. [] Dar unul dintre tertipurile cele mai de succes ale apologetilor comunismului, inca vioi si logoreici, consta in disocierea crimelor comise sub dictatura comunista de dictatura insasi. Ca odinioara Hrusciov dupa moartea lui Stalin, ei recunosc cateva episoade criminale ale regimului doar pentru a le putea decreta exceptionale - si a salva restul. Asasinatele sau arestarile in masa sunt declarate aberatii aparute din vina anume a unor personaje damnate (si neaparat defuncte): Stalin, Pol Pot, Dej; dar "adevaratul" comunism, pe care acestia, nu-i asa, l-ar fi "intinat", e cu totul altceva. Voci sonore ale partidelor comuniste din Occident ne spun si azi cat de minunat ar fi fost comunismul daca nu-l aplicam noi, barbarii din est. Diversi stabi ai epocii ceausiste ne explica cat de patriotic a fost national-comunismul ceausist, chiar daca de la un punct incolo, ma rog, Ceausescu personal, sa vezi ce intamplare, a luat-o razna.
Or, tot asa cum nazismul nu poate fi redus la Holocaust, chiar daca Holocaustul ii exprima paroxistic natura criminala, nici comunismul nu poate fi redus la crimele cu varsare de sange pe care le-au comis reprezentantii sai autorizati. []

Ziua
Ticu Dumitrescu: FSN conduce CNSAS - Ovidiu Banches
Cunoscutul luptator pentru deconspirarea Securitatii, Constantin Ticu Dumitrescu, dezvaluie, intr-un interviu acordat ziarului nostru, ca in noul Colegiu al CNSAS s-a cristalizat deja o majoritate "fesenista", formata din oamenii PSD, PD si PRM. "In miniatura, se pare ca dl. Basescu testeaza ideea sa de baza, aceea de a reveni la FSN", comenteaza Ticu Dumitrescu situatia din institutie. El sustine ca atmosfera in Colegiu este marcata de apartenenta politica, iar diverse apologii aduse unor exponenti de baza ai PCR sunt sustinute cu aplauze. Liderul fostilor detinuti politici constata ca, deocamdata, Colegiul "macina plevusca", in conditiile in care dosarele rechinilor nu au ajuns "la moara". Ticu Dumitrescu nu a uitat de "lucratura" in urma careia a fost tinut departe de presedintia Colegiului si atribuie manevra presedintelui Basescu - "un om care, cel putin in cazul meu, a dovedit ca nu are nimic sfant si nimic scump". In opinia lui Ticu Dumitrescu, presedintele a gresit si in privinta altei persoane, colonelul SRI in rezerva Ioan Corondan: "Basescu si-a permis sa-l declare agent KGB. L-am intrebat direct pe dl. Timofte de aceasta acuzatie. Nu, nu este agentul nimanui! Va intreb: <>". Constantin Ticu Dumitrescu ne-a pus la dispozitie o scrisoare adresata de colonelul Corondan sefului CNSAS, Claudiu Secasiu, pe care o publicam alaturi de interviu. In document, fostul lucrator SRI isi pledeaza nevinovatia si lanseaza "un strigat de ajutor al unui om nevinovat, care in clipa de fata se afla intr-un mare pericol".

Ziua
Vantu pe muchie de cutit
Procurorii Parchetului General au decis inchiderea dosarului Banca Agricola SA, in care era cercetat omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu. []
Explozia de nervi recenta a lui Traian Basescu impotriva reporterului "Realitatii TV", Lucian Dindirica, este exemplara: "In spatele tau, care il ai pe Vantu, cum plangi tu de oameni, baiatule? Da? Stii cate sute de mii de oameni au ramas fara toata averea lor de pe urma patronului tau? Atunci lasa demagogia, te rog eu mult", s-a ratoit Basescu la reporter. []

Ziua
Bogdan Draghici batut in plina strada - Voichita RASCANU
Presedintele Asociatiei Academice de Administratie Publica "Europa" a fost atacat de trei indivizi necunoscuti * Draghici a lansat dezvaluirile legate de dosarul de revolutionar al soacrei lui Mircea Geoana

