Semnale - Joi, 6 aprilie 2006
|
|
NY Magazin CLOVNUL AGITAT - Liviu Cangeopol Este posibil ca Traian Băsescu să nu fie altceva decât o victimă a devastatoarei capacităţi a omului de a se minţi. Şi, odată cu el, pe noi toţi la un loc.[] Scandalul numirii noii echipe la conducerea CNSAS a creat un nod gordian capabil să-i sufoce pe toţi combatanţii prinşi în joc. Prin urzelile atribuite de reprezentanţii presei strategilor de la Cotroceni, ascensiunea anunţată a lui Constantin Ticu Dumitrescu a fost stopată prin apariţia de operetă a unui Agamiţă scos din mâneca pedistă în ultima secundă. Miza stăpânirii dosarelor este mare, atâta timp cât asupra majorităţii clasei noastre politice planează suspiciuni de colaborare securistă a căror probe ar putea fi scormonite prin vrafurile de maculatură dată pomană de urmaşa instituţiei. []Cu ocazia evenimentelor, observatorii au constatat că Traian Băsescu a fost huiduit spontan de masele bulucite pe un trotuar pentru prima oară de când a preluat sceptrul prezidenţial. Gestul l-a mişcat. După o descindere rapidă la faţa locului, infamul impostor Corneliu Turianu a fost detronat democratic, Ticu Dumitrescu a fost lăsat acolo unde era, iar în fruntea demascării organizate a fost proptit un nou tovarăş, presupus de nădejde (dacă mai poţi să ai!). [] Strâns cu uşa în repetate rânduri să condamne ciuma roşie, Traian Băsescu a preferat să se arate a avea probleme de percepţie şi tulburări de memorie. Cum nu-şi mai aminteşte precis ce s-a întâmplat cu el timp de patruzeci de ani (din care, totuşi, mulţi i-a petrecut călătorind peste mări şi ţări), preşedintele român a decis înfiinţarea unei comisii care să stabilească ştiinţific dacă şi ce anume din comunism ar fi condamnabil. Mai simplu ar fi fost să instituie o comisie care să afle ce anume a fost benefic sub teroare.
Mandatarii supremi îşi bat joc de naţie, pe banii ei. Premierul a înfiinţat un institut de investigare a ororilor comuniste. Din organigrama respectivului institut lipsesc cele mai reprezentative persoane vrednice de a o face. În replică, preşedintele organizează o comisie care să constate acelaşi lucru. Nu-i exclus ca societatea civilă să sară în papuci şi să pună şi ea la cale o organizaţie care să afle ce s’a întâmplat cu noi în comunism. [] Problema e cât se poate de simplă: ce s’a întâmplat atunci are rezultate care se văd acum. Ceva bun nu putea să ducă aici.[]
|
|
|
Nu inteleg aceasta interventie a domnului Lefter. Nu traim pe aceeasi lume. Ziua Mitul Securitatii supravietuitoare [] Dupa atata timp, ar fi fost normal ca tema Securitatii, ca toate cele din paradigma comunismului, sa fi cazut in desuetudine[]Dar drumul pe care avansam de peste un deceniu si jumatate e limpede: democratizare, reforma, integrare euro-atlantica, adica adoptarea modelului "occidental" de societate. []Ei bine, dincolo de aceasta transformare generala, s-ar zice ca ar fi supravietuit totusi ceva: politia politica a fostului regim, Securitatea. Logic vorbind, strict factual, e o imposibilitate flagranta: n-a mai putut functiona ca atare dupa revolutia din decembrie 1989, apoi a fost desfiintata si formal, iar in locul ei a aparut, sub control parlamentar, Serviciul Roman de Informatii, trecut si el, in timp, prin acelasi rulaj de personal, incat astazi poate raporta ca doar un procent mic din angajati au lucrat pentru fosta Securitate. Doar ca logica obisnuita se aplica mai greu unor institutii prin natura lor secrete. Drept care presupozitiile, speculatiile, fantasmele isi au "legitimitatea" lor atunci cand discutam despre ceva care nu poate fi niciodata expus unei examinari complete, complet transparente. Asa s-a nascut unul dintre miturile societatii romanesti actuale: cel al supravietuirii Securitatii[] Principala eroare a acestor speculatii - si totodata baza a viabilitatii mitului - este presupozitia ca Securitatea ar supravietui intr-o forma coerenta, structurata, chiar daca invizibila, "oculta". Or, probele contrare sunt nenumarate si ele indica - dimpotriva - "spargerea" fostei politii politice in substructuri, "aripi", retele, grupuri care au incercat sa se "salveze" si sa profite de noile oportunitati de afirmare si de imbogatire ale unei societati care nu putea deveni decat treptat democratica, organizata, guvernata de lege.[]Securitatea s-a "spart" - asadar - in atat de multe fragmente incat fenomenul seamana mai degraba cu o pulverizare decat cu o "supravietuire". []Ceea ce muta discutia din zona mitului omniprezentei Securitatii, care ar continua de fapt sa conduca Romania, in zona adevaratei probleme majore a momentului: coruptia. Daca vor iesi la iveala "petele" din dosarele unora si altora, nu Securitatea ca structura fantasmatica va fi in pericol, ci traficul de influenta, micile si mai-marile aranjamente politico-economice, cu profituri intotdeauna personale. []
|
|
|
Ziua Hamlet Basescu si dilemele securiste - Dan Pavel Declinul politic al lui Basescu a inceput in momentul cand fostul detinut politic Constantin Ticu Dumitrescu i-a descoperit "calcaiul lui Ahile" seful AFDPR i-a cerut sefului statului sa condamne public comunismul. Total neinspirat, actualul presedinte al Romaniei a spus ca ii trebuie "dovezi".[] Condamnarea comunismului de catre guvernantii postcomunisti ai Romaniei este un act intarziat, la fel precum legea lustratiei sau deconspirarea Securitatii ca politie politica. Romania a fost condusa de fostii nomenclaturisti si securisti dupa voia lor, Iliescu a facut ce a vrut, prin urmare epurarea este tardiva si inutila: nu ii va afecta pe cei care au adus comunismul in aceasta tara, ci generatiile de oameni care s-au nascut in comunism. Dar condamnarea comunismului este necesara din punct de vedere moral si politic. Astfel este introdusa distinctia dintre bine si rau chiar in noul contract social. In rest, orice eventuala epurare trebuie judecata individual, iar dupa ce au trecut atatia ani nu trebuie sa-i afecteze decat pe aceia care au comis fapte extrem de grave. Pentru ca regimul comunist a fost unul criminal, iar cei mai multi dintre cei care l-au suportat au fost victime.
