|
Dacă
avem în vedere atenţia
care s-a acordat în
masmedia românească alegerilor
din SUA, Irak , Ucraina ş.a. ,
interesul cu care opinia publică
a urmărit demonstraţia
electorală maraton a opoziţiei din Kiev
şi desfăşurarea
“revoluţiei portocalii ” soldată
cu victoria în alegeri, cred că nu este cazul să
argumentăm de ce, cu atât mai
mult, ar trebui să
ne intereseze alegerile
din Moldova de peste Prut.
Cum radioul este canalul privilegiat de
răspândire a informaţiilor de la Bucureşti, am considerat oportună
redarea unei discuţii pe această temă. O
reproducem ca pe o introducere la un subiect de
mare actualitate, la care
românii de pretudindeni ar trebui
să fie conectaţi. Vartan Arachelian
( V.A. - moderator )
cu invitaţii săi încearcă să ne
atragă în cunoaşterea
acestui prezent. Prin
telefon, Alexandru
Beleaski (A.B. -corespondentul
Radio- România la Moscova ), Cristina
Dumitrescu ( C.D.-
corespondentul Radio- România la
Chişinău ) şi Eugen Tomac (E.T.- preşedintele studenţilor
basarabeni la studii în România
) răspund conştiincios la întrebările sale.
Nu ei, ci clasa politică românească, diplomaţii ţării
, de ieri şi de azi , ar avea
datoria să răspundă mai
precis şi cu răspundere la
aceste întrebări. Această „pretenţie” nu micşorează prin nimic meritul celor
ce- şi fac datoria de a informa.
Redăm textul integral al discuţiei: V.A.: „ Prima
întrebare pentru Cristina Dumitrescu. Să vedem mai
întâi cum se înfăţişează raportul de forţe în sondajele din Republica Moldova? ” C.D: “Se pare că
partidul comuniştilor din Republica Moldova este marele
favorit al acestui scrutin; sondaje de
opinie nu au mai apărut de destul de mult timp, aici, în Republica Moldova;pe 22 februarie
va fi făcut public un barometru de
opinie realizat cu
sprijinul Fundaţiei Soros - „Pentru o societate deschisă”.Repet, Partidul Comuniştilor este în cursă cu cele două mari formaţiuni de opoziţie, Blocul Moldova Democrată şi Partidul Popular Creştin Democrat; mai sunt şi alte formaţiuni, desigur, în
cursa electorală, dar fără prea multe şanse - spun analiştii de aici,
de la Chişinău. ” V.A: ” Da, cred că e foarte interesant de văzut , pentru că de câteva zile ,cel puţin aici
în ţară, apar informaţii privind
faptul că Igor
Smirnov, şeful
auto-proclamatei Republici Transnistrene,face declaraţii , se mişcă,
merge la Moscova, afirmă că
vrea să sprijine opoziţia
din Republica Moldova, tocmai pentru a avea în Parlament o putere dispersată şi , astfel, să favorizeze intenţiile secesioniste ale Transnistriei.
Alexandru Beleaski aţi putea să ne puneţi la curent cu aceste
mişcări.” A.B.: „ Igor Smirnov a efectuat la sfârşitul lunii ianuarie o vizită
la Moscova, unde a avut o
serie de întâlniri - el nu a dezvăluit , încă, cu cine - însă
discuţiile s-au axat mai mult
pe situaţia creată în jurul Transnistriei - cel puţin
din ceea ce a spus el într-o
conferinţă de presă. Relativ
la alegerile din Republica
Moldova, Smirnov aici a ezitat
să dea un răspuns exact. Se
ştie că relaţiile sale cu Vladimir
Voronin sunt foarte tensionate , aş putea spune
chiar conflictuale şi… Smirnov a spus aici că în cazul
în care Chişinăul va continua
să acţioneze, aşa cum a făcut-o
şi până acum, inclusiv în ceea ce priveşte accesul
reprezentanţilor internaţionali
în Transnistria , şi continuarea
a ceea ce el a numit
blocada economică , politică
şi informaţională a Moldovei, atunci se poate ajunge la o
ruptură definitivă între cele
două maluri ale Nistrului. El
nu a spus, aici cel puţin, dacă are
vreo preferinţă în ceea ce priveşte alegerile din Moldova;a spus că în momentul
în care va câştiga opoziţia, Tiraspolul va
lucra cu opoziţia, dar nu a
elaborat pe această temă.” V.A: ” Are
susţinere la Moscova preşedintele Voronin, pentru că , se pare, că a
intervenit o perioadă de răceală între ei?” A.B.: „ Poziţia Moscovei faţă de
regimul Voronin a avut
două faze distincte: în
