Despre algerile din Moldova
Azi
Basarabia, între Est si Vest
Adevarul
Confuzi, dezbinati si lipsiti de speranta, Moldovenii au votat in liniste la Chisinau
Evenimentul Zilei
Lupta la baioneta pentru Moldova
Jurnalul national
Vot peste Prut - Moldovenii au facut coada la urne
Realitatea romaneasca
Alegeri rosii la Chisinau, portocalii la Bucuresti
Ziua
Basarabenii din Romania nu-au putut sa voteze
Ziua: Voronin - anti-romanul
Viitorul Basarabiei la mana Transnistriei
Ziua: Incalcari ale legislatiei electorale

Un semnal de alarma, pentru minte si inima - Ioan Rosca
Curentul, 4 martie
Procesul comunismului – AFDPR - Petru Ionescu
" Criminalii nazisti, de la ultimul soldat sau activist SS pana la ofiterii superiori ai Vermachtului si cadrele Partidului National-Socialist, de la sefii lagarelor de exterminare pana la ultimul paznic, au fost adusi in fata tribunalului international sau au fost - si sunt in continuare - vanati in toata lumea de persoane si organizatii (finantate de stat si de particulari in mod constant de la terminarea razboiului) specializate in descoperirea, prinderea criminalilor nazisti si altor persoane care au participat la initierea si concretizarea asa-numitei "solutii finale".
Dupa caderea regimului comunist, in Romania nu s-a remarcat decat formarea unei asociatii cu caracter mai mult simbolic - Asociatia Fostilor Detinuti Politici - care incearca doar sa obtina recunosterea suferintelor si meritelor celor care au stat zeci de ani prin puscarii, lagare de reeducare si exterminare (pentru care de-abia se obtin niste petice de hartie zise diplome ori certificate) si sa le creeze acestora - oameni de mult la pensie si care dispar pe zi ce trece - ori urmasilor celor exterminati in puscarii - niste minime facilitati - abonamente gratuite pe transportul in comun urban ori reducere la doua-trei calatorii pe CFR. Dar si asta cu mare chin si intampinand reticenta sau indiferenta oficialitatilor, oficialitati intre care se afla chiar o serie din fostii tortionari dirijati de fostul PCR si fosta Securitate. Cat despre capacitatea AFDPR de a reabilita fostii detinuti politici (ca sa nu mai vorbim de posibilitatea de a-i trimite in judecata pe cei vinovati de decimarea fizica si morala si pervertirea unei bune parti a neamului rominesc), aceasta este "sublima dar lipseste cu desavarsire". La noi nu este vorba de o vanatoare de criminali si tortionari comunisti (o stiti pe aia cu "vanatoarea de vrajitoare", nu ?!), ci invers, fostii nomenclaturisti comunisti si ofiteri de Securitate ori doar colaboratorii ii dau in judecata pe cei pe care i-au inchis, torturat, urmarit, turnat pentru "tupeul" de a le tulbura activitatea lor de "oameni de afaceri care edifica democratia". AFDPR este tolerata intr-o cladire numita de patrimoniu pentru care trebuie sa plateasca o chirie ca pentru o vila la munte sau la mare, iar infimul personal care deserveste Asociatia primeste o plata simbolica, cum ne marturisea presedintele Ticu Dumitrescu. Folosindu-se de democratie - la fel ca de marxism sau stalinism -, fostii nomenclaturisti comunisti si fostii securisti scuipa in capul fostilor detinuti politici, le dau cu tifla de la "inaltimea banului" ori chiar ii dau in judecata daca considera ca "astia" le "strica imaginea". Asa ca AFDPR ESTE TOLERATA. "

PNT-CD a murit. Nu stim daca PPCD va deveni virful de lance al eliberarii "crestin-democrate" a Romaniei. Nici daca va apare acum un PNT autentic : national, taranesc si anti-comunist- care sa reanime lupta cu Sistemul. Dar tara are nevoie de un partid care sa apere victimele "Tranzitiei". - Ioan Rosca
Adevarul
Taranistii, o paranteza istorica pe langa "populari"
Azi
PNTCD s-a transformat în Partidul Popular Crestin Democrat
Cotidianul
Culegatorii de furtuna
Romania Libera
PNTCD a devenit PPCD
Ziua
Shimbarea la fata a PNTCD

