Filmul TRIANONUL
ESTE ÎN NOI : “bombă cu
efect întârziat “? “sindrom “?
“psihoză”?
¤ I. Dezbatere
la Antena 1 ( 9 februarie,
după rularea filmului )
¤ II.
Dezbatere la Radio Actualităţi ( 10 februarie )
De două săptămâni,
filmul acesta a stârnit un
ciclon mediatic. Ziarele,
radioul, televiziunile, cu titluri incitante, vorbesc despre el. Un
film interzis la difuzare în Ungaria, rulează în România!
Se semnalează localităţile şi cluburile în care filmul rulează fără aprobare şi
imensul interes arătat de maghiarii din România; se comentează
în cuvinte, imaginile –simbol ale filmului; se reproduc citate din
documentele, cărţile, poeziile sau
zicerile rostite de diversele personaje din film.
Scandalul se rostogoleşte ca bulgărele de zăpadă
producând, în doze homeopatice ,
o îngrijorare crescândă, multă
confuzie, oarecare panică,
suficientă instigare, acuze dispersate
după ţintă, ( miopia Guvernului
! tăcerea MAE! laşitatea
Ministerului Culturii ! duplicitatea
UDMR –ului! neloialitatea ungurilor ! amestecul Agenturilor! incapacitatea
istoricilor ! pericol
secesionist! ). Se iau măsuri administrative (
amendă şi interzicere ). Consecinţa?: o enormă şi
justificată curiozitate. În
acest context, Antena 1 a hotărât să difuzeze filmul, ceea
ce a
declanşat un nou val de
atitudini pro- şi contra.
De atunci, presa şi
televiziunile, de data aceasta
în cunoştinţă da cauză - filmul a fost văzut! – organizează
conferinţe de presă, mese rotunde, luări de poziţie, etc., etc.
OTV ( 12 februarie ) a avut o astfel de
dezbatere de peste 5 ore , dincolo de miezul nopţii,
în care Dan Diaconescu
- amuţit în
colţul său de mediator - a dat totală libertate invitaţilor -
lui Andrei Păunescu
jr, Adrian Păunescu, istoricul
Mircea Dogaru, diplomatul Gelu
Voican Voiculescu, medaliatul
cu “Drept între popoare” Raoul Şorban şi loialilor unguri Horvath
Dezideriu şi Ghezo -
să demaşte propaganda revizionist –iridentistă , neadevărurile, falsurile şi tendenţiozitatea filmului; să
releve şi să argumenteze ( cu hărţi, cărţi,
documente şi amintiri )
dreptatea României , adevărul
Trianonului, legitimitatea
stăpânirii Transilvaniei.
Dintre toate aceste
manifestări, am selectat
doar două, pe care le-am considerat
mai “ purtătoare de informaţie “: dezbaterea condusă de Marius Tucă la
Antena 1 ( 9
februarie ) şi cea condusă de Vartan Arachelian la Radio România -Actualităţi ( 10 februarie ).
La fel ca şi în alte cronici făcute emisiunilor
radiodifuzate sau televizate,
încerc să transform în
document scris ceea ce s-a văzut şi spus. Operaţie uşoară
dar cronofagă.
Chiar dacă doar
tangenţial, prin interferenţe
geo-politice, fundalul
contenciosului
româno-maghiar se produce
concomitent cu seria istoriei comunismului - fie
la sfârşitul primului război mondial ( ‘17-’19) , fie la declanşarea şi încheierea celui
de-al doilea ( ’39-’40; ’45-’47 ) , fie
la căderea comunismului ( ’89- ‘90 ) am socotit necesară
prezentarea acestei dispute,
pornind, în aparenţă, de la un episod
secundar : proiecţia unui film.
Şi asta datorită faptului că
ilustrează un fenomen repetabil
în România în ocazii
“tensionate”: aspectul de balon care
se umflă … apoi este înţepat şi se dezumflă … apoi este
bagatelizat şi se uită.
Fereşte , Doamne, România
şi pe
români , de adevărata confruntare!
Livia Dandara
¤. Dezbaterea de la Antena 1 ( după
rularea filmului )
Marius Tucă prezintă
invitaţii: Emil Hurezeanu ( jurnalist-
analist ) ,Ion Cristoiu ( analist politic
) ,Cristian Tudor Popescu ( redactor şef “ Adevărul” ), Florin
Constantiniu ( istoric ), Erno
Raffay ( istoric maghiar ),
Gabor Koltay ( regizorul
filmului ).
Koltay:
Filmul nu este interzis în
Ungaria. Ştiu că aşa se scrie în multe ziare
româneşti şi la televiziuni, dar nu este adevărat. Filmul a fost văzut până acum de peste
300.000 de oameni la
Budapesta şi în multe localităţi , la
multe televiziuni în Ungaria…
Tucă: Cinematografele însă au refuzat să
ruleze filmul…
Koltay: Serialul
de 15 ore ( episoade ) a fost difuzat la o televiziune comercială
în întregime.
E adevărat că la televiziunea
publică şi televiziunea “ Duno”,
nu l-a proiectat, dar de 15 ani,
în Ungaria nu a fost interzis
nici un film! Repet, proiecţia de
astăseară la un post comercial din România, va încuraja şi televiziunea “ Duno” şi vor proiecta şi ei filmul.
Tucă: În România, de asemeni, filmul a fost interzis. Dvs şi dl Raffay aţi trimis o
scrisoare primului ministru al României. Aţi primit un răspuns
până în acest moment?
Koltay: Nu am primit
nici un răspuns; dar cred
că încele din urmă vom primi
un răspuns; să sperăm…
Tucă: De asemenea, trebuie să facem o precizare importantă:
că traducerea a fost făcută de dvs…..
Koltay: Susţinerea filmului ? Da.
Cristoiu [ incoerent, neclar ]:
Vreau să remarc, creatorul acestui
film a făcut o
declaraţie politică foarte interesantă. Dar eu insist, aş vrea să aud profesia de credinţă a autorului acestui film.
Ce şi-a propus să facă ? Să ne arate
cum s-a manifestat sau cum se mai manifestă “sindromul Trianonului “ în conştiinţa, mai ales
a intelectualilor; sau
să ne arate că Trianonul e considerat, în continuare,
implicit de către domnia sa, o mare
instituţie pentru naţiunea maghiară ?
Să vedem ce şi-a propus. Filmul
este rezultatul… Care este intenţia?
Poate autorului – oricărui mare
autor - i-a scăpat opera
din mână !
Koltay [ patetic, ofensiv ] : Aş vrea să înţelegem evenimentele din secolul al
XX-lea, şi cred că acest lucru
nu se poate face fără
să analizăm schimbările
istorice din Ungaria. Cea mai mare traumă politică
pentru Ungaria, a fost
Trianonul, în 1920. Şi trebuie să-l vedeţi, şi vă rog
să vă plasaţi în această sferă
de gândire : ceea ce creat o situaţie fericită pentru
una din ţări, este o bucurie
nemaipomenit de mare, pentru o altă ţară , este cea mai mare tragedie naţională.
Prin Trianon, Ungaria a pierdul
2/3 din teritoriul ei.
În film, personalităţi proeminente, academicieni, vorbesc despre
faptul că Tratatul de la Versailles,
fără sistemul de la Versailles, a cărui parte este Trianonul, deci fără Versailles, întreaga istorie a Europei ar
fi avut o altă evoluţie. Nu ar
fi apărut fascismul, nu ar fi
apărut naţional-socialismul,
comunismul şi altele, inclusiv
al doilea război mondial, sau nu
ar fi decurs în acest mod, şi noi , şi
dumneavoastră, această zonă ,
nu ar fi ajuns sub
influenţă sovietică.
Noi, români şi unguri,
avem o conştiinţă
întârziată cu 50- 60
de ani, iar aceasta provine
din istoria secolului al XX-lea, şi
eu aş fi vrut să arăt prin acest film, idee esenţială, că, după mine, Trianonul nu este
numai un eveniment care se pierde în trecut, în urmă cu 60-70 de ani,
ci îl tratez ca pe un
proces care are celălat
capăt în prezentul etern.
Tucă: Dle Constantiniu,
cum vedeţi ca istoric , cum comentaţi
filmul pe care l-aţi văzut, ca o
primă precizare ?
Constantiniu: Eu care
cunosc propaganda revizionistă
care a fost desfăşurată de Ungaria în
perioada interbelică, am
recunoscut în filmul care a fost prezentat, aproape toate temele acestei
propagande.
Personal, cred că
filmul acesta face un mare
deserviciu efortului de reconciliere româno-ungar.
Eu, ca istoric, ca unul care
cunosc foarte bine trecutul
Ungariei, am o mare admiraţie pentru naţiunea maghiară. Şi consider,
spre exemplu, că revoluţia
maghiară din 1956, curajul cu care
maghiarii au înfruntat cu arma în mână Armata Roşie, este un
eveniment vrednic de tot respectul şi toată admiraţia.
