REVOLUŢIA ÎNCEPUTUL ADEVĂRULUI Sergiu Nicolaescu 1995 Topaz Bucureşti

3 BRAŞOV

[] În ziua de 19.12.1989, în baza dispoziţiunii Consiliului Judeţean al Apărării, s-a trecut la întocmirea unui plan comun de acţiune, în patru variante, în care au fost prevăzute forţele partici­pante şi locurile de acţiune. Ca urmare, în ziua de 21.12.1989, orele 13,00, planul respectiv a fost predat inspectorului şef, care urma a-l  prezenta spre aprobare primului secretar care era şi preşedintele Consiliului Judeţean al Apărării. Acest lucru nu a mai fost posibil întrucât s-au declanşat acţiunile revoluţionare.

În dimineaţa zilei de 21.12.1989, întreprinderile din municipiul Braşov au iniţiat mişcările de protest împotriva conducerii de par­tid şi de stat, iar în jurul orelor 13,00 s-au format primele coloane de demonstranţi. [IR: Deci şi la Braşov, revolta s-a întins, chiar înaintea mitingului întrerupt de la Bucuresti ]

In aceeaşi zi, şi muncitorii de la întreprinderea de Construcţii Aeronautice Ghimbav au încetat lucrul şi s-au îndreptat spre cen­trul municipiului Braşov, scandând lozinci anticeauşiste şi reven­dicative.

În jurul orelor 12,40, din ordinul inspectorului şef, forţele de intervenţie au fost scoase în dispozitiv, pentru a interzice afluirea spre centru a muncitorilor de la LA. Braşov, Tractorul şi Rulmentul. De asemenea, subunităţi din M.Ap.N. au fost scoase din cazărmi în vederea opririi celor de la I.C.A. Ghimbav. Forţele de opresiune au luat măsuri de asigurarea pazei şi apărării sediului Comitetului Judeţean de Partid şi a altor instituţii din municipiul Braşov. Coloanele de muncitori nu s-au lăsat impresionate şi au trecut peste efectivele dislocate în vederea blocării accesului spre centrul oraşului.

În jurul orelor 15,30-16,00, în faţa sediului Comitetului Judeţean de Partid se adunase un număr însemnat de manifestanţi. [IR: Se pare că protestul a fost mai masiv ca la Bucureşti. Se vorbeşte prea puţin despre el]

Către orele 17,00, în zona Consiliului Popular Municipal şi a C.J.P. s-a constituit un dispozitiv larg de apărare, format din diverse categorii de forţe, M.I. şi M.Ap.N.

Către orele 24,00, numărul demonstranţilor s-a redus simţitor, în zonă rămânând doar câteva sute de persoane.[]

 

[Brasov]

În ziua de 22.12.1989, orele 07,00, mii de manifestanţi din întreprinderile industriale ale Braşovului au început să se grupeze în zona centrală a oraşului. S-au scandat lozinci anticomuniste. S-au format comitete revoluţionare. [IR: Toate astea, înainte ca la Bucureşti să se facă rocada, pe care a influenţat-o. Milea şi ceilalţi ştiau că, pentru a-l satisface pe Ceauşescu mai departe, vor trebui să treacă prin foc şi Braşovul, ca şi alte oraşe, în care revoluţia izbucnise ]

În cursul dimineţii, organul judeţean de partid a încercat un dia­log cu demonstranţii, solicitându-le să-şi formuleze în scris nemulţumirile. Aşa s-a ajuns la redactarea unei petiţii cuprinzând 7 puncte, unul din acestea marcând clar cererea de demisionare din toate funcţiile politice şi de stat a soţilor Ceauşescu.

În jurul orelor 11,20, s-a ordonat dezangajarea efectivelor aparţinând M.Ap.N. aflate în contact cu manifestanţii, astfel că în jurul orelor 14.00, toate subunităţile se reîntorceau în cazărmi.

Între orele 15,00-15,30, un grup de manifestanţi au ocupat prin forţă sediul Inspectoratului Judeţean al M.I., de unde, ulterior, prin spargerea magaziei, au sustras o parte din armamentul şi muniţia existente acolo.

Între orele 17,00-17,30, în fostul sediu al C.J.P. s-a constituit primul nucleu al noului organ local de conducere revoluţionară, în fruntea căruia revoluţionarii au ales pe gen. mr. Florea Ion. Cu acest prilej, s-a hotărât ca Armata să asigure paza unor obiective impor­tante din municipiu.

În seara aceleiaşi zile, un grup de manifestanţi au spart magazia de armament şi muniţie a G.P. din fostul sediu al C.J.P., de unde au fost sustrase arme şi muniţie, persoanele răspândindu-se în oraş. La orele 21,30, în sediul Primăriei, a fost ales primul Consiliu judeţean al F.S.N.

Datorită imaginilor transmise la Televiziune şi a anunţului potrivit căruia revoluţia din Braşov era în pericol, către orele 24,00 şi în primele ore ale zilei de 23.12.1989, numărul demonstranţilor din faţa  sediului CJ.F.S.N. avea să crească simţitor. La acea oră, în municipiul Braşov, în afară de unităţile militare, cadre ale Securităţii, trupele de Securitate şi personalul Miliţiei care erau înarmate prin natura muncii, mai existau peste 800 de persoane civile care posedau armament. [IR: Existau deci condiţiile unei insurecţii, care nu poate forţa eliberarea, cît timp revoluţionarii rămîn fără arme, în faţa aparatului represiv]

 

[Braşov]

În ziua de 23.12.1989, în jurul orelor 02,30, în parcul central al oraşului, pe fondul întunericului, al stresului şi al zvonurilor care circulau privind existenţa bandelor teroriste, s-a deschis foc, în mod nejustificat.

Pe acest fond au acţionat, din interiorul unor clădiri sau de pe acoperişul acestora (liceul „Unirea", „Modarom", „Capitol", întreprinderea „Nivea") elemente teroriste rămase neidentificate. [IR: De ce? E clar pentru cine lucrau. Cum de "noile" autorităţi nu au putut lămuri ce însărcinări au avut aceşti combatanţi?] Schimbul de focuri a încetat o dată cu ivirea zorilor.

În intervalul cuprins între orele 02,45-07,00, în condiţii de întuneric şi sub impactul zvonurilor furnizate sistematic piin mijloace radio, TV, prin telefoane şi prin viu grai, precum şi datorită lipsei de informaţii şi de legătură între subunităţile aflate în dispozitiv, s-au înregistrat 39 de persoane ucise (10 militari), au fost rănite 83 de persoane (36 militari).

Derularea pe mai multe căi a unui plan de dezinformare a deter­minat crearea unei stări de tensiune, surescitare şi stres, care pe fondul frigului, întunericului şi oboselii, ca şi al erorilor de con­ducere şi coordonare a diverselor forţe, a făcut posibilă declanşarea, în noaptea de 22/23.12.1989, a unor dueluri de foc soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. [IR: Cine l-a pus la punct şi executat? Cine răspunde? ]

[] Rămâne fără justificare, şi greu de crezut, cum, în condiţiile unei stări de necesitate, organele de Securitate ale judeţului Braşov  susţin că au dispus trimiterea personalului subordonat la domiciliu. Profitând de situaţia creată, este cert că elemente contra­revoluţionare, diversioniste, au contribuit la producerea de acci­dente, creşterea confuziei, determinând reacţia de ripostă în lanţ. Rămâne de cercetat cum cei trei potenţiali terorişti care au acţionat cu certitudine împotriva militarilor şi a revoluţionarilor şi care au şi fost prinşi şi predaţi au decedat în condiţii discutabile. Ca şi în alte judeţe ale ţării, şi în Braşov se simte existenţa unui plan dinainte sta­bilit, pus în aplicare de cetăţeni autohtoni şi străini, instruiţi special pentru a destabiliza situaţia existentă. În cercetarea făcută în prima legislatură, a reieşit clar intervenţia unor terorişti autohtoni supuşi unui ordin şi care au acţionat conform aceluiaşi plan şi în alte oraşe ale ţării. [IR: ?...]

 

7 ian.'90. sîmbătă TVRL. (LD-jur2)

/ Răscoala de la Braşov (15 nov.1987 )-preludiul revoluţiei. Sunt foarte impresionaţi de Revoluţie! S-au întors înapoi la Braşov. Acum sunt animaţi de gîndul muncii şi de participarea la viaţa politică. S-au întors la vechiul loc de muncă - fabrica de autocamioane - cei atunci reprimaţi ( lăcătuşi, elctricieni, muncitori, care primiseră condamnări cu închisoarea ). Povestesc cum a fost atunci; ce i-a determinat să facă demonstraţia; cca 1000 de  persoane care au mers la director - li s-au adăugat şi alţi braşoveni şi, strigînd lozinci:"Jos Ceauşescu! " " Jos dictatura!" " Vrem căldură!" şi cîntînd "Deşteaptă-te române!" ...Au ajuns la Consiliul popular - au pătruns în sediu. Au fost arestaţi şi duşi la Bucureşti. Anchetă de noapte . Bătuţi, torturaţi 14 zile; siliţi la angajamente; i-au dus şi risipit prin toată ţara. Securitatea din Bucureşti a  pregătit procesul. Procesul s-a desfăşurat la Clubul de la autocamioane: 61 de inculpaţi. Le-a dat de  mîncare şi le-a spus să nu spună nimic. Procesul a durat o oră şi jumătate.  Acuzaţia: ultraj contra bunelor moravuri, huliganism, încălcarea regulamentului la locul de  muncă. Procesul a fost o înscenare odioasă, valabilă pentru toţi cei judecaţi; totul a fost  răstălmăcit, falsificat, contrafăcut. Tribunalul din Braşov nu le-a dat hotărîrea de  condamnare, şi n-au putut face recurs. Familiile au fost terorizate. Poveştile lor sunt zguduitoare. Apoi au fost obligaţi să-şi facă lichidarea, şi-au pierdut toate drepturile şi au fost  dispersaţi prin toată ţara; li s-a făcut buletin de identitate  forţat ; au fost bine primiţi pe  unde au fost; veneau deseori acasă, la familie.

 

         România Liberă 14 ian. -  Brasov: demonstraţia continuă; Timişoara:  Noi demonstraţii pentru cauza sfîntă a democraţiei. Ion Medoia. Descrie şi explica demonstraţiile care au loc de cîteva zile la Braşov şi Bucureşti - pentru a protesta împotriva componenţei consiliilor judeţene FSN  (foşti activişti, cadre compromise).

 

Europa Liberă (LD-jur2)  15 ian

         /Actualităţi româneşti: partide, asociaţii, exilul . [..] La Braşov, în FSN, este menţinută vechea nomenclatură; Virgil Tănase: " Am încredere în Ion Iliescu! " ( Iliescu nu l-a apărat la Iaşi, în trecut; fusese exclus din UTC şi de la teatru; dar vrea să fie corect.)

 

TVRL 30 ian / Ora 23. Ştiri:

         ...La Braşov, dl Roman s-a întîlnit cu muncitorii de la "Tractorul" şi "Steagul Roşu ". "Vom fabrica tractoare accesibile pentru ţărani " . [IR: După ce i-au folosit ca să-şi elimine adversarii, amicii lui Roman le-au închis, distrus, acaparat muncitorilor fabricile. Aşa că ţăranii s-au întors la plugul de lemn ] Se analizează problemele sociale acute. ...Petre Roman s-a întîlnit cu reprezentanţii ţăranilor din toată ţara .

 

         TVRL ( LD-jur2) 11 feb- Banda cu Vlad, Guşe, Apostoiu, Film despre evenimentele din Braşov din 21 / 22 decembrie '89: manifestanţi; terorişti care trag; morţi, tineri, copii, cadavre, cadavre … [....]

 

         16 februarie Marturie Livia Dandara şi Ioan Rosca (LD-jur2) La GDS, Dl. Stelian Tănase ne prezintă un "Sindicat Liber Independent " de la Braşov şi ne spune situaţia de acolo: ei nu fac partide, ci numai sindicate. Ne vorbeşte despre lupta lor de acolo, foarte asemănătoare cu Timişoara.

 

TVLR ( LD-jur2) 16 feb 

         /Băcanu: Revoluţia de la Braşov ( 21 dec.'89) Terorişti - grup capturat la Bran; Gh.Pană şi 4 securişti predaţi Miliţiei şi eliberaţi de aceasta;

 

Romania Libera 17 feb. Pe 16 feb a avut loc în piata 23 August din centrul Brasovului o ampla demonstratie de solidaritate cu militarii grevisti din Timisoara şi Bucuresti- organizata de colectivul intreprinderii de constructii aeronautice Ghimbav care a declansat la 21 decembrie revolutia brasoveana. Vor adevarul despre revolutie.

 

TVLR ( LD-jur2) 27 feb 

/ Emanuel Valeriu -Silviu Brucan ( interviu )

Valeriu: Şi alţii gîndeau aşa. Dar dvs aţi şi acţionat! Aţi protestat! Braşov'87...[IR: Cum ridică slugoiul mingea la fileu!]

 Brucan: Eu m-am gîndit mult la schimbarea regimului. Ceauşescu era dur. Eu am crezut în provocarea unei mişcări în sînul partidului. De aceea voiam dialog între putere şi societate. NU am reuşit! După mişcarea de la Braşov ( nov.'97 ), cînd am auzit că muncitorii sunt torturaţi, am convocat doi corespondenţi străini şi le-am făcut declaraţia bine cunoscută. Arătam pericolul pentru partid ( prăpastia ) dacă recurge la represiune. Am primit încurajări, de sus în jos, dar … mai mult nu a fost!

[]- Valeriu: Vă admir. Nu vreau să las să se înţeleagă greşit. Sunt echivocuri în ceea ce spuneţi. Şi dl Bîrlădeanu a rămas în locuinţa d-sale, proprietate personală. Asumarea iniţiativei este pusă în discuţie. A cui a fost ideea?

- Brucan: Este greu de stabilit cine a avut iniţiativa. Ea s-a bazat pe acţiunea mea cu Braşovul. Scenariul a fost similar. De aceea s-a adoptat soluţia mea: redactare, distribuire. [] Mie mi s-a pus o bandă în care Apostol dădea vina pe mine; a scris scrisorile lui Ceauşescu; a rămas în casa lui. Deci tot atîtea dovezi că a cedat! Nu putem trece peste asta. []

 

Zig Zag magazin, ? febr 90. Modestia bat-o vina. În decretul lege 63 din 17 ian observam numele unui fost colenel avansat general. Este acelasi Suceava Nicolae Ion care facea ordine în Nucsoara în anii 53-60, conducea diretia TT în actiunea Brasov 1987 şi raporta în Adevarul ca la Sibiu s-a restabilit ordinea?

 

TVRL (LD-jur3) 3 martie

            / Anunţ şi scurt comentariu: Statuia Lenin din Piaţa Scinteii, dărîmată

            / Liviu Babeş - Comemorarea eroului-torţă de la Braşov ( 1987 ) Pe pista de la Braşov şi în oraş (2 martie). Pancarte văzute: "Ei n-au tăcut, nici noi nu trebuie să tăcem!" "Să nu mai fim minţiti!" Organizatori: sindicatele independente Şi... deodată... lumea a luat-o la fugă. Un Oltcit a luat foc. A fugit şi reporterul TV! Cine să fie?!

 

Europa Liberă (LD-jur3) 3 martie

            / Vladimir Socor: Mişcarea sindicală independentă Braşov, Ploeşti,Tulcea –

1) Mitingul de la Braşov (2 martie )- Vasile Vieru, Liviu Babeş, cei ucişi în decembrie 1989. Cerinţe: Jos PCR/FSN, vechea nomenclatură, judecarea securiştilor s.a Mişcare sindicală independentă, pentru a se rupe de "Sindicatele libere" (UGSR) Alianţă muncitori- intelectuali [IR: Braşovul va fi promotorul acestei alianţe în 1990. Din păcate, s-au înfundat în Alianţa Civică. ]

 

Romania Libera 4 martie

         /Requiem Liviu Babes. Sindicatul 15 noiembrie Brasov (Mircea Sevaciuc) şi revista Astra (Vasile Gogea) organizeaza comemorarea jertfei lui Liviu Babes la 2 martie 1989. Dupa masa are loc un alt doilea miting, pentru idealurile revolutiei.

            Revista 22, 9 mar. "Pentru ca viata la Brasov sa nu mai semene cu cea de la Auschwitz". Rodica Palade. Aceasta a fost inscriptia lasata de Babes pe un copac în padure. Comentariu la mitingul din 2 martie de la Brasov pentru comemorarea lui Liviu Babes. A fost secretar PCR în intreprindere şi şi-a dat foc pe 2 mar 1989 în semn de revolta şi scirba. [IR: Un simbol prea putin exploatat - pentru a combate strategia nomenclaturii de a-şi solidariza membrii PCR, pe care, chipurile, îi vîna opoziţia]

 

22 martie Astra- Brasov. A treia lovitura de stat... Vasile Gogea. Prin CPUN se trec în viteza legi, nesupuse opiniei publice, care infeudeaza  România unor interese economice straine, în defavoarea intreprinzatorului roman. [IR: Preocupări braşovene care nu se prea regăsesc la centru ....]

 

TVRL (LD-jur4) 24 martie 1990

            / Braşov: Sindicatul liber autocamioane, sind. independent 15 nov'87, sindicatul tractorul, sindicatul aeronautica . Memorii şi Proteste. Nu, şovinismului! Nu, separatismului, iredentismului! Nu cereri exagerate, Cerem măsuri severe pentru vinovaţi . Apel către guvern şi CPUN pentru a preveni şi aplana stările de tensiune şi conflict

 

Marturie LD-jur4 , 25 mart.'90. ora 11-15, 30. Miting organizat de GID, GDS, Uniunea Democrată .UMRL, ş.a

V. Radu Constantin (muncitor, Asoc. "15 noiembrie - Braşov " ). Noi la 15 noiembrie 1987 am aprins flacăra libertăţii. Am fost judecaţi, condamnaţi, deportaţi. Acum am venit să ne dăm adeziunea la Proclamaţia de la Timişoara" []

XII. Enache Marin ( Grupul "România liberă " - Braşov '87 )

 

România Liberă, 27 martie. Manifestaţie de buna vestire la Bucureşti. Roxana Iordache (descriere şi în Timişoara, 27 martie). Debutul l-a făcut Cornel Feroiu, preşedinte GID, prin lectura şi aderarea la Proclamaţie. Apoi Ioan Nemţiu, din asociaţia 16-21 decembrie, face un  apel pentru bună înţelegere între români  şi maghiari, în lupta comună anticomunistă. Mai vorbesc de la GID, Crăciun A, Moldovan Mugur, şi Stanciu, şi, dintre invitaţi, Stelian Tănase(GDS), Octavian Rădulescu(AFDPR), Dumitru Iuga (Sindicat liber TVR), Radu Constantin (15 noiembrie Braşov), Nestor Cristea(LADO), Enache Marin (Grupul democratic  România Liberă), Dumitru Dincă (Alianţa poporului), Tudose Ştefan (rector IEFS), Ştefan Cucu (Liga veteranilor de război), Stelian Timofte (Asociaţia juriştilor liberi). 10000 de manifestanţi. Desfăşurare exemplara prin calitate. Urmează un marş care se întîlnrşte cu un grup de cîteva sute de tîrgmureşeni. Ca de oicei, TVR nu transmite decît în treacăt despre miting, despre delegaţii de la Tg. Mureş, şi despre casete  cu care aceştia veniseră. Largi spaţii în schimb pentru declaraţiile Vetrei româneşti. Este anunţată o nouă manifestaţie organizată de "16-21 decembrie".

 

Dreptatea, 12 aprilie Comunicat Rompress. Miting la Braşov. A avut loc pe 8 apr. Între 8-13 un miting de sustinere a Procl. de la Timişoara la care au participat peste 2000 de cetăţeni.

 

            Rom libera 12 apr. Scrisoare adresata domnului prim ministru. Protest faţă de modul în care a fost gestionat fondul UAGSR. Uniunea Sindicatelor independente 15 noiembrie Brasov- Mircea Sevaciuc.

 

Libertatea 24 apr. Vatra Romaneasca s-a constituit în partid politic? - sediul central la Brasov şi participare la Alegerile din 20 mai. CPUN a prelungit cu 2 zile termenul de inscriere ca sa ii permita sa  intre în competitie. )

 

TVRL (LD-jur4)

            /Braşov- Raţiu: consfătuire manifestaţie –feseniadă 25 apr. Ion Raţiu este la Braşov. După depunerea unei coroane de flori la cruce ... are o consfătuire la Fabrica de avioane ... apoi o adunare electorală ( cca 8.000 de participanţi ). În jurul lor, contramanifestanţi FSN, fluieră, strigă. În pofida lor, Manifestaţia continuă .

 

Oblio, 5 mai 1990.

/Şi noi sîntem golani. Irina Negrea. Timişoara, 29 apr. " Clădirea Operei din Timişoara poartă însemnele sub care se va desfăşura adu­narea populară : Alianţa Naţi­onală pentru Proclamaţia de la Timişoara şi Apel din Timişoara — Trezeşte Doam­ne, ţara !". Piaţa Operei este plină de manifestanţi veniţi din oraş şi din toată ţara. Numărul lor a fost apreciat la 70000.[] „Amînarea alegerilor este singura soluţie pentru ca Iliescu. să se compromită" (Nica Leon — Partidul Liber Democrat) ; „O ţară fără comunism, fără nomenclaturişti, fără securitate" (MER — Ti­mişoara); [] „Fabrica de avioane Braşov este alături de Timi­şoara" (Se scandează ; „Pre­gătiţi un avion pentru Petre şi Ion"); „Vatra Românească, filiala Braşov aderă la Pro­clamaţia de la Timişoara" ;

 

Societatea de mîine, 14 mai 90

            /La Timişoara 3 zile printre golani. Ion Ungureanu. Relatare de la congresul de constiuire a ANPT de pe 28-29 apr. Lozinci, ecusoane, luări de cuvînt convergente. [IR: Dimpotrivă, divergenţa dintre cele două orientări, "radicală" şi "ponderată" a fost insolubilă]. Discuţii cu Şerban Foarţă, Dinu Patriciu, Smaranda Enache, Doina Cornea, Mircea Sevaciuc, M.Ciuhandru, Nica Leon, Nicolae Cerveni. Manifestaţia continuă luni, 30 aprilie.

/1 mai în prima zonă liberă de comunism. Ileana Marinescu. Descrierea mitingului de pe 1 mai din Piaţa Universităţii. Atmosferă exaltată şi înălţătoare: Vorbesc Doina Cornea, Victor Rebenciuc, Florin Zamfirescu, Golani din Piteşti, Ploieşti, Rm.Vîlcea, Braşov, Craiova, Buzău, Constanţa , Timişoara, etc. Se citeşte declaraţia de adeziune semnată de mulţi intelectuali români.

 

            Romania libera 3 mai. Democrati, fiti cu toti frati. Paul Gheorghiu. Relatare a mitingului de la Bucuresti pe 28 şi 29 aprilie []Se prezinta mesaje de solidarizare venite din Cluj, Tulcea, Brasov, Sibiu - unde a inceput o manifestatie de sprijin. Vorbeste reprezentantul partidului radical Transnational. Dl. Victor Rebenciuc citeste o importanta declaratie privind manifestaţia care cheama guvernul la dialog - semnata de 200 de intelectuali.

 

            Viitorul 3 Mai. REVOLUŢIA NERVILOR. Cu fotografii. Constantin Călinescu " [] Mase mari de cetăţeni ai Capitalei, precum şi din alte oraşe ale ţării, fac – cu adevărat – Istorie. Înnoadă firul istoriei românilor, rupt timp de 45 de ani . Ce vor ? [] Demisia guvernului, în frunte cu Ion Iliescu şi Petre Roman – uzurpatorii Revoluţiei noastre. [IR: Just. Asta voiau cei din mitingul 1, care protestau de cîteva luni şi au barat strada la 22 aprilie. În schimb, se pare că liderii civici care s-au adaugat după 24 aprilie , comutînd mişcarea spre mitingul 2 - voiau altceva] Jos Iliescu ! Jos Petre Roman ! Jos comunismul !”[] S-a confirmat informaţia că şi în alte oraşe cetăţenii au aflat adevărul şi s-au solidarizat cu Bucureştiul şi Timişoara. Au fost citate oraşele Cluj, Constanţa, Braşov, Buzău, Ploieşti, Galaţi, Focşani ş.a. Un apel disperat, prin care s-a cerut ajutorul moral al Capitalei, l-a făcut un locuitor al oraşului Piatra Neamţ, care a arătat că populaţia de acolo este terorizată de bandele FSN-ului, supravegheată, înşelată metodic. Ca, de altfel, în mai toată Moldova. [IR: Este vorba despre mesajul meu, Apel din Moldova - care practic, nu a fost auzit. Veştile proaste se percep cu dificultate. De-abia cînd au simţit pe pielea lor ce pot susţinătorii Frontului- au sesizat şi bucureştenii tragedia]. A stîrnit indignare ştirea că membri ai conducerii PNŢ-c.d. au fost împiedicaţi de la consfătuiri cu cetăţenii în mai multe localităţi, fiind bătuţi şi alungaţi de grupuri de huligani manipulate de FSN.[] Un grup format din 30 de demonstranţi, s-au prezentat la spital pentru control şi încheierea formelor legale medicale în vederea începerii unei greve a foamei în semn de protest împotriva samavolniciilor şi ilegalităţilor comise de Ion Iliescu şi echipa sa. [] Se extinde zona liberă de neocomunism: Timişoara, Constanţa, Braşov, Craiova, Ploieşti, Buzău, Piatra Neamţ, Focşani…

 

Dreptatea 3 mai.

/Sprijinul brasovenilor pentru manifestantii anticomunisti de la Bucuresti. Duminica 29 aprilie citeva mii de persoane s-au strins în piata Sfatului la chemarea organizatiilor locale PNT şi PNL, Uniunii studentilor democrati, revistelor Opinia şi Replica şi Sindicatului Miscarea 15 noiembrie. S-a manifestat impotriva comunismului. Nu au avut loc incidente.

 

            Baricada 1 mai. Ceauşişti, adăpostiţi-vă la palatul de justitie. Procuror Gheorghe Serban, secretar al Asociaţiei juriştilor. Reacţionează la o critică la adresa sa că ar fi fost coleg de asociaţie cu generalul Nuţă. Dacă e aşa, atunci trebuie adaugaţi şi alţi colegi:Teofil Pop, Nicolae Bracaciu, uns de Maria Bobu, Sanda Ghimpu, Stanciu Arpenaru, Emanuil Chiriţescu şi Romul Oprea, directori în Ministerul Justitiei, Ioan Manole vicepresedintele tribunalului Suprem, Gheorghe Diaconesu adjunct al procurorului general şi membru al Comisiei de revizie CC PCR, etc. UJDR a epurat doar două salariate necorespunzatoare pentru că nu au făcut parte din PCR întărind însă organizaţia de bază PCR condusă de tov. Irina Zlătescu Moroianu, membră a Comitetului de partid pe presă şi edituri: de la secţia propagandă şi presa CC PCR a fost adus tov. Emil Marinache care se ascunde în colectivul de redacţie al "Palatului de justiţie" sub numele de Mihai Melercan, tov, Mihai Albici din comitetul sindicatului ceauşist pe presă şi edituri, Titus Andrei, de la Scînteia, călit de Florea Ceauşescu - căruia i s-a încredinţat funcţia de secretar general de redacţie. Astfel, gazeta Palatul de justitie este în fapt organul de presă al PCR care continua în ilegalitate. Ei ne conduc pe noul drum al justiţiei româneşti. Neprihănitul tovarăş Gheorghe Chivulescu, fost şef la secţia pentru probleme militare şi de justiţie a CC pcr, membru a CC.PCR şi ministru al justitiei ceauşiste, depune astăzi coroane de flori în Piaţa eroilor din Braşov, întinîndu-le memoria. Nu ne mirăm de ce UJDR recunoaşte dreptul de iniţiator şi fondator tovarăşului Teodor Vasiliu, fost şef al secţiei cu probleme militare şi de justie al CC PCR, ministru al justiţiei ceauşiste, procuror militar în procesele din anii 50 şi actualul preşedinte al Curţii Supreme de justiţie. De aceea UJDR reclamă moştenirea celor 7 milioane de lei ale Asociaţiei juriştilor, dar refuză convocarea conferinţei pe ţară a juriştilor pentru a se alege democratic organele de conducere. [IR: Cu agenţii juridici ai regimului represiv rămaşi în posturi, Justiţia "autonomă" (adică scăpată de epurarea politică absolut necesară) şi-a servit cu credinţă foştii stăpîni. Unii- ca judecători şi procurori. Alţii - ca avocaţi. Alţii- veghind la Curtea Supremă de justiţie. Alţii, secretînd teoriile de "drept" necesare acoperirii formale a nedreptăţii. Ne putem explica de ce juriştii români au tăcut mîlc după 1989, atunci cînd ar fi fost atîta nevoie de denunţarea continuităţii legislative comuniste.O pozitie care ne-a costat mult.]

 

            Dreptatea 4-5 mai? Piaţa Libertăţii. Roxana Iordache "Joi, 3 mai 1990

[] dl. Octav Rădulescu le-a poves­tit manifestanţilor modul neverosimil de respingere în instan­ţa supremă de justiţie a contes­taţiilor aduse candidaturii nu­miţilor Iliescu Ion şi Roman Petre ; un grup de redactori de la ziarul braşovean „Replica" au povestit bucureştenilor cum se obstrucţionează democraţia la poalele Tîmpei ; braşovenii au avertizat Capitala că, în ziua următoare, s-ar putea produce oareşce „incidente" în faţa Ca­sei Albe unde este aşteptat, pentru unul din repetatele (în formă şi conţinut) mitinguri electorale, liderul F.S.N.— C P.U.N. Iliescu, Piaţa respec­tivă constituind tocmai „Tabăra Golanilor din Braşov" ! [IR: Ce metodă de stingere a protestului!!] De la Craiova aflăm că s-a exercitat violenţă asupra golanilor olteni. De la Constanţa, Capitala află că golanii mării vor să avem o ţară deschisă Europei, fapt pen­tru care s-a cerut o şedinţă între manifestanţii constănţeni şi oficialităţi (C.P.U.N., Justiţie, Procuratură, Poliţie, Armată). Din Piteşti sîntem anunţaţi că urmează să sosească golani, iar dacă nu ajung, să ştim că n-au fost lăsaţi să ajungă. Piaţa Universităţii este de, 12 zile şi nopţi, lăcaşul afirmă­rii necondiţionate a drepturilor omului în România."

