Conducerea CFSN fata in fata cu imputernicitul personal al lui Gorbaciov. Extrase din stenograma intrevederii cu ambasadorul URSS la Bucuresti, 27 decembrie 1989 - Lumea, nr.12/2004

DEZVALUIRI

Din partea romana:
- Ion Iliescu, presedinte al CFSN
- Petre Roman, primministru, insotit de fostul sau student Mihnea Constantinescu, azi consilier de politica externa al actualului prim-ministru Adrian Nastase
- Constantin Oancea, fost adjunct al ministrului de externe pana in decembrie ’89; in timpul revolutiei, dupa arestarea lui Ion Stoian, a devenit ministrul afacerilor externe.
In perioada 1988-1989, Constantin Oancea a fost secretar general al Tratatului de la Varsovia (functie infiintata in cadrul Tratatului de la Varsovia ca sa semene cu NATO). Atentie ce spune despre mentinerea Tratatului de la Varsovia!
- O stenografa si un translator din MAE pentru cei ce nu stiau limba rusa

Din partea sovietica:
- Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS
Acesta a fost chemat la Moscova imediat dupa Congresul al XIV-lea al PCR. De retinut ca, in ziarul Izvestia din 28 noiembrie 1989, aparuse un articol care il critica pe Tiajelnikov ca nu a reusit sa faca perestroika in Romania. Chemarea lui la Moscova a fost vazuta de cunoscatori ai politicii sovietice si ca un semn ca se va intampla ceva in Romania, deoarece exista o practica sovietica: in statele africane unde urma sa aiba loc o lovitura de stat cu implicarea URSS, primul lucru pe care il facea Moscova inainte de declansarea acesteia era sa-si recheme ambasadorul acasa.
Tiajelnikov a fost insotit de doua persoane prezentate drept consilieri. In realitate erau ofiteri KGB sub acoperire diplomatica, care au colindat toate judetele tarii ce aveau relatii directe cu republici unionale. Au facut aceasta in preajma lui 7 noiembrie 1989 cand se sarbatorea ziua nationala a URSS - perioada ce a coincis, in judetele respective, cu sedintele de dare de seama si alegeri PCR, necesare pregatirii Congresului al XIV-lea. Ei militau, umbland din om in om, pentru schimbarea lui Nicolae Ceausescu.
In timpul evenimentelor din Piata Revolutiei, din 21 decembrie, Tiajelnikov se afla la Moscova, iar la conducerea Ambasadei URSS era consilierul Pozdniarov. Cand face referire la avionul personal al lui Gorbaciov cu care a venit la Chisinau, practic Tiajelnikov transmite faptul ca are imputernicire privata chiar de la Gorbaciov pentru aceasta intalnire.

27 decembrie 1989
Conducerea CFSN fata in fata cu imputernicitul personal al lui Gorbaciov

Evgheni Tiajelnikov: In primul rand sunt bucuros ca am posibilitatea din partea tovarasului Gorbaciov si din insarcinarea lui sa inmanez textul felicitarii adresate cu ocazia victoriei revolutiei si constituirii Consiliului Frontului Eliberarii Nationale.

(...) Dorim, tovarasi, sa stim de ce aveti nevoie din punct de vedere politic, de armament, acum, imediat, si de asemenea si pentru perspectiva, in viitor. Este vorba de ajutor umanitar, ajutor de ordin militar, economic. Conducerea sovietica este gata sa trimita la Bucuresti o delegatie, pe tovarasul Sevardnadze.
Ion Iliescu: Este foarte bine asta. Va multumesc. Avem nevoie de sprijin ca aceasta este cea mai importanta problema acum, sprijin moral si politic. Conducerea dvs. a facut acest lucru de la inceput, imediat. Eu m-am indoit de acest lucru si toti care m-au intrebat cum o sa vada tarile socialiste aceasta miscare a noastra am spus sa nu-si faca probleme. (...) In ce priveste ajutorul umanitar, primim din toate tarile si din partea dvs. S-au acordat multe ajutoare ieri, am discutat despre acest lucru. Cel mai important este ca M. Gorbaciov a propus sa discutam problemele dezvoltarii viitoare a operatiunilor. Deocamdata este greu pentru ca nu suntem inca organizati, pentru ca asta nu a fost o lovitura data de cineva anume.
Petre Roman: Nimeni nu a stiut, nu a fost acolo intentionat. Ne-a dus valul. Nu a fost nimic organizat.
I.I.: Noi ne-am bucurat de simpatia acestor mase.