Tocmai de aceea, cred că filme
ca acesta pe care dvs le-aţi
produs, care redeschid toate temele acestea de controversă
dintre români şi unguri,
sunt un imens deserviciu făcut
efortului de a asigura buna armonie care trebuie să se instaureze
în relaţiile bilaterale. Şi pentru
că dvs aţi pomenit aici de
“sistemul versaillez “, sunt
perfect de acord cu dvs. că există
aceste laturi întunecate ale sistemului versaillez, care
sunt realmente responsabile de
declanşarea celui de-al doilea
război mondial, dar nu trebuie să uităm că,
totuşi, acest sistem versaillez
, inclusiv Tratatul de la Trianon, au dat o recunoaştere unui act de autodeterminare , cum a fost Adunarea de la Alba Iulia de la
1 decembrie 1918.
Tucă: Dle Constantiniu,
s-a discutat mult despre
acest film, despre interzicerea lui,
o să o avem şi pe d- na Muscă la telefon să ne spună de
ce s-a interzis acest film în
România. Cum credeţi dvs că va
fi testul reciproc în
această seară la difuzarea acestui film
în România? Cum credeţi că va
reacţiona publicul maghiar din România
? Ce va însemna el pentru publicul
românesc? Eu primesc foarte multe e-mailuri , au venit
deja câteva sute în primele cinci minute, şi am
să citesc din ele la finalul
emisiunii. Filmul trebuia interzis?
Constantiniu: Eu sunt
împotriva interzicerii
filmelor, a lucrărilor.Eu sunt pentru libertate deplină de opinie. Dar vreau să
vă spun că , atât
cât am discutat cu colegii, nu numai
cu oameni de profesie, de istorici … reacţia este profund negativă faţă de acest film. Reacţia
populaţiei româneşti.
Iar în ceea ce priveşte populaţia maghiară, n-am avut posibilitatea să o cunosc, dar sunt convins
că filmul acesta reactivează un şir întreg de sentimente
din acestea revanşarde,
care tulbură raporturile dintre naţiunea română şi minoritatea maghiară.
Fiind că, în ultimă instanţă – şi
cu asta mă adresez colegului meu istoric, d-lui Raffay - regatul acesta
medieval maghiar, “regatul Sfântului Ştefan”, nu cred
că mai poate fi astăzi o
realitate politico –teritorială în
Europa secolului al XXI-lea. Lăsând la o parte discuţia aceasta care , din
sec. al XVIII –lea şi până astăzi ,
separă cele două
istoriografii - erau sau nu
românii în Transilvania când au
venit maghiarii? -
dar astăzi realitatea demografică
este un criteriu decisiv. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu Kosovo. Kosovo era leagănul statalităţii medievale
sârbe, şi faptul că este populat în majoritate de albanezi,
este astăzi, în ultimă instanţă,
criteriul decisiv pentru a
decide soarta aceastei
provincii.Dumnevoastră credeţi că Transilvania, care este locuită în majoritate de români, poate
astăzi să mai fie o parte integrantă a acestui
“regat al Sfântului Ştefan”?
Asta este întrebarea care v-o
pun, dumneavoastră ca istoric. “
Raffay: “Bunăseara
stimaţi telespectatori “ [ în l.
română ] …
Tucă : ( fişă
biografică ): Dl. Raffay s-a născut
în 194 8; doctor în ştiinţe istorice; decan al Facultăţii
de Filozofie a Universităţii Reformate “Karoly Gaspar”; şeful catedrei de Istorie modernă şi contemporană şi a Grupului
de cercetări de Balcanistică; a fost deputat ( 1989-1994 ); secretar
de stat politic în Ministerul
Apărării ( 1990-1993 ); vice-preşed. al Comisiei de Apărarea a Parlamentului ungar
( 1990); vicepreşed. al “Uniunii Transilvane “; preşed. de onoare al “Societăţii Trianon “; prorector
al Universităţii Reformate “Karoly
Gaspar”. Domeniul lui de cercetare:
istoria Ungariei în sec. XIX- XX;
istoria popoarelor balcanice în sec.
XIX-XX; relaţiile ungaro- române; istoria
Transilvaniei
şi a Diktatului de pace de la
Trianon. Cărţi: Transilvania
între 1918-1919; Budapesta ( 1987 ); Secretele Trianonului (
1992 ), Istoria României moderne ( 1992 ). Vă rog
….
Raffay: “ Colegul
istoric [ Constantiniu ] a ridicat
probleme deosebit de importante
şi aşa cum Koltay Gabor a
trebuit să scoată toate
întrebările care sunt
importante în istoria secolului XX, şi această chestiune că am vrea să
creem în Transilvania o situaţie
asemănătoare celei din Kosovo, şi eu aş vrea
să rog , stimaţii telespectatori, să
nu conceapă astfel filmul. Nu, filmul nu a luat naştere cu acest
scop. Şi noi cunoaştem proporţiile demografice din Transilvania, dar am putea
vorbi şi despre faptul că
cei 6-8 milioane de români … în ce mod au ajuns în Transilvania.
Dar nu despre acest lucru
vrem să vorbim.
Vrem să vorbim despre faptul
- şi în film
spunem acest lucru -
că maghiarimea din bazinul carpatic, pentru maghiarimea din bazinul carpatic, ce a însemnat Diktatul de pace de la
Trianon.
Vreau să vă amintesc dvs.,
cetăţenilor români, că înainte de 1918,
românimea trăia în mai multe ţări.
Era aşa cum sunt acuma
ungurii. Şi care era atunci ţelul
românilor? Şi am învăţat să respect poporul român pentru că a reuşit să realizeze în 1918, ceea ce şi-a propus.
Repet: nu am vrut
nimic altceva cu acest
film, decât să privim faţă în faţă istoria noastră.
Şi mulţumesc Antenei 1 că putem
discuta direct - este o posibilitate istorică care nu a mai
avut loc …
Hurezeanu : Sistemul
de la Versailles, cu tratatul de
la Trianon, e adevărat că
conţine sămânţa - prin
revizionismul pe care îl declanşează în deceniile următoare - a celui de-al doilea război mondial.
Dar sistemul de pace de la
Versailles … era rezultatul primului
război mondial !
Şi primul război
mondial a fost rezultatul exploziv
al unei situaţii din Europa Centrală.
Vă imaginaţi că Germania wilhelmiană, Austro-Ungaria, teritoriul ţinuturilor Sfântului Ştefan - unde 50 % nu erau maghiari în 1918!
- imperiul ţarist,
ar fi rezistat bine-mersi
până în era globalizării şi a acestei “ pax
americana” euforizante, şi
ne-ar fi scutit de nazism şi de comunism ?!
Am mari rezerve. Sunt un admirator al
habsburgilor, al rolului de
tampon pe care imperiul
habsburgic
, inclusiv în perioada dualistă ,
l-a avut între Germania şi
Rusia, dar amestecul acela de imperii şi de
state care conţineau deja tensiuni
naţionale puternice, cu teritorii neomogene din punct de vedere naţional, cu
aşteptări foarte mari ale
unor populaţii care aveau
state naţionale dincolo de
graniţe, cum erau şi
românii din Transilvania , ar fi creat
oricum o erupţie şi o explozie puternică.
Şi încă o precizare: dvs, d-le Raffay, vorbiţi despre faptul că mulţi
români ardeleni ar fi venit
în Transilvania în ultimii ani.
Noi ştim că în timpul
comunismului, mai ales în epoca
Ceauşescu, a existat o politică naţionalistă, în care transeferul de
populaţie maghiară, în alte părţi decât
Transilvania, şi aducerea muncitorilor români din Moldova
sau Oltenia , pe platformele de la Cluj,
spre exemplu, au existat. Este un lucru cunoscut
despre care se vorbeşte deschis
astăzi în România. Dar
să nu uitaţi că 32
% din populaţia maghiară
- aşa cum arată şi
filmul dvs când se desprinde ca dintr-un
bloc de gheaţă Transilvania din
Ungaria şi se lipeşte de România
– 32 % din populaţia
Ungariei,care trece la Transilvania, erau maghiari ! Restul erau români,
germani, evrei şi alte
naţionalităţi. Deci dvs nu aveaţi o majoritate nici
înainte de 1918..
Constantiniu : Ultimul
recensământ maghiar din 1910 ,
dădea o majoritate de 55 %
românilor, şi, dacă nu mă înşel,
34 % maghiari. Prin urmare, din punctul de vedere al raportului demografic, el era favorabil românilor.
Koltay: Aş vrea să
răspund la cele spuse de dl
istoric, că întreţine o părere
negativă în legătură cu
filmul meu. Şi vreau să-i feresc pe
prietenii mei români
ca astă seară să dovedească cu cărţi
şi cu fapte în ce măsură România are mai multe drepturi asupra Transilvaniei,
decât Ungaria. Astă seară nu
vom putea dezbate aceste
lucruri şi vom pierde direcţia discuţiei. Resping hotărât faptul
că filmul ar cuprinde o tendinţă care
ar tulbura convieţuirea paşnică a
celor două popoare.
Eu ….[ vociferări, contestări ]… care
după 1989-’90, de 15 ani, susţin că apropierea noastră va
fi ajutată doar dacă despre treburile noastre comune, despre
evenimentele noastre …vom dezbate …
dintre acestea cine vorbeşte
că Ungaria ar vrea înapoi Transilvania ? Nici o trimitere din film nu
afirmă faptul că
Ungaria vrea să recupereze Transilvania. În schimb filmul
spune că a avut loc o foarte mare nedreptate pentru Ungaria.