 

 

            Expres nr 16-17. Mai 1990

/ În Braşov, viaţa nu e sigură dacă nu ţii cu FSN. " La Braşov, piaţa centrală – care, printr-o ironie a întîmplării poartă încă denumirea 23 august – este permanent ocupată de cetăţenii veniţi să-şi manifeste solidaritatea cu toţi oamenii liberi din România care susţin Proclamaţia de la Timişoara. Membrii Grupului de veghe, constituit în ziua de 1 mai, sînt cei ce animă adunarea prin luări de cuvînt, afişe, chemări la luciditate. La ora înserării se intonează imnul “golanilor”. În timpul zilei, densitatea populaţiei scade, dar seara cei ce vin de la muncă se regrupează în careul dintre vechea primărie şi Biserica Neagră, cerînd libertate şi democraţie.[] Nu vor să fie manipulaţi, cer includerea punctului 8 în Legea electorală, vor să ştie unde sînt cei ce au tras după 22 decembrie. Dimineaţa zilei de 4 mai a fost [] de agresivitatea unui grup de 30-40 de oameni care s-au repezit la vorbitori cu pumnii, urlînd, lovind. Au smuls toate afişele şi le-au dat foc. Au ars şi staţia de amplificare. Oamenii au privit stupefiaţi, dar nu pentru multă vreme, căci furia pumnilor s-a abătut imediat asupra lor. Pacea şi seninul zilei au fost murdărite de ţipetele celor loviţi şi fugăriţi. La ora aceea, agresaţii erau mult mai puţini decît atacanţii. În cîteva minute, careul libertăţii din Braşov a fost pustiit. Curioşii, trecătorii uimiţi priveau de la distanţă spectacolul violenţei. Văzusem mai devreme o maşină a poliţiei în apropiere, ascunsă după o clădire, dar nu mai exista nici ea. Oamenii de ordine supravegheaseră doar liniştea şi, eventual, bunul mers al bătăii. Nimeni nu a intervenit să-i apere pe cei ce priveau şi ascultau. Flăcările s-au stins şi piaţa s-a aglomerat din nou. Revolta ne-a invadat pe toţi. Nimeni nu ştia cine sînt bătăuşii. Unii spuneau că sînt fesenişti, alţii că sînt poliţişti. Sigur, însă, “erau beţi”, mi-a spus un tînăr lucrător la întreprinderea de transport a oraşului. Nu a vrut să-şi dezvăluie numele – are copii acasă şi viaţa în Braşov nu este sigură dacă nu ţii cu FSN-ul”. Mihaela Teculescu, membră a grupului de veghe mi-a declarat: “ Nu sîntem crezuţi pentru că oamenii sînt dezinformaţi. Presa independentă ajunge greu şi rar pînă aici. Avem mai ales ziarele feseniste. Postul de televiziune Braşov nu mai are voie să emită. A venit cineva de la TVR şi ne-a comunicat că s-a ordonat să nu mai funcţioneze, dar nu ne-a spus cine a dat acest ordin. Nici un ziar nu ne ascultă.[IR: La fel în toată ţara. Ziarele "banditeşti" "rătăcite". Posturile locale controlate sau închise. Informatorii răspîndind ştiri. Toată lumea băgată în priza TVR. S-a băgat puţină libertate doar la Bucureşti - pentru aparenţa democratică. În această împrejurare, dezinteresul Capitalei faţă de provincie a avut un efect nefast. Care s-a întors asupra ei, ca un bumerang ]”. []O afirmaţie care m-a stupefiat şi pe care am înregistrat-o imediat a făcut-o un tînăr de la un institut de cercetări, S.B. : “Sîntem destui cei care nu vor vota cu FSN-ul. Ne-am lămurit ce ne aşteaptă. Majorităţii, însă, îi este frică să recunoască. Nici la serviciu, nici pe stradă nu vorbim. Frica este foarte mare în Braşov. Ştiţi doar că a fost o bătaie mare astăzi !” Dintre cei de faţă a sărit cineva : “Nu-l credeţi, noi vom vota cu Iliescu. Bătăuşii au fost nişte fesenişti beţi. Au consumat bere la grădina de alături. Dar ăştia nu contează, sînt derbedei. Iliescu şi guvernul lui sînt foarte iubiţi de noi. Ne-a dat de toate, şi carne, şi unt”. [IR: La Piatra Neamţ, oamenii erau revoltati că nu mîncam, acum cînd "se băgaseră pui". Le era frică să nu dispară , pentru că nu sîntem recunoscători ] “Ştiţi ce partid reprezintă dl. Iliescu?” “ Ce partid? El este guvernul”. “ Vă asigur că este candidatul FSN-ului !” “Nu-i adevărat, cum o să se amestece Iliescu cu ăştia !”. “Cum vă numiţi şi ce profesie aveţi ? Vreau să vă trec numele în ziar”. “ Treceţi aşa : G. T., şofer pe basculantă şi în timpul liber taximetrist particular. E bună privatizarea asta, mai scot şi eu un ban, că am trei copii”. În piaţă se scandează în continuare : Nu votăm cu PCR, vom vota cu FSN”. “Chemarea de la Timişoara să trezească toată ţara”. “Golani din toată ţara, uniţi-vă !” “Numai cine nu vrea nu munceşte”, ţipă o femeie. “Unde aţi fost în 22 , de ce nu v-aţi adunat atunci în piaţă ?” Nimeni nu o ascultă. Alături se vînd ziarele feseniste şi ţigări străine. Stanciu Vasile mă bruschează : “Ăştia care vorbesc au ţigări de la Raţiu şi de la ăilalţi. Noi trebuie să le cumpărăm de la bişniţari. I-au prins pe mulţi cu cîte 5 şi 10 dolari în buzunare. Cine credeţi că i-a dat ?“ “Cine i-a prins ?” “FSN-ul, cine altcineva ?” Cea mai calmă discuţie am avut-o cu d-na Balogh, salariată C.F.R. : “Noi toţi votăm cu Iliescu. Braşovul este al lui Iliescu.""

 

            Expres 17/18, mai 90 / Alte zile şi nopţi pe caldarîmul libertatii. Roxana Lungu.

[] O veste tristă : în Braşov, Craiova, şi Piatra Neamţ, “oamenii de bine” au încercat distrugerea fizică a grupurilor de studenţi şi tineri revoluţionari

 

Dreptatea 6 mai. FSN atacă. Pe 4 mai , la ora 11 în zona liberă de neocomunism din Braşov au pătruns două femei şi patru bărbaţi care au dărîmat tribuna, au ars lozincile, i-au făcut golani pe participanţi şi i-au luat la bataie. Li s-a replicat : "noi batem din palme , voi bateti cu pumnii" [IR: Este oare sigur că această poză patetică a fost fastă? Pleci la luptă contra unui sistem capabil de orice. Te (îl) rogi să cedeze. Dar dacă totuşi nu o face, recurgînd la violenţă pentru a te intimida, trebuie să ai pregătită o atitudine. A rezista acceptînd înfruntarea sau a fugi acasa. Ducînd la extrem evitarea provocărilor, o revoluţie poate fi stinsă de cîteva femei bete. Mă tot gîndesc la Ştefan, cînd apăreau turcii la hotare. Nu s-a gîndit să predice non-violenţa plăieşilor săi , tocmai atunci. ]           

 

            Romania liberă, 4 mai. Grave incidente în Piaţa Sfatului din Braşov. S Roşca Stanescu. "Începînd de duminică 29 apri­lie un grup de Independenţi braşoveni, în semn de solidaritate cu demonstranţii bucureşteni, au asigurat o permanenţă în Piaţa Sfatului. În mijlocul lor au ve­nit numeroşi muncitori, intelec­tuali, studenţi ai Universităţii oraşului de la poalele Tîmpei care, în cuvîntările rostite, au sprijinit Proclamaţia de la Ti­mişoara, s-au pronunţat pentru introducerea punctului 8 în Le­gea electorală. Deşi a plouat aproape zi de zi, deşi noaptea a fost temperatură foarte scăzută, demonstranţii au continuat să asigure „veghea". Un element inedit : în fiecare după-amiază în aceeaşi piaţă un grup de susţinători ai FSN. scandează la rîndul lor în favoarea frontului. În timp ce nu­mărul primilor demonstranţi creşte continuu, numărul sus­ţinătorilor F.S.N., zece-douăzeci, rămîne constant. Ieri dimineaţă demon­stranţii paşnici care militează pentru punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara au fost ata­caţi în jurul orei 10 de un grup compact de persoane. După ce mulţi dintre demonstranţi au fost loviţi, au fost distruse cele două perechi de boxe şi staţia de amplificare iar afişele din Piaţa Sfatului au fost rupte. „S-au făcut fotografii, s-au fil­mat asemenea acte violente, ne-a spus Marius Porcea, stu­dent al Universităţii din Braşov, liderul sindicatului liber al Fa­cultăţii de mecanică. Există aşadar dovezi concludente în ce priveşte violenţa cu care noi am fost atacaţi". Sindicatul me­dicilor a aderat, tot în cursul dimineţii de ieri, la Declaraţia făcută de demonstranţii braşo­veni. Tot ieri dimineaţa redac­torii revistei „Replica" au de­clarat o grevă a tăcerii şi a foamei. A fost înaintat un apel ziariştilor prezenţi la Congresul societăţii ziariştilor: „Luptaţi pentru apariţia publicaţiilor. Azi este «Replica» cenzurata. Mîine vor fi celelalte". Pînă în prezent, referitor la Incidentele din Piaţa Sfatului poliţia din Braşov nu a dat nici un răs­puns."

 

Dreptatea, 6 mai

[] Mai sînt în Piaţa Univer­sităţii şi „golani" din Bra­şov şi Galaţi. Şi se pare că vor mai veni zilele acestea şi din alte judeţe. Sînt tineri care stau în frig, rezis­tă oboselii, condiţiilor grele la care singuri s-au supus în numele Libertăţii şi De­mocraţiei. În jurul corturi­lor, zeci de bucureşteni stau de vorbă cu ei, le aduc mîncare şi cafea, fiecare îi ajută cum poate (chiar şi numai cu o vorbă bună).[] "Golani din toată ţara, uniţi-vă !" este, cred, un adevărat crez al ordinii ne­cesar acum, în aceste zile în care Revoluţia continuă. O Revoluţie pe care n-o va mai putea fura nimeni acestor tineri şi demni eroi"

 

Astra- Braşov, mai. Insemnări din Piaţa Universităţii. Leonard OPREA. " 8 MAI 1990 — ziua Dialogu­lui. Dar, golanii neavînd drep­tul să dialogheze, s-a produs, după cum era de aşteptat — mo­nologul pecerist, fesenist, pe scurt, monologul Puterii. Dialoghez cu Alin Teodorescu şi Filipescu Radu, amîndoi de la Grupul pentru Dialog Social. A trecut o oră de la penibila întîlnire cu „oamenii de bună cre­dinţă". Deci, s-a întîmplat, ce? „Inttlnirea a avut loc la ora 10,00. Au participat reprezen­tanţii celor cinci organizaţii aflate în Piaţa Universităţii, prin­tre care Marian Munteanu, pre­şedintele Ligii studenţilor, Cor­nel Feraru, preşedintele Grupului independent pentru Demo­craţie şi Lucian Mihai din par­tea Asociaţiei „21 Decembrie". Din partea „adversă", Ion Caramitru şi Sorin Butnaru (C.P.U.N. — Bucureşti).Ca observatori, membri ai Grupului pentru Dialog Social. []

 

            Astra -Brasov, mai. 9 MAI 1990 — Piaţa Universi­tăţii,  între  orele  18,00  şi  22,30! [] Vorbeşte Doina Cornea. De­clară greva foamei cu 2 zile înainte de alegeri. [IR:? ] []Se anunţă că un grup format din ardeleni, moldoveni, bucureşteni vrea să plece într-un marş protestatar prin întreaga ţară urmînd să arate României caseta video cu cele petrecute în 21-22 decembrie şi în zilele de cînd golanii se află în Piaţa Universităţii. Se cere aprobarea mulţimii şi un „da" colosal vu­ieşte. Unul dintre zecile de braşo­veni aflaţi în Piaţa Universităţii explică miilor de muncitori, in­telectuali, studenţi, liceeni că în Piaţa Sfatului din Braşov, din 29 aprilie începînd, zilnic, oa­menii de la poalele Tîmpei sînt alături de golani, sînt golani! Şi zilnic sînt atacaţi, bătuţi: difu­zoare arse, pancartele rupte; acuzaţi că primesc dolari şi, bineînţeles, „alintaţi" în fel şi chip, fesenist. Jos comunismul! vibrează aerul. Se prezintă componenţa dele­gaţiei pentru Dialog: Alianţa naţinală pentru Proclamaţia de la Timişoara, reprezentanţi ai Confederaţiilor sindicale, a oraşelor-martir, ai mişcărilor inde­pendente, ai sindicatelor studen­ţeşti şi reprezentanţi ai manifes­tanţilor independenţi din Piaţa Universităţii. Se precizează că nimeni nu doreşte amînarea datei alegerilor. [IR: Era nu numai fals - a se vedea declaraţia asociaţiei Dialog Piatra Neamţ - ca exemplu- ci şi fatal, pentru sensul manifestaţiei ] Se propun cele două puncte esenţiale ale Dialogului: 1) Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara. 2) Să nu se aleagă preşedintele ţării, []. Golanii înţeleg perfect legali­tatea declaraţiei şi o aprobă. [IR: O masă isterizată poate aproba o inepţie. Cum să nu doreşti amînarea alegerilor... dar să ceri punctul 8? ] Piaţa e matură politic, poliţia guvernul refuză însă Dialogul. Inconştienţă sau incapacitate cra­să? Sau sete de putere sau punc­tul 8? Scriitorul Mircea Horia Simionescu, împreună cu soţia în pia­ţă. Ăştia da golani! [IR: Va să zică nu Dincă, Mărieş, Rădulescu – erau mîndria Pieţei (pentru România liberă ) ci orice intelectual cu poziţie ambiguă, care ne onora cu o vizită ]  [] Declaraţiile domnilor Radu Cîmpeanu şi Ion Raţiu! Sînt de acord cu propunerile manifestanţilor; dacă dl. Iliescu îşi retrage candidatura, domniile lor vor proceda la fel.„Cinste lor!" „Ăştia, da, go­lani!" [IR: Cei doi fuseseră presaţi să dea aceste declaraţii de delegaţia ANPT, şi o făcuseră într-o formă ce nu putea avea consecinţe] [] „Dacă în această seară, 9 mai, e ora 23 dragi golani, nu vom primi un răspuns pentru stabili­rea DIALOGULUI pentru mîine 10 mai, vă repet dragi golani, aceasta este ultima încercare de a dialoga. Dacă mîine nu vom fi primiţi, înseamnă că: RĂSPOIMÎINE NU MAI CON­TEAZĂ! Inseamnă că vom şti exact de ce parte se află fiecare dintre noi. Înseamnă declararea oficială a poziţiilor noastre. Vreau să vă rog să nu uitaţi niciodată ca în această piaţă s-a hotărît ul­tima soluţie: ÎNCĂ O REVOLU­ŢIE! Sînteţi  siguri că vom învinge?Iar miile de oameni - „Vom în­vinge! Vom învinge!" 9 MAI  1990 []"

 

         România liberă, 9 mai

         / Ce face preşedintele Bush. …face propagandă FSN la Braşov. În afişe puse în pieţe şi confirmate în ziarul Ardealul (editat de FSN Braşov) din 4 mai [IR: ca să nu mai vorbim de răspîndacii de bine] Bush , în vizită în România (şi care l-a primit 46 minute pe Emil Onaca… ), declara : "Sîntem foarte încîntaţi că guvernul Iliescu-Roman a invitat observatori de la naţiunile unite pentru alegeri. Promit că dacă FSN cîştigă alegerile din 20 mai vom acorda României imediat clauza naţiunii cele mai favorizate şi 500 de milioane ajutor, în loc de 100 milioane"

 

TVRL ( 10 mai )

         / Asoc.15 nov'87- Braşov: solidaritate cu P-ţa Universităţii, cu Proclamaţia Timişoara Comunicat- proclamaţie - protest [] Pericolul comunist persistă. Prezenţa nomenclaturii. Criză politică profundă. Manipularea făcută de FSN. a spart unitatea poporului. (Ex. 28 ianuarie, Tg. Mureş, etc.) Faţă de Piaţa Universităţii Bucureşti, de celealte "Golanii" -Timişoara, Iaşi, Constanţa -apel la continuarea luptei .[]

 

România Libera, 11 mai

/ COMUNICAT CĂTRE ŢARĂ. Asociaţia „15 Noiembrie” . " [] După Revoluţie a dispărut conducerea lui Ceauşescu şi a principalilor săi colaboratori dar pericolul comunismului există şi în prezent. Acest pericol este determinat de prezenţa vechilor structuri comuniste în societatea actuală românească;- prezenţa nomenclaturii şi a tuturor celor interesaţi direct în menţinerea tuturor acestor structuri, care le asigură privilegiile cîştigate;- criza profundă politică în care se află iarăşi în momentul de faţă îşi are drept cauză tocmai această stare de lucruri. Criza este accentuată de manipularea la care este supusă întreaga societate de aceste forţe retrograde care tind să-şi ascundă adevăratele intenţii de menţinere şi cîştigare a unei puteri legitime în spatele victoriei Revoluţiei şi cu sprijinul direct al bunei credinţe a maselor. Puterea instalată în ţară a spart unitatea poporului creată de victoria Revoluţiei, împărţind societatea şi învrăjbind-o prin opunerea muncitorilor – intelectualilor, a majorităţii romaneşti - minorităţilor naţionale şi invers. Exemplu, intervenţia minerilor din 29 ianuarie 1990 la Bucureşti şi evenimentele sîngeroase din 19—20 martie de la Tîrgu Mureş. Tot acum se observă cum puterea încearcă să izoleze masele de oameni care manifestează paşnic împotriva comunismului în diferite oraşe ale ţării, manipulîndu-i pe ceilalţi împotriva acestora şi speculînd dorinţa lor de bine şi de linişte în societate. Exemplu manifestaţiile paşnice din Piaţa Universităţii Bucureşti şi din oraşele Timişoara, Constanţa, Arad, Iaşi, Braşov şi altele. [] Oameni ai muncii, care reprezentaţi o forţă socială covîrşitoare şi un capital de energie indispensabilă progresului ţării, sînteţi datori, din aceste motive, să continuaţi lupta de voi începută împotriva comunismului în totalitatea lui. Nu vă opriţi la jumătatea drumului căci forţele care vor menţinerea vechiului regim vor profita imediat, ca şi înainte de Revoluţie, de pasivitatea voastră. [IR: Asociaţia 15 Noiembrie din Braşov a fost liderul naţional al apropierii dintre forţele anticomuniste dezbinate de Front: muncitori şi intelectuali]. Nu vă lăsaţi înşelaţi şi conduşi de zvonurile organizate cu scopul de a vă face să nu vedeţi clar propriile voastre interese! Problemele politice ale ţării ar trebui mai întîi să capete un temei într-o Constituţie, legea fundamentală a ţării. Această lege va stabili de cine va fi condusă ţara, în ce condiţii şi cu ce reprezentanţi. Constituţia ţării va consfinţi instituţiile democratice ale ţării fără de care drepturile şi libertăţile cetăţeanului nu ar putea fi respectate. Nu este necesar ca în momentul de faţă, adică pînă la elaborarea Constituţiei, ţara să aibă preşedinte. Timpul maxim pînă la elaborarea Constituţiei fiind de numai 2 ani şi jumătate, ţara va putea fi condusă de un parlament şi un guvern care să i se subordoneze. Un preşedinte acum constituie pericolul instaurării unei dictaturi personale, care ar putea influenţa elaborarea Constituţiei, cu prevederi care să-i legitimeze puterea. Pentru ieşirea din grava criză politică în care se află ţara propunem următoarea moţiune : — Renunţarea pentru aceasta primă perioadă la funcţia de preşedinte impusă prin legea electorală.— Abrogarea capitolului 7 din legea electorală, privind instituţia preşedintelui, urmînd ca această problemă să fie rezolvată după elaborarea Constituţiei.— Sistemul parlamentar instituit în condiţiile unor alegeri libere şi organizate democratic va asigura guvernarea ţării în această perioadă. Solicităm punerea de urgenţă a moţiunii în discuţia C.P.U.N.-ului, Totodată, chemăm toate forţele  democratice să sprijine această moţiune, care propune o soluţie practică pentru ieşirea din criza politică şi redobîndirea prestigiului internaţional, condiţii indispensabile pentru democratizarea reală a ţării şi asigurarea unui climat de linişte şi pace poporului român atât de greu încercat. Niciodată nu este prea tîrziu."

 

Dreptatea, 12 mai

            De aproape trei săptămiîni. Odette Hanganu şi Mădălina Mincu. Relatare din Piaţa Universităţii. Revista Replica din Braşov a reapărut ca urmare a grevei foamei. Octavian Rădulescu afirma că în agora de pe 22 aprilie se scrie istoria României şi se află adevăratul parlament.[]

 

România liberă, 13 mai. 15 noiembrie nu este de vînzare! Marius Petraşcu. "Deşi cu o publicitate redusă, mitingul de sîmbătă, organizat de asociaţia „15 Noiembrie" din Braşov, şi-a atins scopul. La ora 10, la întîlnirea din faţa Porţii 1 a marii uzine braşovene, de unde a pornit acum doi ani şi jumătate, în zi de alegeri, mar­şul disperat al muncitorilor români, primul cu revendicări în principal politice, cel care avea să aprindă flacăra speranţei noastre că putem scăpa de comunism, nu se afla prea multă lume. Cîteva zeci de oameni, adunaţi în faţa steagurilor noastre cu rană la mijloc.[] În final, în jurul tribunei improvizate, aproximativ 1500 de oameni, scandînd „Jos comunismul !", „Braşovul, Timişoara şi apoi în toată ţara !" „Unitate", „Nu va fie frică, comunismul pică !", „Păcat, păcat, de sîngele vărsat !", i-au aclamat pe eroii de la "15 Noiembrie" şi pe cei care li s-au alăturat braşovenilor, reprezentanţi din Piaţa Operei din Timişoara, din Piaţa Universităţii din Bucureşti din Bucureşti, rugîndu-se Domnului pentru trezirea ade­vărată a tării şi pentru o adevărată libertate.[] Un fapt care a stîrnit, la începutul adunării, rumoare şi zvo­nuri în mulţime : dintr-o maşină cu număr străin, cineva a împrăştiat fluturaşi pro-F.S.N. cu un final frumos : „Partidele istorice vor să vîndă ţara". „Trăiască măreaţa victorie în alegeri a F.S.N. Trăiască Iliescu şi Frontu şi Trandafiru roşu. Jos cu Timişoara şi cu Proclamaţia lor". Cine or fi fost, că români nu puteau fi ? Poliţia nu ne-a putut spune. Poate mîine-poimîine.Vorbitorii s-au completat reciproc şi au fost completaţi de participanţii la miting. Esenţa este tot în lozinci : „Jos nomen­clatura !", „Unde-s, teroriştii ?", „Cine a tras în noi ?", „Nu vrem perestroika !", „Libertate te iubim, ori învingem ori mu­rim", „Braşoveni, treziţi-vă !", „Nu vrem nici un preşedinte !". „Nu sîntem contra alegerilor, spune Vasile Anghel, preşedin­tele asociaţiei dar, pînă ce ţara nu va avea o constituţie, nu avem nevoie de preşedinte. Indiferent ce se întimplă, 15 No­iembrie nu se vinde !". La 15 noiembrie, au spus vorbitorii, s-a luptat contra comunismului, revoluţia nu s-a terminat, nu vrem nici acum comunism, în acest scop, nu ne putem lăsa dezbi­naţi". („Unitate ! Unitate !", se strigă). „E de o mie de ori mai bine să se ridice iar clasa muncitoare şi să învingă, decît să ia puterea încă o dată un pumn de oameni", spune fizicianul bucureştean Gheorghe Stradan. „Yuri, Werner şi Vasile au fost împreună în faţa gloanţelor. Cine vrea să ne dezbine azi şi de ce ?", întreabă retoric Ricu Marian, condamnat la 15 noiembrie („Unitate" se strigă). „La 15 Noiembrie am refuzat să legi­timăm pe cea a unor ticăloşi. Nu vrem ca la 20 mai să o legi­timăm pe cea a unora care nu o merită !", spune Mircea Sevaciuc, preşedintele sindicatului muncitoresc „15 Noiembrie".Şi punctul culminant al întîlnirii : Asociaţia 15 Noiembrie anunţă, în spiritul Comunicatului către ţară publicat anterior, aderarea la Proclamaţia de la Timişoara („Apel din Timişoara — trezeşte, Doamne, ţara !"). Grupuri de veghe, care de la 1 mai (în ciuda unor brutalităţi, care au lăsat urme de sînge pe pavajul acestei pieţe braşovene şi care în noaptea de 11 spre 12 mai au înfiinţat filiala Braşov pentru Proclamaţia de la Timişoara, aflate la miting scandează, iar mulţimea reia acest cuvînt simbol : „Timişoara, Timişoara."O întrebare de la tribună, cu care încheiem : cînd va fi ziua Victoriei revoluţiei române începută la 15 noiembrie ?"

 

            Astra nr 12, mai 90. Dialog cu grupul de veghe (Ioan Georgescu, Ileana Grigore, Mihaela Starcovici, Vasile Gogea, Rodica Stanea, Marius Petrascu, Dan Sandulescu, Adrian Militaru, Alexandru Butnar, Dumitru Stanculescu, Mihaela Murg). Luni 14 mai a avut loc prima întîlnire între reprezentanţii grupului de veghe care manifesta pentru punctele 7 şi 8 din Proclamaţia de la Timişoara şi dl. Emil Stoica, preşedintele CPUN Brasov. I-au fost înmînate următoarele puncte pentru dialog." 1. Declararea judeţului Braşov ca zonă liberă de comunism şi neocomunism, demiterea tuturor celor care au făcut parte din nomenclatură, a securiştilor rămaşi pe funcţii ca şi a persoanelor compromise în cele 5 luni de la declanşarea revoluţiei. 2. Cercetarea evenimentelor din 22-24 decembrie, stabilirea vinovaţilor de crimele comise, judecarea lor publică şi punerea la dispoziţia presei a informaţiilor necesare. 3. Reluarea imediată a emisiunilor postului local de televiziune în condiţii necenzurate. 4. Libertatea presei, eliminarea oricaror forme de cenzura, piedici de ordin tehnic sau boicot a difuzarii presei. 5. Recunoaşterea juridică imediată a grupului de veghe[] 6. Incetarea oricăror încercari de intimidare sau denigrare a acestui grup şi a membrilor lui. 7. Asigurarea unui sediu pentru grup. 8. Un dialog permanent între organele puterii locale şi membrii grupului []". Următoarea întîlnire va avea loc joi 17 mai, ora 15.

            / foto pedepsirea golanilor din Piaţa Sfatului, Braşov 4 mai 1990

            /Foto JL Calderon: 2 mai 1990. Declaraţia grupului de veghe pentru libertate şi democraţie, Braşov, Piaţa Sfatului.

            /Foto JL Calderon: loc de veghe pentru libertate şi democraţie. Piaţa Sfatului Braşov.

            /Foto C. Cojocaru: mitingul Asociaţiei 15 noiembrie 1987, 12 mai 1990. Braşov, Piaţa Sfatului.

 

Strada nr. 7,  mai 1990

/Ce se va întîmpla în România ? Interviuri scurte cu Roxana Costache

George Serban-Timisoara:"Evenimentul alegerilor nu este decit o faza dintr-un proces mult mai amplu. Important e că în România s-a constitut o societate civila a carei promotoare e ANPT. Avind aceasta forta de opoziţie puternica, rezultatele alegerilor nu mai pot fi fatale pentru România . [IR: cît ne-a costat această viziune înţelept-răbdătoare a liderilor de la Timişora? Care nu au înţeles că o revoluţie nu se poate da la foc mic, fără să se stingă. Că drumul spre libertate se face urcînd iute treptele, nu aşteptînd să rodească "speranţa". Societatea civilă, condusă de ANPT, nu a mai putut înteţi focul stins] Mircea Brenciu-Astra Brasov: "Daca vor cistiga Iliescu şi Frontul va avea loc o noua revolutie. Dacă va cistiga numai Iliescu atunci va fi obligat să respecte principiile democratice.".[]

 

            Romania libera, 15 mai. Duminică, 13 mai [] Gavrilescu Gheorghe, muncitor macaragiu, a declarat că refuză o societate dictatorial-fesenistă care „ŞI-A FACUT DRUM CU BÎTELE" ! În Braşov, aceeaşi tactică a „civi­lilor în salopete de muncitori", aplicată şi la Galaţi, Craiova, împotriva muncitorilor auten­tici.[] Dl. Ticu Dumitrescu a povestit ca, în Elveţia, a relatat exact si­tuaţia noastră, lansând, în plus, o întrebare ministrului de in­terne . La Braşov, sîmbătă, o Lada cu nr. sovietic a împrăş­tiat manifeste F.S.N. ; ESTE ACEASTA O DIVERSIUNE ÎN ÎNCERCAREA DE A NE SPE­RIA CU GUVERNUL SOVIE­TIC SAU E CHIAR AJUTORUL PRIETENILOR MAI MARI? Răspunsul se impune clar şi rapid, întrucît Poliţia Braşov a oprit maşina şi a identificat persoanele din interior. E CA­ZUL SĂ LE ŞTIE TOATA ŢA­RA. Apoi manifestanţii au fost anunţaţi că golanii-profesori şi elevi din Tîrgovişte au fost bă­tuţi „în dulcele stil clasic" de mr. Floricel et. co."

 

Romania Libera, 17 mai

         /Conferinta de presa la Procuratura generala. Gh Robu prezinta situaţia şi raspunde la întrebari. 1330 procurori, jumatate femei, neobisnuiti cu rolul de anchetatori, pe care nu l-au avut pînă în 1990. Supraveghează cecetarea penala facuta de Politie în 34193 dosare. 50 000 persoane în audienta, 16 000 persoane audiate, 196 recursuri extraordinare, 80% în favoarea inculpatilor, de exemplu achitarea a 61 manifestanţi de la Brasov-1987, 14 din Valea Jiului. Evenimentele din decembrie judecate la procuratura militara- 4015 cauze, 440 inculpati, 163 pentru infractiuni contra persoanei,1543 cauze în cercetare, 74 persoane trimise în judecata,  17 persoane condamnate. Evident nu fac faţă, crede că ar fi utila o colaborare cu SRI, sau aparitia unei politii judiciare. Admite că după 22 dec procuratura s-a implicat slab, Gh Diaconescu fiind responsabil de asta. . [IR: Pentru a muta (în boxă) oceanul fărădelegilor , procuratura a fost înarmată cu cîteva linguri. Toată lumea mirîndu-se că nu reuşeşte... ]

 

Revista "22". Avatarurile dialogului din Brasov. Gabriela Adamesteanu. Pe 17 mai Frontul a organizat un miting electoral în Piaţa Sfatului, locul în care se manifesta pasnic, de la 1 mai, grupul de veghe şi libertate din Brasov, în semn de adeziune la proclamaţia de la Timişoara . Dintre cei 1500 de adepti FSN , doar doua, trei sute agresivi, au încercat să ia cu asalt zona delimitata în care se afla grupul de veghe. La ora 18.10, politia , dispusa în trei cordoane a cerut grupului să parasească Piaţa , argumentînd că au ordin să-i protejeze doar pinala ora 18. În timp ce grupul, din maxim 100 de persoane , era evacuat, peste cordonul de politie fesenistii aruncau cu bete şi pietre. Deşi acolo stationau dube ale politiei, nu a fost arestat nimeni. Inarmati cu bite, grupe de fesenisti au patrulat apoi în oraş de la Steagul Rosu pînă la Tractorul, cautîndu-i pe membrii grupului de veghe pînă la 4 dimineata. Zona de veghe a fost devastata, mica tribuna distrusa iar la ruperea afiselor grupului se pare că a participat chiar dl. Emil Stoica, preşedintele CPUN, cel care demarase cu patru zile în urma dialogul cu grupul de veghe. Relatarea este facuta de Vasile Gogea, care afirma că grupul este hotarit să-şi continuie acţiunea.

