27 mart. 2005 . Realitatea TV. Emisiunea " Un metru cub de cultură"
:
Cum va
fi prezentată în cărţile de
istorie epoca în care trăim peste
50 de ani ?
Alexandru
Ştefănescu - Dinu C.Giurescu
Nu
cred în capacitatea
oamenilor - fie ei
politicieni , istorici , politologi , filozofi, romancieri
ş.a. - de a
prevedea viitorul omenirii
şi al naţiunilor . Pentru fiecare deznodământ care a marcat , la un moment dat
, destinul unui
popor , se vor găsi "N " mărturii , avertismente ,
prorociri , care , scoase la iveală
peste timp, sunt considerate
previziuni.
Intră
în istorie , cea ( sau cele )
care , printr-o ciudată întâmplare , coincide percepţiei
noului prezent.
Cu toate acestea, întrebările retorice despre
viitor , îşi au
rostul lor . Ele sunt
de o mare importanţă pentru prezentul
în care sunt puse . Ele semnalează ,
totdeauna , traversarea
unei epoci confuze , o mare
îngrijorare , o preocupare
generalizată despre soarta ţării şi
nevoia unor certitudini .
Dau un singur exemplu.
Într-un articol din ziarul
"stângii " procomuniste
din România - "Azi" - ,
un reporter scria la 31 decembrie 1939 :
"Avem în faţa noastră o carte de istorie a anului 2939
. Ce vor afla copiii anului 2939 despre strămoşii lor din
urmă cu o mie de ani ? < Anul
1939 nu reprezintă
pentru noi importanţă
decât că în acest an , a început SERIA DE
ÎNCĂERĂRI RĂZBOINICE din care , după o epocă de grele
frământări , s-a născut STATUL
MONDIAL ŞI COLECTIVIST în care trăim. [….] Iar
în anul acela , oamenii, mânaţi
de forţe oarbe, pe care
numai puţini dintre ei le înţelegeau ,
pe care noi însă ştim
cu toţii că trebuie să le atribuim NEFERICITEI
ORGANIZĂRI A LUMII
de acum o mie de ani , au întors armele
împotriva proprei lor culturi . >
Ca la orice lecţie de istorie,
se subliniau învăţămintele : istoricii
mileniului III , aveau
dreptate să nu preamărească , ba chiar să
judece şi să
condamne generaţiile care
le-au provocat .
Scriind aceste rânduri , reporterul auzea la radio vocea crainicului : <
Transmitem ultimul comunicat de pe front … > şi nota :
" Ne-am gândit că , la urma urmelor, dacă
în mileniile de până acum OMENIREA
NU TRANSMISESE ÎNVĂŢĂMINTELE altor războaie , de ce
le-ar trage ea tocmai după
încheierea acestuia ?
".
Au
trecut 65 de ani de când se punea acea întrebare retor ică .
Cât viaţa unui om , dar
surprinzând câteva generaţii
, peste România a trecut un
război zis "mondial".
La sfârşitul lui , România "mare" şi " întregită" a fost
sever ciopârţită . În câţiva
ani , cu sprijinul URSS ,
comuniştii au reuşit să destructureze un stat şi o
societate "capitalistă"
care , chiar dacă nu a
ajuns la "statul mondial
şi colectivist " , cel
puţin în această parte de Europă , a avut parte de această experienţă .
Dialogul pe care-l
transformăm în document
scris, aduce spaţiul întrebării retorice la
alţi 60 de ani , pornind de la o revoluţie
anticomunistă ( dec.'89 ) spre anii
2050 . Ce vor scrie istoricii
anului 2050 -
întreabă moderatorul emisiunii
, Alex Ştefănescu , pe
istoricul Dinu C.Giurăscu
- despre etapa istorică pe care
o traversează România în această nouă
tranziţie , de la
"socialismul
multilateral dezvoltat "
la "neocapitalism" .
Atât întrebarea cât şi
răspunsurile , ni s-au părut
incitante şi de aceea le reproducem . O
facem cu intenţia mărturisită ,
ca cei care-l parcurg să facă
un exerciţiu de imaginaţie şi să
dea răspunsul lor la întrebările puse
. Subtitlurile ne aparţin , şi sunt
orientative .
Dr. Istorie, Livia Dandara
¤ Istoria - ca oglindă a epocii
¤ România - ţară
europeană
¤
Comunismul -regim impus cu
forţa
¤ "Omul
nou "
¤ Tranziţia de la
comunism - fără precedent
¤
Persistenţa mentalităţilor
comuniste .
¤ Exodul
în afara ţării : vitalitatea
poporului sau notă proastă pentru politicieni ?
¤ Economia de piaţă ?
¤ Opţiunea pentru Occident ?
¤ Politica externă : un joc de balans …
¤ Ocaziile istorice : intuiţii şi
îndemânare
¤ Cu
spatele la zid : între Reich
şi Soviete
¤
Legitimitatea puterii după
dec. 89 : votul popular
¤ Preşedinţi legitimi ai republicii
parlamentare : Băsescu, Constantinescu , Iliescu
¤ Oameni
providenţiali sau
patriotism ?