Tu care ai plecat din Ungaria
şi ai lucrat la “Europa Liberă”
ştii foarte bine…
Hurezeanu : Eu am plecat
din Transilvania, nu
din Ungaria…
Koltay: … că aici
în România a avut loc o
exterminare …Cei de astăzi nu trebuie să-şi asume continuitatea celor
întâmplate înainte de 1989. Dictatorul
a fost ucis. Dar
trebuie să vorbim sincer
despre ce s-a întâmplat. Sarcina istoricului este
doar să zugrăvească o imagine a viitorului care are
rădăcinile în trecut.Care
clarifică trecutul. Nu se poate trage
doar o linie. Dl Tărăcineau a spus la
Budapesta că pe dumnealui nu-l interesează trecutul , doar viitorul:
Uniunea Europeană.
[ schimb
de replici, vacarm ] Suntem
membri ai Uniunii Europene
şi sperăm ca Ungaria îşi va putea rezolva
o serie de probleme în cadrul
Uniunii Europene…
Hurezeanu: Trebuie
să vă reamintesc, d-le Kolttay, că la sfârşitul filmului dumnevoastră aveţi
un mesaj net anti - european şi anti-globalist. Dvs
vorbiţi, la un moment dat, de
faptul că Europa neagă regionalismul , că globalizarea ne
împinge spre soluţiile cele mai
proaste şi cereţi soluţii în interiorul Europei Centrale.
Sugestia dvs nu simplifică Europa. Dimpotrivă. Şi acuma
mă interesează şi pe mine mai mult sugestiile filmului,
şi nu părerile dvs.
suplimentare.
Tucă : Două precizări
am de făcut : în primul rând
că dl
Hurezeanu n-a plecat din Ungaria, ci din Transilvania, din Sibiu; şi a doua, referitoare la ideea revizionistă a
filmului.
Colegul dvs, istoricul Raffay, într-un interviu acordat revistei “ Erdely
Magyar “ din Oradea, era întrebat
de reporter:
< Mai are rost să
se discute despre
revizuire, sau autonomia este soluţia exclusivă?
>
Dl. Raffay răspundea: < În istorie au avut loc deseori
revizuiri, aşa că nu este exclusă nici ideea revizionistă. Această
posibilitate se află în faţa tuturor
comunităţilor minoritare care nu primesc
drepturi corespunzătoare din partea naţiunii majoritare. Şi guvernele române au dovedit, de la Trianon încoace, că nu sunt
capabile şi nici nu vor să facă
politică la nivel european.
Dacă vor continua în acest fel,
părerea mea este că, în faţa maghiarilor, ca
posibilitate principală , se află deschisă calea revizuirii, pentru
că obiectivul evident
al politicii României este de
a face să dispară de pe teritoriul ei orice fel de
naţionalitate.
Cealaltă posibilitate, este
autonomia.
Trebuie spus, însă, că
prin propunerea autonomiei, este
garantată integritatea teritorială
României […] Consider importantă
şi autonomia culturală care de fapt a
funcţionat în cadrul monarhiei
austro-ungare. Conceptele de autonomism
şi revizionism nu se exclud
nici în principiu.
Consider realizabile
ideile de autonomie ale Uniunii
Civice Maghiare şi ale UDMR. >
Iată aşa dar ce spune colegul dvs. Dle Popescu ?
Cristian T. Popescu [ plictisit,
încruntat ] : Eu v-am
spus înainte de emisiune…că aş
putea foarte bine să lipsesc din
ea. După ce am văzut filmul, uitându-mă la “desfăşurările de forţe “ şi din
stânga şi din dreapta mea…
istorici… regizori…gazetari … Eu mă aşteptam
- dom- le, un film interzis în Ungaria , un
film interzis de d-na Mona Muscă
…care se ocupă de lucrurile tolerante … care se năpusteşte asupra
acestui film şi-l interzice! Înseamnă
că se întâmplă nişte
lucruri groaznice în
filmul ăsta! Ceva cu crucile cu săgeţi, salazişti, horthyşti … lucruri de genul ăsta. Mă aşteptam să fie nişte chestii
“grele”.
Filmul acesta pe mine mă convinge că vrea să stârnească –
impresia mea - o înduioşare faţă de un lucru
ieşit din timp. Dacă trebuia ceva să mă
convingă că astfel de
filme, cum ar fi cele legate de
Trianon, în varianta lor
militant-aberantă , trebuia să taie în
carne vie. Nu trebuia să ne
prezinte filmul acesta pe dl pastor
Laszlo Teokeş , îl cunoaştem noi foarte bine; …mai
există acolo dl Istvan
Churko, care este echivalentul
maghiar al lui
Corneliu Vadim Tudor, iarăşi , nu-i o noutate.
În rest, eu
pot să înţeleg sentimentul pe care-l poate avea un maghiar în legătură cu Trianonul [ 1920 ] şi-l pot echivala,
de pildă, cu sentimenmtul pe care l-am avut noi … în legătură
cu Diktatul de la Viena. [ 1940]
Pot înţelege această durere,
din subconştientul naţiunii
maghiare, în legătură cu Trianonul. A fost un şoc. La un moment
dat, oameni care erau de aceeaşi naţionalitate,
de aceeaşi etnie, s-au
trezit aruncaţi dincolo de nişte graniţe. În film
se spune că < au
fost trimişi să semneze, ca să se usuce cerneala pe
păcatul lor >, un medic, parcă, şi un căpitan … ca să semneze la Trianon. Deci nu l-au iscălit
“marele ungur” , ci două
personaje bicisnice. Şi noi am avut , de pildă, aceeaşi reacţie
faţă de Manoilescu - nu ? - ministrul
român care a semnat Diktatul de
la Viena şi … a leşinat! Eu am
scris o chestie în care spuneam
< Cum a putut să leşine
acest om? Trebuia să-şi tragă un glonte în cap! > Ce a făcut ? Nici n-a refuzat şi nici n-a acceptat. A leşinat,
s-a evacuat în neant,
ca să nu facă ceva. A ales calea leşinului , ca o fată de pension …
Constantiniu, Cristoiu, Hurezeanu [ intervenţii
concomitente ]: nu este
acelaşi lucru ce s-a întâmplat la
Trianon [1920 ] şi la Viena [ 1940
] Cei ce au plecat de la Budapesta la
Tianon ştiau ce urmau să facă , ce urmau
să semneze; Manoilescu nu a ştiut.
Manoilescu a fost pus
în faţa unei
hărţi în care se trasase cu
creionul …
CTPopescu [ îngăduitor, concesiv ] : Eu vreau
să spun că pot
să înţeleg uşor, aşa
cum şi noi păstrăm în
suflet , chiar dacă nu l-am trăit,
şocul Diktatului de la Viena, atunci când ni s-a luat Ardealul
de Nord. Pot să înţeleg
la fel de bine ce-o fi fost în
subconştientul colectiv al
naţiei maghiare în legătură cu Trianonul. Filmul acesta are –
cum să vă spun eu ?
- momente, chiar şi
echivalente. S-au intercalat acolo
versuri de Ady Endre [ citează câteva versuri ], Petofi Şandor, mi se
pare … Sunt versuri bune. Sunt versuri frumoase. Ady Endre este
un mare poet.
Dar la fel de bine – să zicem - noi ne apucam să facem
un film , să
zicem, pornind de la paseismul
regalist. Eram aici nişte nostalgici ai
Regelui Mihai, care şi acuma
aşteaptă mântuirea de la el, nişte
nostalgici ai României Mari , dintre cele
două războaie mondiale, şi puteam
să facem un film asemănător
şi puneam versuri de
Octavian Goga, în loc de
versuri de Ady Endre.
S-ar fi putut face un film echivalent , nu ştiu, poate mai bun
decât ăsta, pentru că acest
film este patetic, în anumite zone este neconvingător, tragic pe
alocuri, şi neegal. În primul rând,
nu este definit
genul acestui film.
Nu-i documentar, pentru că are inserţii artistice – cei care rostesc
versuri, sunt actori …; nu este nici
film artistic, pentru că
sunt înserate imagini din real, citate din istorici ,
ş.a.m.d. Este un film
între documentar - propagandă
- film
artistic. Un documentar artistic.
Am mari îndoieli - aici
sunt de partea d-lui Kolttay Gabor -
că asemenea film ar putea
înrăutăţi relaţiile româno- ungare! Să fim serioşi, d-le Constantiniu ! Aş vrea să
vă spun că , în acest moment, relaţiile româno-maghiare
sunt caracterizate de următorul
fenomen: până să intre Ungaria în Uniunea
Europeană, anul trecut, românii treceau graniţa de Vest,
din Transilvania în
Ungaria, ca să cumpere ulei, zahăr, legume şi alte produse,
pentru că erau mai ieftine decât în România; şi acum după ce a intrat Ungaria în Uniunea
Europeană, ungurii trec graniţa ca să
cumpere benzină, în
special, precum şi alte produse din
România,pentru că sunt mai ieftine decât în Ungaria.
Aţi văzut la români sau la unguri, un comportament de genul
< nu ne ducem
să cumpărăm de la unguri, chiar
dacă la ei sunt mai ieftine! Noi
cumpărăm produse româneşti, chiar dacă
sunt mai scumpe! >?! Ăsta este
comportamentul; el nu are
de-a-face nici cu nostalgia Trianonului, nici cu relaţiile
româno-maghiare … au trecut
graniţa foarte simplu.