Replica- Brasov. nr 13 19 mai 1990. Animals. Horia Salca. Mitingul FSN din 17 mai s-a terminat cu agresarea zonei libere de neocomunism din Piaţa sfatului, facuta cu sprijinul Politiei. Multi tigani printre agresori. Oameni fanatizati (mama fesenista: "sa am un copil ca astia, să fie contra d-lui Iliescu i-as taia noaptea gitul cu briciul! " [IR: Şi nu glumea! De aceea trebuie căutaţi adevăraţii vinovaţi, cei care au adus-o în acest hal ]

            (Epoca, II-7, 25 feb-3 mart 91. "Pe 17 mai cete inarmate cu bite i-au fugarit pe "golanii" din Piaţa Sfatului şi pînă tirziu noaptea oraşul a vuit în scrîşnetul camioanelor plecate la vinatoare de oameni" )

 

Replica , Braşov nr. 13 din 19 mai , Cum a fost la Uni-Fun. Codrin Coman. Istorie în patru timpi. []

 

Europa Liberă (22 mai )

         Braşov: Zonă liberă de neocomunism

Vasile Gogea: La Braşov, s-au făcut paşi concreţi de dialog cu CPUN-Braşov ..A III-a reuniune cu autorităţile de stat din Braşov. Acest dialog, lansat la 14 mai, avea 8 puncte:- Judeţul Braşov - fără comunism; - Demiterea nomenclaturiştilor compromişi (s-au făcut paşi pozitivi în dialog: s-a dat lista ultimului birou PCR; s-a dat lista cu locul lor de muncă ) - Schimbarea denumirilor străzilor; - Inventarul fostei gospodării de partid; - Lista locuinţelor nomenclaturiştilor; - Cheltuielile abuzive pentru clanul Ceauşescu

Braşovul face Apel la celelalte zone de veghe pentru dialog, pt. rezolvare concretă.

Alegerile, din păcate, au fost fraudate (tipăriri suplimentare de buletine). Dublă fraudă politică începută la 22 dec. ' 89: substituirea PCR cu FSN . Fraudă istorică, la fel că în '46. ...Este tragic. Am votat liber, pentru neocomunism! Minoritatea oamenilor lucizi nu este apărată. Poporul a fost înşelat simplu şi perfid. Este o tragedie pentru acest popor traumatizat. Piaţa Universităţii din Bucureşti, prin lipsa de proiect pozitiv, a avut un efect pe dos! Radicalismul exclusiv al mitingului a întărit afluxul spre FSN! A fost reacţia lor de contraofensivă.[...] Radicalismul din Piaţa Universităţii a atins cote maximale. Piaţa se află într-o situaţie dramatică. Altfel, dacă va continua aşa, dl. Iliescu îi poate lăsa aşa...[...]

 

            Dreptatea, 23 mai. Ziua abuzurilor electorale libere din România

[]-Braşov: secţia 9 s-au terminat buletinele cu mult înainte de încheierea votării. 400 de persoane nu au mai votat. La Codlea în noptea dinaintea alegerilor, sediul PNŢ a fost incendiat. În Com Cristian, primarul a aratat tuturor cum se stampilează un buletin de vot, (pe trandafir). Comuna Vama Buzului a refuzat delegatul PNŢului.

 

Mărturie LD-jur 5

          24 mai. Aceeaşi masă mare de "golani" de toate vârstele. Tineri, studenţi, liceeni (Liceele Haşdeu, M.Viteazul ). Au venit "golanii" din ţară şi vorbesc la microfon: primarul din Săpânţa, student din Constanţa , din Călăraşi, Cluj, Braşov. Din Bucureşti, au vorbit: I. Alexandru şi părintele Galeriu. Au vorbit şi doi americani. []

 

TVRL( 26 mai )

         /Procesul Nicu Ceauşescu ( partea I ) Ora 9,30. Preşed. completului de judecată- Doru Viorel Ursu

- Nicu Ceauşescu: Cred că se referea la măsurile de ordine; la Congresul XIV s-a vorbit ceva despre "Planul unic de acţiune", pe care el l-a semnat şi aprobat pentru Sibiu . Dar nu cunoaşte conţinutul acelui Plan, deşi l-a semnat şi aprobat în 1988. Nu ştia că, pe baza unui Ordin al Ministerului de Interne, s-au făcut în fiecare judeţ "Planuri unice de acţiune" pentru păstrarea ordinii publice [ATENTIE: folosit din plin în 1990]. Nu crede că este vreo legătură între evenimentele din Braşov ( nov.'87 ) şi Planul unic ( iunie '88 ) ... Probabil cei de la MAI, criticaţi că nu au intervenit în nov.'87, au hotărât să ia aceste măsuri locale. Inclusiv pe cale de represiune. Ordinul semnat de el, era doar "un paravan" pentru MAI. [ LD: ipoteză de investigaţie interesantă: oare nu aceste Planuri unice de acţiune au stat la baza intervenţiilor represive din 1990 ,începând cu contrarevoluţia şi cu contramanifestaţiile? ]

Mărturie LD-jur5: Din "misterele " revoluţiei

            Emisiunea se opreşte aici. Este ora 2 noaptea. Am momente când vreau să renunţ la consemnări, dar încerc să pricep pe cine vrea justiţia ( deci puterea ) să înfunde şi pe cine să salveze; mă interesează enorm mecanismul represiunii, continuitatea lui după 22 decembrie '89; încerc să pricep, prin asta, de ce sunt trenate procesele şi dacă se va putea afla, vreodată, cine-a tras, după 22? Şi de ce se dă acum noapte de noapte, procesul lui Nicu? Din depoziţia lui Dragomir am o revelaţie: contraloviturile din 11 ian, 28/29 ian, 18/ 19 febr , 19/20 martie s-au făcut pe baza planurilor existente din 1987, de la revolta din Braşov

 

            TVR 31 mai

            /Procesul lui Nicu Ceauşescu ( V) / Postelnicu

- Postelnicu: Primsecretarul este preşedintele Consiliului Apărării. Deci erau subordonaţi. ...Cf Planului aprobat de Nicolae Ceauşescu, a Ordinului 3 dat de Coman în iunie 1988, privind liniştea şi ordinea publică - semnat de Nicolae Ceauşescu, ministr de Interne, Ion Coman, şeful MSt M ş.a. - putea folosi acest drept şi un prim-secretar, numai că organele trebuiau să raporteze ierarhiei superioare.

[]- Postelnicu (se bâlbâie, se contrazice): Acest ordin s-a dat după manifestaţia de la Braşov, din nov.87.

 

            TVR 3 iunie

         Mărturie LD-jur 5. Transmisiunea cu procesul lui Nicu s-a terminat la ora 4,30 dimineaţă. [] Îmi convine "studiul de caz" Sibiul, pentru că, fiind implicat un Ceauşescu, procesul ( procurorul, judecătorul, dar şi martorii ) a căutat să radiografieze mecanismul instituţional al represiunii, pe orizontale instituţionale şi pe ierarhii verticale. Revelaţia mea: folosirea ( de fapt continuarea ) aceluiaşi mecanism, aceluiaşi şablon, aceloraşi structuri, la reprimarea manifestaţiilor din 1990. Ordinul 2006 / 1988, Planul Unic de Acţiune, Comandamentul Unic - după revoltele din Valea Jiului şi Braşov - folosit intact de instituţiile care şi-au schimbat doar numele: FSN ( ex PCR ) - SRI ( ex-Securitate ) - MAI -Poliţie ( ex-Miliţie ) -Minerii, IMGBiştii ( ex -Gărzile patriotice ).[]

 

            Mileniul trei, nr. 6 din 23-30 mai. Vocile întorşilor din noapte. Reportaj privind unii dintre ranitii revolutiei intilniti în Piata Universitatii (reprezentanti ai asociatiei luptatorilor şi ranitilor din decembrie.)"[] CANTARAGIU V, rănit pe 23 decembrie la Braşov, trăgîndu-se asupra lui din hotelul Ca­pitol. A fost tratat tot în Italia; el reprezintă în Piaţă una din vocile Braşovului, şi ei ală­turaţi prin convingeri „Golaniadei" bucureştene.

 

            România literara, 7 iunie. „De tot ce înţeleg sînt vinovată..." Ana Blandiana. "[] Principalul lucru pe care I-am înţeles a fost că numai solidaritatea ne poate salva, fără ca această disperată înţelegere să reprezinte un cît de mic pas înspre unirea curajurilor noastre individuale, onestităţilor noastre particulare, independentelor noastre pe cont propriu. Faliile care sfîşie la această oră societatea sînt continuarea şi exacerbarea fisurilor vechi născute din efortul zadarnic de a ne ridica la nivelul propriei noastre înţelegeri. Am lipsit, simbolic vorbind, din Valea Jiului şi de la Braşov, şi golul acelei absenţe din locurile unde ar fi fost atita nevoie de noi ne reverberează gîndurile de acum, deformîndu-le în ecouri monstruoase. Celebra noastră rezistenţă pasivă a presupus o tăcere care, iată, refuză să se lase înlocuită de dialog şi din care, descoperim cu spaimă acum, fiecare a înţeles altceva. Pentru a putea pune de acord şi pentru a putea pune la un loc toate aceste înţelegeri va fi nevoie să ne redefinim noţiunile şi faptele. Chiar şi pe cele pe care nu am fost în stare să le trăim." [IR: Mulţi s-au arătat solidari cu vedetele culturale. Ele însă au mimat solidaritatea cu plebea, din vîrful buzelor. ]

 

Rom Libera, 12 iunie - Ministrului Apararii, Victor Stanculescu (Tocan Viorel, Jorj Gh.) cadrele din garnizoana Brasov sint alaturi de dorintele CADA şi doresc ca sa fie cunoscut adevarul despre participarea armatei la revolutie [IR : 14 iun TVR anunţă dizolvarea CADA !!! Urmează un lanţ de diversiuni care compromit şi marginalizează CADA. Aşadar, 13-16 iunie este un episod central, nefast, şi în războiul de eliberare şi emancipare a armatei române. Intervenţia reţinută a armatei la 13 iunie , parţial datorată luptei CADA, stîrneşte nemulţumirea puterii. V. Stănculescu începe să fie contestat, se observă în sfîrşit că a participat la reprimarea de la Timişoara (dezbaterile ulterioare ale procesului atestînd evidenţa), se pune accentul pe cooperarea armatei cu Ministerul de interne întru asigurarea ordinii …. ]

 

            Romania Mare, 3 aug. Aventurile unui procuror general. I Dan Ioan Mirescu. Proaspat demis din procuratura, ataca furibund pe Gh Robu. Lunga lista de indiscretiii si murdarii despre viata sa personala si de familie. A fost instalat de Dumitru Mazilu. A construit sub el urmatoarea piramida care s-a ocupat de cazul Marian Munteanu : Dragulin Vasile, adjunct- ultimul secretar de partid din procuratura, gimnast la congresul 14, directorul Aurica Comsa- secretar de partid din procuratura generala apropiat al lui Pacoste, reprimator fruntas al revolutionarilor din Brasov, Carp Dumitru- procuror militar, anchetator la Brasov (a anchetat pe Farcas, Voinea, State, Sirbu), avansat maior si numit procuror sef al procuraturii militare Bucuresti, Dan Ion - colonel anchetator la Brasov (s-a ocupat de Genetici, Nicutari, Puscasu) avansat general maior si numit director si in fine procurorul care s-a ocupat direct de dosarul Marian Munteanu : Dinu Emil - fost ofiter de securitate. Robu a aprobat represiunea nejustificata din 12 iunie. Mirescu a fost in Piata pe 13 iunie si poate depune marturie ca Marian Munteanu a indemnat la calm si non-violenta pe cei care voiau arestatii (printre care multi au fost privati de libertate fara nici o justificare si forma legala). Acealasi Dinu Emil care sub conducerea lui Robu si supravegherea lui Manea Vasile a mai condus prost dosarul 18 februarie. Si alte dosare au fost compromise. [IR: ne putem lesne imagina labirintul informaţional de şantaj, din această izbucnire la suprafaţă)]

            Romania Mare, 24 aug. Aventurile unui procuror general. II Dan Ioan Mirescu.  Cere demiterea lui Robu (pentru asta a fost el demis). [] Gestiunea scandaloasa a dosarului CPex. Procesul separat al lui Iulian Vlad si cel intentat acestuia de Dumitru Mazilu. Lt Colonel Vasile Stanca trimite in justitie membrii CC dupa ce a anchetat revolutionari de la Brasov.

Tineretul liber. 24 Aug. Procuratura apara legalitatea fara obtiuni politice. Intreviu luat de Horia Alexandrescu lui Gh Robu.  Dezminte calomniile lui Dan Ioan Mirescu.  A fost concediat datorita , printre altele, modului inadmisibil in care a condus dosarul Gh. Samoilescu, nevinovat condamnat la 25 ani inchisoare, ceea ce i-a determinat parintii sa se sinucida. Gh Iancu s-a transferat, nu a fost demis. Ajutoarele sale sint oameni de calitate care s-au pus in slujba revolutiei de la inceput. Procuratura avea obligatia sa ceara masurile din 13 iunie dimineata. Se va finaliza rechizitoriul pentru 29 inculpati din care 15 fara ocupatie si 6 cu antecedente penale. Mai sint retinuti 134, din care 51 fara ocupatie si 25 cu antecedente. [IR: vezi si Rom libera 25 aug; tehnica de selectie a procuraturii îi demonstreaza tezele: mica infracţionalitate, etc].

 Romania mare, 31 aug. Aventurile unui procuror general. III Dan Ioan Mirescu. Noi murdarii despre viata privata a lui Robu. Dosarul lui de cadre [pentru Romania mare nu e o prolema accesul la arhive]

Romania Mare. 7 sep Aventurile unui procuror general.  Dan Ioan Mirescu. Promovarea tortionarilor brasovenilor la procuratura.

            Romania Mare. 14 sep Aventurile unui procuror general. VI Dan Ioan Mirescu. Discursul incepe cu nevinovatia lui Marian Munteanu si Toader Stetca si se termina cu abuzurile impotriva Polianei Cristescu, celor 4 securisti ai lui Ceausescu si celor din CPex...

            Romania Mare. 21 sep Aventurile unui procuror general. VII Dan Ioan Mirescu. "V-ati facut de ris motivind recursul impotriva achitarii celor 4 ofiteri din garda prezidentiala"

            Romania Mare. 12 oct Aventurile unui procuror general. IX Dan Ioan Mirescu. Prezentare minutioasa a colaboratorilor lui Robu. Toti fosti secretari PCR tortionari ai celor de la Brasov, etc.

            Romania Mare. 19 oct Aventurile unui procuror general. X Dan Ioan Mirescu. Revine asupra reprimarii de la Brasov de catre oamenii promovati de Robu. Cererile celor din asociatia 15 noiembrie. Insuficienta ideii ca " lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii".  De fapt brasovenii reparau o reparatie completa si adevarul. E tocat Nicolae Cochinescu despre care R Mare stie tot, si ce a facut in 1942, in detaliu ...  Nicolae Urca - Sibiu, ca si la ceilalti, se stie si unde a mincat si a baut...Trece la dosarul Caransebes, unde 11 ofiteri sint acuzati ca au deschis foc asupra multimii, dar procuratura nu a facut experiza balistica a gloantelor gasite in corpurile ranitilor si celui decedat, Cimpoies Viorel. Cei 11 militieni se aparau, etc

Romania libera, 5 ianuarie 91. 15 noiembrie Brasov. Relatarea intilnirii de pe 21 noiembrie 1990 de la Brasov intre delegatii asociatiei 15 noiembrie 1987 si procurorul general al Romaniei in care s-a discutat modul in care ar trebui rezolvat corect dosarul celor 61 de brasoveni judecati in 1987.            

Romania Mare nr 25, 23 nov

            /Curier juridic. Dan Ioan Mirescu. Aniversarea din 15 noiembrie a adus din nou in discutie nedreptatea facuta brasovenilor prin lipsa de profesionalism a Procurorului general. Acesta a facut un recurs formal si penibil pentru a casa sentinta din 1987 in loc sa ancheteze contributia calailor Brasovului, procurorii: Stanca, Carp, Olteanu, Comsa si ofiterii din Ministerul de Interne Dumitrescu, Budu, etc. Asociatia 15 noiembrie a protestat vehement impotriva incercarilor lui Gh. Robu de a-si explica demisia pe sema atacurilor din România Mare cind in realitate ea s-a datorat mentinerii in functie a celor amintiti. Pe faţa procurorului general apar continuu noi pete. Curtea Suprema de Justitie pune in libertate rind pe rind pe cei  trimisi in justitie fara motiv de respectivul procuror: conducatorii militiei si securitatii din Sibiu, acuzati de complicitate la genocid fara nici-un temei; Nicu Ceausescu, condamnat la instigare la omor desi nu se mai vede pe cine a instigat. (In schimb procuratura nu a facut nimic  pentru anchetarea celui care a atentat la viata lui Nicu Ceausescu), etc. se mai adauga multe abuzuri, cum ar fi cei 11 militieni arestati de la Caransebes sub acuzatia de genocid, cei 4 ofiteri din garda prezidentiala, achitati si ei intre timp, civilii trimisi in judecata pentru evenimentele din 13 iunie de la Miercurea Ciuc, eliberati intre timp, cei retinuti pentru 18 febr, sau 13-15 iunie, arestarea nejustificata a lui Marian Munteanu si a primarului din Sapinta, a membrilor familiei Ceausescu, etc. Toate culminind cu chemarea in instanta a revistei România Mare si a lui Corneliu Vadim Tudor [ IR: Un adevărat curs de talmeş-balmeş, amestecînd criminalii lui Ceauşescu cu victimele represiunii post-comuniste].

 

         Romania Libera, 28 august. Cei 61 de la Brasov. Asociatia 15 noiembrie. Scrisoarea deschisa adresata guvernului si procurorului general al Romaniei.  Nu sint de acord cu modul in care procuratura gnerala a rezolvat cazul. Casarea sentintei din 3 dec.87 prin care erau condamnati pentru infractiuni de tulburare a linistii publice si huliganism, operata pe 23 februarie 1990 de Curtea Suprema de justitie, nu-i satisface. Pe de-o parte, pentru ca nu corecteza statutul lor real de detinuti politici si pe de alta pentru ca nu le repara pierderile. Ar fi trebuit facut un proces care sa scoata la lumina adevarul depspre cele intimplate la Brasov in 87 si sa releve responsabilitatea pentru abuzurile facute atunci de catre PCR, procuratura, etc. au adresat un memoriu in acest sens pe 30 ianuarie primului ministru in urma caruia s-a facut respectiva casare.

Romania libera, 11 octombrie. Memoriu adresat procurorului general al Romaniei. Asociatia 15 noiembrie. Cei 61 de oameni condamnati in 1987 cer tratarea corespunzatoare a cazului lor, recunoasterea faptului ca au fost detinuti politici si determinarea responsabilitatii pentru procesul ce le-a fost inscenat.

Romania libera 13 octombrie. Raspunsul Procurorului general  Gheorghe Robu la memoriul Asociatiei 15 noiembrie publicat la 11 octombrie. Imediat dupa revolutie procuratura a avut initiativa declararii unor recursuri extraordinare prin care a cerut curtii supreme de justitie achitarea unor inculpati. Printre aceste cazuri au fost tratate si procesele pentru evenimentele din Valea Jiului 1977 si Brasov 1987. La data de 31 ianuarie au declarat recurs extraordinar pentru sentinta care a nedreptatit 61 de muncitori brasoveni. Aratind in expunerea de motive ca a fost vorba de nemultumiri justificate si nu de acte huliganice. Cerind deci achitarea pentru infractiunile sanctionate pe nedrept. Curtea Suprema de Justitie, prin decizia 171 din februarie a acceptat recursul extraordinar , apreciind ca activitatea retinuta de instanta de fond nu constituie infractiune. Prin decretul lege nr. 3 din 4 ianuarie 90, CFSN a hotarit printre altele amnisitierea infractiunilor politice prevazute in codul penal. Actiunile brasovenilor pot fi incadrate in ceea ce se intelege prin infractiuni politice in cadrul acestui decret-lege. In consecinta, calitatea de fosti detinuti politici decurge din prevederile legii si nu este necesara atestarea ei judecatoreasca.  [IR: asta e cînd nu duci o revoluţie la capăt, eşti silit să te resemnezi la resturi de justiţie; fosta nomenclatură din justiţie a început să mai ierte cîte un anticomunist…]

         /Scrisoare deschisa. Procurorului General. Un grup de magistrati brasoveni. Ei au fost la originea recursului extraordinar facut de procuratura in ianuarie 90. In legatura cu raspunsul din 13 oct la memoriul asociatiei 15 noi. atrag atentia ca e nevoie de o reala reparatie morala a eroilor de la Brasov. Decizia nr 171 din 23 feb 1990 este inacceptabila si trebuie anulata de un nou recurs extraordinar. Ea s-a facut pe baza aceluiasi dosar masluit de la un cap la altul care a dus la condamnare. Trebuie scoase la lumina documentele dosite pentru a ascunde caracterul politic al miscarii. Si judecat public dosarul REAL a ceea ce s-a intimplat la Brasov.

 

         "15 noiembrie"-Brasov,  nr. 3 sept 90

         Mare experiment psihologic pe stadionul Tractorul. Iosif Gh. Descrie modul in care a fost hipnotozata masa celor 14 mii revoltati, care trecusera si peste sindicatele dispuse la concesii si tratative (curele de transmisie?).

         Cronica unui oras aminat. Relatare de la mitingul de pe stadion- din 22 august . Artur Larion. Luarile de cuvint demagogice ale membrilor guvernului si efectul lor amortitor.

         La Brasov clasa muncitoare merge de-a dreptul in paradis. Marius Petrescu. Relatare de la miting si intilnirea cu S Nicolaescu.

 

         Zig -Zag nr. 25,  28 aug- 5sep 90

         Televiziunea si actorul au salvat "Tractorul". Petre Barbu. Relatarea grevei de la Tractorul Brasov. Montaje Tv regizate de Sergiu Nicolaescu. Mituirea grevistilor cu produse de consum trimise spre Brasov. 15.3 milioane de dolari alocati pentru ca fabrica sa importe cele necesare continuarii productei (rezultatul destructurarii economiei)

 

            Dreptatea 12 sep. (din La libre Belgique).  Bucurestiul se straduieste sa astupe bresele. 5 zile de manifestatii in Piata Universitatii cerind demisia presedintelui au condus la 80 de arestati si la interzicerea oricarei manifestatii in centrul capitalei. 10 mii de muncitori erau in greva la Tractorul Brasov pe 28 august.

 

            Revista 22, 14 septembrie

            /Primul ministru huiduit de muncitori la Brasov. Horatiu Pepine. Relatare de la intilnirea tensionata a primului ministru cu muncitorii de la Tractorul Brasov. Acestia, impreuna cu directorul lor reclama dezorganizarea totala a productiei din cauza intreruperii circuitelor de aprovizionare iar primul ministru le raspunde ca vremea gestiunii centralizate a apus si sa se descurce cum pot, au libertate deplina. Combinatul Siderurgic din Galati, principalul lor furnizor, isi trimite acum produsele in Vest. Nu au valuta pentru a cumpara direct din occident. Vechiul sistem economic centralizat este descompus intr-un mod iresponsabil.

 

Dreptatea, 28 august. Apel si anunt de constituire a Aliantei democratice antitotalitare de la Brasov: PNTcd, PNL, PND, Grupul Opinia. Dreptatea, 28 aug. Anuntul constituirii Forumurilor Democratice Antitotalitare din Brasov (22 aug)  si Tg Mures.

8 sept Adevarul

         /CADA se schimba dar nu se goleste. Colonel Aurelian Tatomir. Infiereaza reaparitia comunicatelor CADA si ale Actiunii pentru Dreptate militara interzise prin comunicatul MApN din 14 iunie. Cere masuri drastice de pedepsire , condamnari in instanta si legi noi date de parlament.

         / Brasov. Ce s-a cistigat pentru democratie se poate pierde prin anarhie. Al Gavrilescu. Este infierata activitatea militanta sindicalista care a dus la greva de la Tractorul. Nevoia de pace si munca. S-a schimbat macazul: muncitorimea nu mai e luminata ci retrograda. Se recunosc chiar si "erorile" guvernarii de a fi dat prea multe cadouri unor oameni care nu vor sa munceasca.

 

         Romania libera , 31 august. Anunt de constituire a FIR Brasov.

        

         Dreptatea , 7 septembrie.

         / Expunere de principii. Alianta democratica antitotalitara din Brasov. Platforma aliantei.

         /Brasovul protesteaza. Protestele sindicale de la IJTL si Tractorul au determinat Miscarea 15 noiembrie sa organizeze o serie de activitati printre care si intilnirea rezistentei romane.

Dreptatea, 11 septembrie. Situatia e albastra. Alexandru Ganea. Reportaj din Brasov. Atmosfera din oras, tensiunea creata de mizeria sociala, degringolada economica, raminerea la putere a nomenlaturii si nerepararea abuzurilor din 87

 

Dreptatea, 11 sept si Romania libera ,11 septembrie. Comunicat. "In zilele de 7-8 septembrie a avut loc la Brasov din intiativa Mişcarii 15 noiembrie 1987, prima intrunire a Rezistentei romane.            Au participat: Societatea Timisoara, GDS, AFDPR, GID, CADA, FDA Cluj, Liga Pentru Europe Tg.Mures, Liga Studentilor din UB, Liga Studentilor din IPB, Delegatia minerilor din Valea Jiului participanti la grevele din 1977, Asociatia 21 decembrie Bucuresti, Asociatia Libertatea, Federatia Solidaritatea, sindicatul 22 decembrie Zarnesti, Asociatia 15 noiembrie 1977 si reprezentanti ai Presei Independente: Romania libera, "2", Expres, Atlas, "NU", Opinia, Baricada, Viitorul, Timpul capitalei, Catavencu, Alutus, Gazeta de Transilvania, Astra 15 noiembrie, reprezentanti din partea studiourilor de televiziune Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov. Participantii la acest dialog constata ca dupa revolutie incalcarea drepturilor fundamentale ale omului nu a incetat. [] Guvernul trebuie sa trateze cu atentie problemele drepturilor omului si sa asigure in cel mai scurt timp conditii pentru respectarea lor integrala. [] Participantii considera necesara modificarea codului de procedura penala in sensul alinierii lui la legislatia internationala. Constatam cu ingrijorarea cresterea fara precedent a emigratiei. [] Guvernul este singurul in masura sa ia masurile necesare pentru a stopa tendinta de emigrare in masa cit si intoarcerea celor plecati pina la data prezentului comunicat. Niciodata Romania nu s-a aflat intr-o situatie economica atit de grava. Dezorganizarea completa a activitatii industriale, politica agrara lipsita de claritate si fermitate, cresterea accelerata a preturilor, nefolosirea eficienta si completa a fortei de munca, discriminarile din politica salariala, penuria de alimente sint simptome ale crizei economice pe care o traverseaza tara noastra. In fata acestei situatii guvernul intirzie sa aplice chiar si acele reforme economice promise in programul sau.  [] singura iesire din aceasta situatie este punerea in practica a unui program ferm de trecere la economia de piata. In ultima perioada se afirma tot mai des ca romanii nu mai muncesc. Respingem cu hotarire vehicularea acestei aprecieri eronate. Cauza ineficientei muncii o gasim in haosul economic creat de guvern. [] Pe linga punctele anuntate in agenda intrunirii, participantii au pus in discutie si alte probleme de interes major: necesitatea stabilirii adevarului cu privire la evenimentele din Bucuresti din zilele de 13, 14 si 15 iunie 1990 si informarea prompta si corecta a opiniei publice; a fost subliniata raspunderea ce revine comisiei parlamentare de ancheta. [] Cu privire la situatia critica din Maramures, Sapinta, semnatarii acestui comunicat declara ca urmaresc cu atentie desfasurarea evenimentelor si iau o pozitie neta in apararea taranilor in lupta cu abuzurile administratiei. Totodata apreciaza ca desfasurarea acestui proces la Brasov, pe linga faptul caeste nejustificata, poate crea tensiuni suplimentare intr-un oras si asa confruntat cu tensiuni sociale deosebite. Luind cunostinta de Frontul popular din republica Moldova, ne raliem cererilor acestuia si le sustinem ca fiind intemeiate istoric. Apreciem ca pozitiva atitudinea de peincipiu a CADA, dupa care armata nu trebuie sa fie implicata nici-un fel in viata politica. [] Participantii sprijina continuarea activitatii CADA. Constatam caracterul nociv al campaniilor de presa duse de unele ziare, precum si de multe din programele TVR. [] Minciuna destabilizeaza tara, nu adevarul. Atragem atentia asupra existentei unui proces de dezbinare etnica, sociala, profesionala, confesionala, cit si in interiorul fiecarei categorii in parte, in scopul deturnarii atentiei de la gravele probleme cu care sintem confruntati. In fata acestor fenomene negative participantii au aratat necesitatea solidarizarii tuturor celor care sprijina democratizarea societatii romanesti. [] exista o singura iesire din dezastrul politic, economic , social si moral: solidarizarea noastra in apararea drepturilor universale ale omului, singura garantie a libertatii. Dat la Brasov, azi 8 septembrie 1990."

            15 noiembrie nr. 4 din septembrie 1990.

            /Intrunirea rezistentei romane de la stadiul de concept la realizare. Relatare si explicare a intrunirii de pe 8-9 septembrie. [IR : Iniţiativa aceasta este esenţială, din mai multe puncte de vedere. Ea a reprezentat cea mai inspirată reacţie faţă de manevra puterii, de invrăjbire a celor de care îi era teama: intelectualitatea contestatară- pe de o parte şi muncitorimea ce urma a fi aruncatî în mizerie- pe alta. Folosind capitalul de imagine dual, anticomunist si muncitoresc, şi prilejul comemorării rezistenţei, sub toate formele ei, asociaţia 15 noiembrie a încercat să elimine crevasa care se crease la 14 iunie între cei ironizaţi că muncesc fără să gîndească şi cei acuzaţi că gîndesc fără să muncească. Modul în care a fost tratat Mircea Sevaciuc după întîlnirea de la Braşov arată cît de mult i-a speriat pe fesenişti eventualitatea alianţei între forţele care puteau opune rezistenţă. Diversiunile puterii nu pot însă explica singure eşuarea tentativei de unificare a rezistenţei făcută pe 8-9 septembrie 1990. De ce nu s-au ţinut promisiunile de cooperare, conducerea Alianţei Civice desolidarizîndu-se de protestul minerilor din 1991, pentru ca apoi să se ajungă la judecarea lui Cozma sub regim CRD, pentru răsturnarea criminalului guvern Roman? La sugestia "personalităţilor" de la Bucureşti s-au apucat luptătorii din Braşov de comemorări sterile şi "tribunale morale", în loc să intre în lupta cu Contrarevoluţia, întru apărarea economiei devastate de FSN? Probabil că organizatorii ştiu explicaţia, pe care. după 20 de ani, ar trebui să o facă publică, pentru a se putea face un bilanţ corect.  ]

            /Nu imaginea Romaniei trebuie schimbata ci Romania. Marian Munteanu. A fost si el muncitor lucrind 4 ani in subteran cu casca. Pe 21 decembrie tinerii au iesi in strada in Piata Universitatii, ridicindu-se impotriva sistemului comunist. "Apoi, dupa 22 decembrie, dupa cum se stie au avut loc  anumite procese de transformare a societatii. Felul in care aceste procese, felul in care au fost create structurile de conducere au nemultumit pe exact acei oameni legitimati prin actul lor de curaj impotriva comunismului." Ne-am vindecat de frica dar televiziunea a invrajbit tara. Ea e vinovata de ce s-a intimplat, impreuna cu ziarele "Adevarul", Azi, Dimineata si Libertatea care au dezinformat sistematic. Intregii tari i-a fost prezentata o imagine deformata despre Piata Universitatii. "Noi dispunem de aproxoimativ 150 de ore de filmari video, de inregistrari facute in perioada 24 aprilie-24 mai" . Minerii care au intrat in universitate pe 14 iunie credeau sincer ca studentii sint legionari si drogati. Ca in piata e un mare pericol pentru popor. Presa si televiziunea sint vinovate pentru aceasta intoxicare. "Vinovati sint cei care i-au mintit sistematic, vinovati sint cei care si-au batut joc de credulitatea lor." Tinind cont de  aceasta studentii vor intinde mina fiind dispusi la dialog.