anul 2003, când Voronin
a refuzat să semneze ceea ce s-a
numit „memorandumul Kozac”;
în prima fază, când
preşedintele Putin a dorit
să forţeze îngheţarea viitoarelor
conflicte între fostele state
din CSI , Transnistria a fost prima, sau printre primele
regiuni luate în vizorul
Moscovei , şi, în
acele momente, interesele
Moscovei şi ale lui Voronin
au coincis. Dacă vă aduceţi
aminte, preşedintele Voronin şi-a
susţinut campania electorală pe o
platformă pro – rusă; el a spus
atunci că va introduce limba rusă,
ca a doua limbă oficială, că Moldova chiar ar putea
chiar să se integreze Uniunii Rusia –Belarus ş.a.m.d.Însă, după cum
subliniază toţi observatorii politici
de aici, nimic din aceste
promisiuni electorale nu a fost adus la îndeplinire. În momentul respectiv, se pare că Moscova a
încercat să mizeze , în acest binom Chişinău –Tiraspol, pe guvernul Voronin care era considerat mai apropiat de anumite forţe
politice de la Moscova. S-a intenţionat,
de pildă, folosirea
pârghiei comuniste , Partidului Comunist Rus , care
avea relaţii speciale cu Voronin.
Aici interesele lui Voronin
şi ale premierului au coincis,
pentru că , aşa cum au subliniat şi Voronin, vorbea
cred şi Smirnov şi, de altfel,
şi Dimitrie Kozak, Memorandumul
, care poartă numele acestuia din
urmă , a fost de fapt
elaborat la Kremlin , după ideile şi la
insistenţele Chişinăului. Însă, după
cum se ştie, în ultimul moment,
când preşedintele Putin trebuia să se urce deja în avion şi să vină la Chişinău pentru a semna în
condiţii solemne acest document, Voronin a refuzat … V.A.: ”Se ştie care a fost motivul? A.B: ” Motivul, după cum se afirmă la Moscova
şi s-a spus şi atunci şi
s-a repetat în ultimele zile , a fost
presiunea la care a fost supus Voronin din partea ţărilor occidentale , pe
linia OSCE din partea Statelor Unite şi Uniunea Europeană
ş.a.m.d Reacţia
preşedintelui Putin a fost, se
pare, extrem de negativă atunci.
Am stat atunci de vorbă cu o serie de analişti apropiaţi de cercurile decizionale de la Kremlin şi am auzit expresii de genul: < a fost o plamă dată preşedintelui Putin >
şi Putin este o persoană care, cel puţin în planul relaţiilor personale, dă o mare atenţie negocierilor politice ,
uită rar asemenea lucruri. După aceasta, am
asistat, practic, la o îngheţare a relaţiilor între Chişinău şi Moscova. Iar Voronin
s-a reorientat treptat, a
întors – să spun aşa - spatele Moscovei
încercând să-şi caute
aliaţi în alte părţi, întrucât,
până atunci , reuşise să-şi
stice ralaţiile, şi să le strice
foarte tare, cu Occidentul,
cu România, cu americanii.” V.A.: “ Eugen Tomac este originar din Republica Moldova , cunoaşte
foarte bine realităţile de acolo,
inclusiv pe cele din Tiraspol, unde, împreună cu alţi doi
ziarişti, a fost anul trecut acolo. O întrebare
pentru dânsul dar şi pentru Cristina Dumitrescu: de ce, după
4 ani de guvernare, comuniştii
lui Voronin continuă să
conducă în sondajele de opinie şi, probabil, şi la alegerile
din 6 martie vor fi în continuare un partid guvernamental?” E.T: “ În
primul rând, bună ziua tuturor
ascultătorilor din Ţară şi din Basarabia şi din Transnistria,pentru că am fost la
Tiraspol şi am văzut
că Radio-România Actualităţi
este ascultat şi acolo. În ceea ce priveşte venirea
din nou la putere a
Partidului Comunist din Republica Moldova, îmi este greu să răspund pentru că
sondajele spun că Partidul Comunist este pe
prima linie, Partidul Popular
Creştin Democrat , în sondaje, este
al doilea partid cotat - dacă nu greşesc – şi urmează
Blocul Moldova Democrată
care are, de asemenea, şanse mari de a intra
din nou în Parlament Ce-aş putea
eu să spun, este că Partidul
Comunist din Moldova promovează în continuare acea linie
comunistă şi rusofilă. În
publicaţiile pe care le citim,
promovează aceeaşi linie, deşi s-a
menţionat foarte clar
că relaţia dintre Kremlin şi
Chişinău s-a răcit, cumva.