¤ Simţul
civic versus problema tineretului ¤ Agricultura : fermele şi ţăranii
* * *
¤ Istoria - ca oglindă a epocii
Alex.Ştefănescu : ... Ce se întâmplă cu noi
? Ca să nu dăm
răspunsuri improvizate , am invitat în studiou pe un specialist
în soarta poporului nostru
, şi în general în
soarta popoarelor , pe
cunoscutul istoric dl
Dinu Giurăscu. Binea ati venit in emisiunea
noastră .
Dinu C. Giurăscu : Bine v-am găsit , mulţumesc de invitaţie , nu
ştiu cu soarta cum
stăm , dar vedem noi ...
Alex. Ştefănescu : Vă
consult cu inima strânsă , aşa cum se duce cineva la un preot , sau aşa
cum se duce un bolnav
la un medic . Noi trăim foarte AGITAŢI , noi , românii . Asta este şi impresia americanilor când vin
la noi în România . Am stat de
vorbă cu câţiva americani , care
mi-au spus că noi suntem
un popor foarte agitat .
Şi noi nu suntem , n-avem
vocaţie de " POPOR
NELINIŞTIT " , însă
în momentul de faţă asta se
întâmplă cu noi , este o mare dezordine
, o mare deslănţuire de energie ,
o încercare , probabil , de organizare , care însă nu a ajuns la un rezultat până
în prezent , şi fiind
scufundaţi în acest vârtej
al istoriei , nu putem
să vedem "de
sus" ce se întâmplă cu
poporul român . Şi aş vrea
să vă consult pe
dumneavoastră să faceţi un
exerciţiu de imaginaţie şi să ne
spuneţi , de pildă , istoricii din anul
2050 ce vor scrie despre perioada de acum , în capitolul care ne va fi rezervat ?
Dinu C.Giurăscu : E
lucru greu ! Fiind că
noi ne străduim să vă
arătăm ce-a fost . Şi ne certăm pe ce-a fost .
Alex. Ştefănescu :
Nici acolo nu sunt
lucrurile definitiv clarificate .
Dinu C.Giurăscu :
Nu sunt deloc clarificate . Păi dacă
ar fi definitiv clarificate , n-am mai
avea "pâine" . Aşa , fiecare
generaţie vine şi mai adaugă ceva .
¤ România - ţară europeană
Dinu C.Giurăscu : Dar
, sigur , s-ar putea face un "exerciţiu ", să ne gândim , d-le , peste 30-40 de ani - dacă judec după ce am
păţit noi acuma
şi prin ce trecem -
aş zice că e DRUMUL
CEL LUNG AL ROMÂNIEI
SPRE NORMALITATE . Un drum
lung de tot …
Alex. Ştefănescu :
Spre normalitate …
Dinu C.Giurăscu : Spre
normalitate . Adică , totuşi , NU E
O VIZIUNE OPTIMISTĂ
, dar aşa-mi face impresia
. Că nu ne apropiem , ci
mergem "spre" Când vom atinge , asta-i mai greu de spus .
Un drum în care mai avem şi câte o bucurie ,
multă nevoie , multă suferinţă ,
multă sărăcie, mai sunt
şi artileriştii cei mari care fac avere … În sfârşit , e foarte amestecat tabloul , dar
…
Alex. Ştefănescu :
Dar CE NE- A SCOS din
starea de normalitate ? Pentru
că noi aveam totuşi reputaţia că suntem un popor care are un firesc al
vieţii .
Dinu C.Giurăscu : Da.
ROMÂNIA ERA O ŢARĂ EUROPEANĂ
. În '39 , '40
. Sigur , o ţară
europeană în dimensiunile noastre ,
cu 75-80 % din populaţie la ţară , în mediul rural,
restul orăşeni . Dar în fiecare meserie - de la meseriaş , de la cizmar şi până la cercetător , până
la omul de ştiinţă - noi eram
noi eram înscrişi pe circuitele
europene. Aveam oameni care puteau să alerge în cursă , la fel
cu celelate ţări europene. Iar ţăranii
produceau mâncare . Era CEA
MAI IEFTINĂ ŢARĂ
din Europa , ca mâncare .
¤ Comunismul -regim
impus cu forţa
Dinu C.Giurăscu :
… Şi
a venit pe urmă "
ELIBERAREA " sărind '44 , de către armatele sovietice
, ne-am vârât în război
că n-am avut încotro …
Alex. Ştefănescu :
Aşa-zisa eliberare …
Dinu C.Giurăscu : Aşa zisa ,
evident între ghilimele
.Dar ei veneau în calitate de cuceritori . Şi atuncea ne-au dat ca supliment , pe lângă
"eliberare" , ne-au
dat şi
COMUNISMUL .
Alex. Ştefănescu :
Ne-a obligat, nu ?
Dinu C.Giurăscu :
Ne-au obligat , ne-au impus .
