Semnale - Luni, 24 ianuarie 2005

Silviu Brucan, la ProTV: „Profetii despre trecut" - Livia Dandara
Aceasta este singurul, dar şi cel mai longeviv, dialog politic care mai rezistă la ProTV.
Perseverent şi punctual, la orele prânzului duminical, politologul ( S.B.) care a trăit şi a văzut multe la viaţa sa, răspunde ca un oracol la întrebările tânărului moderator ( M ) , responsabil cu inventarierea problemelor , dându-ne prilejul să luăm act de o variantă de interpretare care, multă vreme, a constituit „barometrul” timpului politic în mas-media.
La început de an 2005, Silviu Brucan se arată a fi un susţinător „bine intenţionat ” al noului regim ,căruia îi urmăreşte primii paşi cu destulă bunăvoinţă , întorcând foaia ( ca să nu spun spatele ) vechii guvernări. Din mai multe subiecte abordate, patru răspunsuri ni s-au părut demne de semnalat :
Confuzia ( gafa? ) ambasadorului american Crouch ; scepticismul faţă de reforma justiţiei; speranţa în stoparea corupţiei; paşii pozitivi ai diplomaţiei româneşti.

Din dosarele jafului – Stefan Bocioaca
Cotidianul, 24 ianuarie 2005
Politehnica a „curatat“ Ministerul Educatiei de miliarde - Simona Gheorghe
Computere de zeci de milioane de lei, imprimante de sute de milioane, „memorie portabila“, toate au fost transferate, în decembrie, de la MEC în special catre Universitatea Politehnica Bucuresti, acolo unde chiar fostul secretar general al ministerului, Mihnea Costoiu, a predat o perioada. Echipa de conducere instalata la Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC) a gasit pe birouri aparatura învechita, motiv ce i-a determinat pe nou-veniti sa se întrebe daca în ultimii ani nu s-au facut achizitii. Pe masa ministrului Mircea Miclea se afla un dosar cu bunurile ce au parasit în ultimii ani MEC. Curios este ca aparatura scoasa din minister era de ultima generatie, chiar din 2004. „Nu am facut o evaluare a bunurilor. O sa analizez actele, sa vedem pe ce baza legala au fost transferate si o sa cer si o ancheta“, ne-a declarat Miclea. O parte din aparatura a fost transferata din minister chiar în ultimele zile ale anului trecut. De exemplu, pe 28 decembrie au plecat din Ministerul Educatiei catre Universitatea Politehnica Bucuresti laptopuri, computere, monitoare si telefoane a caror valoare se ridica la 200 de milioane de lei. «

Nu se scrie indeajuns despre manipularea nerusinata a lui Eminescu - Stefan Bocioaca
Cotidianul, 24 ianuarie 2005
Jos labele de pe Eminescu! - Mircea Mihaies
Asa s-a petrecut si în seara de pomina a lui 15 ianuarie, cînd un grup compact de invitati celebrau – vorba vine! – aniversarea lui Eminescu. Academia e ca, în clipa de fata, sub egida simioniana, se publica niste carti foarte elegante, dar atît de scumpe, încît nu si le permite aproape nimeni. Cu alte cuvinte, o institutie bugetara, care are menirea sa disemineze cultura în rîndul maselor, ramîne la nivelul elitei economice care, oricum, nu e interesata nici de manuscrisele lui Eminescu si nici de foaia-tip „biblie“ pe care se tiparesc acestea.
Dupa evaporarea misterioasa a dlui Simion, care, de bine, de rau, printre împleticiri si sovaieli, macar s-a pastrat în limitele ratiunii, platoul a fost invadat de-o echipa care, prin simpla ei prezenta fizica, facea sa-ti fuga somnul: un dublu Paunescu (tatal si fiul — tatal, aflu, profesor la o universitate, iar fiul, lector la aceeasi universitate — c-asa merg lucrurile în familia de format mare a bardului de la Bîrca! Ma mir ca fiica nu e si ea asistent, iar sotia, faimoasa soferita, conferentiar!), apoi ricanantul Dan Zamfirescu, marele maestru national în materie de teorii ale conspiratiei, întunecatul M. Ungheanu (fostul tartor al revistei protocroniste „Luceafarul“, apoi parlamentar de „România Mare“) si, în chip de cireasa pe tort, N. Georgescu, autorul unor carti savant-socante despre Eminescu. Emisiunea a început, previzibil, cu atacuri la baioneta împotriva celor care nu-l iubesc pe Eminescu. Adica, tot felul de lifte, de vînduti, de dusmani ai versului si gîndirii politice a „Luceafarului poeziei românesti“ si, desigur, ai neamului românesc. Cum emisiunea cam lîncezea, cum argumentele erau rasuflate rau de tot, cum Paunescu nu era în forma si n-a recitat abundent, iar dusmanii nu se iveau, au început sa ceara ajutoare într-alte imnificarii sterile. Adicatelea, sa vie imediat în studio Grigore Vieru, de unde va fi fiind el ascuns prin Bucuresti! Grigore n-a venit (sau, în orice caz, nu pîn-am început eu sa picotesc). În schimb, strategia laudelor desantate a virat spectaculos.
Cum „liftele“ se încapatînau sa nu-l sune pe Diaconescu pentru a-i contrazice pe avocatii neîntrebati ai poetului, echipa a început, ea, sa alunece într-o denigrare, fara perdea, a poetului pe care parusera ca-l adora: ca, de fapt, n-a fost o celebritate a vremii sale, ca ziarul la care scria avea un tiraj de cinci pîna la opt sute de exemplare, ca era în permanente conflicte cu cei care-l plateau, sefii partidului conservator, c-a fost internat cu forta (sau pe merit, n-am înteles prea bine) la spitalul de nebuni, c-a avut (sau n-a avut — aici iar era neclar) sifilis, ca o pisica i-a mîncat creierul abandonat de medici pe pervazul morgai si alte delicateturi din astea, de-ti venea sa-ti versi matele.
Viteza cu care ororile ieseau de deasupra cravatei strîmbe a celui mai informat dintre invitati, ex-arhivarul N. Georgescu, avea ceva hipnotic, încît pîna si Paunescu (tatal) amutise, blocat între admiratie si excitatie. Cît despre fiu, acesta comenta cu un surprinzator aplomb (se vede ca textul îi placuse!) infamul catren al lui Macedonski... Si atunci, cum sa nu dorm prost? Cum sa nu-mi sara somnul cînd aceiasi si aceiasi „panglicari în ale tarii“ ajung sa batjocoreasca demential, sub pretextul laudei, pe însusi scriitorul de pe urma caruia manînca o pîine buna? Rareori mi s-au parut mai bine plasate cuvintele eminesciene care vorbesc despre specialistii în „veninoasele nimicuri“: „Quintesenta de mizerii, de la crestet pîna-n talpa...“