            /Guvernul ne-a marit salariul, dar ne-a marit si norma. Interviu cu Rus Nicolae, realizat de Alexandru Savastru. Este lider sindical, miner. Munca in mina este infernala si maririle de salariii se justifica. Nu crede ca mai sint securisti in mina. Ei au disparut la 5 minute dupa plecarea lui Ceausescu. Azi, cine i-ar mai putea sili sa lucreze in subteran? Nu trebuiau sa mearga la Bucuresti sa-i bata pe studenti pentru ca sint in opozitie. " Puteam foarte bine sa-i batem pe-ai nostri de acasa care vroiau sa voteze cu Ratiu. [] La noi la Lupeni avem doar 6 politisti care se ocupa de evidenta, de circulatie. Ordinea publica o asiguram cu baieti de-ai nostri care imbracati in uniforme de garzi, patruleaza prin oras.[] Ii vom da pe mina procuraturii pe cei care sint vinovati. Vor fi judecati de noi si pedepsiti dupa lege. A venit in Valea Jiului Comisia parlamentara de ancheta a evenimentelior din 13-15 iunie, cu o lista de mineri vinovati de violente. Cel putin 80% din cei de pe lista nu figureaza printre angajatii minelor din vale."

            /Dragos Pislaru, actor, Bucuresti."Ceea ce se petrece la Brasov este un inceput. Un exemplu al puterii curate, dezinteresate, epurate de trufie. Este un inceput care va dezvolta, va spori binele, neasteptat de mult."

            /Dialog intre Ana Blandiana si Miron Cozma. AB: eu consider ca minerii au fost mai jigniti inca decit intelectualii prin ce s-a intimplat. Pentru ca intelectualii au fost cei loviti dar minerii au fost indusi in eroare si pusi sa loveasca. []" CM: Asta este adevarul. AB: Asta as vrea sa le spuneti minerilor pentru ca pe dvs. va inteleg mai bine decit pe noi. CM: Noi avem o misiune deosebita. Noi trebuie sa-i educam. [] Mi-e mila intr-adevar de ceea ce o sa se intimple de acum incolo, daca nu reusiti sa judecati asa cum am spus si sa ma sprijiniti pe mine sa incerc ca pe acei oameni sa-i fac sa priceapa, sa-i educam sa ajunga la intelegerea democratiei reale."

            /Program guvernamental liberalizator intr-un stat totalitar. "Programul rezistentei romane a fost dezbaterea in jurul a 4 puncte: 1. respectarea drepturilor universale ale omului in Romania 2. problematica continuarii emigratiei din Romania. 3 Programul guvernamental - realizari si perspective 4. de ce nu se munceste in Romania?"

            /Sublinieri. Iosif Gheorghe. Miron Cozma tine in mina emotionat floarea primita de la Marian Munteanu.

           

            Dreptatea, ? 1990. Relatarea intilnirii din 7-8 septembrie de la Brasov. Momentele de tensiune si de puritate morala. Imbratisarea istorica dintre Marian Munteanu si Miron Cozma. Interviuri consemnate. Marian Munteanu: nu are sentimente de ura sau razbunare si-i intelege pe mineri intr-o oarcare masura. Miron Cozma a fost conducatorul lor dar minerii credeau ca la Bucuresti este o situatie cu adevarat periculoasa. E condamnabil ca au batut oameni dar vinovati sint mai curind cei care i-au instigat. Se bucura de faptul ca s-a deschis un dialog, o cale de ntelegere, multumind pentru asta muncitorilor de la 15 noiembrie. Spera ca aceste intilniri cu sindicatul minerlor vor ontinua incit sa le poata arata filme din care sa ineleaga ce s-a intimplat cu adevarat in Piata Universitatii. Constantin Ticu Dumitrescu: s-a vazut pus intr-o situatie grea, asezat la prezidiu linga cel care a jucat un rol nefast in evenimentele din 13-15 iunie. De aceea,  facut apel spre sinceritate asteptindu-se ca minerii sa recunoasca macar in ceasul al 14lea vinovatiile pentru crimele care s-au produs. Ori, revenirea dlui Cozma, in loc de regret a fost facuta pe un ton agresiv care l-a nemultumit si l-a facut sa paraseasca intrunirea.  A doua zi a facut un nou apel catre sinceritate dar comunicatul citit de dl/ Cozma nu l-a multumit, fiind de fapt pe linie neocomunista. In spatele formularilor ambigue. Regimul de astazi considera extremisti pe toti cei care nu-i aplauda. Bomba pentru care Cozma a fost aplaudat a fost recunoasterea deschisa ca exista autori morali, daca nu sintem victimele unei iluzii. Ion Deac, FDA Cluj: minerii sint reprezentativi pentru muncitorime chiar daca au avut o activitate negativa pentru democratie. Aici au vazut ca studentii nu sint legionari, bisnitari sau proxeneti. Crede ca asta le-a declansat o revelatie, ca acum si-au dat seama de greseala facuta in iunie, fiind napaditi de sentimentul de culpabilitate.

 

Adevarul, 11 septembrie 90. Brasov - o reduta pierduta. Al.Gavrilescu. Rezultatul pospaielii politice pe care grupurile si grupusculele l-au inregistrat la Brasov cu prilejul intrunirii rezistentei romane a etalat doua slabiciuni: amalgamarea si lipsa de audienta. Apa chioara a diluat incercarea de axare pe chestiunile sociale si economice mai importante, irosind si aceasta sansa de a zgudui puterea prin politica strazii. Monolugurile dezordonate si fara sfirsit, absenta ideilor constructive, au marcat o degringolada abil mascata de oratorie amelodica, incitanta si agresiva, pierduta in vuietul aplauzelor cavalerismului cetatenesc. Falimentul celor dispusi sa-si continue tranzactiile de caracter si constiinta a devenit evident si inevitabil, oligarhia oculta pricepind in sfirsit ca piloni subrejiti din Piata Universitatii nu mai au sansa de a se oteli la Brasov si nici de a sustine cabotinajul politic. Unui participant ce se viseaza Mahatma Gandhi ii mai lipsea ciomagul ca sa impuna fonfaiala de copil fonfait. Nu e mare scofala daca gindesti tot atit de prost si la Brasov ca-n Piata Universitatii. "Spontaneitatea" revolutionara a functionat prost, punind in primejdie viitorul dreptei. Mediocritatea teoretizanta obsesiva si schimonosita si-a revenit cind grupul minerilor din Valea Jilui dind citire comunicatului Ligii Sindicatelor a electrizat sala, animind atmosfera.

            Adevarul, 12 septembrie 1990. Brasov, pinza de paianjen. Al.Gavrilescu. Reuniunea de la Brasov a fost condusa de artistii spontaneitatii, domni si doamne practicind gimnastica ridicarii din umeri in perioada totalitara. A fost finantata de revista Expres, editura Atlas si sindicatul medicilor brasoveni. Se manifesta o incercare de unificare a gruparilor dizidente, nemultumite de actuala putere in stat. Un exemplu este constituirea FDA, care a avut in spate activitatea PNTcd.  "Luna trecuta activitatea aceasta s-a concretizat in realizarea Forumului democratic Antitotalitar Cluj - 6 august, Frontului Antitotalitar din Moldova - 24 august, Aliantei Opozitiei din Piatra Neamt, inregistrata la 31 august, organisme prin care opozitia a dorit sa anticipeze momentul Brasov din septembrie 90.".

            Adevarul, 13 septembrie 1990. Texte si subtexte politice. Al. Gavrilescu. Semnaleaza asemanarea dintre platforma rezistentei romane de la Brasov si cea sustinuta de PNTcd in convorbirea din 7 septembrie cu Ion Iliescu. In ambele se poarta tonul vindicativ. Membrii Miscarii 15 noiembrie s-au conformat directivelor repetind cuvint cu cuvint ideile musafirilor obsedati de putere. Si ranchiunosi ca nu stirnesc entuziasmul multimii. Activitatile opozitiei converg. Actiunile lui Nica Leon; proclamatia de la Cluj, actiunile lui Viorel Tocan de la Brasov; declaratiile lui Mazilu la ONU (29 august), eliberarea lui Radu Ciuceanu din conducerea AFDPR (16/17 august, Ticu Dumitrescu declarind: "detinutii politici vor fi avangarda luptei impotriva comunismului"), revolta de la penitenciarul Gherla din 30/31 august, in care detinutii au cerut printre altele "caderea guvernului, democratie, libertate, modificarea Codului penal ; infiintarea grupului de solidaritate Timisoara -Sapinta (31 august). Este vorba de construirea unei stari de asediu politic.

 

Romania libera 28 septembrie. Asa- zisa. Alexandru Nancu. Asociatia 21 decembrie protesteaza pentru interventia MAPN din 25 septembrie care a afirmat la TVR ca la Brasov s-a intilnit asa-zisa resistenta romana.

 

Cuvintul, septembrie 1990.

/povestiri din subterana. Interviuri realizate in valea Jiului de Traian Catalin Uba. Minerii considera intelectuali functionarii din mina. Sint in continuare in foarte mare confuzie privind evolutia Romaniei si chiar situatia din Valea Jiului. Sindicatul gestioneaza preferential distributia ajutoarelor din strainatate, locuintelor, biletelor de odihna. Au fost pacaliti de televiziune si ziarele pe care le-au citit. Revolutia a avut caracter anticeausist  "ca doar nu era sa fim noi impotriva noastra ci doar impotriva conducerii n ceausescu. Multi sintem comunisti. A fi comunist inseamna a fi om drept, cinstit, de treaba." Sint descrise citeva dintre potlogariile care se fac in mina. Miron Cozma este descris ca un om impulsiv dar drept. "Eu eram in schimbul 3 pe ? iunie si m-a sunat dispecerul de serviicu care a anuntat: sa iasa schimbul 3 afara pentru ca urmeaza sa plece la Bucuresti."

/Miron Cozma salveaza abatajul? "Inca nu stie nimeni ce s-a intimplat la Brasov: a fost o incercare de a porni "In sfirsit?" un nucleu al marii opozitii sau o noua adunare unde, cu titlu personal, variate figuri ale ceea ce noi numim dizidenta s-au mai infatisat inca o data multimii? [] Nu le-a venit sa le creada ochilor. Ana Blandiana, in timp ce ii asculta pe unul din liderii miscarii 15 noiembrie: spune drept, astia sint muncitori sau intelectuali. Se pare ca toata lumea avind doi ochi, doua picioare, confuzia a fost foarte mare. Diversiunea (pentru ca nu putea fi decit o diversiune) nu s-a incheiat aici. Dupa o prima zi in care, intrindu-se cu brutalitate in subiectele delicate (13-15 iunie) minerii au ripostat, iar ceilalti au fost gata sa paraseasca sala, situatia a fost salvata in ultimul moment de Ana Blandiana. A urmat bomba. Pe 8 septembrie in sala teatrului dramatic, care mai generale, care mai bataioase, in semiapatia unei sedinte de trista amintire, publicul s-a trezit in timp ce-l asculta pe Miron Cozma care cerea pedepsirea vinovatului moral. [] Cind si-au revenit (Ana Blandiana pentru a doua oara), in bataia reflectuarelor, intr-o pieta induiosatoare, capul cristic al liderului studentesc se odihnea pe pieptul feciorelnic dar inca ferm al liderilor minerilor."[]

 

Revista 22, 14 septembrie. Intilnirea de la Brasov din 8-9 septembrie 1990

/Solidaritatea este superlativul libertatii. Ana Blandiana. "Ne-am adunat aici pentru a demostra ca ingrozitoarea boala de care sufera poporul roman, boala dezbinarii, nu este o boala congenitala.[] Ne-am intilnit pentru a ne convinge noi insine, pentru a ne convinge unii pe altii, pentru a inverca sa convingem tara intreaga si lumea ca ura monstruoasa care ne opune unii altora [] nu a izvorit din sufletul nostru, ci a fost produsa de infernala masinacare ne stapineste de 45 de ani. [] este foarte bine ca aceasta intilnire are in sfirsit loc.[] ar fi trebuit sa aiba loc la Brasov inainte de 87, mai mult, ca ea ar fi trebuit sa aiba loc la Lupeni inainte de 77. Daca asa ceva ar fi fost posibil atunci, istoria noastra ar fi evoluat intre timp altfel, totul ar fi acum diferit. Cred din toata inima ca tragedia rezistentei noastre a constat din aceea ca intelectualii n-au reusit - n-au stiut si n-au putut - sa fie alturi de muncitori atunci cind muncitorii au riscat totul iesind in strada. Stiu ca intensitatea terorii facea aceasta vina doar de principiu si face aceasta obiectie pur teoretica. Practic nimic sau aproape nimic nu a fost posibil. De fiecare data noi, cei care incercam sa ne opunem fiecare la masa lui de scris, paziti cu strictete si supravegheati cu subtilitate, noi aflam de ceea ce s-a petrecut in Valea Jiului sau la Brasov numai dupa ce totul se petrecuse si se incheiase, atunci cind nu mai era posibil nici macar sa te apropii de aceste localitati. [IR: sa fie aceasta o autocritica?] Teroarea impiedica solidaritatea. []  acum numai de noi depinde sa nu ne lasam dezbinati. [] de data aceasta, daca nu vom avea puterea sa ne unim si sa fim impreuna, nu va mai exista nici-o scuza, noi vom fi cei vinovati. [IR: Asa e!]. [] Am venit la Brasov ca sa ma conving si daca se poate sa-i conving si pe altii ca solidaritatea ese posibila. [] Trebuie sa iertam, dar trebuie sa nu uitam. Nu razbunarea, ci memoria trebuie sa faca sa nu se mai repete nimic.

/Adevarul. Mihai Sora. "[] Noi ne-am adunat aici ca sa luptam pentru adevar. [] trebuie sa retinem ca-n latina, ministru inseamna slujitor. Ori cine il controleaza pe slujitor daca nu stapinul insusi, iar stapinul, singurul stapin adevarat este poporul. [] iar aceasta nu o vom putea realiza decit printr-o solidaritate fara fisuri. [] cu cit vom pastra vechile structuri si oamenii care le-au dat nastere, puterea va continua sa fie vinovata. [] Sa plecam de pe o platforma a adevarului care sa ne permita sa consituim structuri noi."

/Solidaritate, nu complicitate. Vasile Gogea. "Solidaritatea creatoare inseamna demnitate. [] Nu se poate crea nimic in umilinta. [] sa inlocuim complicitatea, acest mod umilitor de supravietuire cu solidaritatea activa datatoare de viata, libera si demna. [] Intrunirea de la Brasov a rezistentei romane s-a constituit intr-un adevarat parlament moral al noii Romanii ce va trebui edificata. Propunindu-si sa ramina permanent in stare de veghe, acest parlament va dezbate continuu, fara vacante, o singura lege: legea morala.[]"

/Nu mai vrem sa fim sclavi. Stelian Tanase. "Toate luptele cistigate impotriva comunismului s-au datorat solidaritatii intre intelectuali si muncitori. [] Guvernul este astazi intr-o situatie critica din doua perspective: una este ca el este complet izolat pe plan international, el nu are nici-un aliat si a doua problema a sa este crescinda revolta a oamenilor, tot mai nemultumiti si constienti ca nu au de-a face cu un guvern democrat.[] Cind am venit la Brasov [] eram destul de trist si de sceptic in ce priveste posibilitatile noastre de a ne solidariza unii cu altii. Si aici s-a intimplat un  miracol! [] Vom sprijini impreuna toate revendicarile oamenilor care traiesc din munca lor si nu din coruptie si venituri ilicite. [] "

            /Comunicatul Ligii Sindicatelor miniere Valea Jiului. "Delegatia Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului a primit mandat de reprezentare [] la Conferinta rezistenta romana [] in calitate de invitata [] la incheierea lucrarilor va comunica: 1 Considera oprtuna si necesara intilnirea .[] 2. Prin structura, statutul si forma de organizare, Liga sind. Min. valea Jiului este o organizatie combativa, care a fost constituita cu un scop precis, vizind obiective concrete. Din acest motiv consideram ca notiunea de rezistenta asa cum a fost formulata in conferinta, nu corespunde in totalitate caracterului Ligii. Liga [] este ferm hotarita sa-si continuie activitatea ca si pina acum, cu o rezistenta activa, ca o organizatie dinamica, in lupta totala cu orice forta de tip extremist, cu orice organizatie, grup sau persoana care se manifesta in afara legii si pericliteaza interesele tuturor romanilor. [] 3. Revenim cu insistenta la problema necesitatii unui dialog intre reprezentantii  minerilor si cei ai ligii Studentilor din Bucuresti.[] O intilnire deschisa, corecta si sincera poate constitui un al doilea pas spre conciliere, intelegere si, de ce nu, spre unitate intre mineri si studentii universitatii din Bucuresti care, in contextul actual al vietii economice si sociale a tarii, nu pot avea decit interese comune. [] 4. Conferinta a fost un prim pas, de fapt prima incercare de apropiere in scopul intelegerii reciproce, a unor forte sociale distincte, din diferte zone ale tarii."[]

 

         Revista "22", 5 octombrie

         /Erau nemultumiti. Iulian Cornateanu. Relateaza intrunirea rezistentei romane de la Brasov din 7-9 septembrie. Si intilnirea sa cu reprezentanti ai Ligii sindicatelor miniere in care au fost rezolvate multe neintelegeri. Minerii s-au mai lamurit privind modul in care au fost manipulati, imbratisarea dintre Marian Munteanu si Miron Cozma fiind sincera.

 

            Revista 22, 21 septembrie. Intilnirea de la Brasov din 8-9 septembrie 1990

            /Nu avem incredere in actuala conducere a tarii. Mircea Sevaciuc. "[] sintem foarte marginalizati si denigrati in tot municipiul Brasov si-n imprejurimi; se vehiculeaza ideea ca am fost cumparati, ba de taranisti, ba de liberali.[] sintem cei care in 1987 am iesit si am strigat pentru prima data "Jos comunismul, !", sintem si astazi aceea care nu dorim comunismul in tara noastra. [] la ora actuala cei care ne conduc nu sint altii decit fostii comunisti, fostii nomenclaturisti. [] Daca actuala conducere a Romaniei s-a debarasat de dogma comunista, cum se face ca persoanele care s-au ridicat impotriva comunismului incepind din 77-87 si-n continuare, personalitatile de seama care au luat pozitie impotriva regimului comunist, cum se intimpla ca aceste persoane sint marginalizate? De ce? Cum se face ca niciunul sa nu fie apt, chiar niciunul sa nu fie bun, cel putin de o secretara acolo, la un birou la primul ministru."

            /Misiunea armatei este de a apara patria, nu de a trage in propriul popor. Eugen Draga (CADA). In Romania exista legi paralele si cele noi si cele vechi neabrogate din care nu se intelege nimic. "Atita timp cit exista aceasta piramida construita de comunism 45 de ani, noi nu vom putea trece la o democratie reala." CADA trebui sa explice soldatilor ca misiunea lor este de a apara patria nu de a trage in propriul popor.

            /As vrea sa intelgeti ca acesti mineri nu sint singurii vinovati. Miron Cozma. Transmite un calduros salut de la minerii din Valea Jiului si ureaza noroc bun rezistentei romane. "Ne simtim obligati sa facem totusi lumina asupra evenimntelor din 13-15 iunie [] Vrem sa va asiguram ca voim lupta prin toate mijloacele [] de a afla si de vi le expune  adevarul asupra acestor evenimente. As vrea sa intelegeti ca acesti mineri nu sint singurii vinovati de ceea ce a fost. Liga sindicatelor miniere, cu sprijinul dvs. speram - va incerca si trebuie sa gaseasca autorii morali ai acestor evenimenet .[] Si as vrea - va rog sa nu uitati, sa nu ne rupeti de dvs. pentru ca ne e foarte clar, se incearca o dezbinare intre paturile sociale si minerii au cazut primii in aceasta greseala. "

            / In atitia ani de chinuri, muncitorii s-au simtit totusi singuri. Smaranda Enache. "Ma intreb de cite ori muncitorii in atitia ani de chinuri, de impostura, s-au simtit totusi singuri? [] ar fi trebuit probabil, mult mai demult si noi, intelectualii din Romania, ca ceilalti din tarile Europei de rasarit, sa ne fi aplicat asupra societatii bolnave in care traiam. [] cu totii ne punem azi intrebarea de ce nu a fost posibil? [] astazi in sfirsit cred si eu ca incepe adevarata revolutie; cind muncitorii si intelectualii se regasesc.

            /Daca sinceritate nu e, nimic nu e. Constantin Ticu Dumitrescu. Cei adunati nu reprezinta decit o parte infima din rezistenta acestui popor care a inceput printr-o lupta dura in 1945 ducind la arestarea unui milion de oameni si jerta a sute de mii de oameni. In ce priveste raportul dintre categoriile sociale dezbinarea lor este o arma importanta a puterii. In noaptea de 22 spre 23 decembrie el a facut un test al celor ce intrasera in cladirea Comitetului central si 60% erau muncitori. Cine a reusit sa ne dezbine incit sa se ajunga la scenele de groaza petrecute la 13 iunie? Cind politistii si civilii loveau cu furie oarba in tinerii ce se incapatinau sa ramina in Piata Universitatii. Dar la 14-15 iunie? De ce s-a lovit cu atita ura? Putem ierta dar nu si uita. Si-n lumea satelor vechea nomenclatura intretine tensiunea. La fel si-n fabrici. Speranta fiind la sindicate.

            /In momentul de sudare al acestui lant, a lipsit o veriga, tocmai intelectualitatea. Constantin Popa. Miner participant la greva din 1977 saluta cuvintul doamnei Blandiana pentru ca nereusitele din trecut s-au datorat lipsei de decizie a intelectualilor. Lucrurile ar fi mers altfel daca minerii ar fi avut conducatori luminati dar si acum e nevoie de aceasta unitate.

            /Intilnire la nivel inalt. Dumitru Iuga. Se intilnesc la Brasov liderii morali din Valea Jiului si din Bucuresti. Este ocazia eliminarii neintelegerilor si creerii unei noi solidaritati. Vinovata de dezbinare a fost televiziunea romana.

 

            Viitorul, 13 septembrie. Parlamentul moral - sesiune extraordinara. Marilena Popescu. Relatare de la intrunirea din 7/9 septembrie de la Brasov. Cele 4 teme propuse. Apelurile dlor Anghel Vasile si Mihai Gheorghiu spre sinceritate si unitate.

Viitorul 14 septembrie. Parlamentul moral - sesiune extraordinara. Marilena Popescu. Relatare de la intrunirea din 7/9 septembrie de la Brasov.(II). Cuvintul lui Marian Munteanu. Delegatia minerilor din Valea Jilui, protagonisti ai grevei din 77 dar si a actiunii din iunie 90, s-a simtit prinsa intr-o capcana. Cozma Miron a aratat ca discutia este o jignire la adresa fostiilor grevisti, recunoscind ca unele afirmatii ale  lui M.Munteanu sint adevarate. Ca reactie, M. Munteanu a parasit masa prezidiului, urmat de toti invitatii. Si discutiile pareau blocate. Tensiunea a fost dezamorsata de pledoaria inspirata a Anei Blandiana pentru solidaritate. Dl. Adrian Moruzi din grupul  Opinia din  Brasov a facut apel la solidaritate si a aratat ca romanii nu emigreaza ci fug din cauza pierderii sperantei. Dl.Dorel Mihit din Timisoara a spus ca este greu in mina dar si noua celor de afara ne e frica ca nu mai comunicam. Torsan Ilie, vicepresedintele Ligii Sindicatelor Miniere s-a referit la cooperarea cu Comisia Parlamentara de ancheta. A doua zi, simbata 9 septembrie s-a facut pasul decisiv pentru conciliere. Dl Cozma Miron adresind urarea bun noroc si citind comunicatul Ligii. Participantii la intrunire au apaludat in picioare aceste cuvinte care au dovedit ca sinceritatea face posiiibil miracolul reconcilierii. Pe scena, Marian Munteanu si Cozma Miron s-au imbratisat, gest de insemnatate simbolica si importanta istorica. Virtutile dialogului au invins. Dl. Filiti de la Miscarea 15 noiembrie Brasov a denuntat incitarea la ura etnica. Pe 9 septembrie a avut loc un miting la care au participat citeva mii de persoane, asteptindu-l cu mult interes mai ales pe Marian Munteanu. S-a citit comunicatul . Intr-un entuziasm general multimea aclamind cu entuziasm "Marian Munteanu!".

 

Timisoara, 11 septembrie 1990. Momentul adevarului, momentul reconcilierii. M.Munteanu: "Am trait una din cele mai frumoase clipe din viata mea." Dorel Mihit:"Imbratisarea lor ne-a umplut ochii de lacrimi si sufletul de speranta. [] Vineri 7 septembrie, interventia lui Ticu Dumitrescu, prin care a cerut minerilor momentul adevarului si raspunsul lui Miron Cozma au creat o stare de tensiune care ameninta sa declanseze o si mai adinca ruptura. Dar harul si lacrimile Anei Blandiana, indemnul la ratiune, iubire si iertare si apelul timisorenilor au indepartat neincrederea minerilor, acesti frati ai nostri cu reactii rapide cultivate in nelinistea minelor." Smaranda Enache: "In seara zilei de 18 decembrie 1989 aflind despre trezirea Timisoarei, am dat la intimplare un  telefon la Timisoara. Mi-a raspuns un glas de femeie. Am intrebat :va mor puii? Ea mi-a raspuns:da, am inceput. Am spus:curaj!."

 

Azi, 3 octombrie 1990. Greu drumul la remorca. Dumitru Toma. Miscarea 15 noiembrie condusa de Mircea Sevaciuc va intra intr-un con de umbra pentru ca s-au lasat remorcati de floarea GDS care s-a grabit sa le insface capitalul politic. Dupa ce au rezistat unor alte incercari de confiscare (R Campeanu, N.Leon) au intrat in plasa intelectualilor gen Dragos Pislaru si S. Tanase care i-au determinat sa puna la cale intrunirea asa-zisei rezistente romane. Brasovenii si-au pierdut increderea in Miscarea 15 noiembrie, mai ales dupa ce vedeta GDS Stelian Tanase a facut declaratiile antiromanesti de la Strasburg. Treziti, ei si-au dat seama ca micul grup aciuat in acesta organizatie a realizat beneficii personale consistente de pe urma rezistentei, cum ar fi cele 63 de apartamente pe care membrii miscarii le-au primit in centrul civic, devenind un fel de noua generatie de ilegalisti.

 

            "15 noiembrie" din octombrie 1990

            /Intrunirea rezistentei romane, o permanenta. Sondaj cu intrebarile:1. Cum vedeti Romania anului 1992? 2. De ce nu ati emigrat? 3. In ce credeti? Raspund: Stelian Tanase, Ana Blandiana, Ioan Deac, Anton Stanescu, Radu Filipescu, Dan Giuvelca, Dragos Pislaru, Aurel Baghiu, Dumitru Iuga, Marian Munteanu, Adrian Cristescu, Adrian Moruzi

            /Mesajul miscarii 15 noiembrie. Saluta initiativa FDA Cluj care a lansat chemarea la prima conventie.

            /Tribunal moral. Asociatia 15 noiembrie a hotarit infiintarea tribunalului moral pentru a stabili adevarul in legatura cu evenimentele din 87 de la Brasov. Nu vor razbunare. Sint in posesia proceselor verbale de la plenarele comitetului de partid in care au fost calomniati.

            /Scrisori fara raspuns. IGZ. Opozitia a devenit o fictiune, o popozitie, un soldat mercenar care bate pasul la ordinul puterii, o piftie care tremura de frica. Apare nevoia opozitiei la opozitie pentru ca, aceasta s-a relaxat de tot, cultivind teoria binelui obtinut prin prosternare, asteptare indelungata, etc.

            /Cine ne autorizeaza sa facem politica? Organizatorii intrunirii rezistentei romane. Comenteaza reactiile rauvoitoare in urma intrunirii de la Brasov din 7-9 septembrie. Explica telul acestei reuniuni si a celor 4 puncte supuse dezbaterilor. Nu sint invitatii legitimi  si nu sint aceste puncte firesti? Consiliul superior al armatei a comunicat la TVR ca la Brasov a avut loc intilnirea "asazisei" rezistente romane. Cu ce drept face astfel de afirmatii? Iar pe 11 octombrie TVR a prezentat un interviu in care Miron Cozma este acuzat ca a facut politica la Brasov. Dar la 13-15 iunie mineii nu au facut politica? Dumitru Iuga a fost atacat de conducerea TVR pentru cuvintul sau de la reuniune, pentru ca ar fi facut politica. Si lista represaliilor asupra participantilor la lucrari ar putea continua.

 

            Dreptatea, 17 sep. Comunicat. Liga sindicatelor miniere Valea Jiului. Sint satisfacuti de participarea la conferinta "rezistenta romana",  organizata pe 7 si 8 sept la Brasov de "Miscarea Brasov-15 noiembrie".  Vor lupta activ contra oricaror forte extremiste si antinationale, pentru interesul celor ce muncesc. Doresc un dialog cu reprezentantii Ligii Studentilor, considerind ca au interese comune cu ei si a venit momentul sa se elimine neintelegerile.

 

Romania libera, 21 sept. Compania nationala de televizune independenta. Mai multe asociatii (AZR, Liga Studentilor, GDS, Societatea Timisoara, Sorietatea R, CADA, Miscarea 15 noiembrie Brasov, au hotarit crearea Societatii romane pentru infiintarea unei companii nationale de televiziune independenta. SOTI va promova infiintarea unui post national de televiziune national si privat sub forma unei societati comerciale.

 

            Adevarul 19 sep. Se propun autodafeuri. Relatare de la mitingul din 17 sept  din Piata Unirii din Timisoara. Iritare pentru ca a fost denuntat ziarul ca instigator. Au vorbit Vasile Popovici, reprezentantii Sapintei si a Brasovului. Vorbeste si Marian Munteanu "mai degraba ca un apostol decit ca un militant".

 

            Realitatea romaneasca, 11 septembrie. Stramutare. Victor Babiuc, ministrul justitiei, decide ca procesul lui Toader Stetca sa aibe loc pe 17 septembrie la Brasov.

            Romania libera, 20 septembrie. Brasov: procesul Stetca. D.Bujdoiu si R.  Piciu. Ieri, 19 septembrie au avut loc audierile in procesul lui TS in dosarul 1201/90. Sapintenii veniti la Brasov au fost gazduiti de brasoveni. Inculpatul nu se recunoaste vinovat si multi martori femei declara ca ele l-au lovit pe locotenentul Nicolae Radu care vrea reinfiintarea ceapeului. Acesta a declarat ca venise in comuna in urma unor reclamatii a fostilor nomenclaturisti din conducerea primariei si a ceapeului. Este evident ca dl. Radu Nicolae avind interese personale a facut exces de zel. De asemenea, e ciudat ca  nu s-a facut caz de celelalte acte grave petrecute in comuna cum ar fi ocuparea primariei in februarie, sustragerea unor documente compromitatoare pentru fosti, furturi, delapidari, etc. s-a hotarit cu termen de recurs 3 zile, continuarea judecarii in stare de libertate a lui Stetca.