Alex. Ştefănescu :
D-le Giurăscu , dacă n-ar fi
venit această forţă de ocupaţie , ROMÂNII AR FI ADERAT
VREODATĂ LA COMUNISM ÎN MOD
SPONTAN ?
Dinu C.Giurăscu : Dragă ,
NICI LA ÎNVIEREA
DE APOI ! Clar. Asta ea o naţie
care era o NAŢIE DE PROPRIETARI . Ţăranul avea 3 hectare
? Ţinea la cele trei
hectare . El mai voia ca , pe lângă
trei , să mai aibă încă unul
. Dar nu
să dea pământul . Iar ceilalţi …Nu, fără
armatele sovietice , poate că
comunismul era un partid cu câteva procente , şi atât
. Înţepeneau acolo .
Alex. Ştefănescu :
Atât . Deci în mod spontan, noi n-am fi trecut
nici o dată la comunism .
Dinu C.Giurăscu : Ăsta
a fost un REGIM IMPUS
CU FORŢA . Cu
forţa , cu presiunea , cu închisoarea , cu lipsa de alternativă …
¤ "Omul nou "
Alex. Ştefănescu : Şi
fiind un regim pentru care nu
aveam aptidudine - ca să zic aşa -
înseamnă că NE -A
MUTILAT regimul .
Dinu C.Giurăscu : A desfiinţat proprietatea privată , a
desfiinţat toată elita politică - putem să mai discutăm
dacă vreţi - şi, mai ales,
a avut o mare realizare , care
stăruie până-n zilele noastre : OMUL NOU . "Omul nou "
este o mare realitate , un om
hibrid , un om
foarte curios . Care ascultă, care ,
în acelaşi timp
, caută să se strecoare ….
Alex. Ştefănescu : duplicitar, trăeşte o viaţă
dublă …
Dinu C.Giurăscu : are o viaţă dublă
. În acelaşi timp
, "omul nou" este şi prin
cercurile intelectiuale, din plin…
Alex. Ştefănescu : Nu-i obişnuit să-şi
asume răspunderea …
Dinu C.Giurăscu :
Nu-mi asum răspunderea - < Zi tu ! , zi tu ! Dacă iese bine , e-n
regulă ; dacă nu iese bine, matale
ai zis-o , nu eu ! > Ştii ?
¤ Tranziţia de la comunism - fără precedent
Alex. Ştefănescu : A mai
existat în istoria noastră o
perioadă care să semene cu comunismul
?
Dinu C.Giurăscu : Cu
comunismul , nu .
Însă am avut perioade de tranziţie
Alex. Ştefănescu : Aşa .
Asta era a doua întrebare: perioada de acum de TRANZIŢIE există asemănări,
analogii posibile , în istoria
noastră ?
Dinu C.Giurăscu : Am avut , de pildă, când s-a creat statul modern . A venit
Cuza , Carol I . Sigur că era învălmăşeală mare
, mai ales pe plan politic
. Să
vă deau un exemplu.
În vremea lui Carol I
, din 1866 până în 1871 , deci cam în 5-6 ani
, am avut 10
guverne cu 30 de remanieri .
Alex. Ştefănescu : E
senzaţională cifra !
Dinu C.Giurăscu : În
6 ani, 10 guverne ! Va să zică
la fiecare ( în medie ) 8-9
luni ,câte un guvern ; şi
30 de remanieri , înseamnă
că erau câte 5 remanieri
pe an . Aici vine CAPCANA ISTORIEI .
Fiind că vine câte un istoric -
care-i foarte doct şi
el demonstrază ce ştie ! - şi spune ( iertaţi-mi expresia ! ) : < uite ce bulibăşie , ce instabilitate
guvernamentală , politică , aoleo ce naţie ! Uite ce se întâmpla ! > Dar el nu vă spune că
, între timp, ŢARA MERGEA ÎNAINTE .
Alex. Ştefănescu :
Deci putem vorbi de o instabilitate politică , dar de o
stabilitate socială şi
economică .
Dinu C.Giurăscu : Da , de o stabilitate economică
şi socială . Sigur , cu greutăţi , cu
limite , dar toate mergeau
înainte . Lumea mânca , se ocupa
de afaceri …
Alex. Ştefănescu :
Situaţia noastră de ACUM este
mai puţin îmbucurătoare , din
acest punct de vedere ; NU
EXISTĂ O STABILITATE economică şi socială
.
¤
Persistenţa mentalităţilor
comuniste .
Dinu C.Giurăscu : Numai
puţin. Dacă i-ai luat
omului proprietatea - el
nu mai are proprietate : 45de ani
: <Da, să trăiţi !
> nu < Să trăiţi !
> <Cum ziceţi dvs , tovarăşu !.. > S-a obişnuit să asculte , s-a obişnuit să aibă directive . Statul i-a asigurat - e
adevărat , în regimul comunist - i-a asigurat un loc de muncă , bine-prost plătit - nu interesează !