Jaful electronic…- Stefan Bocioaca
Curentul, 24 ianuarie
Sub bagheta lui Razvan Temesan. Jaf cu actiunile Bucur Obor - Ovidiu Zara
In anul 1999, folosind sistemul electronic al tranzactiilor bursiere de valori mobiliare, doi tineri, Miron Panaitescu si Ciprian Robert Sava, au "inaugurat" in Romania furtul electronic de actiuni, ei reusind cu acea ocazie sa-si transfere ilegal in proprietatea lor peste 900.000 de actiuni detinute la diferite societati de catre SIF Banat-Crisana, SIF Oltenia, SIF Muntenia si alti proprietari. Una dintre entitatile afectate de actiunea celor doi hackeri a fost Bucur Obor SA, companie controlata acum de catre un grup restrans de persoane ale caror interese se leaga, indirect, de cele ale controversatului bancher Razvan Temesan.

Iata o noua idee de regionalizare……- Stefan Bocioaca
Curentul, 24 ianuarie 2005
Decalaje colosale intre Bucuresti si celelalte zone ale societatii informationale romanesti - Silvia Cernadarca
“[..]La polul opus se afla o serie de judete din sudul Munteniei si al Moldovei, cum ar fi: Olt, Calarasi, Teleorman, Ialomita si Vaslui. In aceste zone, veniturile totale ale industriei nu depasesc un milion de dolari, iar personalul se cifreaza la cateva zeci de salariati. Astfel, sudului Munteniei ii revine doar 1% din cifra totala de afaceri a companiilor IT&C, iar judetelor din sudul Moldovei 2%. O imagine sugestiva asupra acestui "decalaj software" este data de raportarea cifrelor industriei la populatie, "gradul de penetrare" a industriei. In Timisoara, fiecarui locuitor ii revin 78 de dolari din cifra totala de afaceri, iar trei locuitori din 1.000 activeaza in domeniu. In acelasi timp, in Ialomita, Teleorman sau Vaslui, unui locuitor ii revin in jur de 1,5 dolari, o persoana din 10.000 lucrand in acest domeniu. In concluzie, se observa ca, dupa Bucuresti, exista o concentrare mai puternica in regiunile vest, centru si nord-vest, care acumuleaza impreuna 34% din personalul industriei si 22% din cifra de afaceri.[..]”

Case urias de scumpe intr-o tara de de saraci Stefan Bocioaca
Evenimentul Zilei, 24 ianuarie
40.000 de euro - un apartament - Mihaela Balea
“Teama de leul greu umfla preturile locuintelor de la bloc inca din prima luna a anului Fluctuatiile de pe piata valutara sau teama de leul greu au creat, inca de la inceputul anului, o adevarata nebunie pe piata apartamentelor. Considerata, de regula, o luna slaba in materie de tranzactii, ianuarie 2005 a intrecut asteptarile multora dintre agentiile imobiliare.”