Ceausescu a reusit sa creeze o asemenea situatie in tara in ceea ce priveste PCR si comunistii, incat, daca nu ar fi fost si comunisti care sa se bucure de sprijin, nu stiu... Nu avem nevoie de comunisti. Nu stiu cum o sa fie, nu putem vorbi despre PCR.
Nu a fost o campanie anticomunista, s-a creat o asemenea atmosfera in jurul partidului din motivele aratate mai inainte. Din aceasta cauza am facut o platforma pentru toate fortele si tendintele. Nu ne trebuie partide pe interese, sectare, ci o platforma politica care sa uneasca toate fortele, tendintele, fortele creatoare ale tarii si pe aceasta platforma sa actionam si cum ati vazut o asemenea abordare a primit aprobarea tuturor, chiar in conditiile acestea de teroare oamenii actioneaza cu succes.
P.R.: In ce priveste propunerea sovietica ca Sevardnadze sa vina in Romania, suntem bucurosi, numai ca trebuie sa ne pregatim si noi, sa vedem cand se va putea realiza ca sa avem posibilitatea sa ne pregatim sa discutam concret. In paralel, sigur, eu zic ca si putem vorbi de livrarea de petrol, de gaze. Trebuie, repet, sa simtim bine tendintele, sa cunoastem problemele, sa semnam unele documente, cum se vor face aceste livrari, pe decade, nu numai pe trimestru. Asa este bine pentru toti.
E.T.: Am venit prin Chisinau. Am ajuns greu la Bucuresti. Am stat sase ore la Bacau pentru ca nu era curent electric.
P.R.: Dar acum este in ordine aproape totul.
E.T.: La Moscova timpul nu era bun. Tov. Gorbaciov personal m-a ajutat sa ajung cu avionul mai repede la Chisinau si am venit astfel sa va felicit si sa va ofer ajutorul nostru. Moldova, cei de acolo vor sa va transmit ca sunt gata sa colaboreze cu dvs., sa-si trimita tovarasi aici, sa se discute problemele acestei colaborari.
(...) Tov. M. Gorbaciov si Biroul Politic ar fi recunoscatori daca ne-ati spune care este aprecierea dvs. privind etapa actuala a revolutiei si a situatiei politice de masa. Macar pe scurt.
I.I.: In primul rand, asa cum am spus, elementul fundamental este caracterul revolutiei. La noi caracterul spontan al acestei miscari, spre deosebire de evolutia precedenta care a impins tara intr-o criza profunda, multilaterala, nu avea alta solutie decat explozia revolutionara. Mult m-am mai gandit la trecerea aceasta, ca daca nu vom fi capabili sa actionam cu forte organizate, ca daca partidul insusi nu este in stare sa-si asigure rolul conducator si sa ramana, atunci a fost clar pentru mine de la inceput ca, daca nu se produce acest lucru, se produce explozia, dar o explozie periculoasa pentru partid, care poate fi luat cu valul si asa s-a intamplat. Acum trebuie lucrat prin individual ca sa evitam impingerea spre dreapta a proceselor, a problemelor sociale de la noi. Si eu cred ca din punct de vedere politic preocuparea principala a celor cativa care suntem aici este de a contribui la o dezvoltare sanatoasa, pe calea revolutionara, si sa franam posibilitatea elementelor de dreapta de a prelua comanda, tendinte care se manifesta si in alte tari socialiste.
(...) Rapid ne-a venit ideea, pentru ca a fost clar ca altceva nu avem de facut, a fost ideea acestui Front, Frontul Salvarii Nationale, subliniind acest lucru prin denumirea lui, ca tara toata este in pericol si ca acesta creeaza o platforma reala de interese comune ale tuturor sustinatorilor si nu ne-am adresat multimii ca o sectiune, ca o forta conducatoare, ci am exprimat ideea necesitatii consensului si unirii tuturor fortelor interesate in insanatosirea vietii economice, sociale s.a.m.d. si ne bucuram, ne bucura faptul ca nu am gresit in evaluarea noastra si ca ecoul a fost pozitiv si cel putin in acest moment exista unanimitate in jurul platformei Frontului, asta inseamna ca am invins, tendinte viitoare fiind insa posibile.
Am proclamat ideea pluritatii politice, nu am spus mai mult decat pluritate, nu am confundat pluripartismul cu pluripartide. Nu excludem posibilitatea aparitiei si de partide si de tot felul de organizatii, ba chiar din punctul nostru de vedere, cu cat vor fi mai multe cu atat mai bine, va fi mai putin periculos pentru unitate decat daca s-ar crea o singura forta. Ii lasam sa se difuzeze si apoi o sa acceptam un dialog in cadrul Frontului.