- ceva educaţie , ceva îngrijire
sanitară …
Alex. Ştefănescu :
Totul la minimum …
Dinu C.Giurăscu : … şi
: < Se dă ! > . Ăsta era cuvântul cheie a românilor în anii
'80 : < Ce se dă ? > Şi când i-am zis unei
cucoane - eram la coadă -< Doamnă
, nu
se dă . Stăm la coadă şi plătim ! > S-auitat lung la mine şi şi-o fizis : < E
provocator ! > .
Alex. Ştefănescu :
Atunci , ca să fiu dur, viaţa semăna cu viaţa dintr- o crescătorie de animale , unde şi
acolo se asigură un
minimum de confort , dar nu se
dezvoltă, nu se afirmă , personalitatea .
Dinu C.Giurăscu : Oamenii
au pierdut INIŢIATIVA . Nu mai
ştiu .Aşteaptă de la stat , statul
să-i dea …
¤ Exodul în afara ţării : vitalitatea
poporului sau notă
proastă pentru politicieni ?
Alex. Ştefănescu : Istoricul
din anul 2050 , când îşi va scrie cartea lui , va
zice aşa despre perioada noastră : < În anul 2005 , România se afla într-o perioadă de trecere
către normalitate . > Şi credeţi
că românii au
resurse de vitalitate ca să regăsească
normalitatea ?
Dinu C.Giurăscu : Eu
cred că da , au . Uite ,
să vă dau un exemplu
. Am citit şi
eu prin ziare că sute de mii ,
dacă nu un million de români ,
LUCREAZĂ ÎN STRĂINĂTATE .
Alex. Ştefănescu :
Cum interpretaţi asta ?
Dinu C.Giurăscu : Ăsta
e un semn că NAŢIA A REACŢIONAT
CUM TREBUIE . Când a văzut că < nu
am ce face la mine în ţară ; nu mă descurc; dacă nu mor de foame, o
duc foarte greu ; ai mei la fel.
Ce fac ?! > S-au
dus în Italia, s-au
dus în Spania, s-au dus în
Franţa, s-au dus în
toate locurile . O bună
parte din ei muncind oficial ,
alţii la negru , trimit banii acasă
. Ăsta e un semn de vitalitate
. Oamenii fac ceva . Nu stau
cu mâna în sân . Este un semn că urcăm totuşi panta ! Greu pentru cei care-o fac, dar ,
totuşi , au reacţionat cum trebuie .
¤ Economia de piaţă ?
Alex. Ştefănescu :
Este îmbucurătoare observaţia
dvs , dar cred că este şi o NOTĂ PROASTĂ
pentru OAMENII POLITICI
care nu ştiu să
organizeze viaţa aici în România ,
astfel încât să se găsească locuri de muncă aici ,
pentru că , totuşi ,
în România sunt multe de făcut .
Dinu C.Giurăscu : Vai ,
dar câte nu sunt de făcut ! Mă uitam la mineri
. Le-ai dat salarii
compensatorii . Bun . Şi acuma ?
Vai de ei în Valea Jiului. Eu n-am
fost acol să-i văd cu ochii
mei, citesc reportajele din ziare .
Programul ăsta de autostrăzi ,
care s-a început de vreo
2 ani de zile, nu puteam să-l
începem acum 12 ani
?!
Alex. Ştefănescu :
Deci , nu ne-am grăbit
!
Dinu C.Giurăscu :
NU NE-AM GRĂBIT DELOC ! Trebuia să
imaginăm ceva , să dăm de lucru acestor oameni . ÎI
DISPONIBILZĂM de la combinate şi din mine , dle,
le oferim ceva . A, nu vrei
să munceşti , te priveşte , dar eu ţi-am oferit
.
Alex. Ştefănescu :
Deci un verdict care va fi dat
, cândva , de istorie, va fi ăsta : Dezvoltarea a fost lentă
şi ezitantă .
Dinu C.Giurăscu
:Dezvoltarea a fost LENTĂ , cu meandre , cu întoarceri . N-a fost o
dezvoltare . Teoretic, obiectivul a fost proclamat : ECONOMIE DE PIAŢĂ
, nu mai ştiu
ce . Când a fost la fapte ,
lucrurile au mers foarte greu şi merg
încă greu .
¤ Opţiunea pentru Occident ?
Alex. Ştefănescu : Dl
Dinu Giurăscu , ce se va zice peste o jumătate de secol despre opţiunea noastră despre Occident ? Va
fi considerată ÎNŢELEAPTĂ sau va fi considerată o
GREŞALĂ ? Are şi un caracter tranşant această
opţiune.
Dinu C.Giurăscu : În
primul rând că , până prin
1995 , când s-au întâlnit partidele la Snagov - ştiţi , "Pactul de la Snagov " - şi
când au zis < România merge
către Vest, fără discuţie !
> , indiferent de opţiunea
politică , indiferent de cine ajunge
la putere . Ceea ce a fost foarte
bine . Foarte bine .
Alex. Ştefănescu : Impresionant , chiar .