O nuanţare, să spunem.
Tot ce pot să spun - şi Cristina poate să
confirme acest lucru – este
clar şi dureros că nu se
schimbă lucrurile, din moment ce la Chişinău, dacă ne
referim la presă, există decât
un singur cotidian în limba română,în timp ce în limba rusă există 7
cotidiane sau mai precis, după
Raportul pe care l-a editat Uniunea Ziariştilor din Republica Moldova,
apar 316 pagini în limba
rusă, zilnic.Este foarte clar
că schimbări masive nu se pot
face …. V.A: “ Dar în limba română? “ C.D.: ” Se
pare că avem două cotidiane: “
Moldova suverană “ şi cotidianul
“ Flux ”, care este apropiat de Partidul Popular
Creştin Democrat; mai sunt şi
alte …. VA: “Ziarul guvernamental, am înţeles că este
bilingv, da? “ CD: ”Da “ VA: “ În orice caz,
am înţeles că presa de la
Bucureşti este absolut absentă,
da? Lipseşte cu desăvârşire, mai exact
spus “ E.T.: ” În
asemenea condiţii, nu cred că lucrurile s-ar putea schimba
foarte, foarte mult; de
asemenea, faptul că un procent considerabil din populaţia Basarabiei este plecat la muncă în străinătate,
fie în occident - marea majoritate a intelectualilor - şi
o parte din muncitorii necalificaţi,
în Rusia… C.D.: “Sunt
aproximativ 380.000 de cetăţeni moldoveni plecaţi peste hotare să
muncească. După listele oficiale, după
cifrele centralizate de
Departamentul de Statistică, la recensământul ce s-a desfăşurat în octombrie anul trecut. A.B : “
Trebuie spus aicea că această cifră
este oficială şi este departe de a fi cea reală. Numărul celor plecaţi la muncă – cel puţin
în Rusia – este cu mult mai mare şi este un procent foarte mare de persoane neînregistrate, care
chiar şi în Rusia se află în mod
neoficial. “ V.A.: “ Dar
guvernul de la Chişinău a luat
vreo măsură ca aceşti oameni
să participe la alegeri?” C.D.: “ Aceşti
oameni vor putea să voteze la secţiile de votare ce vor fi, se pare, instalate la ambasade
şi la consulatele republicii Moldova
din străinătate. E o luptă
foarte mare aici. Opoziţia luptă intens pentru ca cetăţenii moldoveni
plecaţi peste hotare să poată
vota.Cel puţin în România
- după
cifrele declarate de
reprezentanţii Partidului Popular
Creştin Democrat - s-ar
părea că sunt între 100.000 –200.000 de cetăţeni
moldoveni cu drept de vot,
şi aceştia, se spune până-n momentul de faţă, ar putea să voteze
doar la consulatul şi la
ambasada Republicii Moldova de la … Bucureşti
! Ar fi cam complicat ca cei
care muncesc sau învaţă, undeva la
Cluj, să se poată deplasa la Bucureşti.
A.B.: ”
Acelaşi lucru este valabil şi pentru
Rusia, unde muncitorii din
Republica Moldova sunt răspândiţi pe întregul teritoriu
Rusiei, dacă va fi deschisă o secţie de votare la Moscova , la ambasadă, şi , aşa
cum a arătat experienţa ultimelor alegeri din spaţiul CSI,
prezenţa la vot nu este chiar atât de mare, în orice caz… nu este determinantă
pentru rezultatul la alegeri.
