Rusine, parlamentari D.A.! - Ligia VORO, Zi de Zi, Editorial, 22 decembrie 2004

Jurnalisti, colegi de-ai mei, ar fi scris astăzi, probabil, despre cei 15 ani de la Revolutia din decembrie 1989. Poate ar fi fost cea mai bună optiune. Si o reparatie morală cu care suntem datori în fiecare an martirilor căzuti în acel decembrie sumbru, pentru fiecare strop de sânge al lor care a udat caldarâmul rece din orasele României.

Din păcate, realitătile mioritice de astăzi sunt mult mai sumbre si, în acelasi timp, reprezintă o sfidătoare bătaie de joc la adresa valorilor (chiar dacă nu bine determinate) apărate cu pretul vietii în acea iarnă de acum 15 ani. Pentru că multi au murit pentru libertate si pentru un trai mai bun. Iar altii, acum, au tupeul să ia în derâdere atâtea morti, atâtea sacrificii. Pentru nimic.

Alaltăieri seară s-a petrecut unul din evenimentele care pe de o parte ne umple de obidă, iar pe de altă parte ridică semne de întrebare asupra capacitătii aliatilor de a guverna. Printr-o înfumurare stupidă si neavenită (dar neaosă si profund balcanică), liberalii si pedistii au pierdut pe mâna lor presedintia ambelor Camere ale Parlamentului. Mai precis, le-au făcut cadou “dusmanilor” - mă întreb acum dacă această etichetă nu tine cumva doar de discursul de campanie - de la PSD.

Astfel, dintr-o gravă eroare de drept, tradusă ca o necunoastere a legislatiei, pentru următorii patru ani, cele mai importante functii din Parlament (si cele mai importante în stat, după cea de presedinte) au fost aruncate la cosul de gunoi de un tandem care vrea să conducă România si să o ducă în Uniunea Europeană, în rândul statelor civilizate ale lumii.

Nu vreau să fiu pesimistă, dar sunt primele semne ale unei labilităti politice destructive. Iar dacă ai început cu stângul si gresesti la un simplu vot de desemnare a presedintilor Camerei Deputatilor si al Senatului, mă întreb ce se va întâmpla atunci când aliatii vor trebui să ia decizii vitale pentru România si pentru poporul acesta căruia i-a trădat în câteva ore încrederea?

Si mă întreb, retoric, pentru ce v-a dat acest popor votul de încredere? Pentru ce v-a ajutat mass-media, câte mai erau relativ independente, cu stenograme, dosare bine dosite, jaful RAFO Onesti si alte afaceri veroase sau mizerii ale PSD, care v-au asigurat un procent rezonabil în Parlament si l-au făcut pe Traian Băsescu presedinte?

Pentru a vă bate joc ordinar de încrederea cu care ati fost investiti? Pentru a vă retrage ca niste călugărite, la primul obstacol de pe câmpul de luptă? De altfel, cred că nici călugăritele nu ar fi avut comportamentul infantil de care ati dat dovadă, parlamentari ai Aliantei!

Din păcate, astfel de gafe penibile si ridicole vor atârna greu si, poate, decisiv în mandatul pe care tocmai l-ati început. Alegătorii vostri nu vor uita că au votat împotriva neocomunistilor si criptocomunistilor, iar voi i-ati legitimat părăsind Parlamentul ca pe o bodegă infectă de cartier.

Sunt tare curioasă ce ati spus voi, parlamentari ai Muresului când s-a luat această decizie? Ce ai spus tu, Lavinia Sandru? Dar tu, Mihai Antonie? Si tu ai fost de acord, Eugen Nicolăescu?

Într-un fel nu ati meritat votul cetătenilor Muresului. Într-un fel, astăzi, cei sase morti ai Târgu Muresului trebuiau să fie onorati si comemorati. Si nu să ne ocupăm de prostia voastră. Să ne fi amintit cu piosenie de acei sase oameni cărora, cu sigurantă, nu le stiti numele pe dinafară. Dar care au legitimat, prin moartea lor, functiile pe care astăzi le detineti!

Sper ca măcar să vă fie rusine, să plecati capul atunci când un umil locuitor al judetului se uită la voi cu repros! Si să nu asteptati recunostintă si onoruri! Lasii apar la alt capitol al istoriei.