Dinu C.Giurăscu : Până atuncea , am cam
cârmit-o ! Nu ştiam exact la început
…
Alex. Ştefănescu :
Exista , încă ,
posibilitatea să nu
optăm pentru Occident …
Dinu C.Giurăscu : Nu
exista posibilitatea , dar
cei care conduceau România
n-au văzut…
Alex. Ştefănescu :
N-au fost atât de decişi . Au fost prevăzători , poate ?
Dinu C.Giurăscu :
Nu ştiu . Sau erau reflexe vechi , să nu uităm : mai
câte un "tratat "
cu Rusia , mai una mai alta ; nu
atât tratatul cu Rusia
, cât mai ales faptul că ungurii , cehii şi cu polonejii
au spus de la început : < Mergem cu Vestul ! Noi
formăm o triadă - Pactul de la
Vişegrad ! > Acolo a
fost povestea foarte clară . Noi
ne-am …
Alex. Ştefănescu : Acum
, mulţi dintre noi suntem convinşi
că este bine că mergem cu Vestul
.Dar ,
de multe ori , istoria a
răsturnat convingerile cele mai ferme
.Crdeţi că peste jumătate de secol se va confirma că AM FĂCUT BINE
?
Dinu C.Giurăscu :Da, fără
discuţie .
Alex. Ştefănescu : Am ales bine ? Urmaşii
noştri vor fi mulţumiţi
de această alegere ?
Dinu C.Giurăscu : Cred că
AM ALES BINE , fiind că
EUROPA , în momentul de faţă , e la un punct
important , SE ADUNĂ . Uniunea Europeană , economic , este o
realitate deja ; mai trebuie să mai fie şi
din p.d.v. militar .
Alex. Ştefănescu : Un
fel de "Statele Unite
" …
¤ Politica externă : un joc de balans …
Dinu C.Giurăscu : Da,
un fel de "Statele Unite " , nu ca SUA , dar , totuşi , naţiunile eupene se adună . Noi
suntem în NATO
şi să sperăm că vom
fi în UNIUNEA EUROPEANĂ . Dar
e un joc foarte fin , de balanţă . Pe de o parte , îi
avem pe europeni
; pe de altă parte , avem
Rusia …
Alex. Ştefănescu : Nu putem să
ignorăm această realitate …
Dinu C.Giurăscu : Vai
de mine, asta va fi o mare putere
, în
curând . Din nou . Şi avem
SUA . Cu alte cuvinte , astea
sunt coordonatele noastre . Nu
ştiu , la 2050 … nu e atât de greu
să spunem :
cei trei mari parteneri - SUA ,
Uniunea Europeană şi Rusia.
Dar cum ne înscriem noi
între aceşti trei parteneri ?
Că nu e aşa de uşor să duci
JOCUL ACESATA DE
BALANS .
Alex. Ştefănescu :
Deocamdată e chiar un
echivoc între SUA şi Europa …
Dinu C.Giurăscu : E
greu de descifrat . Trebuie să ţinem seama…
Suntem europeni şi
prin cultură , şi
prin tradiţie , şi prin aşezare geografică .
Alex. Ştefănescu : De pe ce parte
justificăm această alegere
?
Dinu C.Giurăscu : Pe de altă parte ,
Rusia e aicea , şi va fi totdeauna
aicea , iar SUA s-au
impus ca puterea mondială
nr 1. Ei , cei trei parteneri ,
suntem noi în stare să-i împăcăm ? Să răspundem : cerinţelor europene , cerinţelor SUA
şi , în acelaşi timp , să avem
relaţii foarte cordiale cu Rusia ?
Alex. Ştefănescu : Credeţi că poate ieşi
ceva bun şi din colaborarea cu Rusia ?
Dinu C.Giurăscu : Da. E vorba de colaborarea economică, dacă suntem
în stare să recâşigăm ceva din
piaţa rusească ; şi nu numai
pe plan economic, chiar şi
politic .
Alex. Ştefănescu :
Noi mam avut
un asemenea moment bun ,
în preajma războiului de independenţă
din 1877 , de colaborare reciproc profitabilă , nu ?
Dinu C.Giurăscu :
Sigur că da . Ruşii au declarat
război Turciei ; noi
ne-am alăturat lor ; am câştigat independenţa ; am şi
plătit ruşilor " nota de plată" ; şi am
alipit Dobrogea . În sfârşit , făcând suma , a fost un act
pozitiv.
Alex. Ştefănescu : A fost o dovadă că
s-a putut colabora .
Dinu C.Giurăscu :
Sigur. S-a
putut colabora . Partea proastă cu Rusia a fost
BOLŞEVISMUL . Bolşevismul , care
i-a năpăstuit şi pe ei .
Alex. Ştefănescu :
Deci nu spiritul
rusesc, ci bolşevismul . Deci şi ruşii
au fost victime ale comunismului .
Dinu C.Giurăscu : Da .Sigur că au fost .
¤ Ocaziile istorice : intuiţii şi
îndemânare
Alex. Ştefănescu :
Dar ce ne facem dacă în
2050 , istoricul constată că
tot n-am intrat
în Uniunea Europeană ?