Hurezeanu: Filmul are mesajul unei solidarităţi adresate
maghiarilor de dincolo de graniţe,
pe care dvs o exprimaţi
ca pe o realitate tragică,
patetică, represibilă ….
Tucă [ informat, ofensiv ] : Iată ce spune dl Raffay Erno
- ca să cităm pe cei care sunt la masă
- în legătură cu situaţia din Ungaria, cu atmosfera creată de film, de tratatul de la
Trianon: < O dată cu schimbarea de regim, viaţa politică s-a
coalizat din nou. Pe lângă aceasta, a revenit şi
situaţia specifică că
în Ungaria nu se poate
vorbi despre Trianon. [citare neauzibilă ] >
Koltay : … bineînţeles,
intenţia a fost nu numai
să comunicăm idei, ci
să atingă şi simţămintele. Avem
voie să fim iertaţi
dacă între cele două
războaie mondiale, poeţii unguri
au scris cu multă durere despre
Trianon. E de la sine înţeles.
Filmul nu vorbeşte numai despre
acest lucru.
A doua parte a filmului, arată
că problematica
Trianonului, ce soluţie
de rezolvare are secolul XXI,
în contextul unei tendinţe de
unificare europeană …
Cristoiu [ confuz, incoerent ] : … Filmul nu va
fi receptat, şi mă refer aici
la publicul românesc, ca un film care revendică Transilvania. Aţi observat că, cine s-a uitat atent la film,
sunt puţine referiri la Transilvania şi la chestiunea
dacă Transilvania aparţine sau
nu Ungariei. După
opinia mea filmul atrage atenţia
asupra unei probleme mult mai grave, şi
anume, pentru prima dată – şi asta o
spun distinşilor oaspeţi -
telespectatorii români au
avut în faţă aspecte
ale sindromului Trianonului de
partea ungară. Au scris politicieni, istorici … au scris cărţi, pamflete , pe această temă. Filmul, repet: impresionează , ne convinge pe noi , de existenţa acestui sindrom
clădit pe ideea că Trianonul
a fost un moment tragic, că Ungaria
a pierdut nişte oameni,
Ungaria lui Ştefan cel
Sfânt. Ungaria care avea Croaţia
, Transilvania ş.a.
nu mai e. Sindromul Trianonului
nu se referă la Transilvania.
Filmul este sub semnul
acelei devize:
< Trianonul ? Nu, nu,
nici o dată! >. Filmul
nu are o detaşare faţă de
acest sindrom.
Din acest punct de vedere,
anumiţi politicieni îl pot include
în acea categorie de produse revizioniste, de genul
acelor manifestări de negare
a Trianonului
Raffay [ arogant, acuzator
]: Eu am înţeles, din cele ce s-au
spus, şi sunt de acord cu dvs , că poporul
român ştie puţin despre
istorie. Pentru maghiari este valabil acelaşi lucru. Trebuie să schimbăm aceste
lucruri şi, ca să
înţelegem bine situaţia , trebuie să arătăm clar ce
s-a întâmplat în sec. XX.
Ungaria nu vrea teritorii , dar vrea drepturi pentru maghiarii de pe teritoriile pierdute.
Cu 30 de ani înainte, erau 2 milioane de maghiari în Transilvania, astăzi sunt 1 milion
jumate. Nici pentru dvs
nu este bine acest lucru.
Tucă
: Mă rog, ceea ce
spuneaţi dvs şi dl Teokeş , că ar fi
vorba de exterminare ,de faptul
că s-ar fi pierdut
într-un genocid …
Hurezeanu : Se face o mare eroare atunci când se susţine că
între 1992 – 2000, ar fi dispărut peste 200.000 de maghiari!
Constantiniu: Există posibilitatea să
se verifice acest lucru. Un telefon dat dl-ui Marko
Bello… Prin urmare, preşedintele UDMR –ului, aici în România, este
în momentul de faţă ministru de
stat, , adică practic vicepremier,
responsabil cu Învăţământul, Cultura şi Integrarea. UDMR-ul participă la guvernare. Faţă de această situaţie, aveţi dvs
convingerea că se pot susţine
afirmaţiile infirme ale lui Laszlo Teokeş
şi ale altor persoane care apar
în film, că aici
în România se duce o politică de discriminare faţă de
minoritatea maghiară , că se duce
o politică de asimilare, că se duce o politică de tip stalinist, precum genocidul comunist ?
Raffay: Nu vreau
să înclin discuţia
spre ceea ce a spus Laszlo
Teokeş, dar vă cer tuturor să
vorbim cu respectul cuvenit
despre această
personalitate cunoscută în
lume, eroul revoluţiei române.
Tucă:
Nu este erou al revoluţiei române ….
Raffay:
… Ceea ce spune domnia sa este
demn de gândit.
Tucă: Dl Teokeş
nu este eroul revoluţiei române. N-a
fost declarat de nimeni erou al revoluţiei.
Raffay: Faptul
că în ultimii 50 de ani,
au dispărut mulţi unguri, au fost alungaţi, frustraţi de drepturile lor, acest
lucru nu poate fi negat. Nu dvs, cei de faţă , răspundeţi pentru aceasta, ci politica care a
înfăptuit în ultimii 50 de ani această politică. Aceste probleme
trebuie discutate liniştit, fără
patimă, acestea sunt consecinţele Trianonului.
Hurezeanu
[ tranşant, la obiect ]: Noi nu
suntem faţă în faţă în tranşee. Noi nu suntem reprezentanţi,
dvs ai Ungariei şi noi ai
României. Noi suntem , cred,
nişte intelectuali, unul din dvs, istoric, altul regizorul unui film impresionat, care are 15 ore, noi
suntem „ zilieri ” în presa
românească.
Ne-am întâlnit să discutăm
un mesaj obiectiv, un mesaj care
deja nu mai ţine de sentimentele noastre, de tezele noastre politice, nu ? Din cauza asta aş vrea să
obiectivăm puţin discuţia.
Filmul dvs. are
15 ore, înţeleg. Noi am văzut aici
un fel de compendiu. N-am văzut
întreg filmul.
Vă pot spune că, după părerea mea este un film impresionat prin mesajul lui dramatic, dar este o pledoarie pentru
suferinţă, pentru repararea
suferinţei, este o teză cu argumente unilaterale, cu argumente partizane, nu este un film
documentar, nu ne lămureşte,
nu ne convinge, decât de
o imensă suferinţă pe care oricum suntem pregătiţi s-o
respectăm, atunci când este
vorba de suferinţa maghiară.
Filmul, însă, după părerea mea, ar fi trebuit, poate, să
semene mai mult cu ce face BBC-ul, cu
ce face Discovery , cu ce fac casele
moderne şi europene de film , când vorbesc despre evenimente
istorice controversate: primul război mondial, al doilea război mondial. Slavă
Domnului, nu mai scăpăm de
Hitler şi de război mondial în culori! Dar acolo, vedem
părerea lui Istvan,
vedem părerea lui Horhy, îi vedem pe toţi marii martiri ai
literaturii maghiare de lamentaţie , vedem însă şi părerea unor
social-democraţi ,a unor intelectuali evrei, a unor cehi , a unor
liberali transilvăneni, a unor conservatori sârbi. Aşa trebuia
procedat.
Dvs aveţi o teză univocă, partizană , care,
după părerea mea, este teza „naţiunii politice maghiare”, care a împins Ungaria, prin menţinerea sistemului de tip feudal, şi în primul război mondial,
şi, apoi, în linie dreaptă spre
Trianon. Naţiunea politică maghiară
a nobililor, a persoanelor care
au ignorat suferinţele majorităţii populaţiei,
care au intrat într-o combinaţie
care a dus, după aceea, direct la fascismul
dvs - şi-am avut şi noi
parte de el - cu industriaşii
evrei asimilaţi şi
cu etnicii germani care au
populat administraţia dvs. În
sfârşit …
Koltay: …[ intervenţii, vacarm ]
Hurezeanu :
lăsaţi-mă să termin… …[ intervenţii, vacarm ]
Koltay: Aţi folosit
o exprimare pe care vreau s-o
resping categoric… cum că Ungaria
între cele două războaie
mondiale ar fi avut
un regim fascist ……[ intervenţii vacarm ] N-a avut fascism!
Hurezeanu : dle
Kolttay, lăsaţi-mă vă rog …dvs puteţi
să respingeţi sau nu, dar e vorba de nişte oameni ! Aţi avut
fascism…[ intervenţii, vacarm ] … Dvs cunoaşteţi o carte a lui
Nicolas Max Talavera, un
evreu –maghiar care a trăit
în România şi care are o carte clasică, între timp, şi care a
apărut în 1970, şi care se numeşte „Fascismul în România
şi Ungaria”
…. Şi acolo lucrurile sunt
foarte limpezi. De ce să vă
feriţi de fascismul dvs? Nici noi nu ne ferim de al nostru.
Culmea este …
Koltay [ enervat, agresiv ]: În Ungaria nu a fost fascism.[ intervenţii, vacarm ] Este o eroare , o
interpretare eronată a istoriei ungare , şi
vă rog să nu discutăm acum acest
lucru , pentru că nu este
potrivit. Ceea ce este evident pentru
mine , este că noi , românii şi
ungurii, ar trebui să
discutăm foarte frecvent - în
asemenea emisiuni de
televiziune, întâlniri ale istoricilor -
şi să scriem despre aceste lucruri în manualele de istorie, să
vorbim deschis despre
evenimente şi să răspundem.