Taranii si suferintele lor…. - Stefan Bocioaca
Evenimentul Zilei, 24 ianuarie
Irigatiile ii vor arde la punga pe tarani - Ramona Olaru
Daca vom avea parte de o vara secetoasa, udarea unui hectar va costa 65 de milioane de lei lunar Abrogarea legii care stabilea un pret-standard la apa folosita pentru irigatii face aproape imposibila irigarea culturilor doljenilor anul acesta. Pina catre sfirsitul lui 2004, taranii plateau 550.000 de lei pentru 1.000 de metri cubi de apa pentru irigatii. De acum insa aceeasi cantitate de apa (1.000 mc) se vinde catre asociatiile utilizatorilor de apa cu sume cuprinse intre 1,5 milioane de lei si 6,5 milioane de lei, in functie de distanta la care apa este furnizata agricultorilor, au anuntat conducerile Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare (SNIF) si Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) Dolj. Specialistii din judet spun ca 1.000 mc de apa ajung pentru a iriga un hectar de teren de doua ori, cu o durata de 10 ore la fiecare udare.

In realitate pare ca nimic n-a ramas neatins de jaf… - Stefan Bocioaca
Romania Libera, 24 ianuarie
PSD a incercat sa controleze institutiile statului. Parlamentul, tratat ca "o carpa de sters ghete" Licitatii trucate
Premierul Calin Popescu Tariceanu a acuzat fostul guvern ca "a facut un jaf in contractele pe bani publici". Exemplul cel mai concret s-a referit la licitatiile pentru tronsoanele autostrazii Bucuresti-Brasov, in care a fost prezent numai cate un participant. Aflat, sambata, la Brasov pentru o intalnire cu parlamentarii liberali, Tariceanu a afirmat ca a primit documentatia ce contine avizele juridice pentru contractele Vinci si Bechtel. In cazul primului contract, legat de realizarea unei bucati din autostrada Bucuresti-Brasov, "s-a respectat legea, dar, foarte ciudat, la licitatie a fost doar un singur participant". Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul altor tronsoane ale aceleiasi autostrazi. "In cazul Bechtel nu s-a respectat nici macar aceasta aparenta. Contractul cu Bechtel a fost realizat printr-o ordonanta speciala".

Si totusi mai sint politisti cinstiti. Ar trebui incurajati si protejati! - Stefan Bocioaca
Romania Libera, 24 ianuarie
La Tulcea, Dosarele grele de coruptie - musamalizate
Politistii profesionisti care au avut de suferit in ultimii ani pe motiv ca si-au facut meseria, deranjand astfel interesele oamenilor PSD, au inceput sa vorbeasca despre cele patimite de ei. Aceasta situatie creeaza frisoane sefilor din judete. La Tulcea, de exemplu, o serie de politisti sunt nelinistiti afland ca presedintele Basescu le-a mai acordat oamenilor pusi de PSD sa conduca Inspectoratul Judetean de Politie inca sase luni pentru a-si dovedi astfel profesionalismul si echidistanta politica. Pentru a pune lucrurile la punct, seful IPJ Tulcea, comisarul-sef Nicolae Baltag, a declarat in presa locala ca el nu a fost supus la nici un fel de presiuni politice in cei trei ani de cand conduce acest inspectorat si, ca atare, nu are ce sa-si reproseze. In realitate lucrurile stau taman pe dos. Nici nu se uscase cerneala pe ordinul de numire in functia de inspector-sef al Politiei tulcene a comisarului Nicolae Baltag si sefii PSD Tulcea au inceput sa faca presiuni asupra sa pentru a inmormanta cateva dosare grele de coruptie despre care am relatat pe larg in paginile ziarului nostru la acea data.

Datoria externa creste…jaful la fel…O fi vreo legatura?! - Stefan Bocioaca
Romania Libera, 24 ianuarie
Datoria externa, in crestere
In perioada ianuarie-noiembrie 2004, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 3.272 milioane euro, cu 31,5% mai mare decat cel din perioada similara a anului anterior. Datoria externa pe termen mediu si lung a inregistrat la 30 noiembrie 2004 nivelul de 17.556 milioane euro, in crestere cu 12,1 la suta fata de 31 decembrie 2003. Datoria externa publica si garantata a inregistrat la 30 noiembrie 2004 un sold de 10.071 milioane euro si a reprezentat 57,4% din datoria externa pe termen mediu si lung (fata de 61,8 la suta la 31 decembrie 2003). Datoria externa privata s-a situat la 30 noiembrie 2004 la 7.485 milioane euro, fiind cu 25% mai mare decat la 31 decembrie 2003. Rata serviciului datoriei externe a fost in perioada ianuarie-noiembrie 2004 de 19,7 la suta, fata de 20,6 la suta in anul 2003.


<<< Închidere >>>