Asta vă spun ca să vă
provoc . Există riscul
ăsta ?
Dinu C.Giurăscu :
Aoleu ! Nu poate să fie aşa ceva .
Există o singură primejdie sau
amânare de un an de zile . Sper să
nu fie , fiind că
dacă ne amână , PUTEM SĂ
PIERDEM TRENUL .
Alex. Ştefănescu : Am
mai pierdut ocazii istorice noi , ocazii importante ? A depins de o inspiraţie de moment cum
să procedăm bine ?
Dinu C.Giurăscu : A fost speculaţie . De pildă
s-a spus : dacă am fi
făcut o politică de apropiere de Germania , de Reich-ul nazist , încă din
'33-'34 , nu
am fi avut soarta din 1940 .
Alex. Ştefănescu : Cu diktatul …
Dinu C.Giurăscu : Poveşti ! Basarabia
tot o pierdeam , fiindcă cancelarul Reichului , Adolf
Hitler, făcuse înţelegerea
cu Stalin ,peste noi : statele baltice, jumătate din Polonia şi
Basarabia ,merg la ruşi . Aşa că orice politică am fi
făcut - şi nici nu puteam
să facem politica asta . În rest , am
fost foarte ÎNDEMÂNATICI .
Alex. Ştefănescu : Am avut intuiţii
, nu ?
Dinu C.Giurăscu : Am avut INTUIŢII foarte bune. Şi
aveam totdeauna o
ECHIPĂ DE REZERVĂ .
Când conservatori , când
liberali . Chiar şi
în timpul ultimului
război, când s-a făcut atâta caz de cârmuirea autoritară a
mareşalului Antonescu ,
echipa de rezervă - Maniu, Brătianu ,
social -democraţii - a funcţionat . Nu i-a tulburat nimeni . Ba ,
dimpotrivă …
Alex. Ştefănescu :
Am avut deci
conducători competenţi , capabili
să ne conducă .
¤ Cu
spatele la zid : între Reich
şi Soviete
Dinu C.Giurăscu :
În timpul celui de-al doilea
război mondial, AM
FOST CU SPATELE
LA ZID . Eram prinşi
între Reich şi Soviete
.
Alex. Ştefănescu :
Acolo nici un geniu
nu ne putea salava dintr-o
astfel de situaţie .
Dinu C.Giurăscu :
Nimic . A fost acuzat Carol
al II-lea , de pierderea teritorială . Să
fi fost Carol
al II-lea rege
"constituţional" , un om
cu frica lui Dumnezeu , tot aşa pierdeam .
¤ Uzurpatorii : PCR şi
colaboraţioniştii cu ocupantul
Alex. Ştefănescu :
Aţi publicat de curând o carte de mare interes, aş vrea s-o prezint şi telespectatorilor ,
[ o arată spre cameră ] " Uzurpatorii " . Este o carte care se referă la
perioada Petru Groza , perioada imediat
postbelică .
Dinu C.Giurăscu : Un singur an : 1945. Ce au
făcut ei în acel an
şi cum au pus mâna pe putere .
De
aceea am intitulat-o " Uzurpatorii" , pentru că a
fost o PUTERE ILEGALĂ , a fost o PUTERE
IMPUSĂ: ultimatum -
Vâşinski - armata sovietică - dezarmarea armatei române
din interior .
Alex. Ştefănescu : M-a impresionat foarte mult
titlul cărţii ,
"uzurpatorii" . Aşa numiţi pe cei care , atunci , au colaborat
cu forţa de ocupaţie
Dinu C.Giurăscu : …şi care au
luat puterea . Adică
Partidul Comunist şi
cei care…
Alex. Ştefănescu : De fapt , eu au uzurpat puterea legitimă a celor dinaintea lor .
Dinu C.Giurăscu :Era o
PUTERE LEGALĂ , reprezentată de Rege
şi de partidele politice . Şi ţărănişti,
şi liberali , şi social-democraţi, şi comunişti ( nimeni
nu zice nu ! ) În loc ca să existe un GUVERN DE
COALIŢIE , ei
au impus un guvern în care 86 % era dominat
de comunişti , de PCR . 86 % ! Şi numai 14 %
erau din cei - să zicem - care nu
aparţineau PCR . După
aceea, uzurpatorii au devenit
" legali "
Alex. Ştefănescu : Au devenit legali din punct de vedere juridic, dar istoric,
totdeauna le-a lipsit
legitimitatea .
Dinu C.Giurăscu : Le-a
lipsit , şi de aceea au inventat
ei povestea cu 23 august ca să-şi creeze , să-şi inventeze
o legitimitate .