(...) Ii chemam pe toti sub platforma Frontului. Ca in cadrul ei sunt interese particulare care le exprima intr-o forma sau alta, inclusiv interese politice, treaba lor. Cam aceasta este ceea ce am reusit si deocamdata este pozitiv.
P.R.: Teroristi mai exista inca!
E.T.: Au fost incercari asupra dvs.?
I.I.: Au fost. Putem sa spunem ca exista niste forte bine organizate. Nu stim ce forte au actionat. Siria, Libia s-au dezis ca ar fi organizatorii acestor forte si am primit cu satisfactie aceste declaratii.
(...) Forta principala venea din organele interne si Securitate, care se umflasera cu un aparat foarte puternic si unitati operationale foarte puternice. In ultimii ani de zile Ceausescu se temea. Au fost incercari din partea unor cadre superioare ale armatei de a organiza rasturnarea lui Ceausescu, au simtit ca nu exista forte politice capabile sa-l rastoarne.
E.T.: Daca se poate sa cunoastem intreaga componenta a Consiliului si care este structura lui si nucleul conducator?
I.I.: Numele? Am intocmit o lista pe picior, in focul luptei, in batalie, cu cei care erau pe baricade. Acesta a fost primul nucleu, dar impreuna am convenit ca asta nu corespunde unei reprezentari corespunzatoare si ne-am lasat ragazul sa gandim o integrare mai larga a unor reprezentanti ai tuturor structurilor, categoriilor.
Avem o sedinta cu acest prim nucleu (30 de persoane) pe care vrem sa-l largim pana la 101 membri. Intre acestia vor fi 41 de presedinti ai consiliilor judetene ale Frontului.
E.T.: Exista, deci, deja si la judete?
P.R.: Cunoastem ca exista.
I.I.: Acum, o grupa de oameni intocmeste lista acestor presedinti de judet, pentru ca nu stim cine sunt, cum se numesc. (...) Vrem sa avem reprezentanti si din randul muncitorilor - sunt cativa tineri care au fost in piata -, vrem insa sa cerem din unitatile mari din Bucuresti, din intreprinderile mari, din alte centre industriale, deci reprezentanti ai muncitorilor, minerilor din Valea Jiului, pentru a-i prinde in Consiliu, reprezentantii intelectualitatii, studentilor, tinerilor, cateva figuri cunoscute ale vietii culturale, figuri proeminente; din partea agriculturii trebuie sa vedem. Astazi vrem sa prezentam o structura mai larga a Consiliului Frontului. Asta s-a intamplat tocmai pentru ca nu a fost planificata revolutia.
E.T.: Va fi un birou al Consiliului?
P.R.: Deocamdata practic biroul a actionat. S-a constituit si a actionat sub focul armelor si a facut fata teroristilor.
E.T.: Doamna Cornea si altii, ce se intampla cu ei?
I.I.: Doamna Cornea este presedinta de onoare a Consiliului Frontului de la Cluj. Au scos-o din inchisoare si au pus-o in frunte ca presedinte de onoare. Presedinte este un actor de la Cluj. Sunt si probleme in faza aceasta, niste lucruri care puteau si pot produce greutati si anarhie si nu am rezolvat aceste probleme. Aceste organisme care s-au creat din oameni nemultumiti, suspiciosi pe toti cei care au lucrat chiar corect in organele vechii puteri, au inceput sa-i inlature din functii pe toti cei care conduceau activitatea locala, economia locala, si aceste organe acum stagneaza, organe care rezolvau probleme vitale ale oamenilor. Este o perioada de „balbaiala“ pana se pun in functii oameni capabili, competenti, sa-i convingem ca nu toti cei care au facut parte din vechiul aparat sunt o apa si un pamant, sa-i pastram, sa-i folosim si pe cei cu experienta, utili, capabili, si de asemenea sa propunem oameni mai multi.
E.T.: Interesant. Alegerile vor fi concomitent si pentru MAN si pentru Consiliu?
P.R.: Vom mai vedea.
E.T.: M. Gorbaciov a rugat sa ma interesez daca ideea de Partid Comunist va ramane.
I.I.: Nu stiu. Nu stim cum vom rezolva aceasta problema! Deocamdata, daca am pronunta numai acest cuvant...
P.R.: Te scuipa.
E.T.: Printre demonstranti au fost si lozinci fara comunisti?