            Romania libera, 21 septembrie. Toader Stetca a fost pus in libertate. In urma respingerii recursului inaintat de procuror. Emotionanta reintilnire la hotelul Capitol cu familia si cei 20 de sapinteni ramasi la Brasov dupa proces. In interviu, T Stetca multumeste ziarului Romania libera si celorlalte publicatii pentru sprijin.

            Libertatea, 20 sept. 90. Gavrila Ioan. Relatare de la proces. Sapinta vazuta dinspre Brasov. Stetca a negat ca l-ar fi lovit pe ofiter. In schimb, RN descrie intimplarile astfel. Inculpatul a sosit la postul de politie si fara sa spuna o vorba l-a lovit de 6-7 ori peste fata. A urmat o discutie, apoi o serie de pumni si dupa aceea ofiterul s-a suit in masina si a plecat. Dupa ora 15, la audierea martorilor au fost prezentate doua variante.

            Timisoara, 27 septembrie. Cu minciuna l-au dus, cu minciuna il judeca. Jeanne Marie Popovici. Relatare de la proces. Initial presedintele completului s-a pronuntat impotriva punerii in libertate , stabilind un nou termnen pe 3 octombrie. Un nu prelung a cuprins sala. Sapintenii cer audierea martorilor pentru ziua urmatoare si nu se  misca din cladirea si curtea judecatoriei. Stiu ca brasovenii vor iesi in strada pentru ei. Se discuta febril la etajul doi in camera de consiliu cu usile inchise. Apoi, reveniti in sala de sedinte, anunta revocarea hotaririi. S-a decis audierea martorilor si continuarea procesului care a avut loc a doua zi.

            Expres, nr. 36 din sept.90. Primarul din Sapinta a ajuns acasa. Declara ca este vorba despre un  proces politic condus la nivelul judetului. Politistul Radu a fost atacat personal  cu expresiile criminalule, banditule si nu ca organ al statului. S-a dorit atestarea ideii ca situatia din Romania trebuie sa se schimbe radical. Toate referintele prezentate in proces i-au fost favorabile. Dar satenii din tabara adversa au depus impotriva lui. Sint aceeasi care au atacat garzile patriotice din comuna in februarie, fiind apoi eliberati de politie.Toader Stetca declara intr-o pauza: "Colonelul Lupu si procurorul Ovidiu Nastase mi-au cerut sa declar in timpul anchetei ca l-am atins pe ofiter in schimbul eliberarii. Parlamentarii Botis si Bivolaru [ PNL?!], care m-au vizitat la penitenciar mi-au spus ca daca ma elibereaza sa ma duc oriunde, sa nu mai vin in comuna mea. La penitenciar la Baia mare am stat intr-o celula de 3 pe 3 cu 11 banditi si criminali in timp ce alte zece celule erau goale. Un sergent major si un plutonier m-au batut. Detinutii mi-au luat apararea. Am facut greva foamei 4 zile[] Aici la Brasov parca e alta tara. Judetul a facut toate astea. Nu regret nimic din ceea ce am facut si as continua la fel pentru ca poporul a fost chinuit toata viata. Cei din vechea conducere se imbogatesc si acum. Au furat in continuare, lemn, fin. Se vor ridica 100 de Stetca, 1000, 1 milion. Avocatul Paul Varzaru remarca ca se porneste de la interpretarea unor legi care sint expresia statului totalitar (militienesc) si care ar fi trebuit schimbate.

            Dreptatea 25 septembrie. Bucurie si speranta la Sapinta. Emil Tepes. Manifestatiile de bucurie prilejuite de intoarcerea primarului.

Revista NU - Cluj. Sarbatoare la Sapinta. Manifestarea a cuprins tot satul si au venit si oameni din alte sate. Lui Stetca i-au fost deschise insa 5 dosare pe linga cel initial, de ultraj cu violenta (in care lt. Radu si-a retras plingerea devenind martor), au aparut alte patru , toate de agresiune impotriva unor membri ai opozitiei, printre care unul de viol, in care martorii sustin ca l-a ajutat pe primar sa imobilizeze bratele reclamantei. Intoarcerea la Sapinta a fost triumfala. De la Brasov a venit cu 200 de tineri care au vazut procesul iar in Sapinta l-a asteptat tot satul cu cetera, zongora si dobe. S-a facut slujba la biserica si a urmat un ospat de doua zile. Luni dimineata insa primarul a revenit la post si s-a apucat de dosarul hotiilor locale. Arestatul nu si-a intilnit avocatii  decit in ziua procesului. Stetca declara:"O comisie formata de doi procurori , generali si ofiteri, din care mi-l amintesc pe col. Lupu au venit la mine in celula si mi-au spus ca au facut o ancheta la Sapinta si m-au gasit nevinovat. Totusi, pentru ca in toata treaba a fost implicata armata, politia, procuratura, m-au rugat sa dau o declaratie cum ca l-as fi lovit usor pe lt. Rusu, sau l-am prins de nas, sau ceva de genul  asta. Imediat dupa ce am dat declaratia, am fost inchis in penitenciar in Baia Mare." Primarul a scos la lumina arhivele vechiului CAP si lucreaza la dosarele pentru procuratura. La Sapinta va incepe procesul comunismului.

Opus, 23 sept - 4 oct. Drumul spre Sapinta s-a deschis la Brasov. Dan Goanta. Face istoricul dosarului. Pamintul CAPului s-a distribuit dupa cadastrarea din 1947. Unii au fost nemultumiti de imparteala si au avut loc violente. Botnar Maria l-a dat in judecata pe Stetca pentru ca a fost batuta la viltoare unde mersese cu cergile. Un incident similar ss-a petrecut  la schimbarea morarului. In altercatia care a avut loc pe 10 iulie Radu Nicolae era cit pe ce sa fie linsat. Toate evenimentele din Sapinta au fost filmate pe video de un student la matematica din Liga studentilor, numit Ducu din Cimpina, pe care Sapinta il declara cetatean de onoare, unul dintre cei desfigurati pe 14 iunie de mineri. Stetca nu a recunoscut la inceput nimic, apoi recunoaste ca l-a lovit pe Radu Nicolae intr-un moment de furie pe care-l regreta si solicita o intilnire cu acesta in care cei doi se impaca..femeile care au declarat in repetate rinduri ca ele l-au batut p ofiter nu vor să o faca si in fata instantei. La procesul de la Brasov toti sapintenii care au umplut sala purtau portrete cu Stetca.

            Revista "22", 5 octombrie 92

            /Cum si de ce am fost arestat. Interviu cu Toader Stetca transmis de studioul de televiziune Brasov. Isi povesteste cazul. L-au pacalit facindu-l sa recunoasca ca l-ar fi bruscat pe locotenent pentru a fi eliberat, la care sapintenii au ridicat baricada si dupa doua zile a fost dus in penitenciar unde a fost tratat infiorator. Cu aceasta ocazie Stetca descrie tratamentul groaznic la care sint supusi detinutii in  penitenciarul din Baia Mare, un fel de lagar de exterminare si atrage atentia ca  multi dintre cei inchisi sint vinovati de lucruri minore cum ar fi furtul a 6 lei sau de incercarea de a -si lua pamintul de la CAP.

Dreptatea 13 oct. 1990

/Procesele primarului din Sapinta. Relatare de la procesul de pe 26-27 septembrie din Brasov. Atmosfera din sala. Un avocat nervos care striga "Huoo ma, credeti ca faceti dreptate ca-n Sapinta, aici noi hotarim." Apropiindu-se de el, reporterul este intimpinat:"da tu cine mai esti ba?" Dupa legitimare, avocatul se schimba devenind total civilizat. Dar numele pe care le pomeneste din Sapinta arata ca reprezenta partida Tero. Marotii  acuzarii, cu o singura exceptie isi retrag depozitiile, iar cei 30 de martori ai apararii il sustin pe Stetca.

Romania libera 25 oct. Procesul Stetca . Dumitru Bujdoiu. Pe 24 octombrie s-a reluat la judecatoria din Brasov procesul primarului Stetca si s-a decis pentru a treia oara aminarea, ceea ce a stirnit proteste in sala de sedinte pline de sapinteni.

            Expres nr.41, oct. 90. Provocatorii vizeaza inima Sapintei. Horia Tabacu. Locuitorii Sapintei au venit din nou la Brasov pentru termenul din 24 octombrie. La ora 4 dimineata in gara, stau multi barbati imbracati la fel si fara bagaje. Ei intra in vorba cu sapintenii tragindu-i de limba si instigindu-i sa faca scandal daca vor fi nemultumiti. Urmeaza sedinta de la judecatorie in care completul hotaraste inca un termen si se retrage. Sapintenii protesteaza din ce in ce mai apasat, nemultumirea lor explodind. Apar din nou oameni straini, aparent la fel de revoltati, care-i sfatuiesc pe tarani sa faca demonstratie in Brasov, sa sparga geamuri si sa faca scandal. Vine si politia, sase zdrahoni cu un Aro, parcind linga sateni. Aceleasi persoane ii sfatuiesc pe tarani sa rastoarce masina si sa-i atace pe judecatori. Dar provocatorii sint indepartati cu ostilitate si Toader Stetca ii potoleste pe sapinteni.[IR: Nu sint deloc sigur ca toti indivizii care au instigat la revolta in 1990 au fost provocatori, asa cum au spus neincetat opozantii civici de catifea.Daca acest punct de vedere ar fi prevalat si la Sapinata acesti analisti intelepti n-ar fi avut ce comenta.].

            Independentul nr.4 din 1990. Sapinta defileaza la 7 noiembrie spre Brasov. Victor Radulescu. Relatare de la procesul de la Brasov. Sedinta din 7 noiembrie. Sapintenii pornesc din nou cu trenul increzatori ca in sfirsit cosmarul se va termina si li se va face dreptate. Sint citati martori importanti si li s-a promis ca  va fi ultimul termen.

Independent nr, 5 din 1990. Comunismul intre minciuna si clementa. Victor Radulescu. Justitia este inca in bratele caracatitei comuniste. Desi procesul a dovedit clar ca politistul agresat fusese trimis acolo impotriva legii si ca nu a fost lovit de T.Stetca, in ciuda abuzurilor oribile care au iesit la lumina cu aceasta ocazie, Stetca a fost declarat vinovat. "O sentinta de achitare ar fi ridicat problema vinovatiei in lant pina  la nivele foarte de sus. [] De ce a fost arestat? De ce a stat in inchisoare doua luni? De ce a fost batut? Cine si de ce a tulburat intreaga campanie de vara a taranilor din Sapinta? Cine a adus prejudicii prin intreruperea traficului?"Dar intr-o zi cineva tot va trebui sa raspunda la aceste intrebari. Chiar daca se stie ca dreptate ai numai atunci cind ti-o da cineva. Nu a fost usor de judecat ultrajul fata de o autoritate lipita sufleteste de nomenclatura ceausista.

            Expres nr. 46 din 19-25 noiembrie. La orizont alta baricada. Horia Tabacu. Rezultatul procesului de la Brasov a produs revolta si dezamagire. Oamenii se obisnuiesc cu ideia ca toate diversiunile puterii reusesc si lupta impotriva comunismului are din ce in ce tot mai putine sanse de izbinda. Dar la Sapinta nu s-a renuntat. Ei stiu ca exemplul lor a speriat autoritatile comuniste si a deranjat intentiile centraliste ale actualei puteri. Oamenii stiu ca legea a fost incalcata de cei pusi sa o apere si ca adevaratii infractori sint protejati de tovarasii lor aflati la putere ba chiar avansati. Dupa sentinta de la Brasov sosesc alte citatii pe numele lui Toader Stetca pentru tot felul de procese mutate in diverse orase ale tarii: Satu Mare, Galati. Tinind cont de amenintarile cu moartea pe care le primeste si de riscul deplasarilor la distanta, Stetca s-a decis sa refuze citarea in orice proces inscenata in afara judetului in care locuieste.

Opinia studenteasca nr 49 noiembrie 90. /Cimitirul vesel a fost condamnat la 1 an de inchisoare. Marius Oprea. Reportaj de la procesul lui Stetca de la Brasov. Martorul Augustin Botis care ar fi trebuit sa dezminta minciuna ca ar fi fost sechestrat cind de fapt a fost la o palinca, nu s-a prezentat - spune Alexandru Dinca, reporter la Liga Studentilor, care a stat 5 luni la Sapinta. Profesorul Nicolae Iuga, fostul vice la CPUN Maramures, marturiseste ca se dorea demult inlaturarea si arestarea lui Stetca in interesul fostilor activisti din Sapinta. Multi din cei de la Judet aveau relatii directe in sat si chiar maiorul Botirca Vasile comandant al garnizoanei Sighet fusese in ianuarie la Sapinta cu un pluton de soldati pentru a sustine fostul primar. Domnul Vaida, deputat PNL de Cluj si avocat al apararii in proces, semnaleaza multe contradictii in rechizitoriu. Faptul ca Radu Nicolae nu avea ce cauta la Sapinta pentru a cere oamenilor sa reinfiinteze CAPul scotindu-i din fire. Procurorul Vlad de la Brasov a sustinut ca actiunea este politica daca nu s-ar fi adus inculpatului aceasta vina, s-ar f gasit alta, adevarata lui greseala fiind desfiintarea CAPului.

 

            Adevarul, 13 noiembrie. Sentinta in cazul Sapinta. Data luni 12 noiembrie. In baza art. 239 al.1 si 2, raportat la Decretul 41/1990 (ultraj simplu si ultraj cu violenta), T. Stetca a fost condamnat la 1 an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei conform art.81 din codul penal.

            Contrast nr.34 15-22 noiembrie. Toader Stetca a fost condamnat. 1 an inchisoare cu suspendare conditionata pe 2 ani si suspendarea unor drepturi printre care acela de a fi primar.

            Expres nr.43, Noiembrie 90. Sapinta , anticomunism cu suspendare. Horia Tabacu. Un strigat amar de protest fata de aceasta nedreptate.

            Romania libera, 13 noiembrie. Stetca a fost condamnat. Dumitru Bujdoiu de care judecatorii Draghici Octavian, presedintele completului si Barbat Ioan, la cererea procurorului de sedinta Popescu Ioan. Asistentii : au invins iarasi comunistii. Urmeaza probabil recursul.

Dreptatea 4 decembrie. Fenomenul Sapinta: agonia comunismului. Emil Tepes. Sperantele cu care sapintenii au venit la Brasov pe 7 noiembrie. Marturia clara a celor 30 de martori in favoarea lui Stetca. Absenta de la proces a deputatului fesenist care fusese deseori la Sapinta. Seful politiei maramures, colonelul Grigore Pintea, recunoaste ca a fost instiintat de primar ca politia duce o alta activitate decit cea normala dar nu recunoaste ca alaturi de conducerea judetului si-a dat acordul pentru inlaturarea vechii nomenclaturi din Sapinta. Cind i se pune documentul in fata, se bilbiie, roseste, recunoaste, da din colt in colt si plin de broblane de sudoare incheie depozitia si pleaca. Isi revine pe hol tipind la taranii care se aflau acolo: pastele vostru, lasa ca-mi cadeti voi in mina. Procesul s-a incheiat, rezultatul se va da peste 5 zile, lumea vrea sa ramina "plecati linistiti, spune presedintele, dreptatea este de partea voastra si o veti avea", si au plecat. Duminica 11 noiembrie mergind la Satu Mare pentru o slujba religioasa au fost atrasi intr-o provocare evidenta: o bataie intre doua tabere in fata bisericii, Stetca fiind invitat sa stinga conflictul dar avind inspiratia sa nu se bage in aceasta capcana. Mai sint si comune cum ar fi Bixad in care CAPul nu s-a desfiintat, oamenii crezind in pastila fesenista cu pierderea pensiei. Comuna Sapinta a anuntat in ziare si la Europa libera ca nu recunoaste administratia judteana, organele de justitie si de politie, datorita faptului ca este ocupata de fosta nomenclatura. Prefectul Pop Anton, pina la revolutie sef al directiei agricole, cunoastea bine CAPul Sapinta care-l ungea din gros cu produse. Dupa revoluţie vechii primari din comune, sefi ai CAPurilor si alte lepadaturi comuniste au fost inlaturati dar vechiul lor prieten, dl. prefect, a angajat 17 dintre ei la serviciul financiar, ghimpele ramas in inima dlui primar este Stetca. Ca atare de 4 luni, toate salariile functionarilor din primaria Sapinta nu sint platite. Iar  prefectul a blocat si conturile sapintenilor aflate in banca care ar fi trebuit fi folositi pentru cheltuielile comunei. Cit priveste organele  de justitie si politie  ce sa mai spunem? Sint aparatori de nadejde ai orinduirii comuniste. Vai de capul celui care le pica in mina. Dupa eliberare Stetca a dat de urma unei licitatii fictive si  facind cercetari a determinat prefectura sa le anuleze dar beneficiarii Tero nu vor sa auda pentru ca-si pot recupera banii, dar nu si bacsisurile. Justitia functioneaza invers. Cind o ruda a primarului Dan Dumitru loveste un tinar cu o furca in cap si viceprimarul Popic ii desparte, este dat in judecata cel ce i-a despartit. Pare prea scandaloasa povestea dar Tero stie ce stie, are de partea lui justitia din Sighet in functie cu avocatii. Un paienjenis comunist leaga oamenii cu mii de fire incit nu prea mai ai cum scapa din el. De sus pina jos structurile au ramas aceleasi. Democratia este un vis care se topeste pe zi ce trece. Cind pe 12 noiembrie la ora 14 oamenii din sat au aflat rezultatul procesului, in Sapinta ori ce urma de respect pentru guvernantii fesenisti a disparut. Nu vor renunta la lupta. Stetca a primit un ultimatum de la ei: vei ramine primar chiar daca nu te vor toti comunistii din tara asta. Au hotarit sa blocheze iar soseaua pentru difuzarea la TV a procesului primarului filmat integral pentru ca intreaga tara sa stie adevarul. Lupta cu puterea e nemiloasa. Un exemplu este infometarea orasului Sighet, in care nu exista carne, lapte si oua in timp ce in Sapinta sute de hectolitri de lapte sint refuzati, cu motivul lipsei mijloacelor de transport si sute de taurasi sint refuzati de macelarie. Pentru a se pedepsi o cumuna este infometat un municipiu. Nomenclatruristii judetului detin toate pirghiile puterii si le folosesc pentru a lovi in popor. Pina cind un val revolutionar o sa-i mature pentru totdeauna. Si primarul din Rona de jos a fost arestat de iresponsabilii sefi judeteni. Maramuresul este un butoi cu pulbere.

            /Un proces si mai multe semne de intrebare. Nicolae Iuga. Comentarii pe marginea procesului. Rationamente indoielnice de tipul: "declaratiile martorilor fiind contradictorii, deducem ca Stetca este vinovat". Este clar ca achitarea ar fi creat complicatii pentru ca ar fi trebuit date explicatii privind cele intimplate (sosea blocata 68 de zile, etc). Stetca condamnat nu va mai putea fi primar ceea ce sapintenii nu vor accepta, urmarile fiind imprevizibile. Un alt aspect ciudat este ca in ciocnirea dintre primar si politist, care nu poate explica ce cauta la Sapinata pentru a prelua orzul si a milita pentru reinfiintarea CAPului, ultrajul, daca a fost, a fost reciproc, pentru ca si primarul era autoritate sau numai fata de primar. De asemena nu s-a lamurit cum e posibil ca un pluton de graniceri sa urmareasca un primar in mijlocul Sighetului, lovindu-l in cap cu patul armei.

 

Phoenix, nr.35, 1-8 oct. Si prostii au dreptate. Nu-I asa? Bogdan Teodorescu. Sinteza a functionarii defectuase a TV. Guvernul vorbeste de infiintarea unui consiliul al audiovizualului cu atributii asemanatoare fostului Comitete al culturii si educatiei socialiste, cei 13 membri fiind delegati, 3 de catre presedinte, 3 de catre guvern, 3 de catre parlament si doi de catre academie si avind mandate inatacabile de 4-8 ani. Colocviu pentru televiziune independenta de la Predeal din septembrie. In paralele cu discutiile GDS a prezenatat mai multe casete. Violentele din Tg.Mures, imagini noi despre atacul televiziuii de pe 13 iunie, secvente din 14-5 iunie filmate din interiorul PNT, strazile Bucurestiului, interiorul Casei Scinteii. Postul teritorial Brasov a prezentat imagini de la procesul lui Toader Stetca, imediat dupa punerea sa in libertate. Arestat ilegal, batut violent de soldati la aresate, batut la anchetare, detinut in conditii inumane, ras in cap si purtat cu catuse la  miini. In finalul conferintei s-a propus componenta viitorului comitet director al postului de televiziune independent: Marian Munteanu, PMBacanu, Vartan Arachelian, Sorin Dumitrescu, Stelian Tanase, Stere Gulea, Octavian Paler, Victor Rebengiuc, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Doina Cornea, George Serban, Dan Petrescu, Cornel Nistorescu, Marilena Rotaru, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Andrei Serban, Mirela Roznoveanu, Toader Stetca.

 

Romania libera, 23 oct.

/Poti deveni actionar SOTI. Explicatie privind modul in care se vor transforma sumele trimise pentru SOTI in actiuni.

            /SOS televiziuni locale independente. Sorin Popa. Exista in tara televiziuni independente (Timisoara, Tg.Mures, Oradea, Cluj, care emit, dupa terminarea programului 2, in locul acestuia. De curind s-a marit durata programului 2 in dorinta de a sufoca aceste televiziuni. Exemplu studioului TV Brasov, care transmite informatii ce nu apar in programele nationale: greva de la Tractorul, procesul Toader Stetca desfasurat la Brasov si interviu cu oamenii Sapintei, procesul nomenclaturii locale, magini de la mineriada, primite de la televiziunile straine, memorial 15 noiembrie.  Studioul face eforturi disperate, cei 15 redactori lucrind fara plata si ar avea nevoie de sprijin.

 

            Romania  libera,  19 sep.

            Grea povara. S Rosca Stanescu. Situatia creata intre guvern si sindicate. Greva de la Brasov. Greva navigatorilor de la Constanta. Greva soferilor din Fratia. Negocieri cu guvernul si cu Ion Iliescu.

 

            Expres magazin, 21-27 sep

Lipsa de incredere naste greve. Alexandru Balan. Situatia de la Brasov: oamenii ar vrea sa munceasca dar nu au ce, fluxurile de materii prime si relatiile comerciale fiind intrerupte. Asa ca indemnurile guvernului sint demagogice. Asta s-a simtit si cu ocazia vizitei lui Roman la tractorul Brasov, pe 7 sept.

Expres magazin, 10, 28 sep-4 oct 90 Citind si ascultind interviurile domnului ministru Adrian Severin. Dr. U. Vinea. Economia formeaza un sistem complex, a carui evolutie optima presupune inertie. Declaratiile dlui Severin in interviurile din RL (11 si 12 sep) si Europa Libera  (10 sep) arata neglijarea acestei realitati, cu speranta irationala ca economia poate trece prin salt de la fiziologia veche centralizata la una nou bazata pe autonomie, concurenta si piata. Neglijarea necesitatii unei faze mixte, condusa cu rationalitate economica duce la situatiile pe care le remarca salariatii: intreruperea circuitelor de aprovizionare care paralizeaza productia - si nu fuga de munca. Exemplul tipic al situatiei de la Tractorul Brasov, lipsit de tabla si de cauciucuri - pe care furnizorii traditionali prefera sa le exporte. Confuzia dintre gestiunea coerenta a evolutiei sistemului economic national si revenirea la economia comunista, desconsiderarea sistemului mixt necesar in tranzitie printr-un voluntarism iresponsabil - sint erori grave care vor cade in responsabilitatea "parintelui reformei" [un rechizitoriu implacabil]

 

9 sept Miting la Brasov de sprijinire CADA (infierat in Azi 25 sept. Cerinta sau manevra Gh Tugui)

 

         România liberă 25 sept. Noi acte de intoleranta în armata. - Membri ai CADA şi Actiunii pentru dreptatea militara denunta contrarevolutia care are loc în armata dupa 13 iunie. Principal actor represiv: Ionel Vasile fost nomenclaturist militar rechemat din rezerva. În timp ce cadre care au sprijinit revolutia (Gh Simaritineanu -Timisoara, Viorel Tocan- Brasov) sint haituite acum pentru ca vor implinirea idealurilor revolutiei şi în armata. Cer sprijinul parlamentului.

 

         "NU" nr. 27 6-12 oct

/Scrisoare scrisa domnului prim-ministru de Tocan Viorel. Pentru activitatea sa pentru democratizarea armatei şi aflarea adevarului despre represiunea din Brasov din decembrie, pentru organizarea mitingului din 9 sept - a fost dat afara din armata. Se indoieste ca se vor mai putea scoate adevarurile ascunse în fisetele procuraturii, daca vinovatii au capatat atita putere în armata.

 

Epoca, 7 noiembrie. Prima conventie a FDA. Relatare de la lucrarile din 24-25 octombrie. Peste 43 de forumuri au raspuns initiativei din Cluj.  [] 7-8 sute de participanti, delegati (300 de reprezentanti ai 33 de forumuri), invitati. [] apoi Tocan Viorel, reprezentantul asociatiilor 15 noiembrie si CADA a reclamat folosirea armatei impotriva poporului. Abuzurile si agresiunile puterii au fost  denuntate si de Ionescu Cornel, Caracal, Marite Radu, Vaslui- unde satul Solesti este o a doua Sapinta, Ioan Rosca, Neamt. Inginerul Manucu a denuntat complicitatea puterii in mineriada, etc. dupa incheierea lucrarilor a fost organizat la ora 17 mitingul din Piata Libertatii la care au participat 5-6000 de oameni. []

 

         Romania libera, 2 noiembrie. Brasov: miting general de protest. Dumitru Bujdoiu. Pe 1 noiembrie a avut loc la Brasov un mars de protest si un miting in fata prefecturii. Actiunea a fost organizata de conventia sindicala teritoriala si sindicatul de la intreprinderea de autocamioane. Nemultumirile sindicalistilor si cetatenilor privind deteriorarea situatiei economice, aprovizionarii, nivelului de trai au explodat.

         Romania libera, 3 noiembrie.

         /Mitingul brasovenilor, un strigat in desert? Dumitru Bujdoiu. A fost o manifestatie de mare amploare la care au participat sindicatele din 33 de intreprinderi din Brasov si din orasele Sacelea, Codlea si Risnov. S-a dorit un dialog cu prefectutra si primaria pentru ameliorarea gravelor conditii de viata. Prefectul si primarul erau insa plecati iar subprefectul Florian Firu a fost huiduit asa ca manifestantii iI-au ascultat pe liderii sindicali: Stinghe Marius (autocamioane), Damian Adrian (Tractoare), Luca Octavian (Rulmentul), Bescha Lucian (Inteprinderea Aeronautica Ghimbav), care au reprosat autoritatilor dezastrul eonomic si social. Pancarte si scandari;"Ne spuneti ca nu lucram, ca de foame sa uitam!", "Vrem materii prima si materiale!", "Piine , apa si caldura, nu pensii la nomenclatura!", "Nu se munceste de sus in jos!", "Jos guvernul!", "Jos Iliescu!". A existat si un grup turbulent de care organizatorii s-au desolidarizat. Pentru ca nu s-a reusit un dialog s-a adresat o nota de protest.

         /Apel nota de protest. Participantii la mitingul de pe 1 noiembrie au inaintat guvernului si parlamentului urmatoarele puncte de vedere: 1. activitatea guvernului este necorespunzatare si periculoasa pentru economie 2. Guvernul ar trebui sa promoveze in functiile de conducere elemente tinere si capabile, sa propage idei moderne prinn cursuri intensive de familiarizare cu economia de piata, sa asigure importul de materie prima, sa modernizeze transportul rutier, etc. 3. Modificarea Legii 15/1990, in sensul repartizarii avutiei nationale tuturor cetatenilor care au contribuit la realizarea ei. 4 . Liberalizarea preturilor nu trebuie sa coboare si mai tare puterea de cumparare a cetatenilor. 5. Tratarea corespunzatoare a actului medical si a a asistentei sanitare. 6. E denuntat modul in care au fost elaborate proiectele de lege de interes sindical. 7. Publicarea in presa a proiectelor de lege de interes sindical. 8. Votarea legii sindicale, a grevelor, a contractelor colective de munca, a salarizarrii, redactate corespunzator. 9. Facilitati pentru investitiile in constructii de locuinte, invatamint, sanatate. 10. Protest impotriva opririi activitatii de constructii in sezonul rece. 11. Comunicarea bugetului, balantei de venituri si cheltuieli si destinatiei acestuia 12. Elucidarea evenimentelor din 21-25 decembrie, actiunile procuraturii dovedindu-se neconcludente. 13. Concluziile comisiilor de ancheta privind evenimentele din Tg. Mures si Bucuresti. 14. Legi privind recalcularea pensiilor nomenclaturii de partid. 15. Criza economico-sociala este o criza de sistem produsa de administratia de stat si nu de sindicate. 16. Sprijina dorinta de emancipare a poporului moldovenesc.

 

Romania Libera, 7 noiembrie. A luat fiinta Alianta Civica. Anunt.

/ Declaratie de pricipii. Sprijinirea procesului de dezvoltare a unei societati civile, eradicarea intolerantei, reforma radicala si realista, pluralism si drepturile omului.  Respingerea cenzurii si informarea corecta, transparenta, valori europene, protectia cetatenilor. Improprietarirea cu pamint  a taranilor. Contra violentei.

/ Componenta initiala. Sute de intelectuali si muncitori apartinind Asociatiei 15 noiembrie Brasov, Solidaritatea Univ, Societatii Timisoiara, GDS, Agora Iasi, GID, etc, si independenti.

 

            Romania libera, 7 noiembrie

/Intre disperare si extremism. Sorin Popa. Relatare a mitingului de la Brasov din 2 noi. Explicatia nemulumirii celor care sperasera ca FSN le va asigura conditii bune de viata. Riscul ca populatia nemultumita ramasa orfana de FSN si neavind incredere nici in partidele de opozitie (pe care le-au huiduit de curind) sa se indrepte catre demagogi extremisti. [IR: Intuiţie justă- vezi ascensiunea România Mare; dar autorul nu observă că nici opoziţia nu a lăsat alternativă , aliindu-se practic cu puterea, în numele Reformei ]

 

Revista"22" nr. 44 din 16 noiembrie. Primul tribunal moral din Romania si-a inceput lucrarile la Brasov. Laurentiu Constantinescu. Pe 8 noiembrie, marcind aniversarea inlaturarii opozitiei din viata politica a tarii acum 44 de ani, a inceput seria de actiuni de comemorare a revoltei de la Brasov, cu lucrarile tribunalului moral. Constituit din initiativa asociatiei 15 noiembrie el va judeca faptele acelora care au participat activ la reprimarea revoltei sau au cerut pedepsirea exemplra a muncitorilor. In sala de festivitati a clubului uzinei de autocamioane, dl Vasile Anghel, presedintele asociatiei 15 noiembrie,  a deschis prima sedinta. "Acest tribunal nu-si propune sa dea sentinte si-n ultima instanta nici sa stabileasca explicit vinovatii. Acest tribunal moral a fost gindit ca un instrument care sa scoata la lumina din constiintele oamenilor care au fost chemati in fata lui, motivele pentru care s-au comportat ca atare. [] cei chemati aici vor fi iertati daca au curajul sau decenta sa-si descarce sufletul , pentru ca nu avem  nevoie de victime ci de increderea intre noi." Grefierul a citit lista celor chemati. In numar de 41. De la inaltii demnitari ai partidului pina la muncitorii care si-au invinovatit colegii. au raspuns prezent 4 din cei chemati. Ca probe de dosar au fost prezentate procesele verbale ale sedintei din 3 decembrie 87, cuprinzind declaratiile de atunci ale celor in cauza care condamnau cu asprime protestul muncitorilor. Trei dintre cei patru acuzati prezenti s-au prezentat anost, raspunzind stereotip ca n-au facut decit sa semneze declaratii impuse, redactate de altcineva. Mai interesanta este apararea sustinuta de dl. Bazil Tatarescu, in prezent director la aprovizionare. Recunoaste ca a cerut pedepsirea exemplara din proprie initiativa pentru ca desi manifestatia a inceput intr-un fel, ea s-a terminat cu stricaciuni si tulburarea linistei. Apoi el a adus ca argument in apararea sa, ca a fost el insusi presat sa ia atitudine si ca a fost mutat din judet. Sala a apreciat ca dl. Tatarescu nu a inteles scopul instantei si ca persista in mentalitati gresite. Lucrarile primei sedinte s-au incheiat urmind a fi reluate dupa 15 noiembrie. Exemplul acetei institutii utile va fi cu siguranta luat si-n alte locuri din tara.