¤
Legitimitatea puterii după
dec. 89 : votul popular
Alex. Ştefănescu :
Au avut deci şi un
complex de inferioritate ,
totdeauna vizibil . Aşa cum aţi
găsit acest cuvânt atât de expresiv - "uzurpatorii" - dacă ar
fi să vorbiţi în 2050 despre personajele istorice de
acum ,
din vremea noastră , cum
i-aţi numi ? : salvatorii ,
eroii ? Pentru
că cei care conduc ţara
după decembrie '89 , nu mai
sunt dictatori …
Dinu C.Giurăscu : Nu
, ei
au venit prin VOT POPULAR
. Chiar dacă votul
popular era influenţat de mentalul
oamenilor , de ignoranţa lor, de liru-liru cu propganda … Dar au
venit prin vot .
Şi alegerile au fost destul
de corecte, iar ultimele două - trei alegeri au
fost aproape 100% corecte .
¤ Preşedinţi legitimi ai republicii
parlamentare : Băsescu, Constantinescu , Iliescu
Alex. Ştefănescu :
TRAIAN BĂSESCU va rămâne în istorie ? Ce va zice
istoricul din 2050 ?
Dinu C.Giurăscu : Este prea curând să apreciem .
Ce putem să spunem de pe acuma , este că
e al III-lea preşedinte al României , ales prin vot popular ,
au votat oamenii
în majoritate pentru el, că a
venit cu un program şi cu
promisiuni de reformă mai radicale decât până acuma, să vedem
ce se va face .
Alex. Ştefănescu :
Dar preşedinţii ION ILIESCU
şi EMIL CONSTANTINESCU , au statura
unor personaje care să poată
deveni legendare ca Ştefan cel
Mare, vreodată ? Sau vor rămâne personaje şterse ?
Haideţi să discutăm
deschis .
Dinu C.Giurăscu : Amândoi
vor rămâne , în orice caz ,
primul şi al doilea preşedinte de republică , aleşi .
Fiind că cel dintâi , care a dispărut de pe scenă în decembrie
'89 ,
ăla n-a fost ales , s-a
autoproclamat . Şi a fost
o republică socialistă , nu parlamentară , cum suntem noi
astăzi , adică legitimă .
Era un stat comunist totalitar…
Alex. Ştefănescu : Dar
faptele lor ?
Dinu C.Giurăscu : Ei ,
prin faptele lor, sigur că fiecare din ei a contrinbuit cu ceva la " NORMALITATEA"
de care vorbeam .
Alex. Ştefănescu : Deci anumite merite ,
vor avea .
Dinu C.Giurăscu : Da. Primul Ion
Iliescu , va fi consemnat ca primul preşedinte ales ; Emil Constantinescu ,
al doilea , tot ales prin vot popular .
¤ Oameni providenţiali sau
patriotism ?
Alex. Ştefănescu :
Dar n-au fost acele personaje providenţiale , care să accelereze schimbările din România
?
Dinu C.Giurăscu :
Au accelerat fiecare în felul lui ,
dar în
RITMUL NOSTRU , al
Dâmboviţei , al Dâmboviţei care
merge LENT . O să
mă întrebaţi , de ce aşa ?
Domnule , ĂŞTIA
SUNTEM ! Uitaţi-vă , în Ungaria,
în Cehia , în Polonia . Nu zic că n-au acolo
fraudă , acte de corupţie , ce
vreţi . Dar au fost mult mai rapizi în efectuarea reformelor ;
salariul mediu este cel
puţin de două ori mai mare , dacă nu mai mult , decât la noi ; adică pe planul economic de revenire la normalitate , au fost mult
mai capabili să facă o treabă .
La noi , nu mai
poate să fie un "om
providenţial " astăzi
. Astăzi nu mai
sunt oameni providenţiali . Astăzi sunt partide , organizaţii , depinde de cum îi aduni pe oameni …
Alex. Ştefănescu :
Deci societatea
contemporană nu mai face posibilă afirmarea
spectaculoasă a unui om
providenţial .
Dinu C.Giurăscu : Nu
. Se afirmă oameni providenţiali. De
ex. Ataturk , în Turcia. A fost un
om providenţial., un mare reformator , în 1920 . Când vii
, după imperiul otoman ,
într-o ţară prăbuşită ,
tu ştii s-o aduni
din nou , să-ţi recucereşti pământurile, şi să faci
nişte reforme , tăind capete
chiar . Şi a făcut din
Turcia o ţară modernă . Dar acum
lucrurile merg altfel .
Avem Uniunea Europeană …
Alex. Ştefănescu :
Este instituţionalizată viaţa
politică …
Dinu C.Giurăscu :
Da. Şi dacă nu urmăm regula Uniunii Europene , totuşi , ce poate să facă un om , sau un partid , sau poate tinerii - eu
ştiu ?! - să acclereze aceste lucruri .
Alex. Ştefănescu :
Ştiţi ce m-a desamăgit pe mine ?
Vă spun cu naivitate , că nu sunt istoric.
A fost la un moment dat o racţie
a lui Teodor Stolojan - om politic care merită tot respectul , de altfel - dar a avut
o racţie care m-a desamăgit în
sentimentalismul meu :
când era primministru ,
şi-a exprimat nerăbdarea de a termina cu această atribuţie ,
pentru a se duce funcţionar la
Banca Mondială . Şi
mă gândeam : cum este posibil să fii primministru , să ai şansa de a rămâne în istorie ,
şi tu să te grăbeşti să te
duci într-un loc unde doar ai un salar
mai mare ? Şi am
şi scris despre asta . Cum
ar fi fost ca Ştefan cel
Mare să renunţe la tronul Moldovei , ca să fie angajat undeva pe bani
mai mulţi .