Nu acuzaţi ! Nu ne
judecăm unii pe alţii. Să stăm de
vorbă , la 15 ani după schimbările de regim din Europa de Est. A venit momentul ……[ intervenţii, vacarm ]
Tucă: Să
nu-l supărăm pe dl Koltay,
pentru că astăzi este ziua sa de
naştere … Avem la telefon pe ministrul Culturii, d-na
Mona Muscă. Spuneţi-ne de ce a
fost interzis acest film
în România ?
Mona Muscă: Nu a
fost niciodată interzis. Nici nu
cred că se poate face în România,
la ora actuală , aşa-ceva. N-a fost
nici în intenţia nimănui, nici nu
s-a întâmplat. Orice film în
România, conform legislaţiei din
România, armonizată cu legislaţia Uniunii Europene, trebuie să fie clasificat în momentul în care
doreşte să fie exploatat sau
difuzat în orice fel. Aşa
se spune în lege. Eu n-am cerut
decât să fie respectată
legea, să fie clasificat filmul, aşa cum scrie
legea, aşa cum se întâmplă în orice ţară. Ce înseamnă clasificare?
Este protecţia publicului
faţă de scene violente, faţă de scene
pornografice; este vorba de protecţia minorilor …. Deci eu am m
cerut aceasta pentru a proteja
publicul. De altfel, în afară de
clasificarea obligatorie pe care orice
film trebuie să o aibă, trebuie să
fie şi tradus, ca el să poată
fi difuzat şi
exploatat în orice fel. Deci n-am
cerut altceva, decât ceea ce se cere
în mod normal, şi dacă domniile
lor ar fi întrebat – este un lucru atât
de simplu, să se intereseze înainte, nu
domnul regizor, căruia îi urez la mulţi ani! - ci
pur şi simplu cei care l-au invitat , care au exploatat acest film în vreo 12-15 localităţi
din România. Drept urmare, eu nu am cerut decât să
se respecte legea ….
Koltay: Eu aş putea să profit de ocazie şi să cer
următoarele doamnei ministru: filmul
„Trianon”
a fost subtitrat; înregistraţi-l şi
autorizaţi-l să poată să
circule. Alaltăieri, a fost sancţionat un tânăr cu 100 milioane de lei, şi au continuat oprirea de către autorităţi. Vă
rog să autorizaţi şi să lăsaţi să
fie proiectat acest film, să
înceteze măsurile luate de autorităţi; vă
rog cu respect, ca tinerii
studenţi care au fost pedepsiţi
cu 50-55 de milioane, iar mai recent cu 100 de milioane, daţi-le voie să facă recurs, pentru
că asemenea sume uriaşe nu
au cum
să le plătească. Daţi loc recursului ! Lângă idei să plasăm idei!
Să începem să stăm de vorbă, iar doamna ministru, colaborând cu conducerea
ungară, să caute posibilităţi să creeze
aceste forum-uri comune. Nu vom
ajunge nicăieri , dacă
problemele istorice grave le vom
da la o parte, şi ne vom face că nu le auzim. Lucrurile trebuie spuse.
Este în interesul ambelor popoare.
Mona Muscă: D.le Koltay, nici o dată legea nu poate fi
pusă în discuţie.
Nici în Ungaria, nici
în România, nici
în restul lumii. Orice se poate negocia, nu şi respectarea legii. Cât despre
studenţii de care vorbiţi,
dânşii pot face recurs, cum
oricine poate face recurs într-o ţară democratică. Dar dvs să-mi cereţi să negociez legea, sau altcineva, mi se pare
mult peste puterile mele. Nu voi negocia nici o dată legea,
cu nimeni. Reprezint o
autoritate, şi această autoritate
trebuie să vegheze la respectarea
legii. Recursul se poate face, dar,
în continuare, legea trebuie
respectată şi de dânşii şi de alţii.
Koltay :
Stimată doamnă, a apărut
varianta subtitrată … şi tinerii maghiari din Transilvania au
cerut înregistrarea. De ce nu o
primesc? [ intervenţii, vacarm ]
Mona Muscă: D-le Kolttay,
eu mă jenez să
vă spun că acest film -
şi dvs ştiţi acest lucru! -
s-a difuzat fără traducere şi
fără clasificare. În
momentul când va intra în legalitate, puteţi să-l difuzaţi cât doriţi, şi dvs, şi alţii.
De altfel, este un film
pe care nici măcar nu cred că
l-ar interzice cineva , pentru că n-ar exista nici un
fel de motive. Din punctul
meu de vedere - eu acum am văzut
prima dată filmul - el este,
aş zice eu, uşor desuet, şi mai mult decât face. Asta este tot.
Pentru asta nu
se interzice un film, niciunde!
CTPopescu: M-am
liniştit la aceste ultime cuvinte
ale doamnei Muscă. Mă miram să aibă
instinctele acele totalitare ….
Raffay [ ofensiv, categoric ] : Eu nu sunt deloc
liniştit. Una este invocarea legii, şi
alta este aplicarea ei. Problema este dacă a fost un pericol
proporţional cu pedeapsa
care s-a dat. Eu consider
că este un abuz de putere din partea doamnei ministru.
Dl Tucă a citat o declaraţie
mai lungă, despre revizuire şi
autonomie şi legătura dintre ele.
Într-adevăr, nimeni nu vrea revizuire. În istorie a fost
, a rezultat, că revizuirea a
deteriorat relaţiile dintre cele două popoare. Nu este vorba numai de al
doilea Diktat de la Viena [ 1940] , ci
şi despre Diktatul de la
Trianon [ 1920 ]. O minoritate se gândeşte la revizuire sau la autonomie, dacă nu primeşte drepturile care i se cuvin din partea guvernului ţării respective.
Istoria României
în secolul XX, arată că au
avut loc măsuri discriminatorii împotriva minorităţii
maghiare. Întrebarea mea esenţială
este cum putem depăşi
această problemă. În opinia mea,
autonomia teritorială pe
care Consiliul Europei o
sprijină, prin Recomandarea 1205, este o cale pe care putem merge. Să ne
gândim , autonomia secuiască ar
fi în cadrul României …
Tucă [ vigilent, demascator
]: Dvs spuneţi în interviu, cum se poate rezolva problema aceasta:
< …problema se poate rezolva doar
prin modificarea graniţelor…după
schimbarea sistemului din
ultimii 8 ani, de la zona Europei
Centrale şi până la Caucaz , când
s-au putut schimba graniţele,
nu poate fi
vorba de imposibilitatea de a se
modifica graniţele… >
Hurezeanu : De
altfel, şi în filmul dvs, dl
episcop Teokeş vorbeşte despre faptul
că, în momentul când
s-a prăbuşit comunismul în
1989, a început şi
prăbuşirea sistemului Trianon. Avem
aici afirmaţii limpezi
iredentiste, revizioniste.
Raffay : Eu
formulez altfel. În 1989-1990, au pornit două procese istorice: unul este prăbuşirea comunismului, din
fericire; celălalt , prăbuşirea sistemului
din 1920.
România este tot aşa cum a fost atunci , respectiv în
1947 [ sic! ]. Dar gândiţi-vă la Iugoslavia, care este urmarea
Trianonului, şi s-a destrămat; şi
gândiţi-vă la Cehoslovacia. [ intervenţii, vacarm ] Eu nu spun
că trebuie să se întâmple acelaşi
lucru şi cu România; eu spun doar că
în cei 15 ani s-au întâmplat asemenea lucruri ….
Tucă [
documentat ] : Iată ce spuneţi dvs în acelaşi interviu [ la Oradea ].
Reporterul vă întreabă: <Vreţi să ne
vorbiţi despre posibilităţile de
revizuire, după 1989?
Care ar fi acestea?
Mai ales că dvs aveţi o calitate extraordinară, sinceritatea, spuneţi lucrurilor pe
nume. >
Dvs răspundeţi : < Prima posibilitate , a fost dată, în 1989, în timpul revoluţiei române şi a loviturii de
stat. Atunci statul, în general, a slăbit şi Budapesta a cerut
posibilitatea să intervină în evenimente. Dar a făcut-o în alt
mod decât ar fi trebuit s-o facă, şi serviciile de informaţii au alertat
guvernul român. Dar guvernul
comunist al lui Mikloş, n-a acţionat. Să spunem lucrurilor pe nume.
> D-le Constantiniu ?