 

            Romania libera, 11-12 noiembrie. Procesul comunismului. Tribunalul moral sedinta de pe 8 noiembrie ora 15.30, in aceeasi sala in care a avut loc procesul din 1987. Se face publica lista responsabililor incepind cu Radu Ion, secretar CC, Berghianu Maxim, Ministrul Muncii, Petre Preoteasa, prim secretar Brasov, etc. La invitatii au raspuns doar inculpatii Lungu Alexandru, Tatarescu Bazil, Popescu Maura si Rebreanu Silviu. Ei lucreaza si azi in uzina. S-au pus intrebari fara a se obtine raspunsuriel dorite, fara a se declansa procesul de constiinta sperat. Tatarascu Bazil a spus, de exemplu:" recunosc ca am cerut sa se aplice pedeapsa maxima. Pentru asta imi pare rau dar in tensiunea momentului respectiv, in atmosfera creata in jurul vinovatilor, afirmatia facuta a venit aproape de la sine. O voce din sala i-a raspus: Iti pare rau pe  dracu". Comunismul s-a intarit si a ajuns dictatura pentru ca erau ticalosi care sa-l sustina. Acum dl. Tatarascu este director cu aprovizionarea la IA Brasov. In paralel, pe 2 oct. 1990, s-a pronuntat sentinta in procesul nomenclaturii Brasov. Inculpatul Preoteasa Petre primind pedeapsa de 5 ani inchisoare.  Au urmat altii: Dagaoaru Gh, Furcoiu Ioan si Cebuc Maria condamnata la 1 an inchisoare dar gratiata conform art. 3 din decretul lege 3 din ianuarie 90.  Inculpatii au fost obligati sa plateasca sume derizorii avind toti pensii peste 6000 de lei pe luna.

 

            Flacara 21 noiembrie, Nurnbergul romanesc. Oltea Mutulescu. Asociatia 15 noiembrie s-a constituit intr-un tribunal moral nu pentru a condamna ci pentru a ocaziona recuperarea morala prin recunoasterea publica a vinovatiei. La masa prezidiului Vasile Anghel, Mircea Sevaciuc si dl. Filichi. Cei acuzati declara ca au fost siliti si sint intrebati ce li s-ar fi intimplat daca refuzau. "M-ar fi trimis si pe mine din judet, afirma Silviu Rebreanu." Acesti oameni sint rusinati ca apar in fata celor pe care i-au invinuit dar confesiunea le va permite descatusarea. Mircea Sevaciuc: am crezut ca si ei sint victime. Ca au fost obligati. Pentru a ierta pe cineva trebuie sa-ti ceara asta." etc. Acuzatii sint rugati sa paraseca sala. Tribunalul moral delibereaza. Vasile Anghel: nu avem voie sa uitam prin ce-am trecut. Dar sintem datori fata de acesti oameni care au venit dovedind ca-si pot recistiga demnitatea. Sala e de acord cu sentinta. Cei 4 se intorc. :"Pentru curajul de a se fi prezentat astazi, pentru bunul simt de care au dat dovada li se acorda iertarea. Sint disculpati de vinovatie si reabilitati moral. Pe 22 noiembrie urmatorul termen. "

 

            Dreptatea, 9 noiembrie. Comunicat Miscarea 15 noiembrie Brasov. In cadrul manifestarilor de comemorare anunta pe 14 noiembrie un simozion si o intilnitre a forumurilor anticomuniste si pe 15 noiembrie un mars de reconstituire si un miting.

 

            Phoenix 40, 5-11 noiembrie. Interviu cu Stelian Tanase realizat de Anca Ionas. GDSul este un grup de reflectie, care incearca sa inteleaga fenomenele si sa previna derapajele puterii, dar nu un grup politic. Au avut intilniri cu: Campeanu, Coposu,  Cunescu, Vatra Romaneasca, Severin, Magureanu si au participat si la reuniunea de la Brasov. Este necesara unitatea opozitiei.

 

            Adevarul. 14 noiembrie. Primejdia aventurismului politic. Al. Gavrilescu. "Cruciatii strazii, costumati in vesminte revolutionare vor baltoace de singe pentru ca tara sa se masoare in ruina si dezagregare sociala, iar monopolul extremismului sa devina simbolul acestui tip de stat in care libertatile constituitionale sa nu mai infloreasca . [] Punind ulei pe foc, tocmai cind renasterea Romaniei se leaga de reconstiuirea bazei sociale prin economia de piata, aceeasi opozitie nu mai vrea sa accepte statuqvuoul puterii legitimata constitutional, intervenind prin retete distructive, []gen piata Universitatii. [IR: Se incearcă intimidarea opoziţiei care din păcate a reuşit]. Dl Radu Campeanu stie ce vrea. Rezistenta romana de la Brasov, congresul forumului antitotalitar Cluj, Conferinta internationala de la Timisoara si recenta Alianta civica ar putea contribui la accelerarea participarii cetateanului la procesul conducerii societatii. Dar escaladarea abuziva si fortarea normelor democratice prezidata de clienti ahtiati de cucerirea puterii pune in pericol libertatile publice. In publicatia Societatea Timisoara apare: "Politia nu este datoare sa reprime violent manifestarile de protest impotriva unui guvern incompetent. " Este deci vorba  depre premeditarea unor activitati destabilizatore care pot izola si rapune Romania. Opozitia nu se mai poate preface ca nu cunoaste pretul unor astfel de catiuni. [ IR: Pe scurt să se facă o opoziţie dar fără încurajarea cerinţei "încă o revoluţie"]

 

BRASOV

Phoenix nr 42, 19-25 noiembrie. Locuitorii Brasovului au cerut demisia prefectului, a guvernului si a presedintelui Iliescu. Irina Negrea. Reculegerea pioasa s-a transformat la Brasov intr-o miscare ferma de protest fata de situatia prezenta. La mitingul din Piata Sfatului, pe linga cei 20000 de brasoveni, au participat numerosi invitati. S-a scandat "Jos comunismul", "Jos guvernul", " Jos Iliescu", "Iliescu vinovat pentru singele varsat", " Ultima solutie inca-o revolutie", "Anuntati in tara , greva generala", etc. Cornel Simionescu de la Alianta Antitotalitara Brasov a sintetizat motivele nemultumirii manifestantilor terminind cu "daca nu luptam democratia moare. Jos ticalosii, os din osul ticalosilor!". Au mai luat cuvintul la balcon: Lorin Fortuna - Timisoara (care a cerut iertare ca Brasovul a fost lasat atunci singur), Gabriel Andreescu - Alianta Civica (care a citit declaratia Aliantei), Toader Stetca (care a recitat o balada a Sapintei), Gavrila Filichi, Asociatia 15 noiembrie (care a dat citire textului Proclamatiei de la Brasov). Nu au fost asigurate conditii optime pentru manifestatii, lipsite de statia de amplificare dar inconjurata de politisti si intesata cu provocatori. Prefectul s-a prezentat in balcon fiind primit cu Jos guvernul ! Jos prefectul!, incit nu a reusit sa spuna aprintre huiduieli decit : "In locul meu va veni  alt prefect!". Dupa ora 17 mitingul a continuat in fata prefecturii.

Expres nr. 44, noiembrie. Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-aiba loc

/Brasov. Monica Marginean. Relatarea manifestarilor din noiembrie. Mars simbolic de reconstituire a traseului parcurs in 1987. Unii trecatori s-au alaturat, altii si-au vazut de drum. Punctul terminus in piata Sfatului unde, incepind cu ora 16 s-a defasurat mitingul pentru libertate. Pe pancarte: revolutia continua! Jos Iliescu! Presedinte, guvern, senat, salarii mari v-ati aranjat! etc. Mitingul a debutat neinspirat prin citirea mesajului trimis de minerii din valea Jiului muncitorilor brasoveni. Apoi au vorbit: Gabriel Andreescu care a citit declaratia Aliantei Civice, Doina Cornea, Toader Stetca, S. Rosca Stanescu, Mircea Sevaciuc din partea Asocatiei miscarea 15 noiembrie.  S-a citit Proclamatia de la Brasov.

/Ce nu s-a vazut in protestul de la Brasov? Pe 13-14 noiembrie, pe linga manifestele asociatiei 15 noiembrie, au aparut si fluturasi care indemnau la violenta. La magazinul din piata Sfatului, pe 13 noiembrie s-a vindut lichior de cacao la pretul vechi. In 15 noiembrie seara, un grup de citeva sute de persoane, dupa terminarea mitingului s-au grupat in fata prefecturii aruncind cu petarde in ziduri si scandind lozinci violente. Telefonind la primarie ofiterului de serviciu, T Ungureanu il intreaba ce se intimpla iar acesta relateaza ca un grup de manifestanti violenti si beti, avind in miini sticle cu lichior de cacao arunca sticle Molotov si incendiaza masini. Toate acestea s-au dovedit pur imaginare, corespunzind unei diversiuni. Printre tacticile de diversiune s-au numarat si cozile de atragere a manifestantilor. Pe 14 noiembrie, peste drumul cladirii in care se desfasura simpozionul de comemorare, s-au dat pui, lamii si ness si s-a facut o coada imensa. Aceste produse care lipsise de mult in Brasov au inceput sa se bage exact in aceste zile. Cu o ora inaintea marsului, la magazinul de carne de linga intrarea intreprinderii de autocamioane s-au dat pulpe si muschi.

 

Agora, 21-28 noiembrie. Proclamatia de la Brasov - redata partial pina la punctul 5. Reaminteste derularea si sensul revoltei anticomuniste din 15 noiembrie 1987. "Astazi, 15 noiembrie 1990, cind se implinesc  3 ani de la ultima zi a rusinii sintem hotariti sa continuam lupta pentru libertate, adevar si democratie. Aceasta pentru ca am constatat, degradarea continua a vietii sociale, politic si economice de azi precum si deturnarea idealurilor care ne-au animat si pentru care am luptat atunci si pentru care s-au jertfit eroic martirii din decembrie 89. " Drept pentru care proclama:  "Noi cei care la 15 noiembrie 1987, am spus nu comunismului [] proclamam ziua de 15 noiembrie ziua internationala de lupta impotriva comunismului. [] Declaram  :1. Ii vom cinsti ca eroi ai neamului pe cei cazuti in lupta impotriva comunismului [] 2. Vom reconsidera istoria neamului [] 3. Vom reinvia traditia crestina in scoala si societate. 4. Lupta fratilor nostri din Basarabia este si lupta noastra. 5. [] a devenit o necesitate istorica deschiderea procesului comunismului in care sa fie chemate toate persoanele care au contribuit la dezastrul actual al tarii si judecarea lor in tribunale morale. Vom chema in fata tribunalului moral pe cei care ne-au condamnat la moartea rosie. Pentru aceasta am instituit tribunalul moral."

 

Romania libera 15 noiembrie. Brasovul nu mai vrea sa taca. Eugen Dichiseanu. Pe 14 noiembrie ora 10, in sala palatului culturii din Brasov s-a desfasurat simpozionul "Aniversarea revolutiei anticomuniste din 15 noiembrie 1987". Peste 300 de invitati carora li s-a adaugat reprezentanti de la AC, GDS, FDA Cluj, Partidul liberal al Dreptatii, AFDPR, GID, etc. S-a subliniat importanta intaririi solidaritatii impotriva vechii nomenclaturi care a furat revolutia. S-a criticat liberalizarea preturilor. Doamna Doina Cornea  a aratat ca procurorul militar Domsa care a anchetat dizidenti in timpul lui Ceausescu ii ancheteaza acum pe cei care au tras in decembrie la Cluj. Toader Stetca a declarat solidaritatea Sapintei cu asociatia 15 noiembrie iar in final N. Constantin Munteanu a declarat "Dvs. sinteti cei buni si ci drepti."

/La semnal. Corectura in legatura cu intrebarea adresata prefectului judetului Brasov. Respectivul interviu nu a fost luat de Savastru Adrian ci de Gheorghiu Lucian si a fost publicat in revista Phoenix.

 

Romania libera, 16 noiembrie.

/Proclamatia de la Brasov.  Reaminteste derularea si sensul revoltei anticomuniste din 15 noiembrie 1987. "Astazi, 15 noiembrie 1990, cind se implinesc  3 ani de la ultima zi a rusinii sintem hotariti sa continuam lupta pentru libertate, adevar si democratie. Aceasta pentru ca am constatat, degradarea continua a vietii sociale, politice si economice de azi precum si deturnarea idealurilor care ne-au animat si pentru care am luptat atunci si pentru care s-au jertfit eroic martirii din decembrie 89. " Drept pentru care proclama:  "Noi cei care la 15 noiembrie 1987, am spus nu comunismului [] proclamam ziua de 15 noiembrie ziua internationala de lupta impotriva comunismului. [] Declaram  :1. Ii vom cinsti ca eroi ai neamului pe cei cazuti in lupta impotriva comunismului [] 2. Vom reconsidera istoria neamului [] 3. Vom reinvia traditia crestina in scoala si societate. 4. Lupta fratilor nostri din Basarabia este si lupta noastra. 5. [] a devenit o necesitate istorica deschiderea procesului comunismului in care sa fie chemate toate persoanele care au contribuit la dezastrul actual al tarii si judecarea lor in tribunale morale. Vom chema in fata tribunalului moral pe cei care ne-au condamnat la moartea rosie. Pentru aceasta am instituit tribunalul moral.[] 6. Vom impune aplicarea principiului Declaratiei universale a drepturilor omului [] 7. [] Organizarea unui referendum national pentru stabilirea formei de guvernamint a tarii. [] 8. Publicarea tuturor proiectelor de lege si supunerea lor discutiei publice. 9. Vom impune trecerea patrimoniului economic in proprietatea celor care l-au creat.[] 10. Reforma agrara prin improprietarirea taranilor cu pamint si sa sprijine tehnologizarea agriculturii. [] 11. Garantarea economiei sindicale fata de patronat si guvern. 12 Modernizarea si reforma intregului sistem  de invatamint si educational. [] 13. Schimbarea atitudinii guvernului fata de institutiile de asistenta sociala. [] 14. adoptarea neintirziata a legii sanitare, recunoasterea importantei muncii depuse de corpul medical []15. Recunoasterea drepturilor individuale si colective ale nationalitatilor conlocuitoare[] Nu admitem invrajbirea intre nationalitati. [] 16. Renuntarea la monopolul puterii asupra importantelor institutii de informare in masa - televiziunea si radioul si redarea lor proprietarilor de drept. [] Presa sa fie libera si neingradita. [] 17. Armata trebuie sa slujeasca exclusiv interesele poporului, rolul este de a apara integritatea teritoriala si nu institutiile puterii. 18. Politia si jandarmeria trebuie sa asigure protectia cetateanului si a bunurilor lui. 19. SRI trebuie sa dobindeasca un cadru legal si sa se subordoneze parlamentului tarii. 20. Justitia trebuie sa functioneze ca o a treia putere in stat si sa fie slujita de magistrati integri si competenti.[] 21. Societatea civila romaneasca trebuie integrata in dinamica societatii civile europene. [] 22. Trebuie reconsiderate legaturile cu strainatatea in general si cu diaspora romana in special, pentru demontarea mecanismelor xenofobe si izolationisme. Lupta noastra va inceta numai cind punctele Proclamatiei de la Brasov vor deveni realitate. Sa ne ajute Dumnezeu."

/Brasov, 15 noiembrie 1990. Sorin Rosca Stanescu, Eugen Dichiseanu. In ciuda numeroaselor provocari ale reactiunii cetatenii Brasovului au organizat o mare demonstratie pe 15 noiembrie. Coloana a reconstituit simbolic traseul din 1987. Peste 25000 de oameni s-au strins, pancartele  enuntind: "FSN, piinea noastra unde e?!", "Liviu babes, torta revolutiei brasovene, Jos Iliescu", etc. Mitingul a intrunit revendicari politice, sociale si economice. S-a cerut demisia presedintelui tarii, compromis de gravele incalcari ale democratiei, demisia guvernului incapabil sa administreze tara, eliminarea din parlament a infractorilor si membrilor vechii nomenclaturi. Cei care au luat cuvintul: Doina Cornea, Gabriel Andreescum, T. Stetca,  M Sevaciuc, delegati ai Timisoarei au cerut desfiintarea politiei politice. Brasovul  a cerut intregii tari declararea unei greve generale care sa conduca in final la demisia presedintelui, guvernului si eliminarea structurii totalitare. Se pare ca grupuri masive de cetateni, altii decit cei prezenti in piata Sfatului vor sa se prezinte in fata prefecturii pentru a cere demisia imediata a conducerii judetului.

/Comunicat. Asociatia 15 noiembrie Brasov. Constatind situatia tragica in care furtul revolutiei de catre esalonul 2 PCR a adus Romania "cerem epurarea de urgenta a Parlamentului". Constatind ca guvernul conduce o strategie iresponsabila de trecere la economia de piata, producind un grav haos in economie si saracind populatia, cer  demisia prim ministrului si a guvernului. Costatind ca presedintele Romaniei s-a implicat in evenimentele grave din 22 decembrie, 12 ianuarie, 28-29 ian, 12-18 febr, 18-20 martie si mai ales 13-15 iunie cind a chemat minerii din Bucuresti si le-a multiuumit, cer demisia imediata din functie a lui Ion Iliescu.

 

Romania Libera, 17 noiembrie. Prefectul nu mai demisioneaza. Prefectul judetului Brasov nu-si mai da demisia. Pe 1 noiembrie i se daduse un termen de doua saptamini sa vina cu solutie de contracarare a crizei. La mitingul de pe 15 noiembrie nu a gasit alt raspuns decit sa confiste statia de amplificare, asa ca la 17.30 multimea si-a ridicat glasul sub ferestrele prefecturii, multi din ei fiind cei ce luasera parte la manifestatia din Piata Sfatului. Dupa convorbirea cu petre Roman dl. Sofronciu a renuntat la demisie.

/Comunicat. Biroul  de presa a ministerului justitiei. La data de 15 noiembrie 1990, ministerul de justitie a sesizat procurorul general al Romaniei, organul competent  sa declare recurs extraordinar impotriva hotaririlor judecatoresti definitive pentru a se recunoaste ca cei 61 de revolutionari brasoveni de la 15 noiembrie 1987 au savirsit infractiuni politice impotriva dictaturii si nu infractiuni de drept comun. Dupa revolutia din decembrie ei au fost achitati de curtea suprema pentru infractiunile de drept comun fara ca prin hotarire sa se constate ca faptele lor au avut caracterul unor infractiumi politice. Ministerul justitiei apreciaza ca hotarirea respectiva a creat o grava nedreptate si se impune reformarea ei.

Revista "22" nr. 45 din 23 noiembrie. Brasov 15 noiembrie 1990.  Este refacut drumul de acum trei ani dar lozincile sint altele: "Jos Iliescu!", "Jos minciuna!". In Piata Sfatului se striga minute in sir "Demisia, demisa si greva generala!". Incep huiduieli la aparitia pe acoperis a unor indivizi ciudati care stirnesc amintiri despre evenimentele din 1989. Li se striga "Asasinii, asasinii si unde sint teroristii?", pina dispar. Proclamatia este citita de Gavrila Filichi care cere demisia presedintelui Iliescu. Scrisoarea deschisa adresata presedintelui dejoaca manevra prin care delegatia asociatiei a fost deturnata catre Palatul Cotroceni.

 

Cuvintul nr. 43 din 23-26 noiembrie 90. Prefectul a venit, prefectul a plecat. Cezar Andreescu. Manifestarile din Brasov au fost sabotate prin introducerea de alimente mult asteptate in magazine. Cind la 15 noiembrie coloana a trecut pe linga cumparatorii de la magazinul de carne, niciunul dintre acestia nu i s-a alaturat. Totusi, in Piata Sfatului, mitingul anticomunist, antiguvernamentral si antiprezidential a luat amploare. Dupa terminarea mitingului prin huiduirea prefectului, agitatia a crescut. A aparut indemnul de a se merge la prefectura. Instigator constant fiind un barbat cu palarie, de 50 de ani. In ciuda indemnurilor lui Mircea Sevaciuc, o parte dintre demonstranti au plecat la prefectura, unde politia a facut un cordon dublu iar demonstrantii au strigat lozinci radicale cerind demisia guvernului si a presedintelui, cintind desteapte-te romane si asistind la explozii de petarde lansate in fata cladirii. Mircea Sevaciuc a revenit in mijlocul demonstrantilor cerindu-le sa nu compromita totul astfel ca la ora 19.30 grupul s-a destramat. Intentia de discreditare a mitingului n-a izbutit. Nici micile manifeste in care se cerea "Moarte hotilor" si de care organizatorii n-au cunostinta.

 

Epoca nr. 3, 21-27 noiembrie. Nu ne mai putem permite nici-o clipa de lasitate. Relatarea mitingului de la Brasov de pe 15 noiembrie. Proclamatia de la Brasov in 15 puncte. Ceea ce a surprins in pozitia asociatiei este aprobarea participarii a trei reprezentanti in sedinta comuna a guvernului si parlamentului in timp ce la Brasov se scanda jos guvernul Jos Iliescu.

 

Flacara, 21 noiembrie 90. Lectia Brasovului. Ioan D. Goia. Replica la "Vocile critice la adresa românilor" care nu s-au rasculat toti in 1987 pentru a scapa tara de dictatura. [ IR: este probabil vorba de intervenţia lui Paul Goma, care a iritat pe mulţi]. Dupa parerea autorului acest lucru este intr-adevar regretabil dar o rascoala facuta atunci n-ar fi avut nici o sansa.

Romania Libera 16 noiembrie si revista "22" din 23 noiembrie. La o aniversare. Paul Goma. "Sa vorbeasca altii despre eroismul rascoalei brasovene. Eu nu pot vorbi decit despre tragismul nerascoalei nebrasovenilor. Nu pot depune marturie decit despre singuratatea in care s-au  aprins, au pilpiit citeva clipe, apoi au agonizat si s-au stins in indiferenta cind nu a fost de-a dreptul ostilitate, a intregii comunitati - toate razvratirile individuale din spatiul doar geografic, doar lingvitic numit Romania. Iar daca la 20 mai cind avea in miini propria-i soarta "cetateanul" acestui spatiu geografic nu a stiut la ce slujeste un buletin de vot, aceasta dovedeste ca "votantul" era un necuvintator, un necugetator si ca la urma urmei isi merita soarta. Iar daca la 13,14,15 iunie, minerii lui Iliescu au crapat cu topoarele capetele care gindeau, au sfaramat cu bitele gurile care stiau sa vorbeasca, de ce sa ne miram? [] Doar noi, locuitorii acestui spatiu geografic [] ii mai spune mioritic - am pregatit cu grija, am zidit caramida cu caramida soclul statuii lui Ceausescu. Doar noi, locuitorii acestor plaiuri am plecat capul ca sa nu ni-l taie sabia; ne-am zis pietre peste care apa trece, si am tacut: si nu i-am auzit, nu i-am vazut ( ca sa nu stie securitatea ca i-am auzit, vazut). Nici pe minerii din valea Jiului din 1977, nici pe sindicalistii din 1979, nici pe brasovenii din 1987. Ce sarbatorim noi azi? Marea victorie de la Brasov? [] Celor care vor spune "acum nu-i momentul de autocritica, acum e momentul sa ne-apucam de treaba, le voi raspunde: nu te poti apuca de o treaba, ca aceea a facerii sau re-facerii unei tari, fara sa te speli pe miini; [] fara sa-ti speli gura - murdarita de tacere vinovata, de calomnie, de turnatorie [] Nu se pot amesteca oamenii cu securistii. [] Sa nu ni se ceara sa con-lucram [] Din nefericire comunitatea carpato-dunareana a fost incapabila de o revolutie anticomunista ca a ungurilor din 1956."

 

             

            Adevarul 16 noiembrie. Brasov, mitingul de pe 15 noiembrie. Pacat de petarde. Mircea Barbulescu. Zvonurile ca manifestatia se va termina cu un asalt final al prefecturii nu s-au confirmat. Deviza anuntata de organizatori a fost "fara violenta". In Piata se scandau lozinci antiguvernamentale si rareori "Vrem piine!". Mesajul minerilor din valea Jiului a fost intimpinat cu fluieraturi. De la balcon vorbitorii s-au referit la lupta impotriva guvernului, presedintelui, repetind insistent apelul la greva generala. Dupa o ora si un sfert de astfel de interventii, a luat cuvintul si un reprezentant al sindicatelor 15 noiembrie lumea asteptindu-se ca acum sa se vorbeasca de probleme concrete. Dar el nu a facut decit sa o introduca pe Doina Cornea care a reluat binecunoscutele-i teme. A urmat Toader Stetca care a citit unn poem de citeva sute de strofe, mitingul s-a terminat la ora 17, Doina Cornea indemnind oamenii sa mearga la casele lor. Dar 2000 de manifestanti au plecat spre prefectura. In peretii acestuia au fost aruncate 8 petarde ceea ce a provocat panica, cei prezenti fugind spre casa. Au ramas 3-500 de persoane infierbintati si mai tare incercind sa rupa cordonul de politisti. Ei au parasit zona la ora  19.45.

 

TIMISOARA

Expres nr.44 noiembrie. Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-aiba loc

/Timisoara, cronica exasperarii. Brindusa Armanca. Pe 15 noiembrie la mitingul de comemorare a revoltei din Brasov au participat 70000 de manifestanti. Cind s-a anuntat ca in Piata revolutiei din Bucuresti sint 200000 de oameni s-a strigat cu acelasi entuziasm din decembrie "A iesit Bucurestiul". Cuvintul de ordine a fost demisia coincizind cu punctele 1 si 3 din motiunea Aliantei Civice. In piata a sosit si prefectul, care a fost somat, intr-o atmosfera de mare tensiune sa strige "Jos Iliescu!".

Revista "22" din 23 noiembrie. Demisia. Jeanne Marie Popovici. Cei 70000 de timisoreni au venit la prima intilnire cu Alianta Civica pentru comemorarea revoltei de la Brasov, sfidind ploaia. Dupa un bun venit adresat de G. Serban, au vorbit reprezentantii Brasovului, Petrica Dascalu, victima  a dictaturii si Viorel Tocan, victima a democratiei originale. George Serban citeste declaratia Aliantei Civice dupa care Iosif Costinas prezinta motiunea Aliantei Civice din Timisoara la primul punct cerindu-se suspendarea lui Ion Iliescu. Manifestantii subscriu motiunii. La 17.15 minute se aprind peste tot torte si multimea cere demisia, greva generala si revelion fara Ion. Constantin Chiticaru prezinta un protest CADA. Primarul Timisoarei, Liviu Borha, spune "Sint aici, alaturi de voi pentru ca in tot ce spuneti aveti dreptate. Se raspunde :"Jos Iliescu!" si este cerut prefectul, Florin Cirpanu. I se cere sa strige "Jos Iliescu!". Prefectul ezita si striga :"Jos comunismul!" promitind ca va comunica guvernului ce se cere in Piata. Piata precizeaza: "demisia!". Cel mai dificil moment a fost inchiderea mitingului, oamenii nevrind sa plece acasa.

Epoca, 21-27 noiembrie.Timisorenii cer si ei demisia presedintelui. Timisorenii au infirmat zvonurile alarmante ca la mitingurile organizate de Alianta civica si forumurile antitotalitare se va sfirsi prist prin acte de violenta savirsite de provocatori. Zecile de mii de oameni au cerut libertate, jos Iliescu, demisia si unificarea fortelor de opozitie! Populatia Timisoarei a depasit in radicalism declaratia aliantei civice. Ea nu mai crede in politica aminarilor ci cere demisiile si constituirea unui guvern de uniune nationala.

Cuvintul din 23-26 noiembrie. Reforma radicala. Dorinte si avertismente. Constantin Runditchi. Mitingul din Piata Operei de pe 15 noiembrie a implicat peste 80000 de oameni. Alianta civica Timisoara este formata din  Societatea Timisoara, AFDPR, Solidaritatea Universitara si asociatia Tot Banatu-i fruncea". George Serban a spus ca prin aparitia aliantei civice revolutia a trecut la Timisoara in faza ei de catifea. Motiunea separata a AC din Timisoara in care se cere Tribunalului Suprem sa-l suspende pe Ion Iliescu, a fost citita de Iosif Costinas.  S-a solicitat si formarea unui nou guvern format din specialisti necompromisi si aminarea liberalizarii preturilor pina la definitivarea unei reforme economice autentice si eliminarea birocratiei comuniste.  S-a mai cerut dizolvarea procuraturii, ca institutie comunista, destituirea lui Victor Stanculescu si aducerea sa in fata instantei impreuna cu Stefan  Guse si Mihai Chitac . Maiorul Chiticaru a citit cererile CADA nerezolvate: rezultatele comisiilor parlamentare privind implicarea armatei in decembrie 89, trecerea in rezerva a cadrelor reactivate, analiza avansarilor si promovarilor in grad si mai ales ca incompetenta guvernului sa nu fie sustinuta de catre armata impotriva poporului.

Romania libera, 15 noiembrie. Anunt. Scrisoare de aderare la Alianta civica a lui Nicolae Codreanu,  Mitropolitul Banatului.

Romania libera, 16 noiembrie. Apel din Timisoara, trezeste toata tara. Ion Medoia. Mitingul din piata Operei. Dorinta de unitate si de implinire a revolutiei.

Romania libera, 17 noiembrie. Timisoara la 11 luni de la izbucnirea revolutiei. Ion Medoia. A fost marcata aniversarea lui 16 decembrie 1989, rememorarea fiind organizata de asociatia 17 decembrie. Itinerariul a coincis cu traseul revolutiei din decembrie. S-au aprins luminari, s-au spus rugaciuni, s-au varsat lacrimi, s-au scandat strigate decente pentru dreptate si adevar: cine a tras in noi in 18-22, noi vrem libertate si la morti dreptate. Nu s-au tinut cuvintari.

/Domnul Urzica dezinformeaza. George Serban. Dezmintire a afirmatiilor din Romania libera privind faptul ca Viorel Oancea ar fi spus ca se pregatesc violente la manifestatia Aliantei civice.

Adevarul 16 noiembrie. Miting civilizat, revendicari severe. SP Achim. Timisoara: mitingul de pe 15 noiembrie. Miting pasnic infirmind zvonurile. Cel mai important moment l-a constiuit motiunea AC locale, adaugata apelului AC pe tara. Ea este plina de la un capat la altul de cereri de demitere si de dare in judecata: Ion Iliescu, guvernul, ministrul apararii nationale, etc. Al doilea moment de virf a fost protestul CADA, unde iarasi s-au cerut demiteri si judecari. Anuntarea intentiei de a incheia mitingul a fost primita de multime cu un cor de nemultumiri si huiduieli.