Dinu C.Giurăscu : Întrebarea -i bună , dar vedeţi că Ştefan cel Mare avea
puteri , pe care nu le mai are nici
un prim ministru azi .
Nici chiar un
preşedinte de republică .
Domnul avea putere mare de
tot . [….] Acum oamenii nu mai au
autoritatea asta .
¤ Simţul civic versus
problema tineretului
Alex. Ştefănescu : Dar , totuşi , parcă nu mai există nici acest
simţ al măreţiei , să vrei să faci ceva şi să rămâi
în istorie . De ex .
tinerii de astăzi , dacă vor să
rămână în istorie,
nu vor să câştige bani , vor să rămână
în caretea de istorie prin ceva
. Ce-ar trebui să facă tinerii de
azi ca să fie remarcaţi în cartea de istorie a anului 2050
?
Dinu C.Giurăscu : În
primul rând, nu-i vorba de un
tânăr, ci de tineri Ar trebui
să aibă un simţ
civic mult mai mare decât îl au cei bătrâni
Alex. Ştefănescu :
Asta este foarte bună observaţia
. Dar
tinerii n-au simţ
civic ! Nu-i interesează
ce se-ntâmplă .
Dinu C.Giurăscu :
Ei au
simţ civic , dar în ce sens
? : văd nişte modele, fac bani , mă
distrez … Alţii au
simţ civic în sensul că
vor să fie foarte buni în
meserie . Dar , fiind
foarte buni în meserie , simţul civic poate să dispară , la un moment dat , părăsesc ţara , pentru
că sunt plătiţi
coresponzător. Ar trebui
să încerce un grup dintre ei să
creeze un curent
de opinie cu românii …
Alex. Ştefănescu : E
bună ideea …Un grup de tineri să creeze chiar o "modă " , în ideea de
reconstrucţie , de modernizare
…
Dinu C.Giurăscu :
< Ne-am rupt de şabloanele vechi
, şi
noi vă propunem două sau trei
obiective …> Dar trebuie
să-i aduni şi
pe ceilalţi . Dar cum
îi aduni ?
Asta eu nu mai ştiu
. Aici eu mă blochez pentru
că românul este foarte individualist .
Alex. Ştefănescu : Şi
asta cere un efort uriaş .
Şi nu-ţi garantează nimeni
succesul . Şi poate îţi risipeşti
şi viaţa .
Dinu C.Giurăscu :
Da. Poţi să-ţi risipeşti viaţa
sau poţi să te vezi chiar
acuzat ! Fiind că este la modă la ora actuală să te
vezi blamat pentru că vrei să faci
o treabă .
Alex. Ştefănescu :
Dar merită resuscitat acest
ideal de a face ceva
pentru ţară ?
Dinu C.Giurăscu :
Pentru mine merită . Nu
ştiu dacă pentru ei merită .
Pentru mine
merită , pentru că
naţia are încă rezerve . Naţia
are talente . Tinerii noştri
sunt foarte înzestraţi . Credeţi că
întâmplător Bill Gast a angajat atâţia români în Silicon Valey ? El nu face filantropie . El i-a văzut că
sunt buni şi
i-a poftit acolo . Sunt atâţia care au reuşit
şi pe coasta de Est … Dar în Canada
, în Australia . Naţia a dovedit
acest potenţial .
Acuma nu ştiu dacă
noi suntem în stare ,
aicea , cu mecanismele noastre
, să-i stimulăm pe tineri ,
să-i punem în valoare . [….]
¤ Agricultura : fermele şi ţăranii
Alex. Ştefănescu :
Dar agricultura ?
Dinu C.Giurăscu :
Agricultura va fi , dar NU ŞTIU
A CUI ?
Alex. Ştefănescu :
Eu vă cer să faceţi
profeţii despre viitor , nu profeţii despre trecut , ca Silviu
Brucan .
Dinu C.Giurăscu : Proprietatea privată se reface . Avem un
potenţial agricol foarte mare . Acuma nu ştiu dacă
noi trebuie să ne îndreptăm neaparat spre fermele
mari . Ni se tot vântură : FERMA
MARE , 200
-300 ha . Prin mimetism .
Totdeauna am avut acest spirit de imitaţie şi
repetăm cu zel ce ni se prezintă
. Există în Franţa, în
Germania, în Irlanda , FERME MICI , adică
câteva zeci de hectare , care se lucrează foarte bine . Eu sper să
fie o combinaţie între
fermele mai mari şi cele
mici …
Alex.
Ştefănescu : D-le Dinu Giurescu ,
vă mulţumesc foarte mult pentru
tot ce aţi zis , am mai
putea discuta mult , ca în
Şeherezada [… ]