Constantiniu [ conciliant, aluziv ]: Eu mă bucur
că dvs, ca istoric, doriţi ca
popoarele noastre să depăşească
aceste momente dureroase din istoria
relaţiilor româno-maghiare. Am înţeles corect această problemă. Am
avut sentimentul că
filmul nu răspunde acestei intenţii , pentru că, dimpotrivă, filmul remartirizează toate
aceste frustrări pe care poporul maghiar le-a simţit din 1920 , în
scurgerea timpului. Eu vreau să
repet aici o remarcă a generalului Kirally Bella - comandantul gărzii naţionale maghiare
din timpul revoluţiei din
1956; ştiu că este o personalitate politică foarte respectată în Ungaria
- care, în
1978, a participat la un
colocviu internaţional care era consacrat aniversării a 60 de ani
de la desăvârşirea unităţii
naţionale a românilor. Şi
generalul Bella Kirally, un mare
patriot ungar, a spus următoarele cuvinte […] : < Românii şi
maghiarii nu trebuie să se
certe dacă Iancu de Hunedoara a fost
maghiar sau român. Românii şi maghiarii trebuie să evoce faptul că, sub steagul lui Iancu de Hunedoara, au luptat
şi românii ş i maghiarii împreună, împotriva
unui duşman comun, care era Imperiul
Otoman. > Eu cred
că această direcţie de cercetare,
dacă vreţi, privind relaţiile româno-ungare,
de evidenţiere a momentelor
de convergenţă între
români şi maghiari, e mult mai
potrivit acum, când vrem să realizăm
Uniunea Europeană, decât dacă,
de fiecare dată, revenim înapoi …Eu ,
ca istoric, vă înţeleg perfect, vă
şi admir pentru patriotismul dumneavoastră. Aş vrea ca tinerii
români să aibă sentimente
la fel de profunde pentru
teritoriile pe care ei le-au pierdut. Pentru că şi noi avem un teritoriu. După 1940, şi noi am pierdut teritorii care fac parte
din teritoriile româneşti. Dar
cred că această cale pe care aţi
pornit dvs cu filmul pe care l-aţi
făcut, calea aceasta este neproductivă,
din unghiul de vedere al
raporturilor româno-ungare, din unghiul
de vedere al integrării europene.
CTPopescu [ conciliant ] : Eu cred că nu are prea mare
importanţă , cu tot respectul pentru
distinşii invitaţi de astăzi, nu
are mare importanţă ce credem noi despre acest film…. Eu am văzut mesajele primite de dvs … părerile
telespectatorilor… Există nişte
legităţi istorice care acţionează,
nişte mecanisme implacabile
care funcţionează, pe care
nu le putem mişca noi acum
cu părerile noastre. În mod evident pentru mine acest
film este – aşa cum spunea d-na Muscă - desuet. Mie nu mi se pare un film
periculos. Acest film exprimă
o diferenţă între poporul român şi poporul maghiar.
Şi anume, vocaţia
tragicului pe care o are poporul maghiar, pe care poporul român
nu o are în aceeaşi măsură. Asta
este o realitate. Există în film
momente de accent sfâşietor. Autentic. Acolo nu mai e propagandă , acolo e clar
că nişte oameni au suferit
şi suferă. În acelaşi timp însă – aşa cum a spus
dl Constantiniu - ar
fi de dorit, ar
fi de admirat chiar, ca fibră
naţională , ca românii să sufere pentru Basarabia şi
Bucovina , cât suferă ungurii pentru Transilvania …
Hurezeanu :
Filmul arată că
cerul pare a se fi prăbuşit asupra ungurilor, doar
asupra ungurilor!
Ei sunt martiri şi eroi,
iar ceilalţi sunt doar beneficiari ai acestor conflicte.
Raffay : Sunt
absolut de acord cu acest lucru.
De treizeci de ani mă ocup
de istoria Ungariei.
Sunt foarte de acord. Nici nu ştiţi cât de mult sunt de
acord! Şi putem spune, cred, spre sfârşitul
discuţiei, că în întreaga zonă, fie că e vorba de
zona slavă - română [ text
neclar ] se confruntă între ele. În filmul de
14 episoade , este o parte separată
în care este vorba de colaborarea regiunilor.
Şi filmul se termină la fel. După multe contradicţii, trebuie
găsite formele colaborării.
Daţi-mi voie să citesc şi eu …
Tucă: Nu, nu. Staţi puţin. Veţi
citi acum doar lucruri care vă
convin…Nu avem timp, din atâtea
mii de texte, să ascultăm
ceea ce vă convine…
Cristoiu [ găselniţa capcanei
] : Discuţia despre acest film care se apropie de final … ar fi
foarte interesantă şi ar pune punctul pe „ i „ dacă distinşii
oaspeţi ne-ar răspunde la următoarea întrebare.
Am înţeles : amândoi, ca
şi filmul, spun că <
nu, nu trebuie să uităm Trianonul ! >.
Da? Acesta este mesajul
filmului. Câţi unguri
din Ungaria mai gândesc aşa ?
E filmul o producţie de protest
faţă de acei unguri (
cum spunea Tudor Popescu )
care se ocupă mai mult de
super-market-uri şi nu se mai gândesc la Trianon ? Exprimă o forţă
politică ceea ce gândiţi dvs?
Pentru că,
cel puţin aici, şi asta este a
doua întrebare, trebuie să înţelegem perspectiva dvs în formula
<nu, nu trebuie să uităm Trianonul ! >.
Spre exemplu, UDMR –ul este şi el
de părere că … < nu, nu
trebuie să uităm Trianonul !
>?
Tucă: O să rog pe
dl Koltay să răspundă la aceste
întrebări. De asemenea, să ne spună dacă filmul
a fost difuzat în Ungaria. Sunt multe mesaje pe această temă , deoarece s-a
creat o situaţie absurdă: filmul este difuzat în România şi oprit de televiziunile publice din Ungaria !
Koltay [perseverent, ofensiv ]: Cred că
în Ungaria, ca şi în România,
suntem foarte diverşi.
Dacă citesc aceste
SMS-uri, nu sunt sigur că
voi părăsi România imediat! Dar sper în raţiune şi că patimile se vor linişti.
Deşi nu este sigur că noi în seara aceasta am
dat exemplu pozitiv.
Trebuie să luăm cunoştinţă
că în ultimii 50 de ani, maghiarii au fost
rupţi de rădăcinile lor, în
lipsa informaţiilor şi
cunoştinţelor istorice, şi în perioada socialismului şi-au pierdut conştiinţa naţională.
Ştie foarte puţin despre istoria lui,
dar schimbarea de regim , şi în Ungaria şi în România, este o
posibilitate să începem
să vorbim deschis despre istoria noastră. Primirea
filmului în Ungaria, mulţi spectatori
dovedesc - în pofida
disputelor şi temerilor -
dovedeşte că oamenii, în număr
mare, sunt interesaţi de istoria proprie. Prelucrarea sinceră
a proceselor istorice, după
al doilea război mondial,
nu a putut fi făcută.
Deoarece nu vom putea dezbate aici problemele complet, de
aceea mâine vom organiza o
conferinţă de presă la hotel
Carol … la ora 11 … Încă un gând doar :
gândirea împreună ar fi
foarte importantă pentru ambele părţi. Să scăpăm de prejudecăţile ascunse în adâncul
sufletului nostru. În sfârşit,
de ex. televiziunea română
să nu apostrofeze Ungaria
interbelică drept fascistă, iar unul din geniile
literaturii maghiare , Vass Otter [ transcriere nesigură ] , să nu
fie privit drept criminal
de război în România, unde autorităţile au îndepărtat un bust şi au
luat nişte măsuri.
Este absurd! Dacă veţi
citi cărţile lui, nimeni
mai frumos decât el nu
a vorbit despre împăcarea
româno-maghiară. Noi, intelectualii,
trebuie să ajutăm politica. Să explicăm lumea, să o
interpretăm, să discutăm
calm şi să dăm un exemplu.
Cristoiu : După
părerea dvs, liderii UDMR din
România, au uitat Trianonul,
sau nu ?
Koltay [ ambiguu, arogant ]: Eu
nu vreau să declar ceva în numele lor, dar cred că nu.
Ei se gândesc la o
alternativă în prezent, ca membri ai guvernului; ei se gândesc
la cum ar putea să fie rezolvată problema Transilvaniei,
în cazul României, în
cadrul Uniunii Europene, şi cum se poate crea o Românie mai democratică. [ rumoare ]
Tucă : Care este „ problema Transilvaniei” în
vederea integrării României
în Uniunea Europeană ?
Nu înţeleg.
Koltay: Eu cred că
Transilvania, problema fundamentală a Transilvaniei, este ca aceşti
1 milion şi jumătate de oameni să poată trăi în condiţii
plăcute, să crească ca
număr, să-şi poată desfăşura
activitatea , şi dorim acelaşi lucru şi celor 20 de milioane de români.
[ rumoare, vociferări ]
CTPopescu [ reviriment ofensiv
]: Îl
asigur pe dl Kolttay că aşa
cum filmul nu va duce la schimbarea graniţelor actuale, şi dânsul va părăsi România
în bună regulă, sănătos şi cu
bune urări din partea noastră a
tuturor. Nu se află în pericol, nici pe departe! Mie mi-a fost greu să
înţeleg, adică nu mi-a fost
greu, n-am vrut, la începutul acestei emisiuni, să mă
gândesc că avem altceva de făcut
decât de discutat un film, cu părţile lui bune, cu rele, cu
conotaţiile politice, ş.a.m.d.
Or, iată că dl
Kolttay Gabor, prin comportamentul d-sale - până acum nu am
înţeles care este obiectivul
d-sale, acum am priceput.
Dl Kolttay nu vorbeşte cu noi, la această masă; nu
vorbeşte nici cu
românii din România; dânsul are
un discurs animat cu nişte prefabricate; nu se uită la noi; nu vede când vrem să spunem
ceva; dânsul are de spus
nişte lucruri foarte precise către
ungurii din România, din
Transilvania.
Acum am înţeles,
spre sfârşitul emisiunii, cu cine era dânsul în dialog. Nu
cu noi ! N-are nici o treabă cu noi !