Există condiţii obiective, în
primul rând legislative. Nu ştiu dacă
legislaţia moldovenească permite
deschiderea unor secţii de votare suplimentare. Noi ne aducem aminte de scandalul
care a fost în timpul alegerilor
din Ucraina, când s-a propus
deschiderea unor zeci , chiar sute, de secţii de votare în Rusia
- ulterior s-a revenit asupra acestor decizii - deoarece , s-a spus, deplasările
în Rusia sunt foarte
costisitoare, şi foarte puţini din cetăţenii de aici se află cu forme legale. ” E.T: „
Vreau să adaug şi faptul
că cei plecaţi la muncă în spaţiul
Uniunii Europene, sunt, în majoritate, cu paşaport românesc,
alţii ilegal, şi mă tem că
se vor prezenta la ambasadă pentru a-şi exercita acest drept.” V.A.:
„Totuşi, o întrebare firească pe
care trebuie să ne-o punem: Occidentul
este interesat să sprijine Republica
Moldova, cum a fost în Gruzia
sau în Ucraina, în
„revoluţia portocalie?” C.D: „
Occidentul, cel puţin prin
reprezentanţii pe care i-am văzut aici la Chişinău, a spus
că sunt interesaţi în organizarea unor alegeri libere şi democratice. Şi
spunea, chiar doamna Josette Vieux, raportor al
Consiliului Europei pentru Republica Moldova, chiar săptămâna trecută, că Moldova este acum
sub lupa comunităţii internaţionale,
după ce s-a întâmplat în
Ucraina. Nu ştiu dacă cineva
ar fi interesat ca aici să se
repete un „scenariu ucrainean”.
Este foarte greu de gestionat aşa-ceva.
Dar toată lumea este de acord, şi
societatea moldovenească, şi
comunitatea internaţională, ca alegerile trebuie să fie libere
şi democratice, aici, în
Moldova.” V.A.: ” Eugen
Tomac, spuneaţi înainte de a intra în emisie, că
pe sit- ul Ambasadei Americane se vorbeşte de existenţa
a două state româneşti, nu?” E.T: ” Se menţionează
faptul că majoritatea
populaţiei este românească şi faptul
că autorităţile consideră
că sunt „ moldoveneşti” este
o decizie greşită …. V.A: ”Aş vrea
să întreb pe cei trei invitaţi : care au fost
consecinţele sau ecourile din presă, ale vizitei preşedintelui României, Traian Băsescu,
la Chişinău?” C.D.: ” Şi
preşedintele Băsescu , şi preşedintele Voronin, au spus aici la Chişinău, că
relaţiile dintre cele două ţări care au fost până acum îngheţate sau fiind îngheţate, vor
intra într-o nouă fază. România va fi avocatul cel mai fervent
al cauzei europene a Republicii
Moldova - dacă ne aducem aminte preşedintele Băsescu
a spus că Republica Moldova va fi o prioritate
a mandatului său - se pare
că epoca aceea , a relaţiilor extrem de tensionate dintre
Republica Moldova şi România, a apus. Şi cele două
ţări au cel puţin speranţa să se regăsească în Uniunea
Europeană.” E.T.: „
Este absolut salutară iniţiativa
d-lui preşedinte de a face
prima vizită la Chişinău. Se pare că s-a ţinut de cuvânt , aşa cum a spus, că va fi
preşedintele tuturor românilor. Însă ţin să fiu un pic rezervat
faţă de atitudinea Chişinăului, pentru că am observat în presa
românească, la câteva săptămâni de la acea vizită, preşedintele
Voronin a menţionat, iar, „ minoritatea
românească” ca o „minoritate infimă ” ! Lucru
care este absolut regretabil … V.A.: „ Deci
a rămas la vechile sale idei, da?” E.T.: ”… asta am observat eu şi pot
să menţionez că nu
este exclus să apară şi alte
surprize! V.A.: „Alexandru
Beliaski, la Moscova s-a comentat în
vreun fel vizita de la Chişinău a preşedintelui României? ” A.B: ” Nu, aproape deloc. S-a menţionat doar
pe canalele agenţiilor de presă
că preşedintele Băsescu a promis
ajutorul României pentru integrarea
europeană a Republicii Moldova şi , de asemenea, declaraţia privitoare la livrarea de energie electrică.” E.T.: „ Am
menţionat la început faptul
că există doar un singur
cotidian în limba română la
Chişinău, aşa că nu se poate spune mare
lucru despre poziţia presei.” C.D.:”
Presa rusă a relatat despre această
vizită. Nici nu se putea să n-o
facă. A fost un eveniment Şi viteza
cu care s-a produs acest eveniment, nu a putut lăsa pe nimeni rece. Dar eu aş vrea să introducem şi o altă variabilă în această ecuaţie
Republica Moldova –România: Ucraina.