Ziua
Fostul sef al arhivei SRI isi simte amenintata viata - Ioan Corondan
ZIUA publica, in exclusivitate, scrisoarea adresata de colonelul SRI in rezerva Ioan Corondan presedintelui CNSAS, Claudiu Secasiu[]
(...) odata cu alegerea in Comisia de control a activitatii SRI a d-lui Nicolae Ionescu-Galbeni, pe fondul disputelor politice intre acesta si dl. Ticu Dumitrescu, am fost chestionat serios privind categoria de documente de arhiva de care a beneficiat dl. Ticu Dumitrescu in perioada in care era presedintele Comisiei senatoriale. []
l Constat cu amaraciune blestemul acelei adrese si contactul cu dl. Ticu Dumitrescu ma urmareste pana in zilele noastre, cand se fac afirmatii grave, cum ca "Ticu Dumitrescu e controlat de generalul Corondan, tatal vedetei Gianina Corondan, care intentioneaza sa afle dosare pentru a le vinde rusilor" si deci senatorul Corneliu Vadim Tudor se va ocupa de "securistul din umbra, care trage sforile in scandalul CNSAS: Ion Corondan, agent KGB, care ii dirijeaza pe analfabetii Mircea Dinescu si Ticu Dumitrescu"[]
1. In viata mea nu am fost contactat in nici o imprejurare de organele de informatii straine si prin urmare nu sunt "agent KGB" si nici agent al vreunei puteri straine, asa cum sunt etichetat in publicatiile senatorului Corneliu Vadim Tudor

Revista "22"
Prizonierii ofiterilor de informatii - ARMAND GOSU
[]Societatea civila din Romania a fost suficient de naiva incat sa-si inchipuie ca presiunea externa va obliga serviciile secrete sa-si curete randurile si sa-si ajusteze metodele de lucru. Chiar daca era in interesul Occidentului sa faca temeinic aceasta operatiune, de vreme ce primeste Romania in clubul sau select, ratiuni necunoscute opiniei publice l-au impiedicat. []Daca va izbuti, tentativa de a legifera doua Romanii, una a cetatenilor obisnuiti si alta a ofiterilor de informatii, va pune o intreaga natiune la cheremul serviciilor secrete. In absenta unor garantii ferme ca abuzurile serviciilor secrete vor putea fi indreptate, iar cei nedreptatiti vor fi despagubiti, cetatenilor obisnuiti din prima Romanie nu le ramane altceva de facut decat sa umble in varful picioarelor prin tara, pentru a nu-i supara pe ofiterii de informatii, si sa spere ca serviciile le vor accepta colaborarea, pentru a intra sub protectia celei de-a doua Romanii. []

Cu parere de rau, dar consideratiile optimiste si laudative ale doamnei Cornea mi se par ireale si nocive. Ca sa te scuturi trebuie sa-ti dai seama ca te prabusesti.
22
Cetatea se trezeste - Doina Cornea
[]Fara sa ma lungesc prea mult, evolutii benefice asupra corpului social au avut asociatiile celor care au avut de suferit in regimul comunist (Asociatia 15 Noiembrie, Asociatia Fostilor Detinuti Politici); organizatii civice formate din intelectuali (Grupul pentru Dialog Social, Alianta Civica, Pro Democratia, Academia Civica, Fundatia Memoria, printre altele); institute academice de cercetare a istoriei recente; reviste (22, Dilema); emisiuni TV (Memorialul Durerii), pentru a cita doar cateva. Gasesc ca evolutia intelectualilor, a elitei intelectuale a fost spectaculoasa in acesti ani: de la faimoasa lozinca "noi nu facem politica..." la o implicare totala a multora dintre ei in treburile cetatii. Rezultatele se vad: cetatea se trezeste.[]

22
Cui ii e frica de Serviciul Roman de Informatii? - Renate Weber
[]
Cat despre faptul ca perioada de secretizare a informatiilor si documentelor trecute si actuale nu mai e de 40 de ani, ci este cuprinsa intre 20 si 100 de ani nu mai e nimic de spus decat ca e o sfidare la adresa deciziei CEDO. Si, evident, a noastra, inclusiv a urmasilor nostri!
Se pare ca dictonul latin "sa se faca dreptate, chiar de-ar pieri lumea" a fost inlocuit cu altul: "poate sa piara intreaga lume, cata vreme SRI supravietuieste si secretizeaza".