 

ALTE ORASE

Romania libera, 16 noiembrie. Jos comunistii, Jos securitatea. Relatare de la mitingul de comemorare a revoltei de la Brasov, organizat de Grupul pentru dialog din Suceava. Manifestarea a decurs fara incidente in Piata centrala a orasului. Cei prezenti exprimindu-si nemultumirea fata de liberalizarea preturilor si situatia actuala. Multimea a scandat Jos comunismul, jos nomenclatura, jos securitatea!.

/Chemare la greva generala. Relatare a mitingului din piata libertatii din Cluj de pe 15 noiembrie la care au participat citeva mii de persoane. S-a criticat modul dezastruos in care guvernul gestioneaza economia tarii. Prof. Alexandru Netea a citit declaratia Aliantei civice, apoi au luat cuvintul Petru Borodi, Ioan Basarab Hosu, Ioan Deac, Ioan Stefan, N. Dudas si altii care au criticat mentinerea structurilor comuniste. S-a scandat "Jos comunismul, Jos Iliescu, jos prefectul si primarul comunist, unitate,  Nu stati la balcoane ca muriti de foame. " S-a dat citire unei chemari catre sindicate in care s-a cerut demisia imediata a presedintelui si guvernului pentru actiunile lor ilegale si criminaale.  In caz contrar sindicatele ar trebui sa organizeze o greva generala.

/Hunedoara, miting de solidaritate. A avut loc pe stadionul Corvinul din Hunedoara . Manifestantii manifestindu-si pe linga aprecierea fata de eroii de la Brasov nemultumirea fata de actuala stare economica.

Romania libera, 17 noiembrie. Cluj, desteapta-te romane.Virgil Lazar. Dupa terminartea mitingului de pe 15 noiembrie, sute de participanti au continuat sa demonstreze pe strazile Clujului cintind imnul golanilor si desteapta-te romane, cintind imnul golanilor si scandind lozinci antiguvernamentale. Mergind intii la caminele studentesti din strada Hasdeu s-au indrepatt apoi spre prefectura unde au manifestat furtunos impotriva prefectului comunist. Atit mitingul cit si demonstratia care a urmat, nu au fost organizate de nimeni.

/FIR si AC. Octavian Buracu. Forumul Independent Roman isi manifesta solidaritatea cu Alianta Civica.

/Iasi, sub semnul luptei anticomuniste. Vasile Iancu. Marsul a pornit de la Universitate si a ajuns in Piata Unirii unde a avut loc mitingul. Pe traseu s-au strigat lozinci anticomuniste, antiprezidentiale si antiguvernamentale. "Tovarase Iliescu, mortii nostri cer dreptate", "Cine a facut din mineri criminali sa pofteasca in boxa", etc. Adunarea a fost deschisa de studentul Marinica Bors, liderul societatii Agora, afiliata Aliantei civice. Au vorbit apoi reprezentantii asociatiei 15 noiembrie Brasov, muncitorii Mihai Macovei si Dan Ordace. Poetul Emil Brumaru a citit declaratia Aliantei civice. Au vorbit apoi poeta Ana Blandiana (denuntind ura si dezbinarea), poetul Mihai Ursache, denuntind minciuna si FSNul care duce la catastrofa nationala, studentul Samir Golescu, muncitorul constantin Chelban, lider sindical (care a denuntat liberalizarea preturilor), Petru Caraman, directorul Institutului de matematica (care a spus ca vinatoarea de vrajitoare pe care n-am facut-o noi o fac ei impotriva noastra). Ca si-n alte dati Doru Nichifor, vice presedinte FSN a a orhestrat grupul de fesenisti care au bruiat neintrerupt manifestatia.

/Adeziune. Alexandru Mihalcea. Prezenti la marea adunare din Piata Ovidiu de pe 15 noiembrie constantenii au dat glas nemultumirii generate de presedintele Iliescu si guvernul Roman precum si de conducerea prefecturii Constanta. S-a cerut demiterea tuturor acestora. Asociatia Dialog Constanta ia act de infiintarea Aliantei civice si doreste sa-i sprijine activitatea.

Romania libera, 18 noiembrie. In orasul poeziei. Ana Blandiana. Marturie de la mitingul de pe 15 noiembrie de la Iasi. Peste 1000 de muncitori au pornit din fata Universitatii. In Piata Unirii coloana a fost asteptata de un grup de 20-30 persoane conduse de vicepresedintele FSN care au huiduit continuu pe cei ce vorbeau, fluierind cu degetele in gura. Acest lucru a intaritat si mai tare multimea si sloganurile s-au radicalizat. Dar Moldova nu se identifica cu acest grup. Muncitorul brasovean Ioan Macovei, intreba uluit "Oare oamenii astia nu inteleg ca noi am iesit in strada si pentru ei?"

Opinia Studenteasca nr. 49 din noiembrie 90. Instigatoii din Piata Unirii, Irina Bobulescu. Relatare batjocoritoare a modului in care a fost huiduit mitingul de pe 15 noiembrie din Iasi de catre echipa condusa de tov. Doru Nechifor.

/Ceata lui Nichifor s-a facut datoria. Actiunea lui Doru Nechifor, vicepresedinte CFSN Iasi, pe 15 noiembrie. S-a plasat strategic sub balconul hotelului Traian de unde se vorbea multimii impreuna cu 20 de cetateni aparati de gardul viu al militienilor. Lozincile lor au culminat cu "Jos Blandiana!".

Romania libera, 30 noiembrie. Suceava, cei compromisi, inlaturati. Vasile Iancu. Relatarea mitingului de pe 15 noiembrie desfasurata sub egida Aliantei civice in fata casei de cultura. Au vorbit Ion Bruma, participant la 14 noiembrie 1987, deportat la Suceava, profesorul Dan Moruzzi, studentul R Siminiuc, prof. Irina Gemegeanu, inginerii Virgil Gradinaru si Mihai Soroceanu şi altii. Vorbitorii au subliniat necesitate inlaturarii urgente a fostilor nomnenclaturisti, concretizind cu exemple din conducerea judetului Suceava. Au pledat pentru o televiziune independenta si pentru solidaritate cu fratii din Basarabia si Bucovina. Au denuntat falsa liberalizare a preturilor. Dupa miting citeva sute de manifestant, in majoritate tineri munctitori au facut un mars si au strigat sloganuri anticomuniste in fata primariei si prefecturii. Apoi au incercat sa indemne studentii de la caminele universitatii sa li se alature. Pasivitatii acestora, tinerii muncitori le-au raspuns cu un sinhgur cuvint la unison : lasilor.

/Cetatenii iasilor: muncitori, studenti, militieni, spriijinitori ai FSNului. Mihai Ursachi. Dupa 3 ani desi Ceausescu a fost rasturnat cu pretul multor vieti, dorintele celor rasculati la Brasov nu au fost indeplinite. Vinovati sint cei care au facut promisiuni mincinoase si s-au aratat incapabili de a salva tara, reinstalind teroare si producind un dezastru economic. Alianta civica si FDA nu au nimic de vindut nimanui. Vor doar sa instaureze adevarata democratie. In acest scop sint necesare: punerea sub acuzare a intregului sistem comunist; adevarul despre cele intimplate in revolutie, februarie, martie si iunie 90, eliberarea si despagubirea victimelor si judecarea celor vinovati de violenta , instigare la violenta si apologia violentei; reimproprietarirea taranilor; trecerea intregii averi nationale in miinile proprietarilor lor de drept, adica a cetatenilor care au creat-o prin munca lor cinstita; autonomie universitara cu excluderea cadrelor didactice compromise; denuntarea fara echivoc a pactului Hiter-Stalin prin care basarabia si Bucovina de nord au fost ocupate de URSS. Aceste teritorii au dreptul de a-si decide soarta inclusiv de a reveni la Romania. Cel mai bine din punct de vedere juridic ar fi revenirea la Constitutia din 1923.

Adevarul, 16 noiembrie 90.

/Solidaritate dar si revendicari locale. Spiridon Dan. Relatare de la mitingul de pe 15 noiembrie din Constanta. 4000 de manifestanti purtind lozinci: 3 ani de  la miscarile muncitoresti din Brasov!" "pensii CAP-50 lei, pensii PCR-10000lei!". In Piata Ovidiu vorbitorii si-au manifestat solidaritatea cu crezurile muncitorilor din Brasov si nemultumirea fata de guvern. Intr-o telegrama adresata Asociatiei 15 noiembrie manifestantii si-au manifestat solidaritatea iar intr-o motiune au cerut demisia presedintelui tarii, guvernului, cadrelor compromise din prefectura Constanta, administratia locala si intreprinderile constantene.

/Golanii onorifici redau intelesul cuvintului golan. Constantin Coroiu. La mitingul de pe 15 noiembrie din piata Unirii din Iasi, au participat 500 de persoane. A fost comemorata revolta din Brasov si s-au formulat critici aspre la adresa guvernului scandindu-se lozinci anticomuniste, antiguvernamentale si antiprezidentiale. In paralel alte sute de cetateni au participat la o contramanifestatie. Ei au dezavuat prin lozinci si fluieraturi  nerespectarea scopului mitingului principal: comemorarea evenimentelor din 15 noiembrie.

/Muncitorii au comemorat in sinea lor. G. Ionita, Ioan Marinescu. Ploiesti, 15 noiembrie. La ora 15 pe platoul din fata casei de cultura nu se adunase nimeni. Pilcuri de cetateni se intrebau ce va urma. Peste jumatate de ora au aparut circa 10 mitingisti. In ciuda apelurilor facute dintr-o dacie bleu. Pina la urma , la ora 16 circa 700 de cetateni ascultau la un microfon ragusit vorbitorii. Galeria striga "Jos Iliescu! Jos securitatea!". Nu pareau a fi prezenti muncitori. Oamenii erau la cumparaturi. Dupa incheierea mitingului 2-300 de participanti  scandind lozinci impotriva presediuntelui s-au deplasat la prefectura si au blocat circulatia pentru 20  de minute. Politia a intervenit la 19.35.

 

[IR: Mitingul de comemorare din 15 noiembrie de la Piatra Neamt nu a avut invitaţi si reflectare in presa. Dar a fost cea mai frumoasa manifestare pe care am organizat-o in 1990. Pentru că, toţi cei care au luat cuvîntul, au evitat eroismul de operetă si festivismul găunos, încercînd să evoce frica la care ne complăcusem, teroarea care ne înconvoiase, străpunse de izbucnirea de demnitate de la Braşov ]

 

BUCURESTI

 

Revista "22" din 23 noiembrie. Alianta civica. Gabriel Andreescu. Explica radacinile si obiectivele AC. Ideea ei s-a infiripat la sfirsitul lui iunie cind s-a vazut amenintarea. In iulie au avut loc intilnirile cu cei amenintati: Asociatii independente, ziare incoomode, etc. In august devenise evident ca miza de fond este societatea civila pe care se poate aseza pluripartidismul. Jocul de putere policianist poate chiar sa dauneze. In septembrie s-a ajuns la un acord intre organizatiile hotarite sa constituie alianta. Octombrie a fost luna statutelor si organizarii. Punerea la punct finala a avut loc cu ocazia conferintei intre 26-28 octombrie de la Timisoara: implicati fiind initiatorii din Iasi, Brasov si Timisoara - care era orasul pilot.

Tinerama, 16-23 noiembrie. Alianta civica , o alternativa la opinia strazii. Sorin Paliga. Alianta civica se doreste o replica romaneasca la Forumul civic si la Solidaritatea poloneza. Exista insa o mare diferenta intre contextul in care ea apare si in care au lucrat organizatiile sus amintite. Acestea au luptat cu un partid comunist singur la putere in timp ce acum exista partide de opozitie care ar fi trebuit intarite. Alianta civica pare mai mult o formatiune social-culturala creata de o elita intelectuala, si nu se intelege bine care ar putea fi o doctrina a ei avind in vedere varietatea de pareri a celor care o compun. Popularitatea AC e datorata neincrederii populatiei in partidele politice, dar nu pare fasta adincirea acestei neincrederi. Declaratia de principii a AC, asa cum este publicata din Romania libera din 7 noiembrie este impecabila dar cu un caracter foarte general. Oricine  adera la ea nefiind foarte deosebita de declaratia FSN din 22 decembrie. Partidele politice de opozitie par a nu lua prea in serios AC in timp ce puterea o dusmaneste evident. Ce perspectiva are AC? Va deveni ea o forta politica fara sa accepte sau sa cultive ideia politicianului profesionist? Daca respingem ideia democratiei originale lansata de dl. Iliescu, ar trebui sa nu incercm sa facem si opozitie originala.

/Ne va salva doar adevarul. Mihai Sora. Cuvintul de la mitingul de pe 15 noiembrie din Bucuresti. "Ne-am adunat cu totii acum, aici, ca sa hotarim impreuna ca avem tot atita nevoie de adevarul intreg , oricit de dureros ar fi el, cita nevoie avem de piinea noastra cea de toate zilele  si tot atita nevoie de libertate cita nevoie avem de aerul pe care-l respiram. "[]A sosit ceasul in care adevarul trebuie sa patrunda in toate casele, mintile, sufletele. Numai asa, unindu-ne vom putea impune si celor ce administreaza treburile publice si au puterea la indemina adevarul pe care cu totii il vom fi recunoscut si pentru care cu totii il vom marturisi. Numai asa vom putea obtine de la ei, de la acesti detinatori ai unei puteri mandate pentru un timp limitat, dar care se inchipuie a fi puterea insasi, sa recunoasca adevarul asa cum este, si sa-l marturiseasac , fara a-l rastalmaci. [] Primul obiectiv al aliantei noastre civice este sa trezim si sa stimulam capacitatea de daruire pentru binele public a tot ce este competenta in tara romaneasca.[] de acesta alianta a tuturor competentelor la nivelul societatii civile, este absoluta nevoie la acest viraj plin de greutati prevazute si neprevazute,  pe care tara intreaga trebuie sa-l ia cu minimum posibil de pierderi in drumul ei spre economia de piata. []Pentru ca toata suflarea sa adere la o atare reforma, trebuie sa creada ca guvernul care a preconizat-o si vrea s-o duca la indeplinire spre binele final al tuturora, dar cu sacrificii dure pe parcurs din partea tuturora, 1 stie ce face, deci prevede corect si 2. este de totala buna credinta in tot ceea ce afirma. " Punctul 1 e lasat  la o parte dar la punctul 2 se afirma ca nu putem crede in buna credinta a guvernantilor nostri pentru ca nu spun adevarul privind evenimentele din decembrie si iunie si permit  structurilor comuniste manevrele de mentinere la putere.

/15 noeimbrie este un nume al demnitatii. Cuvintul lui PM Bacanu la mitingul de la Bucuresti. Reaminteste actul de demnitate si curaj de la 15 noiembrie si modul in care ar trebui sa ne aratam respectul fata de el dar "de aproape 1 an, romanii asista de fapt la marea inselaciune a consensului dintre calau si victima".

/Un presedinte trebuie sa fie folositor tarii, nu doar ales. Cuvintul lui Radu Filipescu  la mitingul de la Bucuresti. Revolta de la Brasov a fost un catalizator iar cea de la Timisoara un imbold. Cu sprijinul Europei libere am trecut la fapte. Dar nici azi nu sintem multumiti. Sperantele ne-au fost inselate si adevarurile ascunse. Sintem la 5 luni dupa evenimente de mare gravitate. "Putem sa afirmam responsabilitatea celui care este presedintele tarii pentru ceea ce a insemnat venirea minerilor in Bucuresti. Ne indoim ca pozitia domului Iliescu de presedinte ii este folositoare tarii. "

/Ce rol nefast a jucat televiziunea? Cuvintul lui Dumitru Iuga  la mitingul de la Bucuresti: societatea  a intrat intr-o grava criza si nu trebuie sa uitam o clipa contributia TVR la adincirea ei.  Se impune ca aceasta institutie sa apartina poporului roman care sa o poata controla, altfel situatia se va agrava si mai tare. " Cereti forurilor diriguitoare care se ocupa in acest moment de treburile tarii sa initieze un concurs public de competenta profesionala si probitate morala pentru ocuparea functiilor de inalta raspundere civica in conducerea suprema din radioteleviziuena romana nationala, cereti adoptarea unei legislatii de organizare, functionare si protectie, pentru acesta institutie care sa o scuteasca  pentru totdeauna de orice urma de servitute in fata puterii. Nu uitati o clipa faptul ca democratia autentica in Romania este inca un deziderat iar controlul asupra televiziunii romane exercitat de un anumit grup social politic, va amina sine die aceasta mult  rivnita implinire. " TVR are un rol esential in promovarea adevarului si trezirea la realitate a populatiei. El trebuie curatat de vechii actiivisti de partid, cenzorii si slugile societatii.

/Dilema: bei mori, nu bei tot mori. Cuvintul lui Alexandru Popovici  la mitingul de la Bucuresti. Reforma ar fi trebuit sa respecte o anumita ordine pentru a reusi, dar nu s-a procedat asa. Oare de ce? Poate tocmai pentru a o compromite [ IR: este totuşi uluitor că nici unul dintre fruntaşii iluminării populaţiei nu a observat pericolul înavuţirii nomenclaturii prin jefuirea şi pauperizarea poporului român].

Ghilotina, noiembrie 90. Intre Alianta civica si liderii de balustrada. Radu Serban Auneanu. Analiza manifestatiilor din 15 noiembrie inceputa cu obiectivele AC.  O importanta axa nationala s-a creat: Bucuresti-Brasov-Timisoara. Au existat mitinguri si in alte centre: Cluj, Sibiu, Ploiesti, Constanta, dar de mai mica intensitate. Ideile enuntate la mitingul AC de la Bucuresti: nu trebuie repetate greselile Golaniei, dizidentii vechilui regim sint adversarii actualei conduceri, ideologia comunista este o devastare satanica, (Rodion Galeriu), intelectualitatea a fost trezita de evenimentele din 13-15 iunie (Emil Constantinescu), stabilitatea si linistea ceruta de putere e menit sa consolideze pozitia unei echipe demagoogice si vinovate (CT Dumitrescu), subordonarea TVR unor interese de grup, reforma impiedica afirmarea proprietatii individuale si demolarea practica a comunismului (Cojocaru), legile votate de parlamentul monocolor sint antimuncitoresti (Dragos Nicolescu). Exista insa un dar in contradictie cu ceea ce se dorea. Astfel, s-au facut apeluri la necesitatea unitatii constiintelor in vederea eradicarii comunismului. De ce au nevoie acesti lideri de balustrada de unitate in jurul cuiva sau a ceva si nu pledeaza pentru mediere in directia unui ideal comun? De asemenea situatia opozitiei nu prea prezinta unitate in fata poporului roman. Pe linga partidele diseminate in grupulete si partide mari ca PNT si PNL a aparut si Forumul democratic antitotaliatr si acum si Alianta civica. Speranta este ca toate acestea sa faca o alianta electorala, dar aceste idei par mai clare la Timisoara si Brasov.

Epoca nr 3, 21-27 noiembrie. Numai uniti putem izbindi. Relatare de la mitingul de la Bucuresti realizata de Andreea Pora. Desi sint nemultumiti de liberalizarea mizeriei si amenintati cu spectrul saraciei , manifestantii din Bucuresti nu au scandat "FSN, FSN, piinea noastra unde e!" ci "Jos comunismul, Vrem adevarul si jos minciuna!" [IR:Eu nu cred că e vorba de emanciparea publicului ci de manipularea lui].  Nu au existat huiduieli sau provocari. Reactia multimii din Piata Palatului la cuvintele fiecarui vorbitor era unanima: demisia guvernului si a presedintelui. [IR: Va trebui lămurită neconcordanţa dintre platformele organizatorilor si organizaţilor].

Expres nr. 44 noiembrie. Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-aiba loc.

            /Ce era de demonstrat s-a demonstrat. Victor Nita. 15 noiembrie 1990 ar fi putut fi o data importanta dar ea a fost pregatita cu multa atentie de catre putere care a creat o mare intimidare. Presa a umflat ideia ca se pregateste o lovitura de stat militara. S-a vorbit mult despre organizarea represiunii incit "o panica si o frica uriasa s-au instapinit peste oras, un pericol nedeslusit se putea citi in ochii oamenilor. Pe linga pregatirea psihologica s-a recurs la masive miscari de trupe militare si militienesti care au inceput sa se desfasoare inca din zorii zilei. Tanchete, masini d epompieri, grupuri de soldati, sute de soldati si scutieri intrati in cladiri dupa ce au coborit din camioane (21B4442, 1B7320, 21B3628, etc). Zvonuri despre dispozitia fortelor in diverse cladiri, in curtea Palatului de la Cotroceni, toate pregatind confruntarea cu demonstrantii si contribuind la instaurarea acelui cumplit sentiment de spaima descris mai sus.

            /Tema si variatiuni. George Pruteanu. Pe 15 noiembrie au avut loc in toata tara mitinguri de comemorare a miscarii din Brasov si protest fata de putere: Brasov, Timisoara, Iasi, Cluj, Suceava, Hunedoara, Constanta, Ploiesti, etc. ele au fost redate deformat in Tineretul liber, Dimineata si Azi, care au incercat sa minimizeze numarul de participanti si importanta revendicarilor lor.

            /Un spectacol fara final. Ilie Stoian. Pe 13 si 14 septembrie doua mitinguri cu obiective asemanatoare organizate de federatia sindicatelor din industria constructoare de masini si alianta interpartinica au reunit foarte putini participanti. Ei au venit insa la apelul Aliantei civice in numar enorm, care nu  a mai fost atins decit pe 22 decembrie. Actorul Dragos Pislaru le-a cerut sa se incoloneze si a citit apelul oficial adresat guvernului, moment pe care echipele de filmare l-au sarit. "Din pacate, probabil din teama de a nu se ajunge in situatii incontrolabile, atit in timpul desfasurarii marsului cit si pe parcursul mitingului in sine organizatorii au imprimat o atitudine moderata, atitudine ce a marcat aprope fiecare luare de cuvint. Putini au fost cei care au spus adevarului pe nume, acestia fiind in special cei doi economisti ce au luat cuvintul (Vasile Pillat si Constantin Cojocaru). Cu atit mai mult, exact in momentul in care asistenta deosebit de numeroasa astepta luari de pozitie ferme (atita timp cit mizeria a ajuns la cote de nesuportat), la acest miting de debut al Aliantei civice a lipsit pina si anuntarea unui program concret de actiune. Fapt cu atit mai regretabil cu cit in final multi dintre participanti au plecat cu senzatia ca sint in continuare ai nimanui si ca au asistat la un spectacol ce si-a pierdut suflul odata cu scurgerea timpului."

            /Intrebari pentru PM Bacanu, Mihai Sora si Nica Leon. Bacanu: (La intrebarea de ce in Alianta Civica sint iar aceleasi personalitati din GDS): Ati dori ca GDSul sa nu faca parte din Alianta? Nu poate insa numi alte personalitati. Mihai Sora (la intrebrea cind va trece Alianta la construirea unei alternative: deocamdata ne organizam. Nica Leon (la intrebarea cum priviti aceasta initiativa si ce relatie se va stabili intre Alianta si partidele politice): "E o rusine ce se intimpla aici! Ne-au scos ca sa ne plimbe pentru siesta pe bulevarde! E inadmisibil  Nu va fi nici o relatie."

            /Interviu cu Bertrand Marignac, realizat de Camelia Kalamar. E minunata miscarea Alianta civica, similara cu cele care au reusit indepartarea unui regim asemanator celui din Romania. Ii place mai ales Marian Munteanu care calmeaza spiritele. Alianta civica e singura modalitate de a arata guvernului si strainilor ca poporului nu ii mai este frica. E o dovada ca oamenii nu mai au incredere in partidele politice.           

            Cuvintul din 23-26 noiembrie. Durerile de cap ale miresmei trandafirului. George Arun. Relatare de la mitingul de pe 15 noiembrie Bucuresti, Piata revolutiei. Politistii sint pregatiti deja la orele 15 pentru inceperea prapadului. Camioanele sint pline ochi cu politisti la fiecare circumscriptie de politie. La magazine se aduc alimente si lumea se incoloneaza, infometata. Peste 200000 de oameni pornesc totusi in mars spre piata Victoriei strigind:"Jos Iliescu!", "Jos guvernul!", etc. Intrebati pentru ce cred ca s-a organizart acest miting, trecatorii raspund foarte variat: ca sa fim uniti, sa cada Ilescu, de foame. Motiunea catre guvern si parlament nu a fost primita, sediul guvernului fiind burdusit cu soldati si politisti. Drept raspuns la fiecare cuvint al vorbitorilor masa manifestantior a scandat: "jos guvernul, Jos Iliescu, Jos FSN!". "In Bucuresti aproape 1 milion de oameni a cerut demisia structurilor actuale ale puterii, considerind ca fiecare manifestant a mai reprezentat cel putin alti 3 dar multe personalitati au ocolit  protestul strazii. Ceea ce arata ca masele isi cauta inca liderii."

            Viitorul, 20 noiembrie. Capitala cere demisia presedintelui si a guvernului. Relatare si fotografii de la mitingul de pe 15 noiembrie. Pe pancartele arborate de participanti se putea citi: "Varianta Cojocaru!", "Jos FSN!", "Prin Jilava catre Europa!", "Comunistilor, prin liberalizarea preturilor jefuiti fara rusine poporul!", "Am venit din Chisinau sa fim cu voi si nu uitati s-aveti grija de noi!". Mitingul a fost dechis prin cuvintul lui Dragos Pislaru care a reamintit semnificatia zilei de 15 noeimbrie, care a inceput o lupta neterminata nici azi. A urmat Mihai Sora, Stefan Radof. Masa uriasa scanda, intrerupindu-i adesea pe vorbitori:"Demisia si greva generala!". Atunci dl. Marian Munteanu a intervenind reamintind respectarea principiului sacru al nonviolentei si a unei opozitii constructive. I s-a raspuns:"Greva generala!".

            Baricada, 20 noiembrie. Iliescu si urechile ACului. Vlad Macri, Daniela Rainov. Pe 15 noiembrie a fost o manifestatie imensa, neexplicata de liberalizarea preturilor: nici un slogan nu a pomenit de asta. Trebuie comparata aceasta atitudine cu penibilele manifestatii din Piata Universitatii legate de saracirea populatiei in care nu au venit mai mult de 2000 de persoane. Sutele de mii de bucuresteni care au raspuns la chemarea AC vor altceva. Lucru demonstrat de reactia multimii la cuvinte ca : liberalizare, guvern, mineri, SRI. Vor altceva: sa-si manifeste neincrederea intr-o conducere mincinoasa. Chiar si incercarea de discurs a dlui Ion Caramitru a fost intrerupta cu cererea sa strige "Jos comunismul, Jos Iliescu!".

            Romania libera, 22 noiembrie. Caramitru. Gabriel Andreescu. Il cunoaste pe Caramitru dinainte de revolutie si din timpul in care faceau parte amindoi din CFSN. Ca membru al biroului restrins, unde se luau deciziile importante, Caramitru a salvat multe cladiri din capitala dindu-le destinatii culturale si a aparat independenta institutiilor culturale. Nu i-a fost usor, mai ales dupa 29 ianuarie cind el a incercat sa se opuna contrademonstratiilor muncitoresti. Dupa demisia lui Cornea a avut loc o discutie intre fostii opozanti: Andreescu, Blandiana, Celac, Plesu, Petrescu, Filipescu, Ascanio Damian in legatura cu oportunitatea raminerii lor in FSN. Cerind o audienta la Iliescu pe 29 ianuarie dimineata, au fost intimpinati de Caramitru care le-a explicat situatia si faptul ca era pregatit sa-si dea  demisia. Dar a sperat ca e mai util sa ramina in cercul puterii, la fel ca ceilalti. Numai  Ana Blandiana a decis sa demisioneze. Caramitru a pierdut din pacate contactul cu lumea de jos, fiind dezinnformat. Asta l-a facut sa critice demonstratia din Piata Universitatii facind afirmatii durerose din necunostinta de cauza in fata multor urechi de prieteni. El si-a argumentat pozitia si in intimitate. Probabil pentru ca nu a trait nicuna dinn acele nopti sfinte impreuna cu oamenii din piata. A fost singura greseala a lui Ion Caramitru. Apoi a refuzat sa candideze pe listele frontului si pe 15 iunie a protestat fata de cruciada minerilor. Vehement. El nu a venit la tribuna pe 15 noiembrie ci a fost adus, rugat. E mare pacat ca a fost intimpinat cu fluieraturi dupa cit de multe a facut in aceste 10 luni pentru democratie. In fata celor 400000 de mii de oameni care nu au avut dreptate, GA este alaturi de Caramitru.       

 

            Romania libera, 16 noiembrie. Declaratia Aliantei civice in 9 puncte (vezi si Agora 21-28 noiembrie) ultimul fiind "9. Constatind ca actualul guvern, prin felul cum a actionat in prezent a adus tara intr-o profunda stare  de criza sociala, economica, si politica instaurind un climat de confuzie si nesiguranta, care a compromis insasi ideia de reforma economica, AC considera ca in situatia actuala este imperios necesar ca puterea sa trateze in mod serios cu toate fortele responsabile. Este ultimul moment."[IR: Acest comunicat este in evident decalaj cu dorinţele celor care au sprijinit entuziast apariţia AC, care cereau limpede demisia, considerînd că ultimul moment trecuse pe 13-15 iunie. Sursa acestei inadvertenţe poate fi în prioritatea acordată compromiterii ideii de reformă economică în locul unei griji pentru nivelul de viaţă al poporului român.]

            /Nu putem reusi decit impreuna. Petru Clej. Pe 15 noiembrie s-a desfasurat cea mai mare manifestatie de dupa revolutia din decembrie. S-au prezentat la chemarea AC intre 200000 si 500000 de oameni. Pe tribuna se afla o banderola cu textul "Nu putem reusi decit impreuna ", un adevarat motto pentru AC. Marsul porneste la 15.30 condus de tinerii din conventia studenteasca bucuresteana in frunte cu Marian Munteanu si Mihai Gheorghiu. In  urm lor Vartan Arachelian, CT Dumitrescu, D Iuga, PM Bacanu si altii. In dreptul cladirii GDS de pe calea Victoriei, coloana se opreste, se aplauda  si se arunca flori de la balcon. Nu s-au manifestat provocari sau agresiuni impotriva marsului. Munteanu face apel la participanti sa nu scandeze lozinci impotriva puterii amintind ca demonstratia nu e indreptata impotriva unor persoane ci a sistemului comunist. La 16.10 se intra in Piata Victoriei care e bordata cu politisti. O delegatie condusa de CT Dumitrescu este primita in cladirea guvernului unde este rugata sa astepte. Dupa un sfert de ora , vazind ca nu apare nimeni, dl Dumitrescu a considerat ca e nedemn ca sutele de mii de manifestanti sa mai astepte si a parasit cladirea . Oamenii de ordine coopereaza cu politia potolind rarele elemente turbulente care seamana foarte mult cu cele care au compromis evenimentele din 12 ianuarie, 18 febr, 13 iunie, etc. Se trece prin Piata Romana iar la trecerea prin Piata Universitatii Mihai Gheorghiu propune tacerea in memoria victimelor comunismului. La ora 17.10 se revine in Piata Victoriei si incepe mitingul.