Cu noile schimbări de la Kiev, cu noul preşedinte, cu noul premier, Ucraina se pare că
nuanţează poziţia pe care a
avut-o până acum în problema Transnistriei.
Preşedintele Iuscenko a promis că va
acorda o mai mare importanţă controlului segmentului transnistrean al
frontierei moldo-ucrainene , autorităţile vamale de la Kiev au
anunţat că nu vor mai permite intrarea în Transnistria
a unor transporturi de mărfuri
destinate unor companii de pe teritoriul transnistrean , dacă nu au
contracte legale , perfectate cu agenţii economici ai administraţiei de
la Chişinău. Ieri, premierii
moldovean şi ucrainean au
discutat aceeaşi problemă la telefon. Dacă Ucraina continuă
să fie intransigentă şi
în problema exporturilor din
Transnistria, s-ar putea să asistăm la o moarte lentă dar
sigură a regimului separatist de la Tiraspol. Pentru că, în
momentul acesta, ei riscă
să rămână fără sprijinul economic.” V.A.: ” Ucraina
mai reiterează pretenţiile pe
care le are asupra acestei zone geografice?” C.D.:
„ Din câte ştiu eu , acestea au
fost doar jocuri în presă. Eu n-am
auzit nici un oficial ucrainean,
repet: „oficial”, care să ridice
pretenţii asupra Transnistriei. Sigur,
astea sunt jocurile analiştilor, sunt jocurile
institutelor de studii strategice sau cum se mai numesc ele.” E.T.: „ Jocurile astea, oricum, vin de undeva, şi este
foarte important să le
urmărim cu multă atenţie. Eu
am fost în Transnistria anul
trecut şi am văzut la faţa locului situaţia de acolo, prin ce trec românii de acolo, şi am
urmărit cu foarte multă atenţie şi îngrijorare prin ce au trecut
şcolile româneşti din
aceste ţinuturi. De altfel, te întreb,
câte secţii de votare vor fi în
Transnistria?” C.D: ”Aici este un alt joc şi o altă capcană.Comisia Electorală de la Chişinău s-a hotărât să sprijine o solicitare înaintată de Blocul Moldova Democrată, luna trecută , şi a spus că va
decide deschiderea unor secţii de votare în Transnistria , în teritoriul controlat de separatişti ,
dacă acolo
se va respecta Constituţia Republicii Moldova; dacă acolo va
putea avea loc campania electorală;dacă acolo observatorii internaţionali vor putea avea acces; dacă transnistrenii vor respecta libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor pe cele două maluri ale Nistrului. Dacă aceste condiţii ar fi
împlinite, ar însemna că, practic, conflictul transnistrean ar fi rezolvat! Din păcate de la Tiraspol nu a venit
nici un răspuns. Astăzi la ora 14 ,
Comisia Electorală Centrală
urmează să se întâlnească în şedinţă obişnuită, poate
vom afla acolo ceva … Nici Partidul
Popular Creştin Democrat, nici
comuniştii, nu par să
agreeze această idee a deschiderii unor secţii de
votare în teritoriul controlat de separatişti, pentru
că ei spun că acolo votul ar
putea fi viciat , prin presiunea
regimului separatist de la
Tiraspol, şi se pare că s-ar merge mai
degrabă pe ideea deschiderii unor secţii de votare
speciale, în localităţile
din stânga Nistrului,
controlate de Chişinău, şi pe malul
drept al Nistrului.” V.A.:
„ Ce-i cu acea criză de
circulaţie a observatorilor , a diplomaţilor, peste Nistru?” C.D.:
” Sunt două chestiuni
diferite.Este vorba, pe de o parte, de o restricţie pe care Ministerul moldovean al Afacerilor
Externe a impus-o diplomaţilor străini care doresc să
călătorească în Transnistria,
iar această restricţie constă
în faptul că aceşti diplomaţi
trebuie să anunţe în prealabil,
MAE, înainte de a merge în Transnistria. V.A.: „ Toţi
cei care cer , pot merge fără nici o restricţie în Transnistria, sau sunt selectaţi? CD: „ Nu
am nici un fel de indiciu despre
felul cum se face această selecţie.