|
|
|
Ziua Este Presedintele santajabil? - Serban Orascu []In aceste conditii, societatea romaneasca are dreptul de a-si pune intrebari, constatand ca presedintele tarii, domnul Traian Basescu, a zadarnicit initial alegerea lui Constantin Ticu Dumitrescu in calitate de presedinte de CNSAS, desi fusese convenita de PNL si PD - cu riscul de a declansa un scandal enorm, care s-a si produs si pe care compromisul cu alegerea pe sase luni nu-l va evita, in viitor.[]
|
|
|
Ziua Marile probleme ale proiectului de lege a lustratiei - Gabriel ANDREESCU Criza din CNSAS pune in lumina un aspect mai putin comentat: tratarea cu (ne)profesionalism a chestiunilor care privesc mostenirea comunismului. E limpede ca datorita multimii inamicilor, luarile de pozitie in aceasta chestiune, incluzand actele normative, ar trebui aparate de orice obiectii. Cum CNSAS este in plin scandal, iar in saptamanile urmatoare pot aparea noi surprize, sa ne oprim, din aceasta perspectiva, la un subiect apropiat: proiectul de lege privind lustratia. Caci documentul trimis la Parlament are scapari si excese care pun initiativa intr-o situatie extrem de fragil[]
|
|
|
Romania Libera Razboi urban cu proiectile explozive []Teama si panica generate de posibilitatea revenirii vechii puteri, cu toate consecintele de rigoare, au creat cadrul propice pentru tragicele evenimente care au urmat in seara de 22 decembrie '89 in preajma cladirii CC-PCR. Totul a fost alimentat din plin cu zvonuri alarmiste propagate prin intermediul Televiziunii si Radiodifuziunii, cu sprijinul noii conduceri conduse de Ion Iliescu[]Desi numai in zona centrala a Bucurestiului, actuala Piata a Revolutiei, au decedat 73 de persoane si au fost ranite alte 274, procurorii militari nu au facut demersurile necesare pentru stabilirea vinovatilor, pentru identificarea celor care au dat ordine de deschidere a focului. []Primele focuri de arma automata au rasunat in Piata Revolutiei, in jurul orei 18.50. Multimea de oameni adunata in fata CC-PCR pentru a asculta discursurile tinute de la balconul cladirii (si care erau transmise in direct la TV) a intrat in panica. Nici in prezent, cu toate anchetele desfasurate, nu s-au putut stabili cu precizie locul de unde s-a deschis focul si nici motivatia acestui gest.[]A fost suficient sa se traga primul foc. Nu se stie exact daca nu cumva acest prim foc nu a fost cumva o reactie de bucurie a vreunui revolutionar exaltat, insa acesta a fost momentul declansarii unui adevarat macel. Se tragea si se riposta. Nu se stia impotriva cui trebuia tras, ci doar ca "teroristii sunt peste tot". Pentru a oferi un exemplu despre consumul exagerat de munitie din acele zile, va prezentam doar cantitatea de munitie raporata ca fiind utilizata in "actiunile de lupta" doar de UM 0146 Bucuresti: 53.920 cartuse calibrul 7,62 mm scurt; 1.566 cartuse calibrul 7,62 mm - glont obisnuit pentru pistol; 136.850 cartuse calibrul 7,62 mm; 15.015 cartuse calibrul 12,7 mm; 1066 cartuse calibrul 14,5; 3 lovituri 100 - explozive si altele.[]
|
|
|
Fara radicalisme (decit in eseuri). Fara segregari, dupa convingeri. In viata, oameni sintem cu totii... Averea Hurezeanu si Tudor Popescu, la un pahar cu locotenentii lui Adrian Nastase In timpul sau liber, analistul politic Emil Hurezeanu a luat ieri masa de pranz alaturi de Cozmin Gusa (actualul presedinte PIN, fost secretar general al PSD) si de Bartolomeu Finis. Acesta din urma este unul dintre apropiatii fostului premier Adrian Nastase si "omul din fata" al gruparii Bitner-Petrache, adica "Baietii care conduc Romania", asa cum "Averea" a intitulat acest grup puternic de interese.[]Al doilea personaj interesant este Virgil Carstea. Omul care taie si spanzura in cea mai scumpa zona imobiliara a Bucurestiului.[]Si Cristian Tudor Popescu a iesit in oras. Insa la cina! Directorul ziarului "Gandul" a insotit-o, nu demult, la restaurant pe (surpriza!) Despina Neagoe. Aceasta este frumoasa clujeanca pe care Adrian Nastase (la recomandarea lui Viorel Hrebenciuc) a numit-o sub mandatul sau de premier ca purtator de cuvant al Guvernului. []
|
|
|