Securistii romani joaca pe toate partile...si cistiga oricum. Este ceea ce demonstreaza salutarul Marius Oprea - Ioan Rosca
Ziua, 7 februarie
Armaghedonul spionilor: "RETEAUA CARAMAN" - Marius Oprea
"Prezentabil, bun vorbitor de franceza, s-a luat decizia pregatirii sale suplimentare, pentru a fi trimis cu misiuni in strainatate - ceea ce s-a si intamplat in 14 octombrie 1958, cand a fost trimis la "post" la Paris, sub acoperirea de functionar al Ministerului Comertului Exterior, fiind insa de fapt seful rezidentei de spionaj de aici. Thierry Wolton, un reputat specialist care a analizat penetrarea retelelor KGB in Franta afirma raspicat ca, de la bun inceput, Caraman a lucrat si pentru spionajul sovietic - de altfel, in perioada respectiva, chiar daca unii dintre consilierii KGB din Securitate au fost retrasi, actiunile spionajului romanesc continuau sa fie supervizate de sovietici. Mai mult, in fisa lui Caraman exista o mentiune: "Cursuri speciale de informatii externe, Moscova (septembrie-decembrie 1950)", care intaresc ideea legaturilor sale cu serviciile de informatii sovietice. In 1950, cand Caraman a fost scolit in tehnicile spionajului la Moscova, sef al spionajului Securitatii era fostul agent NKVD Serghei Nikonov, alias Nicolau, iar trimitea sa in 1958 ca spion s-a facut cu avizul conducerii Directiei I-A de Informatii Externe din Securitate, condusa atunci de Mihai Gavriliuc, ofiter acoperit al KGB in Securitate. Ce a urmat, se stie - "reteaua Caraman" a adus, pana in 1968, cand unii dintre agentii recrutati de spionul roman au fost depistati (ofiterul fiind, ca urmare, retras in tara un an mai tarziu), cele mai mari daune NATO, prin obtinerea de documente ultrasecrete de la Cartierul general al Aliantei Nord-Atlantice.[..]
"Marginalizarea" lui Caraman, care si-a petrecut ultimul deceniu al regimului comunist intr-un lung "concediu" in solitudinea vilei sale de la Cheia, din judetul Prahova, a incetat dupa 1989. "Revolutia" avea nevoie de "cadre de incredere", iar Caraman, prin serviciile aduse in trecut Moscovei era, in mod firesc, printre acestea. La 18 ianuarie 1990 a fost reincadrat ca ofiter activ, in functia de adjunct al ministrului Apararii Nationale (generalul Militaru, care a si recunoscut public colaborarea sa anterioara cu sovieticii) si numit comandant al Centrului de Informatii Externe. A devenit ulterior director al Serviciului de Informatii Externe, cu rang de ministru, functie indeplinita pana la data de 9 aprilie 1992, cand a fost eliberat de la comanda, solicitand pensionarea.[..]
Cererea sa era strans legata de doua intamplari. In ordine cronologica, este vorba mai intai de "debarcarea" in forta a lui Petre Roman din functia de prim ministru. Intr-o nota a SIE, nedatata, se arata: "Despre generalul (r) Caraman Mihai exista urmatoarele semnalari: in prezent este consilier special al liderului PD Petre Roman in probleme SIE si alte componente din sistemul sigurantei nationale. Se afla in relatii foarte bune cu Petre Roman, relatii care constituie o continuare a legaturilor pe care le-au avut in perioada in care ambii erau in Franta[..]
In ordinea varstei, al doilea personaj din "cvartetul de coarde" al lui Caraman a fost generalul de divizie Victor Nanescu (alias Banu - numele sau conspirativ), readus in functia de loctiitor al directorului, desi trecuse bine de 60 de ani, era considerat inca "de neinlocuit", dupa opinia lui Tanasescu (insusita, dupa surse interne, si de Talpes, succesorul lui Caraman). Acesta mai indeplinise functia de loctiitor si inainte de functia lui Pacepa (intre 1974 si 1979 a fost sef de directie in CIE). Cand Caraman a construit structurile de comanda ale SIE in perioada 21 ianuarie 1990 - 20 august 1990, reactivandu-si apropiatii, a fost printre primii avuti in vedere. Venerabilul spion a iesit din serviciu la 68 de ani, in octombrie 1995, nu inainte de a "trage" cateva "tunuri". Mai intai, in buna traditie a spionilor in tranzitie, si-a insusit o casa conspirativa a Securitatii din strada Miciurin, fosta proprietate a Securitatii, pe nume "legendat" ("Popescu Alexandru"). Cand a fost pus sa o returneze, a amenintat ca daca nu ii este lasata, poate castiga alta rapid, vanzand informatiile la care a avut acces de-a lungul timpului. Jocul "tare" al batranului spion a tinut, probabil si datorita relatiei sale apropiate cu Vasile Ionel, omul de incredere al lui Ion Iliescu. Se numara printre generalii SIE care "s-au bucurat" de imprumuturile preferentiale de la Bancorex. Nanescu este cel care a servit drept "profesor" cadrelor din SIE in privinta propriei chiverniseli, pe banii institutiei - mai intai, pentru subalternul si succesorul sau intr-ale "logisticii", colonelul Nicolae Gafita. Dar despre afacerile spionilor romani, ca si despre "faptele de arme" ale pleiadei de generali si colonei din structurile Serviciului de Informatii Externe, vom mai vorbi in episoadele urmatoare. [..]".
..si un execelent raspuns dat de Marius Oprea domnului Talpes: - Ioan Rosca
O convorbire cu domnul Talpes - Marius Oprea
"[..]Coruptia, cred eu, nu mai poate ramane, la nesfarsit, protejata sub pavaza "secretului de stat", iar coruptii nu mai pot servi nici ei, in vreun fel, "interesului national".[..]"
|