|
Cotidianul
"Sintem un popor si de lasi, si de oportunisti" - Eugen Istodor
Gimnastica, inot, volei, tuberculoza 9 ani, medicina, psihologie, poetul Daian, vremuri ceausiste, versuri. Aceasta este poeta Angela Marinescu. []Am fost casatorita cu Sergiu Filip, cunoscut sub numele de Paul Daian.[]Dupa ce a iesit din inchisoare, era sunat mereu de un anume Laurentiu. N-am realizat ce se intimpla in jurul meu. Eram cu copilul, cu ale mele. Dar el pleca de acasa si se vedea cu acest Laurentiu. Dupa ce mi-am dat seama, l-am intrebat si mi-a spus ca a fost sistematic luat de Securitate, dar nu a facut nimic rau.[]In ‘80, Viorel Padina, Vlasie, Romulus Brancoveanu au venit cu un text, in Bucuresti, despre cum este poporul roman. M-au sunat cu insistenta sa vin la Uniune. N-am prea vrut sa ma duc si le-am spus: „Ce-aveti, ba, cu mine, sint amanta voastra? Ce, imi porunciti?“. M-am dus pina la urma, mi-au aratat textul. Era un text impecabil scris. L-am semnat imediat. A aparut Sergiu, i-am aratat textul, s-a albit la fata, m-a injurat, a semnat alaturi de mine, dar am realizat ca autorii textului nu semnasera. Se faceau ca ploua. Au semnat, dar cu greu. Am facut scandal si totul a ramas asa. Era o provocare. Textul nu a aparut niciunde. Toti au fost luati la Securitate, eu nu. Sergiu le-a spus: „E nebuna! N-o chemati!“. Dar Padina a innebunit. Vlasie „s-a ascuns“ la Pitesti. Nu vreau sa spun nimic, vreau doar sa spun ce s-a intimplat.[]Toti sintem oportunisti, toti vrem sa traim, pina la un punct, toti avem o lasitate... fiindca, daca ai creier, realizezi ce ti se poate intimpla si devii las. Poate aceasta asuprire din toate partile a determinat o mutatie si ne-a facut precauti.[]Nu mai puteam publica. Eram distrusa. Fara bani. Am vrut sa plec. Participam la scrisoarea celor 18, Sergiu era spalat pe creier... Bine, el fusese spalat cind a venit Gorbaciov. A fost luat si dus la Cula, un spital pentru bolnavii cronici. Acolo i-au dat medicamente in asa cantitate incit il robotizau. Daca i-ai fi spus sa se arunce de pe fereastra, asta facea. Disperata, am vrut sa plec. Am facut un memoriu, voiam sa public, sa plec. Am mers, cu Sergiu robotel de mina, si la Dinescu, si la Aurel Dragos Munteanu. Pe atunci, era nevoie sa am spate. Altfel, chiar nu reuseai. Am fost reperata si luata de Securitate de la coada la sifoane. Dusa la Securitate. Douaspe ore, in camere diferite. Si securistii treceau prin fata mea si imi aratau hirtii: „Dinescu te face timpita, proasta!“, „Mariana Marin te injura!“. Si eu le spuneam: „Nu cred!“. Nu-mi dadeau apa, ma tineau in frig. Bine, dupa Revolutie, in „Cartea alba a Securitatii“, am citit ca Dinescu m-a facut proasta. Apoi, in public, Mariana Marin ma facea turnatoare! Ma rog, dosarul meu este de urmarire, si nu de turnatoare. Apoi, trei zile si trei nopti ne-a urmarit un tip caruia ii dadeam un ceai si-i spuneam ca nu voi ceda niciodata si ca vreau sa plec din tara. M-au lasat sa plec in Franta, in 9 decembrie ‘89.[]
|