Dânsul vrea să transmită ce are
de transmis ungurilor din Transilvania.
Care nu ştiu
în ce măsură sunt dispuşi
să asculte ce spune dânsul.
Şi acum ca să
înţeleagă dl Kolttay
de unde vine necazul
cu SMS-urile … vine de la un lucru simplu :
aţi prezentat acolo pe Suto Andras, în evenimentele de
la Târgu Mureş, din 1990,
pe patul spitalului , cu ochiul
rănit şi bandajat. Ei, vă spun eu că
toţi românii din Ardeal , toţi românii ştiu cine este Mihăilă Cofariu. Îşi aduc
aminte acest nume. Deci ca să vedem pe Suto Andras pe patul spitalului
şi să nu-l vedem pe Mihăilă Cofariu , care a fost bătut
atunci cu sălbăticie,
în văzul întregii Europe, fiind şi luat
drept ungur de diverse agenţii şi canale străine … şi ca dvs
în acest film, care este despre
Transilvania, să nu spuneţi un
cuvânt despre Mihăilă Cofariu, să nu prezentaţi nici o imagine despre el, care a
suferit ani de zile…. în schimb
să-l prezentaţi doar pe
Suto Andras – pentru care am tot
respectul, este un om care a fost
rănit acolo, a suferit. Dar
nu vă miraţi dacă
viziunea asta unilaterală, de care
vorbea dl Hurezeanu, şi care se
vede foarte clar în prezentarea asta
tragică, dramatică, numai a lui Suto Andras … Şi atunci
să nu vă miraţi de reacţiile
românilor.
Raffay: Este
important ce spune dl redactor şef
şi s-ar putea scrie
o monografie cu cazuri
asemănătoare. Cazul românilor de la Ip,
când au fost omorâţi ţărani
români de către jandarmi unguri; sau în
1849 , în munţii
Apuseni, când au fost
omorâţi unguri. S-ar putea scrie
o bibliotecă de o sută de volume despre aceste lucruri. Şi
chiar trebuie scrise. Eu scriu acum
o carte despre atacul României
împotriva Ungariei , în
1916, despre care nu există nici
o carte în Ungaria …
Tucă :Dar o carte despre eliberarea
Ungariei de către România în 1919 ?
[ rumoare,
schimb de replici ]
Raffay: Eu scriu
despre atacul României din 1916…când armata română a intrat
în Transilvania…
Hurezeanu: Bella Kuhn!
1919! generalul Prezan!
românii au eliberat
Budapesta de bolşevici
… din cauza asta n-aţi mai putut
trimite reprezentanţi la Trianon
decât doi politicieni secui… trimişi de bolşevicii maghiari …[
rumoare,
schimb de replici: dialogul surzilor ]
Raffay: Nu despre acest
lucru vorbesc. Repet,
este vorba de 1916…
Tucă: Iar
noi vom scoate o monografie despre 1919, despre
eliberarea de către armata română a Ungariei
bolşevice … Există vreo
monografie cu acest subiect în Ungaria?
Raffay: Da, există. Trei
sau patru [ rumoare, schimb de replici: dialogul surzilor ]
CTPopescu [
tranşant, ofensiv ] :
În filmul dvs, într-o demonstraţie care se face acolo,
se spune că ţările care au avut regimuri comuniste, deşi au
aplicat lupta de clasă, deşi au aplicat tot ce a fost poruncit de bolşevici, nu şi-au compromis graniţele, nu şi-au
compromis sentimentul naţional,
au luptat pentru ele; că
Rusia bolşevică, deşi era cucerită de
Lenin cu ai lui , nu a ezitat
să-şi apere graniţele şi să lupte
cu îndârjire pentru ele. Complet fals! Lenin este primul politician din istorie care a luptat contra
propriei ţări, Rusia, colaborând cu
duşmanul Rusiei , pentru ca
Rusia să fie înfrântă, în primul război mondial, pentru ca în felul
acesta bolşevismul să poată
ajunge la putere. Acesta este adevărul istoric. Iar dvs, acum, ca să vă construiţi
o teză în legătură cu naţiunea maghiară şi cu scăderea
instinctului naţional, faceţi
acolo un fals.
Lenin a trădat atunci
Rusia, în favoarea puterii
bolşevice.
Raffay: În ceea ce
priveşte pe tovarăşul Lenin, aceasta
este o interpretare amânată…
Constantiniu [ acuzator ]: Cred că oaspeţii noştri
şi-au dat seama din SMS-urile care s-au trimis,
că au deschis un fel de „cutie
a Pandorei” … prin reacţiile care au venit
din ţară. Eu ţin un
curs de masterat la Facultatea de Istorie. Şi acolo mă străduesc,
de câţiva ani, să-i învăţ
pe ei să depăşească aceste resentimente născute din
foarte grava moştenire a relaţiilor româno-maghiară. Mărturisesc că filmul acesta mi-a îngreunat foarte mult
activitatea mea didactică şi eu
îl consider un regretabil accident
de parcurs. Filmul nu
va dezarma efortul meu de a depăşi
acest climat.
Dar era bine ca filmul să nu fi fost făcut.
Hurezeanu [ ofensiv, la obiect
] : Avem de a face cu o pledoarie romantică, patetică - s-a spus - în favoarea excepţionalismului unicităţii
suferinţei maghiare.
Registrul este depăşit şi ca interpretare istorică, şi
din punct de vedere artistic,
pentru începutul sec. XXI. Aştept altceva de la un film
documentar, care vrea să
lămurească lucrurile, nu
să pledeze şi să
consolideze o singură teză. Salut momentul
acesta care ne-a adus părtaşi la
această discuţie, pentru că
nu are precedent, şi s-ar
putea să nu aibă nici urmări, sau ar trebui să nu aibă urmări negative, pentru
că venim aici şi discutăm
aşa cum credem , despre
subiecte care multă vreme au
fost considerate tabu.
Tucă: Şi să nu mai
fie făcute comentarii, fără ca
lumea să fi văzut filmul !
Hurezeanu : Aş mai
spune că din 1989
a început prăbuşirea comunismului, în unele locuri a durat mai mult , în altele mai puţin. Dar nu şi a
sistemului Trianon.
Pentru că ceea ce spuneaţi dvs
privind Cehoslovacia , cu a sa revoluţie de catifea, n-are
nici o legătură cu minoritatea
maghiară şi teritoriul locuit de ea în
Slovacia; iar ceea ce s-a întâmplat
în Iugoslavia ţine exclusiv de conflictele dintre popoarele
iugoslave, şi, din fericire,
minoritatea maghiară importantă
din Voivodina , nu are nici o legătură cu
conflictul dintre sârbi şi croaţi,
dintre sârbi şi sloveni , între albanezi şi
sârbi.
Deci nu putem trage o concluzie
legată de punerea în mişcare a sistemului de pace de la Trianon, după 1989. În sfârşit, deşi
sunt un euro-atlantic, nu un euro-monist - adică cred mai mult în
federaţiile de suflu mare care sunt
Europa, Statele Unite , în
progresul lor comun - nu cred că
abandonăm prea repede Europa
regiunilor, nu cred c-am intrat
în Europa autonomiilor
teritoriale, ci cel mult în
Europa euro-regiunilor. Ori,
autonomia teritorială nu este soluţia care să întrunească
consensul naţiunilor.
Cristoiu [ confuz ]: Eu cred
că difuzarea filmului şi
discuţiile au fost
un moment necesar
pentru români, ca să vadă
şi să înţeleagă cum se manifestă sindromul Trianonului , pentru că marea majoritate a românilor nu ştiau;
cu acest film, românii au
descoperit, deodată ,
că „sindromul Trianon”, de fapt, este mult mai iscusit, mult
mai amplu decât tema
< Transilvania e a
noastră, sau a voastră? > Că
acest sindrom se manifestă din conştiinţa că …. din film… din scenele …din cărţile … din citatele … că ideea Ungariei
… a pierderii unui „ paradis pierdut ”… şi
probabil că… de aici
fiecare trebuie să-şi extragă
o concluzie. Iniţiativa de a difuza acest film, mai ales pentru români,
nu pentru ungurii din Ungaria sau
România, este foarte importantă. Am văzut şi
noi cum se poate
gândi, în acest moment, despre Trianon.
CT Popescu [ revelaţie ] : Pentru mine,
surprizele acestei seri
sunt mesajele , SMS-urile pe
care le-am primit - dl Tucă
îmi spune că sunt
foarte multe - care denotă o
sensibilitate în legătură cu
acest subiect, pe care,
eu mărturisesc, … o credeam
tocită.
Tucă: Într-adevăr, în
1989, 1990, era destul de radicală … D-le Popescu, aveţi
cuvântul… un minut..
CTPopescu:
Acum mă gândeam că e vorba de NATO,
de UE, avem alte probleme … nu-i
aşa?
Iată că se conservă,
probabil în special în Ardeal, dar nu numai acolo, se conservă o sensibilitate destul de vie şi
acută a românilor faţă de această problemă.
