Impartasesc indoielile domnului Stan privindu-l pe domnul neo-Constantinescu. Am fost socat, la 13 iunie 2005, cu ocazia sedintei comemorative organizate la GDS, cind domnul Constantinescu a amintit celor de fata ca s-a facut pactul cu o parte a Securitatii pentru a se lua puterea in 1996 - ceea ce acum ii parea o greseala...
NY Magazin
DIAGNOSTIC CORECT. DAR TRATAMENTUL ? - Valerian Stan
[] În cazul de faţă mă miră foarte tare de ce Emil Constantinescu a ales să spună atât de târziu nişte adevăruri atât de importante despre un personaj care după 1989 a jucat un rol atât de important în politica românească.[]Că Emil Constantinescu a aflat despre trecutul lui Băsescu în anii în care a fost preşedinte, cred că nu mai e nimeni care să se îndoiască. În aceste condiţii, întrebarea care se pune este de ce vorbeşte Emil Constantinescu atât de târziu despre aceste lucruri.[]
Emil Constantinescu ştia foarte bine sabotajul sistematic la care Băsescu şi colegii lui PD-işti supuneau sistematic Guvernul ţărănist din care făceau parte. Fostul preşedinte nu numai că nu a făcut nimic ca lucrurile acestea să înceteze, însă i-a mai şi interzis primului-ministru Ciorbea să procedeze cum s-ar fi cuvenit, inclusiv să vorbească public despre ceea ce se întâmpla. Mai mult, el s-a asociat cererii partidului lui Roman şi Băsescu de înlăturare a lui Ciorbea, în martie 1998 (în august 1997, făcuse exact acelaşi lucru pentru îndepărtarea mea de la Departamentul de Control). În condiţiile în care ştia la fel de bine ca şi azi cine e şi ce hram poartă Băsescu.[]Mă număr printre cei care cred că Emil Constantinescu are perfectă dreptate. Singura problemă este în ce măsură un asemenea discurs poate fi credibil, ţinut fiind de cineva care, cât a avut puterea, a făcut ce a făcut. Sigur că-i adevărat că solidarizarea subterană a oamenilor sistemului securisto-comunist a făcut şi face un rău imens. Sigur că-i adevărat că de blestemul Securităţii şi al FSN-ului şi de toată promiscuitatea care ne năclăieşte viaţa şi sufltetele vom putea scăpa numai atunci când Iliescu, Năstase, Băsescu, Vadim şi tot sistemul lor nenorocit nu vor mai fi. În acelaşi timp, însă, nu ai cum să nu te întrebi ce şanse ai să ajungi acolo urmând un om ca Emil Constantinescu. []
Întrebându-mă asta, mi-am amintit de o relatare mai veche a reputatului analist politic Şerban Orescu, fost ziarist al Europei libere, despre un „pact” făcut, în 1995, între candidatul de atunci al CDR la Preşedinţie, Emil Constantinescu, şi „membrii fostei Securităţi". Şerban Orescu a vorbit despre respectiva înţelegere (care îi fusese confirmată inclusiv de „preşedinta unei asociaţii civice din CDR” – Ghici ciupercă ce-i) într-o carte de convorbiri cu Liviu Vălenaş. Emil Constantinescu n-a contestat niciodată cele scrise în cartea amintită.[]