Continua serialul dedicat paznicilor care au evadat din lagar. Sigura ca e bine sa le se restituie ce li s-a luat, ca sa aiba de unde restitui celor pe care i-au terorizat. Faptul ca Securistii defectind spre NATO devin "pozitivi"- spune tot despre ce ne asteapta. - Ioan Rosca
Jurnalul National, 7 martie
Calvarul familiilor spionilor dezertori - RAZVAN BELCIUGANU
"Anchetele Securitatii in cazul ofiterilor care au ramas neautorizati in Occident erau deosebit de dure. Cei care plateau pentru faptul ca spionii "au intors armele" erau membrii familiei.
O data ce spionii alegeau sa fuga din DIE in Occident, pentru familiile lor incepea calvarul: investigatii amanuntite, interogatorii, verificari, sechestru etc. In marinimia lor, securistii lasau, dupa ce goleau casa spionului dezertor, eventual un lighean de plastic, tacamurile si vreo jucarie pentru copii. Dupa Revolutie, acesti spioni care au luptat cu comunismul din postura de colaboratori ai serviciilor de informatii ale tarilor NATO care ii adoptasera nu au cerut nimic inapoi. Este datoria justitiei romanesti sa evalueze, individual, daca acesti ofiteri si-au servit fiecare tara chiar si din pozitia de "tradator", asa cum era specificata in sentintele comuniste de condamnare la moarte, sau au facut totul din spirit de aventura ori goana dupa "arginti". Este datoria societatii romanesti sa discute, dincolo de prejudecati, ce i-a facut pe acesti ofiteri in toata firea, care aveau in jur de 35 – 40 de ani, sa plece vazand cu ochii, ce se intampla la DIE si cat de sovietizat era spionajul romanesc din acei ani. Apoi mai este de vazut ce informatii strict secrete de importanta deosebita au transmis si cat de mult au afectat poporul roman transmiterea lor. Soarta si vietile acestor ofiteri nu trebuie sa ne fie indiferente asa cum s-a intamplat 15 ani. Precedentele exista."

Inca o tehnica : "stramutarea de lux". - Ioan Rosca
Curierul national
Stramutarile, cea mai tare afacere din Gorj
" Scandalul stramutatilor de lux este pe punctul de a exploda din nou. De aceasta data se fac o serie de verificari pentru a se vedea cum a reusit Niculae Mocioi, directorul general al Institutului de Cercetare Stiintifica, Inginerie Tehnologica si Proiectare Mine pe Lignit (SC-ICSITPML-SA), sa se autodespagubeasca dupa ce proprietatea sa de la Cariera Tismana s-a degradat. Pe de alta parte, un alt stramutat cu cantec este Alexandru Busuioc, un fost consilier de-al lui Adrian Nastase. Cei doi ar fi fost despagubiti de Compania Nationala a Lignitului dupa ce s-au intocmit expertize cel putin discutabile.
In cazul lui Niculae Mocioi, directorul ICSITPML-SA, fratele membrului PRM Ion Mocioi, povestea este relativ simpla. Surse confidentiale ne-au declarat ca Mocioi avea o locuinta extrem de modesta in zona carierei Tismana, mai exact in satul Galesoaia. Practic, era vorba de o constructie care statea sa cada, cu o suprafata de 67 metri patrati.
Primul pas. Niculae a impartit dreptul la proprietate cu fratele si mama sa. A urmat cererea de stramutare catre Compania Nationala a Lignitului, cerere care a fost avizata favorabil. Mocioi a realizat si expertiza tehnica. Perfect legal. Numai ca expertiza a fost intocmita de SC-ICSITPML-SA, institutul pe care cu onoare il conduce. Interesant este ca dosarul de evaluare care continea si fotografiile este tinut sub cheie si ca vechea constructie a disparut a doua zi dupa evaluare.
Dai 67, primesti 437
Pasul urmator. In 1994, Compania Nationala a Lignitului (CNL) achizitioneaza un teren de 1000 de metri patrati in Craiova, la iesirea spre Bucuresti, la pretul de 10 dolari metrul patrat. Si cum era vorba de trei proprietari (fratii Mocioi si mama lor), CNL se apuca sa construiasca pe banii companiei trei case. Cel putin una este mai mult decat casa. Directorul Niculae Mocioi s-a ales cu o moderna locuinta de 300 de metri patrati. Fratele a fost mai modest. S-a multumit cu o casa de 117 metri patrati, iar mama a primit o constructie de numai 20 de metri patrati. Una peste alta, familia Mocioi a iesit bine din afacere. A dat o cocioaba de 67 de metri patrati in vagauna Galesoaia si a primit trei case cu o suprafata totala de 437 metri patrati intr-o zona rezidentiala din Craiova...[..]"

Romania: cuib de faradelegi, viespar de turpitudini, omul lup in noul vest salbatic. Cei slabi de inger sa se abtina. - Ioan Rosca
Evenimentul Zilei
200 de miliarde evaporate intr-un an
"Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Timis are un bilant impresionant pe 2004. Dosarele instrumentate de politisti au scos la iveala numeroase infractiuni economice in care s-au invirtit sute de miliarde de lei. Subcomisarul Cornel Teodorovici, seful SIF, spune ca anul trecut s-au inregistrat mai multe cazuri spectaculoase, soldate cu arestarea unor evazionisti celebri. In total, infractorii care au actionat pe raza judetului Timis au adus un prejudiciu la bugetul statului de aproape 300 de miliarde de lei, din care doua treimi nu mai pot fi recuperate.
Cel mai mediatizat caz de evaziune fiscala a fost cel al afaceristului Marius Andras, care a adus statului un prejudiciu de circa 120 de miliarde de lei.[..]"