Tucă: d-le Koltay, ultimul cuvânt.. Mai aveţi două minute …
Koltay [ traducere cu poticneli ] : Tot
pentru că suntem
în proporţia 4 la 2 …Noi am
avut mai puţin timp… Pentru mine, proiectarea şi discuţia
m-au convins că este o mare nevoie de comunicare şi
vă mulţumesc că am vorbit despre aceste lucruri…. De ce să nu ne
înţelegem… dl redactor şef a
prezentat filmul total vinovat …. Cred
că nu vom putea crea în jurul
nostru o lume corectă, dacă nu vorbim clar
despre lucrurile noastre. Ceea ce s-a spus astăzi, a provocat, poate, zâmbetele istoricilor
serioşi. De multe ori vorbim în paralel.
Dar n-am totuşi
impresia că a pornit
un oarecare schimb de idei. Acest
lucru trebuie continuat. Mulţumesc pentru prilejul care ni s-a dat
…
Cristoiu : prezintă
cele 4 volume scoase de MAE al Ungariei din 1922, despre Trianon, ca
o dovadă că au fost foarte bine pregătiţi în susţinerile
lor …şi nu aşa cum s-a
susţinut de către interlocutori…
Tucă: Mulţumesc foarte mult pentru această seară. A
fost o seară excepţională. Am difuzat acest film pentru că trebuie să
ştim despre ceea ce discutăm. Au apărut nenumărate
articole în presă despre acest film
care nu fusese văzut. Mulţumesc
pentru această ediţie specială.
* * *
¤ II. Dezbaterea de la Radio Actualităţi ( 10 februarie )
Arachelian:
Cum probabil foarte mulţi dintre dvs
ştiu şi au şi
urmărit aseară un program cu
totul special, oferit de Antena
1, un
program prilejuit de filmul
„Trianon”, o producţie maghiară, făcută cu bani publici, ca o comandă a televiziunii publice de
la Budapesta, un film care a fost
refuzat apoi din motive profesionale şi de lipsa unei acurateţi ştiinţifice
istorice. Filmul şi-a găsit
debuşeu în România, deci este un
eveniment mediatic fără precedent, aş putea spune, de aceea
am considerat necesar
să discutăm astăzi,
atât pe marginea filmului, cât
şi a interdicţiei care a fost impusă,
la un moment dat, de
autorităţile româneşti, graţie
căreia filmul a ajuns pe un post de televiziune cu o foarte mare
audienţă, Antena 1. Sunt
în studio, analistul
politic Ion Cristoiu şi
dl Dinu Zamfirescu, directorul Institutului Naţional pentru
Memoria Exilului Românesc (… telefoane unde ascultătorii se pot
conecta… ) Începem discuţia noastră
transmiţând o corespondenţă pe care am primit-o astăzi
dimineaţa de la Budapesta, de la Ion Dumitraş, corespondentul Societăţii Române de
Radio, în care să
aflăm câteva amănunte despre felul cum a fost
făcut acest film, cât
şi despre autorul filmului.
Ion Dumitraş : Gabor Koltay, ca regizor, a semnat
câteva creaţii cu teme istorice - Istvan regele,
Descălecarea, Coroana sacră - iar
în anul 2002, obţinând finanţarea din partea autorităţilor
audiovizualului ungar ORTV, în
sumă de 15 miliarde de forinţi, împrumut neramburasabil, a trecut la
realizarea unui serial
intitulat Trianonul care trăeşte cu noi. În urma
unei previzionări pe casetă, s-a
constatat că producţia, din cauza unor carenţe profesionale, nu poate fi acceptată pentru difuzare.
De această dată nu
s-a optat pentru refacere,
ci s-a dispus renunţarea
la difuzare , pentru că, şi după unele
îmbunătăţiri operate prin decupaj, unii dintre cei mai reputaţi
istorici maghiari au respins creaţia,
iar alţii s-au retras din comisie.
Nimeni nu a protestat; nu s-a cerut socoteală
nimănui pentru respingerea pentru
respingerea serialului de
la difuzare; şi nici
în prezent nu figurează
în programul vreunui cinematograf budapestan sau de
televiziune. Şi tot nu se protestează !
Problema a fost transferată
în România, unde, se pare, că se poate forţa
nota.
Ultimul motiv net
al nedifuzării filmului, rezidă deci în neacceptarea de către istorici a manierei de interpretare a evenimentelor
legate de Tratatul de la Trianon.
Un istoric de seamă ungar a declarat
( citez ) :
< În această problemă
istorică, atât de sensibilă,
putem lansa în public
prelucrări care să constituie o sinteză de mare anvergură şi
întrunesc consensul, în
primul rând, al istoricilor de competenţă
recunoscută. >
În replică, regizorul filmului a declarat că nu
este dispus să ascundă sub
covor opiniile lui cinstite,
numai pentru că
acestea nu se încadrează cu sistemul de idei
al istoricilor. Cu toate acestea - se consemnează cu satisfacţie - că
victoria regizorului Gabor
Koltay,
se înregistrează nu
în ţara lui, în faţa
contribuabililor din banii cărora a realizat filmul, ci în România, ţara tuturor posibilităţilor, datorită
postului de televiziune
mediatizată din Ungaria
a fi „naţional ”, Antena 1 , care a difuzat aseară
creaţia artistică - documentară a
lui Gabor Koltay.
La
Budapesta, acum s-a încheiat a 35-a ediţie a
festivalului naţional de creaţii cinematografice, la care, poate, ar
fi trebuit prezentată această
creaţie în faţa juriului naţional ungar,
care să se pronunţe cum s-a întâmplat acest
lucru. Din Budapesta, Ion
Dumitraş.
Arachelian: Dl Ion
Cristoiu, care s-a aflat la
Antena 1, şi a asistat la acest „dialog
al surzilor”, (
poate că exagerez , mai mult sau mai
puţin acest fapt ), totuşi
a fost o victorie a realizatorului, pentru
că a avut o
audienţă excepţională, la care
nu visa nici o dată …
Cristoiu [ tot
incoerent ]: E interesant ce a spus dl
Dumitraş. Nu ştiam aseară
…Iniţial, eu ştiam că titlul filmului
este Trianonul care trăieşte
în noi … Îmi este acum
foarte clar, şi după discuţia de
aseară,
că noi trebuie să
vedem acest moment consumând mai
multe lucruri, şi nu numai filmul.
Trebuie să luăm în
discuţie cum s-a întâmplat, declaraţiile regizorului despre
ce a urmărit cu acest film, reacţiile de la Budapesta , discuţia
din studio, care se înscrie şi ea în
acest moment, reacţiile uriaşe ca număr ale
telespectatorilor români. Este limpede acum, putem trage linie, să
spunem că nu este un
film de tip BBC, despre Trianon, nici într-un caz de reconstituire istorică …. Nu are nici o valoare estetică … nu este nici un film despre „
sindromul Trianon” … este un film de propagandă revizionistă …autorii
nici măcar nu au incercat să nege acest lucru, ba chiar au insistat că e un film care, aşa cum spune şi titlul iniţial … au vrut să atragă atenţia ,
după părerea mea, nu maghiarilor din Ungaria,
ci maghiarilor din
jurul Ungariei … deci se constituie într-un factor de propagandă
pentru maghiarii din
jurul Ungariei, în legătură
cu acel celebru <Nu, nu,
nu, niciodată! > noi
nu trebuie să uităm Trianonul
şi trebuie să
corectăm dacă nu să
revizuim Trianonul. Aceasta
este semnificaţia acestui
film şi de aici ar trebui
pornite şi discuţiile politice şi
reacţiile publice.
Dinu Zamfirescu: Sunt în mare parte de acord cu ce spunea dl Cristoiu.
Filmul este un film slab,
foarte patetico-tragic, aşadar din
punctul de vedere artistic, evident
n-are rost să
discutăm, l-a văzut toată lumea este aşa cum este,
este un film prost. În al doilea rând, însă,
intenţia politică cu care
s-a făcut acest film,
asta ar trebui discutată.
Faptele reflectate în film , sunt minuscule … Ceea ce era mai iritant
este faptul că maghiarii prezenţi acolo sunt animaţi, după părerea mea, de un spirit din secolul al XIX-lea, adică de un
naţionalism din ăla
în care se promova “statul
naţiune”, care acum este, într-un
fel , pe cale de dispariţie. Ne
îndreptăm către această globalizare
şi noi,
şi ungurii sunt mai
avansaţi decât noi. Este
într-un fel - cum spunea şi
dna Mona Muscă - este un
film depăşit, este un film desuet,
este anacronic… concepţia regizorului
Koltay este din sec. XIX, iar noi trăim în sec. XXI. Este
total anacronic.
Arachelian : De sigur,
filmul Trianonul care trăieşte cu noi , este o frustrare
istorică pentru unii dintre
maghiari. Nu este pentru toţi … Să
punem altfel întrebarea: a fost în
folosul cuiva acest film ?
Zamfirescu: Cred că a folosit, în primul rând,
d-lui Vadim Tudor …
şi altcuiva… Pentru că dacă ar
fi vorba de anumite cercuri
care sunt efectiv revizioniste şi
în Ungaria, şi printre maghiarii de la noi, de ex.
episcopul Laszlo Teokeş … pe
care l-am văzut în
film, care avea nişte susţineri destul de revizioniste şi
ireale, adică inventate …
Arachelian : Vorbea chiar despre un genocid …
Zamfirescu : Să
căutăm să fim
cât mai serioşi ! Nu trebuie să ne încrâncenăm pentru lucruri care …
Sigur, ne interesează istoria, dar noi
trebuie să trăim în
prezent, nu doar cu trecutul …
* * *