I.I.: Vrem sa le dam increderea in posibilitatea realizarii unei actiuni comune a tuturor, indiferent ce sunt ei, si ca nu vrem sa restabilim vechile concepte si conceptii depasite despre comunism, despre partid.
Eu personal sunt gata sa merg in continuare fara partid, cu acest Front, care de fapt sa devina forta politica esentiala a natiunii.
P.R.: Asta ne-a lasat Ceausescu!
E.T.: Daca puteti sa-mi spuneti cateva cuvinte despre formarea guvernului.
P.R.: Astazi trebuie sa lucram neaparat.
E.T.: Aveti viceprim-ministru.
P.R.: Asa a fost. Suntem doar doi!
E.T.: Aveti ministrul apararii nationale, ministrul afacerilor externe. Tov. Sevardnadze s-a interesat de o serie de probleme, cu Tratatul de la Varsovia, cu CAER, este vorba de aparatul de lucru, daca se vor mai intalni reprezentantii acestor organisme si grupele lor de lucru.
I.I.: Eu cred ca Constantin Oancea stie. El a facut parte, s-a ocupat.
Constantin Oancea: Ne pregatim si mergem, normal!
E.T.: M. Gorbaciov vrea sa va doresc in mod sincer succes si inca o data sa va felicite pentru curaj si va dorim sa formulati cat mai curand ideile, programul dvs., organele dvs. de lucru pentru ca Congresul deputatilor Sovietului Suprem a fost informat de tov. Gorbaciov despre situatia din tara dvs. si sprijinul pe care-l acordam.
I.I.: Am apreciat de la inceput modul inteligent in care au actionat Gorbaciov personal si conducerea sovietica, chiar si in legatura cu ajutorul sovietic. Francezii si americanii au aruncat o nada: „ca ar fi gata sa-si modifice conceptia despre ideea de interventie“. Asta este o alta provocare. Am avut o consultare cu tov. Gorbaciov de la militari. Ne puneam la un moment dat problema aceasta, cand armata era ingrijorata si vedea ca nu are eficienta scontata, nu stia ce forte actioneaza, ce surse de informatii au acestea. Unde organizam noi ceva, apareau imediat!
P.R.: Eram sub controlul lor se pare!
I.I.: Revolutia era in pericol si ne-am consultat in legatura cu o posibila asistenta de specialitate si am cazut de acord ca nu este cazul, ca ar putea avea loc interpretari nedorite, ceea ce ar fi coincis cu aprecierea lui Ceausescu, care si la proces a spus ca este o lovitura de stat cu ajutor militar strain. Lumea stie ca nu a fost asa!
E.T.: O rugaminte - o serie de specialisti sovietici se afla la periferie, cerem sa le acordati ajutor, sa spuneti celor care trebuie sa aiba grija de securitatea lor pentru ca nu au asupra lor documente: pasapoartele sunt la ambasada, au adeverinte dar s-ar putea ca la control sa nu se recunoasca aceste autorizatii. Sunt intr-o situatie grea!
I.I.: Nu avem organe de securitate.
E.T.: Am in vedere organele Frontului.
P.R.: Am pastrat Militia pentru aceste chestiuni de ordine publica. Securitatea a intrat in competenta armatei. Securitatea nu mai exista.
E.T.: De aceea, v-am ruga foarte mult sa dati indicatii corespunzatoare ca sa fie asigurata securitatea unor specialisti sovietici, pentru ca armata nu se va amesteca!
I.I.: Fara indoiala!
P.R.: Acestia sunt teroristii...
E.T.: Avem deja doi raniti din cladirea in care s-a tras.
P.R.: Noi, de la Televiziune, vedeam cladirea dvs., dar nu puteam face nimic, eram sub foc permanent!
E.T.: Cer scuze pentru retinerea intregii conduceri. Va multumesc. De asemenea, M. Gorbaciov m-a rugat sa va transmit ca, prin Ambasada sovietica la Bucuresti, sa tinem legatura si sa transmiteti orice probleme, rugaminti in legatura cu ceea ce aveti nevoie si sa se ia legatura cu tovarasii care coordoneaza aceste probleme ale dvs. (prezinta doi tovarasi), care cunosc problemele, in toata aceasta perioada au transmis informatii acasa si vor pastra legatura cu Frontul. Va multumesc si va doresc sa fiti forte, sa aveti forta sa treceti peste aceste probleme. Suntem cu dvs. si va dorim sincer succes.
(Extrase din stenograma intrevederii cu ambasadorul URSS la Bucuresti, 27 decembrie 1989)