Softul "educational" este in general o escrocherie, tipica pentru "societatea IT", care ia bani din bugetul educatiei pentru a-i deplasa in conturile firmelor de soft. Nu de soft educational e nevoie in invatamint, ci de educatie . O declara un expert in critica acestui tip de inselaciune. - Ioan Rosca
Ministrul fura la computer
"Pe masa ministrului educatiei, Mircea Miclea, se afla programul "Sistemul educational informatizat", care va introduce in scolile si liceele romanesti invatamantul asistat prin softuri. Acest program este un lucru extrem de bun pentru reforma din invatamant, insa modul in care ministrul a ales firma de specialitate interesata de program, care sa finanteze acest demers, este cel putin ciudat. Miclea ar trebui cat mai urgent sa dea explicatii in legatura cu aceasta societate, avand in vedere ca programul costa cateva sute de milioane de euro.
Directorul companiei Softwin, Florin Talpes, fiul fostului sef al Serviciului de Informatii Externe, este fostul colaborator al ministrului Mircea Miclea. Demnitarul a detinut o firma care producea chiar softuri educationale. In-teresant este ca, intr-o declaratie data presei, Florin Talpes a recunoscut ca ministrul a fost angajatul societatii sale, Softwin. Amintim aici modul in care Mircea Miclea s-a imbogatit din afaceri cu softuri educationale.[..]"

Alta siretenie moderna, geniala. Banii ajung in cuferele firmelor de calculatoare. Comisioanele-unde trebuie. Alibiul- racordarea copiilor la tehnologia moderna. Nimeni nu a dovedit ca asta ii va ajuta la a se instrui si forma (dimpotriva, se poate argumenta contrariul). Mai bine le ofereau bonuri la cantina si preparatii gratis. - Ioan Rosca
Jurnalul national
Programul calculatoare la copiii saraci continua
"Copiii saraci vor putea sa-si cumpere calculatoare subventionate cu 200 de euro si anul acesta. Demarat anul trecut, programul guvernamental are insa cateva hibe, care ii pun pe producatorii si distribuitorii de calculatoare sa plateasca o parte din calculatoarele vandute."
Nu vad de ce ar fi greu de inteles raportul evident dintre falimentarea unei intreprinderi si imbogatirea miraculoasa a directorului ei. Nici nu mai e nevoie de dovedit nimic. Sa demonstreze el ca e totusi doar o putin probabila coincidenta.
Romania Libera, 7 martie
Averile teparilor ARO, bune de confiscat
"Potrivit unui raport financiar preliminar, ARO a avut la sfarsitul anului 2004 datorii de 10,2 milioane euro si creante de 2,1 milioane euro. Cum s-a ajuns aici? Timp de 15 ani de zile, aproape toti directorii si sefuletii din ARO au condus uzina numai pentru propriul profit.
Averea lui Preoteasa
Directorul general si presedintele CA, Iustin Preoteasa, si-a tras un lant hotelier compus din Hotel "Muscelul", din centrul Campulung, "Cabana Voinea" si "Baile Bughea", doua apartamente, o casa si un apartament la Paris. Un al doilea apartament, tot la Paris, este proprietatea surorii lui Preoteasa, Cristina Badescu, director cu exportul la ARO.
Daca se va pune in aplicare decizia AVAS, potrivit careia patronii si conducerile societatilor comerciale vor plati cu averile personale esecurile manageriale, atunci statul chiar ar avea "cate ceva" de confiscat atat de la Ion Giuvelca (la un moment dat si el director general), John Perez si Iustin Preoteasa, cat si de la ceilalti tepari, Cristian Nicolescu (director cu productia), Cristina Badescu (director de export) si Gheorghe Voinescu (directorul Fabricii de Scule si Matrite)."

Formula magica: continuitatea aparatului represiv si ruptura economica si sociala. - Ioan Rosca
Ziua
Securistul Blanaru joaca pe degete politia ieseana
"Destinele politistilor unui judet intreg se afla la mana unui controversat ofiter de informatsii, seful Sericiului Indepenedent de Protectie si Informatii (SIPI), Catalin Blanaru, absolvent al Scolii de Securitate din 1987. De acesta depind nu numai avansarile politistilor ieseni, ci si destinele unui numar important de ieseni, care beneficiaza de serviciile politistilor. In timp ce politistii ar trebui protejati de Serviciul Independent de Protectie si Informatii (SIPI), la Iasi comisarul sef Catalin Blanaru, cel care conduce aceasta structura pastreaza vechile metode ale Securitatii, din care a facut parte inainte de 1989."