Ştiu că ambasadorul William Schill
- şeful misiunii OSC în Moldova
- a anunţat Ministerul Moldovean de Externe şi a mers la căteva întâlniri , care urmau să se petreacă pe teritoriul Transnistriei;
nu la fel au procedat şi
diplomaţii ruşi şi ucraineni , acreditaţi aici la
Chişinău, lor nu li s-a permis de către autorităţile moldovene accesul în Transnistria, generând o criză… A.B: „ Moscova a reacţionat foarte dur la aceste măsuri ale Chişinăului. Au fost
în ultimele săptămâni trei declaraţii ale Ministerului Rus de Externe. Am
pus aceeaşi întrebare purtătorului de cuvânt al
MAE , Alexandru Iacovenco, care mi-a spus că aceste măsuri pe care le
practică Chişinăul, creează dificultăţi reprezentanţilor ruşi , ucraineni şi OSCE, în funcţia lor de mediatori , şi că Moscova apreciază aceste măsuri ca
fiind o verigă din
lanţul încercărilor prin
care partea moldovenească, vrea să
impună o blocadă economică şi politică a Transnistriei,şi, în
final, să înlăture Tiraspolul din procesul de negocieri. S-a subliniat aici faptul că în momentul când cei trei ambasadori - rus, ucrainean şi OSCE -s-au deplasat la Tiraspol, la sfârşitul lui ianuarie, permisiunea de a
trece în Transnistria a fost
acordată doar reprezentantului OSCE, iar ambasadorii rus şi ucrainean au fost întorşi de la Tighina. Cred că
aici asistăm la o politică destul
de consecventă a Chişinăului , în ultimul an, faţă de Rusia. Aş putea aminti de
conflictul şcolilor, după
care au urmat măsurile calificate de Tiraspol ca „ blocadă” parţială
a Transnistriei; în septembrie, Vladimir Voronin boicotează
sumit-ul OSCE şi-l trimite acolo pe premierul Tarlev; a urmat apoi decizia autorităţilor de la Chişinău de a
interzice înregistrarea Grupului de iniţiativă privind referendum- ul privind integrarea Moldovei în „spaţiul economic
unic” - un proiect foarte
mult susţinut de preşedintele Putin , fiind vorba de crearea unui
fel de spaţiu economic
unic, un fel de „Pieţe
Comune ”, cu
participarea Rusiei, Belarusiei
Ucrainei şi deschise altor
state. Şi, evident , a fost agravarea acestor
contradicţii , la sfârşitul
anului trecut, legată de iniţiativa preşedintelui Voronin privind Pactul sau Declaraţia de stabilitate
pentru Republica Moldova
, în care, pentru prima dată în mod oficial,
se propunea un alt plan internaţional. Aceasta se întâmpla la
întâlnirea din decembrie anul
trecut, la Sofia, în care s-a
propus înlocuirea planului de
negocieri format din
cinci ( cele două
părţi în conflict plus Rusia,
Ucraina şi OSCE ), cu un
format extins, cu
participarea SUA, Uniunii
Europene, OSC,Rusiei , Ucrainei şi Moldovei , dar fără participarea Transnistriei, o idee care a fost
blocată de Rusia la Sofia
şi care este în continuare respinsă de Moscova,şi, bine înţeles de
Transnistria.” V.A: „
Ultima întrebare. Am înţeles că veţi pleca în calitate de observatori
în Republica Moldova la alegeri, da?” E.T: „ Da, am fost contactat zilele acestea
de români din Statele Unite şi din
Franţa care doresc să participe ca observatori , probabil au auzit
mesajul d-lui preşedinte Traian
Băsescu care a spus că este obligatoriu să fie un număr
important de observatori
internaţionali la aceste alegeri
importante din 6 martie.Aş mai vrea să reamintesc un lucru foarte
important, că tot am vorbit la început de sondaje, în urma sondajului care a avut loc anul trecut în Moldova, 34 % din populaţie s-au declarat români, lucru foarte important , întrucât guvernul a decis să considere românii drept o < minoritate neimportantă > iar
după cum prezenta Centrul
Civic în urma unui alt
sondaj în Republic Moldova
, peste jumătate din
populaţia Basarabiei consideră drept firească sintagma <
două state româneşti >.Sperăm să
fie două state româneşti şi să existe o
frontieră cât mai vizibilă după aceste alegeri. V.A.: „ România
europeană. Să sperăm într-un
viitor nu prea îndepărtat.” |
|
<<< Închidere >>> |