22
Ultimul mohican - RUXANDRA CESEREANU
[]Unul dintre modelele etice despre care le-am vorbit adesea celor tineri, pentru a avea o grila morala ca posibil reper in vremurile romanesti de tranzitie, mult prea carnavalesti, a fost acela reprezentat de luptatorii anticomunisti din Muntii Romaniei, cateva sute cate au fost ei, intre 1944-1962.[]Cartea lui Ion Gavrila-Ogoranu, Brazii se frang, dar nu se indoiesc (4 volume), este cel mai important document memorialistic legat de rezistenta anticomunista, concretizand un studiu de caz pe Muntii Fagaras. Autorul reprezinta un caz special, fiind un marturisitor de exceptie (traind 29 de ani in afara legii comuniste si supravietuind mai apoi presiunilor Securitatii). []

22
Liber in munti - Ion Gavrila Ogoranu
L-am cunoscut mai intai ca scriitor: prin 1991-1992, i-am citit in manuscris cartea Brazii se frang, dar nu se indoiesc. Un reportaj de front, de amploarea romanelor americane, cu savoarea stilistica a prozei lui Creanga. Timp de cateva luni, am prezentat volumul I, capitol cu capitol, la Radio Europa Libera, in emisiunea Cartea pe unde. Era marturisirea unui om care facuse istoria, iar acum o povestea cu o meticulozitate incredibila, cu o voluptate a detaliilor care parea doar subiectiva. Documentele Securitatii, recuperate de Ion Gavrila dupa 12 ani, prin CNSAS, si publicate intr-un volum final al cartii, confirma insa, pas cu pas, intreaga desfasurare a luptelor din anii ’50, ca si imensul aparat militar si informativ pus in functiune pentru anihilarea partizanilor. Toate fortele statului comunist, regimente intregi de Securitate si mii de informatori au fost mobilizate impotriva unui grup de 30-40 de tineri care se incapatanau sa fie liberi intr-o tara ocupata. Dar si impotriva miilor de oameni din satele fagarasene care ii ascundeau si ii sprijineau. Tot ce fusese povestit in franturi se regaseste in documente pe larg.

Intre timp, "banditul Gavrila" ramasese singurul neprins, neucis. Ultimul martor care, dupa revolutie, mai putea povesti epopeea. Cartile sale au devenit, prin clasicitatea lor, cel mai zdrobitor rechizitoriu in procesul numit acum, generic, procesul crimelor comunismului.

La Scoala de Vara pe care am organizat-o la Sighet, Ion Gavrila-Ogoranu a fost de mai multe ori. In editia memorabila din iulie 2003 s-a intalnit cu supravietuitorii din ceilalti munti. Personajele legendare din sala alaturata a Memorialului coborau acum, miraculos, printre tinerii contemporani. Ogoranu era acum alaturi de Gavrila Vatamaniuc (din Bucovina), de Octavian Fornica (din Vrancea), de acea "manuta de femeie", cum o numise Gavrila, Lucretia Jurj (din Apuseni). Amintirile acestor veterani ai rezistentei care mai ramasesera in viata le-am publicat in volumul Scoala Memoriei 2003. Lucretia Jurj a murit la scurt timp dupa aceea. Ion Gavrila-Ogoranu, acum cateva zile. As vrea sa reproduc, in loc de orice panegiric, cateva fragmente din ce a spus atunci, in fata elevilor, despre sine si despre oamenii liberi din muntii Romaniei. (Romulus Rusan)[]