            /catre Guvernul Romaniei si parlament. Alianta civica."Locuitorii Bucurestiului adunati intru mitingul organizat de AC [] va aduc la cunostinta urmatoarele: muncitorilor din Brasov participanti la revolta deschisa din 1987 [] nu le-au fost inca recunoscute drepturile de luptatori pentru revolitie [] asemenea lor sint marginalizati majoritatea luptatorilor impotriva totalitarismului si tiraniei, in timp ce fostii lui calai, nepedepsiti si activi in viata politica a tarii, continua sa-i reprime. Functionarii vechiului aparat de represiune au fost reintegrati in noile institutii inainte de a se fi facut o analiza temeinica  a activitatii lor si de a se fi stabilit cine a facut abuzuri si cine nu, dinduli-se astfel posibilitatea sa stearga urmele si sa procedeze la o egalizare a vinilor. []Luptatorii de pe baricadele din decembrie - cei care au facut posibile nu numai caderea tiraniei ci si alegerile din mai, sint, in masura in care nu au accetat compromisul ocult cu puterea, suspectati, persecutati si considerati elemente destabilizatoare ale societatii. In felul acesta, la 11 luni de la revolutie, Romania pare sa fie tara unei morale rasturnate in care fostii acoliti ai dictaturii si oportunistii dau lectii de buna purtare vechilor luptator impotriva ei. Acceptindu-i ca aliati pe cei compromisi, puterea actuala nu face decit sa se comprimita ea insasi, si sa ne conviga ca asistam la o rastaurare a vechilor structuri, la o derapare din ce in ce mai incontrolabila spre o noua dictatura. [] Observind ca numerosi componenti ai vechii puteri sint pastrati in functii, oamenii care ar putea contribui la redresare sint din ce in ce mai resemnati si tematori. Unii parasesc tara iar altii devin pasivi. Potentialul urias al sperantelor din decembrie s-a redus pina la disparitie. Reformele economice atit de necesare nu mai gases astfel materialul uman apt sa le dea viata. Elementele conservatoare fac tot ce pot sa frineze transformarile sau sa provoace confuzie in jurul lor. Prin faptul ca nu au fost pregatite si lamurite din timp, mai mult chiar, prin faptul ca-n timpul campaniei electorale ideia lor a fost in mod demagogic discreditata, reformele de azi trezesc neincredere si risca sa compromita, in ochii unei populatii dezorientate si confruntate cu mizeria, insasi ideia de reforma. [IR: Mult mai mare grijă are AC de o reformă nocivă la care ţine cu orice preţ decît de populaţia lovită de  această reformă, care se alăturase AC în speranţa că o va apăra ] Noi credem  ca efectul reformei in economie nu poate fi realizat inainte de fi rostite adevarurile celelalte ale vietii publice. Noi credem ca inainte de a se cere cooperarea  - de loc usoara si plina de sacrificii a poporului la transformarea economica a tarii, trebuia sa i se spuna acestuia intreg adevarul despre momentele cruciale si atit de tulburi ale istoriei noastre recente: evenimentele din dec. de le Timisoara, Cluj, Sibiu, Bucuresti si din alte orase, evenimentele din martie de la Tg, Mures, evenimentele din iunie de la Bucuresti. Numai dupa ce va fi raspuns cinstit si sincer la toate aceste intrebari care otravesc constiinta romaneasca a ultimilor luni si numai dupa inlaturarea elementelor corupte si conservatoare care cultiva in propriul folos minciuna si ambiguitatea cei aflati la putere vor dovedi ca doresc si sint in stare sa slujeasca un popor caruia ii lipseste in acest moment certitudinea despartirii de trecut. Numai astfel cei alesi in luna mai vot putea fi socotiti in acelasi timp si purtatori ai unei legitimitati care sa sprijine pe ideile din decembrie si pe jertfele care le-au facut posibile. [IR:S-ar putea ţine cursuri de ipocrizie pornind de la acest document.  Pe de o parte,  căutînd cine sînt luptătorii împotriva totalitarismului şi tiraniei marginalizaţi,  la care face referinţă , pe de altă parte observînd că îndelungata demonstraţie nu se termină cu cererea de demisie pe care o solicitau cei în numele cărora vorbeşte AC şi că implicit sînt confirmate alegerile din 20 mai si legitimitatea formală a puterii. Dar cel mai grav este tratarea manipulatoare a subiectului reformei economice pauperizante, pe care AC nu o respinge în numele dreptului populaţiei la un nivel de trai decent. Ei invită românii pe care nu-i interesează decît starea lor materiala şi au votat FSN din acest motiv, să treacă de partea unor forţe care-şi propun aceeaşi reformă, dar o însoţesc cu dezvăluiri privind evenimentele din decembrie - absolut nesemnificative pentru această categorie de populaţie. ]

            Romania libera, 17 noiembrie. Martor in coloana. Relatare de la mitingul AC de pe 15 noiembrie. Mihai Sora: Puterea continua sa masluiasca adevarul. Respinge dialogul demonstrind ca comunismul nu a murit.  Mircea Diaconu. Aminteste ca pietrele de sub picioarele lor au fost inrosite de singele prietenilor. Stefan Radoff citeste declaratia Aliantei civice. Urmeaza reprezentantul romanilor din Chisinau, care cere ca fratii de peste Prut  sa nu fie uitati. Se scandeaza Romania mare, Basarabia. Cornel Nistorescu plinge. Radu Filipescu multumeste Europei libere care a spus adevarul despre Brasov si reaminteste evenimentele din iunie de care vinovat e dl. Iliescu intrebindu-se daca mai are ce cauta in conducerea tarii. Vasile Pilat, economist, se refera la situatia economica dezastruoasa, mult mai rea decit in urma cu zece luni si arata ca o reforma eficace ar trebui pregatita cu totul altfel. Asa cum se procedeaza, amenintati biologic, cetatenii vor vrea din nou sistemul centralizat. Vasile Diaconescu, aduce salutul Timisoarei si punctul de vedere al timisorenilor. Societatea civila trebuie sa interzica guvernului practica dictaturii.  Se scandeaza demisia. Ioan Manucu: nu si-a facut decit datoria impiedicind ordinea bitei, desi folosirea minerilor a fost evident ilegala, nu este cercetat modul in care au fost transportati. Marian Munteanu a reafirmat principiul nonviolentei faptul ca adevarul va invinge. Luptam impotriva unui sistem, nu a unui om.  Se striga "Fara violenta!" Alexandru Popovici, presedintele FDA Prahova, se refera la falsa reforma economica si mentinerea combinatelor energofage care fac Romania dependenta de furnizorul sau energetic.  PM Bacanu face apel la curaj in fata esloanelor 2 si 3  ale nomenclaturii. Se striga "Jos securitatea!". Banyai Peter pune intrebarea "Daca Frontul este emanatia revolutiei anticeausiste, cum se face ca toti dizidentii anticeausisti sint adversarii frontului iar slugile comuniste sint sustinatorii lui infocati? Dragos Pislaru, organizator al mitingului citeste adeziunea Asociatiei decembrie din Sibiu, a FDA si a Uniunii democrat crestine. Rodion Galeriu, aminteste versul lui Nichita Stanescu "Istoria este scrisa cu un creion imnmuiat in singe." Ilies Constantinescu, la 14, 15 iunie s-a incercat compromiterea muncitorimii.  D. Iuga: sindicatul liber din televiziune se afla printre demonstranti dar conducerea televiziunii a avut un rol important in iunie creind confuzie si panica. Dragos Pislaru: citeste un bilet de omagiu adus lui Liviu Babes. Alina Grigorescu, eleva aminteste de singele de pe zapada din decembrie. Constantin Cojocaru:"Moartea comunismului presupune demolarea esentei sale, trecerea efectiva a puterii economice in proprietatea cetatenilor. Privilegiatii si bisnitarii fostului si actualui regim nu trebuie sa se atinga  de acesta avere." Sorin Dumitrescu: aminteste ca pasesc pe o iarba sub care e multa lume peste cei 1033 oficiali. "Noi sintem vlastarul care apare dupa ce-ai ingropat saminta." Dragos Nicolesu din partea confederatiei Fratia cere guvernului sa inceteze cu minciuna liberalizarii si parlamentului sa nu mai voteze legi antimuncitoresti. Mai cere procesul comunismului si adevarul despre 13-15 iunie. Ultimul care ia cuvintul este CT Dumitrescu. Aminteste ca la 22 decembrie la aparitia lui Iliescu in balconul CCului s-a strigat "fara comunisti, nu te vrem !", dupa care au aparut teroristii care au insingerat piata si au adus linistea de care aveau nevoie guvernantii. Pentru ei nu e nevoie decit o singura cale. Se striga "Demisia, demisa!". Impins de prieteni se urca la tribuna Ion Caramitru. Este huiduit. Piata striga Adevarul, adevarul si fluiera. Caramitru: sintem pusi la incercare de o forma noua de comunism. Fluieraturi. "Jos Iliescu!", Caramitru:  sa luptam impotriva comunismului. Fluieraturi si huiduieli. I se striga :"Striga cu noi Jos Iliescu!". Caramitru striga :"Josa comuniusmul, Jos Iliescu!" in uralele :"Caramitru e cu noi!". Intervine Marian Munteanu :"Sa nu impunem nimanui nimic!". Demonstratia ia sfirsit, oamenii sint rugati sa evite orice violente , chiar si verbale si se risipesc.

            Adevarul, 16 noiembrie. Bucuresti: mitingul de pe 15 noiembrie. Cristian Tudor Popescu si altii. Lume multa, vehementa, ordine. Numarul participantilor este greu de apreciat. "Nu am auzit nici-o lozinca impotriva liberalizarii preturilor sau a reformei. Intre manifestanti erau in schimb discutii pe aceasta tema. [] Nu reforma si nu comptenta celor de la guvern au fost puse in cauza ci buna lor credinta.[] Cu totii au strigat de fiecare data la unison: Jos guvernul !  Jos Iliescu! A urmat apoi Stefan Radoff care a dat citire declaratiei Aliantei civice, in care un accent important a fost pus pe necesitatea privatizarii reale. S-a cerut ca starea ec. si financiara a tarii, bugetul, datoria externa sa fie aduse la cunostinta poporului. Guvernul sa vina la masa tratativelor cu sindicatele, sa se puna de acord cu poporul. Populatia din piata a raspuns: Demisia, demisia. [] Cu exceptia citorva lozinci mai agresive si a citorva reprize de fluieraturi, coloana  s-a deplasat in deplina ordine [] participantii la miting au vrut sa dovedeasca intentiile constructive ale acestuia."

 

Parlament - BRASOV

            Azi 16 nov. R.C. Parlamentul omagiaza Brasovul. Este descrisa comemorarea in parlament si interventia reprezentantilor asociatiei 15 noiembrie care au cerut ca dincolo de reabilitarea morala adusa deja sa fie facuta o reala reabilitare juridica, adresind un Apel ministerului Justitiei si procuraturii spre a rejudeca procesul de la Brasov.  In continuare este descris , cu o uimitoare neutralitate, mitingul Aliantei Civice de pe 15 noiembrie. [IR: puterea nu-şi permite atacarea mişcărilor muncitoreşti; dar această cheie nu a fost folosită]

Expres nr.44, noiembrie. Sute de mii de oameni au venit sa participe la o revolutie prevazuta sa n-aiba loc

/Sabia marilor nostri comunisti. Radu Eugeniu Stan. Sedinta solemna a Parlamentului Romaniei dedicata revoltei muncitorilor din Brasov a inceput cu un discurs in limba de lemn a lui Victor Surdu. S-a dorit o lovitura de propaganda de sorginte comunista. Incercindu-se sa se puna in evidenta rolul conducator al clasei muncitoare in revolutia anticomunista.

            Romania libera, 17 noiembrie. Intilnire in Parlament . In sedinta de pe 15 noiembrie invitatii din partea miscarii de la 15 noiembrie au fost: Vasile Anghel, Daniel Anghel si Lucian Szilaghi.

            /Comunicat. Semnat de Mircea Sevaciuc. Cei trei delegati in sedinta comemorativa a parlamentului nu au avut mandat sa se intilneasca cu Ion Iliescu la Cotroceni. Se va analiza acest fapt de urgenta.

            Romania libera, 18-19 noiembrie. Va acuzam de manipulare politica. Eugen Dichiseanu. Asociatia 15 noiembrie Brasov trimite o scrisoare deschisa presedintelui I. Iiescu. "Pentru modul abil in care ati folosit prezenta noastra la Bucuresti [] va acuzam de manipulare politica pentru a va apara pozitia de lider contestat al natiunii, in special de catre asociatia noastra. Prin prezenta noastra la palatul Cotroceni la 15 noiembrie 90, s-a creat falsa impresie ca Asociatia 15 noiembrie va acorda girul ei de incredere.  Nu este asa. Pentru ca in aceeasi zi s-a cerut la mitingul din Brasov si s-a dat publicitatii in presa, nu si la TVR, comunicatul prin care cerem ferm demisia dvs. din functia de presedinte. "

            /La semnal. Corectura in legatura cu intrbarea adresata prefectului judetului Brasov. respectuvul interviu nu a fost luat de Savastru Adrian ci de Gheorghiu Lucian si a fost publicat in revista Phoenix.

 

 Rom Libera, 27 noiembrie

Procesul comunismului poate incepe la Brasov. Un prim dialog a avut loc intre reprezentantii asociatiei 15 noiembrie (Mircea Sevaciuc, Werner Szaummer, Vasile Anghel, Ghergheli Arpad, Gh Duduc - care a dat jos portretul lui Ceausescu ) si procurorul Robu, care este de acord sa se stabileasca cine sint procurorii implicati in pedepsirea revoltatilor din 1987. 70% din sefii proc judetene au fost schimbati. Securitatea a curatit dosarele de aspectul anticomunist si procurorii s-au executat [IR: si nu se poate stabili cine răspunde pentru asta? ] Cei batuti vor sa se faca recunoastere - pentru a-si gasi schinjuitorii. Nu numai procurorii ci si securistii sa vina la Brasov. S-a dorit exterminarea lor in timp. Unii au disparut.

 

            Romania libera,  20 noi. Senatorul de Brasov, un raspindac. Eugen Dichiseanu. Minciunile spuse de senatorul Fercala Mihai pe 16 noi la o conferinta de presa care dorea sa atenueze efectul mitingului de protest de pe 15 noi (25 mii de oameni): la IABV nu se munceste, au facut doar 2 camioane in 2 saptamini. Informatia e falsa (au fost predate la montaj 225 si livrate 217) si tendentioasa: se reclama fuga de munca pentru a acoperi adevarul: dezorganizarea productiei si aprovizionarii

 

            Opinia studenteasca nr 49, noiembrie 90. Silviu Brucan mi-a propus sa fiu vicepresedintele frontului. Interviu cu Ana Blandiana realizat de Ovidiu Simonca."Atunci cind eram interzisa aveam iluzia ca toata lumea e in secret cu mine [] faptul ca n-aveam telefon, n-aveam corespondenta, ca statea masina in fata casei, acea supraveghere teribila contribuia la linistea din interior. [] Cartea in care a aparut poezia se termina cu un poem in care  adorm cu Arpagic in poala ceea ce face ca situatia sa devina grotesca. []Ce facea pe 21-22 decembrie? " Veneam dupa o lunga perioada in care stateam inchisa in casa si scriam. [] mergeam la farmacii si atunci s-a intimplat ceva[] a fost momentul in care am crezut pentru prima data ca solidaritatea este posibila. [] Pe drum, l-am intilnit pe Liiceanu. Impreuna am urcat la Catalina Buzoianu. Ea era foarte nelinistita, baiatul venise cu diferite fotografii de acolo. Era miercuri la prinz, in 20. La un moment dat a sunat telefonul. [] Armata trecuse de partea populatiei. ". Ce-si mai aminteste?  " In 21 seara am ajuns in Piata Romana, unde parea ca fusese o mare furtuna. [] Ne-am dat seama ca se petrecuse ceva ingrozitor. Fusesera mari arestari. Studentii se culcasera in fata autobuzelor. Cind am ajuns noi piata era pustie. Noi am inaintat uitindu-ne in ochii soldatilor. [] Un tinar cu o uniforma ciudata, fara nici-un insemn a venit in fuga [] strigind: arestati-o! Ea a fost aici!. Nu fusesem acolo.[] A urmat, la miezul noptii in 22 decembrie anuntul prin care Ana Blandiana, alaturi  de ceilalti dizidenti faceau parte din CSN. Stia ca este in conducerea Frontului? "Nu, am afat peste citeva ore. []Prima sedinta al acestui consiliu a fost pe 26 decembrie seara, dupa ce fusese executat Ceausescu, dupa ce se terminase povestea. Am participat la 4 sedinte. [] In acea sedinta mi s-a propus de catre Silviu Brucan sa fiu vicepresedintele fontului. Am refuzat din bun simt pentru ca am simtit ca nu eram facuta pentru asa ceva. [] La a doua sedinta tinerii aceia disparusera. Nu mai erau 40, ci 140. Venisera reprezentanti din toate judetele si dupa infatisare, dupa vorba, era vorba de activisti din al doilea esalon. Asta a facut ca orice se discuta si orice se vota sa nu mai aiba importanta pentru ca 100 si ceva de persoane erau pentru si voturile impotriva nu contau. [] Neplacut era ca stateam si discutam intr-o sedinta un asemenea decret si pina la convocarea urmatoarei sedinte se anuntau alte decrete ce fusesera date fara consultarea noastra, fara sa ne mai intilnim. Sedinta finala pentru mine a fost cea in care s-a discutat intrarea in alegeri a Frontului. [] De ce n-a ramas in Front ca sa lupte acolo? "Asta nu era o lupta. Era un jos dinainte stabilit. Raminind si facind parte din Front si spunind nu, nu faceam decit sa asiguram caracterul fals democratic al acestei adunari." Cum a ajuns la dizidenta? "Interdictia de la sfirsit n-a fost prima. A fost a treia, dupa ce-am publicat primele poezii, aveam 18 ani, de la Oradea, de unde locuiam, s-a transmis o circulara la toate revistele din tara sa nu mai fiu publicata pentru ca sint fiica unui dusman al poporului. Tata era inchis intr-adevar. Fusese preot si avea de patimit pentru acest fapt. " Cind s-a intimplat asta? "In 1960". Cit a tinut interdictia? "4 ani. [] apoi si George Ivascu, un om altruist si cu prestigiu, fusese de stinga inca inainte de razboi, a creditat pentru mine. [] Ei spuneau ca tata si-a dat foc pentru ca a vrut sa ma pedepseasca pentru ca n-am dorit sa-l primesc cind s-a intors din inchisoare. In acesta monstruozitate existau doua lucri adevarate. Faptul ca tata fusese la inchisoare si faptul ca tata murise la putin timp dupa ce iesise, intr-un accident de foc. " In legatura cu intilnitea de la Brasov spune: " a fost tragedia descoperirii noastre de la Brasov. Noi credeam ca cei din 77 ce erau invitati acolo sint altii, si ca la Bucuresti nu venisera mineri. Si am descoperit ca erau aceeasi. [] Miron Cozma [] a spus [] noi minerii sintem primii care am cazut in plasa dezbinarii care a fost tesuta si Marian Munteanu s-a dus si i-a intins mina si Miron Cozma l-a imbratisat. Asta a fost un moment dicolo de care nimic nu mai poate fi la fel."

 

            Petre Roman Libertatea ca datorie. ed. Dacia- Cluj,  1994

      20 noiembrie 1990. Într-o atmosferă politică deosebit de tensionată, ca efect al acţiunilor protestatare ale opoziţiei şi unor Confederaţii Sindicale, la Bucureşti, un mare miting al Frontului Salvării Naţionale. În calitate de prim-ministru şi de lider naţional al FSN (calitate în care a fost ales, la propunerea preşedintelui Ion Iliescu, la şedinţa conducerii FSN din 26 iulie 1990),   P.R.   reafirmă   orientarea   hotărât   reformatoare   a Guvernului şi anunţă noi măsuri îndreptate spre asigurarea unei rupturi decisive cu regimul totalitar comunist. [IR: Situaţia se răsturnase. Cei infricoşaţi de distrugerea economiei, închiderea fabricilor, marginalizare profesională şi socială, sărăcire - s-au îndreptat spre opoziţie, dorind o revoluţie. Dar la 15 noiembrie, liderii AC, mai îngroziţi de ideea înfruntării decît a rămînerii sub talpa FSN-istă, i-au trimis acasă, sprijinind practic atît reforma FSN2 cît şi rămînerea la putere a FSN1.  ][]

 

         Rom Libera, 23 noiembrie

         /Adeziuni la AC: Solidaritatea universitara craioveana adera la ideile exprimate de solidaritatea universitara din Timisoara si la principiile AC, apreciind Proclamatia de la Brasov.

 

            Azi, 27 noiembrie. Anihilarea minerilor. Ion Tanasoiu. A urmarit cu atentie declaratiile conducatorilor Ligii minerilor in legatura cu evenimentele din 13-15 iunie prezentate la televiziune. Punctul lor de vedere , nemultumirea fata de imensa campanie de defaimare la care au fost supusi, este legitima. Ar mai trebui adaugat un  singur lucru si anume scopul acestei campanii de denigrare: " anihilarea minerilor ca forta sociala, revolutionara, astfel incit la o noua incercare de lovitura de stat, la o noua incercare a minoritatii de a prelua puterea prin forta, atit minerii cit si ceilalti cetateni de buna credinta sa stea de-o parte si sa-i lase sa faca ce doresc in acesta tara. [] Nu este o simpla fantezie, caci se inmultesc zvonurile ca peste 1-2 luni se va incerca din nou o lovitura de forta. Incercarile de anihilare ale minerilor se coroboreaza cu incercarile de culpabilizare, destabilizare si anihilare a armatei care, asa cum se subliniaza in comunicatul de dupa intilnirea rezistentei romane de la Brasov, ar trebui sa stea la o parte in orice situatia conflictuala [] daca fortele care incearca sa puna mina pe putere prin incalcarea regulilor democratiei ar obtine anihilarea minerilor si a armatei [] le-ar veni mai usor sa anihileze fortele de ordine ale politiei si sa-si realizeze scopul propus [] Oare minerii se vor lasa pacaliti?

 

            Adevarul, 28 noiembrie. O sugestie. Valeriu Cristea. Ca sa devina cu adevarat credibila AC trebuie sa declare fara echivoc ca alegerile libere sint unica modalitate de a lua puterea in Romania. Vasile Anghel, reprezentantul muncitorilor brasoveni a afirmat acest lucru dar AC nu a facut-o clar, dind impresia ca doreste smulgerea imediata a puterii pe orice cai. Presiunea strazii intr-o tara in care au avut loc alegeri libere nu este normala. O manifestatie nu infirma ce au hotarit urnele ci exprima doar vointa participantilor la ea.

 

            Romania Libera, 20 noiembrie. Erori la Adevarul. Vasile Iancu. In ziarul Adevarul din 16 noiembrie a fost prezentat deformat mitingul de comemorare a revoltei de la  Brasov organizat la Iasi. Au fost 2000 de persoane si nu 500 iar grupul agresiv care a boicotat mitingul era compus din 20 de persoane si nu citeva sute. Acest grup este dirijat de liderul FSN, Doru Nichifor, dar politia nu intervine.

 

            Tinerama, 23-29 noiembrie 90. Mai multe raspunsuri la doua intrebari. Rodica Dumitrescu, Lia Trandafir si Bogdan Teodorescu. 1.Manifestatiile de pe  15-16 noiembrie din tara au vizat demisia guvernului si presedintelui si publicarea concluziilor privind 13-15 iunie. Ce credeti despre aceste revendicari? 2. Cum apreciati reactia presedentiei si a guvernului la acest val de manifestatii? Ion Ratiu: "La 25 octombrie am cerut eu insumi demisia guvernului []Cit priveste demisia presedintelui []ma intreb insa in ce masura este vina presedintelui deoarece conform legii electorale a trebuit sa se distanteze de partidul caruia i-a apartinut. " Sorin Dumitrescu:"Cele trei revendicari au existat in declaratiile mai multor asociatii dar ele nu figureaza atit de radical in declaratia Aliantei civice, desi erau perfect intemeiate. " UDMR:" reforma mult asteptata si dorita s-a canalizat pe un fagas care, precum se contureaza deja, nu duce spre economia de piata." Radu Campeanu:"Daca intr-adevar populatia tarii, cum se pare, cere demisia unor oameni politici sau a unor conducatori, conducatorii sint datori sa ia foarte in serios aceste cereri.". Miron Mitrea (Fratia): A constatat ca desi manifestatiile au fost prilejuite de celebrarea a 3 ani de la manifestatia muncitoreasca, s-a vorbit foarte putin despre problemele muncitorimii si mai mult despre chstiuni politice. Nu este treaba sindicatului sa ceara demisia guvernului :"Nu sintem de parere ca trebuie sa-i cerem sa demisioneze ci sa facem presiuni sa lucreze asa cum dorim sau consideram noi.[] Dl Iliescu a fost ales in 20 mai prin vot liber. Noi respectam alegerea intregului popor si nu putem cere demisia presedintelui." De-abia acum s-a cerut sinduicatului Fratia sa puna la dispozitia comisiei discutia din seara zilei din 15 iunie cu Frontul in care ei au cerut scoaterea minerilor din Bucuresti. Fratia a fost si e atacata, dara fata de altii a avut puterea sa-si apere sediul si institutia. Octavian Paler: strada a aratat ca a obosit sa mai suporte minciuna, ca s-a saturat sa mai fie tratata ca un cobai. La milocul lui iunie nu au fost excese. A fost o crima. Thomas Kleininger: revendicare alegata de comisie este legitima. Trebuie sa se stie ce s-a intimplat. GDS a pus la dispozitia comisiei propriul raport si va trebui sa se tina cont de el. "In ceea ce priveste demisia guvernului si demisia presedentiei, cred ca sint mai degraba niste revendicari simbolice [] este vorba de o valoare, sa-i zic educativa si de influenta. Nica  Leon sustine revendicarile de la Brasov facute in interesul poporului, nu ca manifestatia din Bucuresti. Toata tara trebuie sa intre in greva generala ca sa provoace demisia guvernului si a presedintelui. De ce comisia parlamentara nu l-a audiat pe Ion Iliescu, autorul moral a tot ce s-a intimplat dupa 22 decembrie?  Si de ce nu-si face publice concluziile? I s-a parut manifestatia din Bucuresti ca o defilare de 23 august, care a stirnit risul, ceea ce a fost normal. Puterea si-a atins scopul prin Alianta civica, demonstrind fara pierderi parlamantului european ca in Romania exista democratie. Puterea este pasiva fata de manifestatii pentru ca acestea nu au pus-o cu adevarat in pericol. Corneliu Coposu: nu  raspunde la primele puncte pentru ca e vorba de revendicari ale unor formatiuni apolitice. Activitatea comisiei pentru 13-15 iunie este capitala. Ion Minzatu: este de acord cu aceste manifestatii, cu toate cererile lor. Presedintele Iliescu a refuzat dialogul si exista forte capabile sa scoata Romania din starea in care a fost adusa. Conventia republicana a aderat la Proclamatia de la Brasov si la declaratia Aliantei Civice. Marian Munteanu:"Nu sint genurile de revendicari care ar trebui sustinute in primul rind. Eu cred ca inainte de a cere demisia cuiva ar fi indicat sa se mearga mai adinc in cercetarea cauzelor care au generat actuala stare de lucruri, ramin la opinia ca un om nu poate fi singurul vinovat pentru toate relele sau neajunsurile dintr-o societate. Cred ca este de preferat si oricum mai eficient pentru intreaga societate ca inainte de a se cere inlocuirea cuiva sa fie construita o alternativa puternica. Constructia trebuie sa preceada contestarea.  

 

            Rom Lib 16 noiembrie

/semnal. FIR filiala Brasov anunta ca a fuzionat cu AC.

 

28 nov Dreptatea.

            /PNTcd protesteaza pentru sanctiunile impotriva membrilor CADA.

            /Protest adresat domnului Prim Ministru al guv. Romaniei, Petre Roman. Conventia sindicatelor libere neafiliate din Romania. Este expusa "tehnica" de diversiune folosita de guvern pentru a le tergiversa si boicota actiunea. Una s-a hotarit la intilnirea de pe 15 noiembrie (infiintarea "Comisiei guvernamentale pentru consultarea miscarii sindicale"),  alta s-a discutat in dialogul de pe 19 noiembrie (intre guvern si reprezentantii din marile centrale sindicale: CNSRL, Fratia, Consenerg, Hercules, Alfa, Alianta Intersindicala, Conventia sindicatelot libere neafiliate) si alta a aparut in documentele propuse de guvern la 21 noiembrie (dupa mari aminari). Este clar ca guvernul nu vrea sa tina cont de parerea sindicatelor si face aceste comisii mixte numai pentru a le paraliza actiunile.

 

Alianta Civica - Cluj nr. 1 dec. 90

/Brasov. Miinile si picioarele ca moneda de schimb. Codrin Coman. Reportaj la 1 decembrie 1990 in Brasov. Durerea oamenilor pentru ca adevarul privind evenimentele din decembrie este ascuns. Traian Micu, asistent la Sanepid, declara: "Sint din cei care au adunat mortii de pe strada. Am dat la procuratuta doua declaratii din care una s-a pierdut. Majoritatea victimelor erau impanate cu gloante obisnuite, asa cum au soldatii si aia de la interne. Dar erau si din cei impuscati cu cartuse dubioase de care nu mai vazusem. Acestia din urma fusesera loviti la mare arta, drept in frunte. Cine ar fi putut sa traga asa? N-am urit niciodata mai mult ca atunci , am plins si am zis ca in citeva zile o sa ni-i dea frontul pe toti criminalii aceia sa-i facem bucati. Ei. Cum i-ati aflat dvs, asa i-am aflat si eu." La Brasov au murit oameni dupa 22 decembrie.

 

            Romania Libera 27 noiembrie. Apel. Miscarea 15 noiembrie Brasov, Societatea Timisoara, GID, AFDPR, CADA, Veteranii de razboi. Propun presedintelui Romaniei un dialog cu ei la 28 noiembrie orele 11. In prezenta presei si televiziunii. Pentru a se stopa deteriorarea continua a situatiei economice, sociale si politice a tarii.

 

            Romania libera, 30 noiembrie. Inca un dialog ratat. S Rosca Stanescu. Marti la ora 11 (28 noiembrie) s-au prezentat la palatul Cotroceni reprezentantii AFDPR, GID, 15 noiembrie, Societatii Timisoara, Ligii Studentilor, CADA si asociatiei Veteranilor pentru intilnirea programata cu Ion Iliescu - insotiti de mai multi ziaristi. Au fost intimpinati de Dan Popescu si Ioan Talpes, consilieri prezidentiali. Dialogul a durat o ora.  S-a cerut intilniurea cu presedintele tarii care nu vede realitatea situatiei Romaniei. A devenit dificila organizarea unor mari manifestatii in conditii de nonviolenta, mai ales dupa afirmatiile lui Stanculescu ca armata ar putea trage in popor. S-a precizat ca nu este acceptabil ca pe 1 decembrie la Alba Iulia sa vorbeasca in numele Romaniei oameni care prin functiile avute au contribuit direct sau indirect la asasinarea eroilor reinttregirii tarii. S-a pus intrebarea cum e posibil ca pe sub arcul de triumf din Bucuresti sa defileze ofiteri cu miinile patate de singele revolutionarilor din decembrie. Cine impinge poporul roman spre un razboi civil? Reprezentantul 15 noiembrie are mandatul de a semnala actele de provocare petrecute la Brasov si Bucuresti. Iar CADA protesteaza fata de actiunile impotriva sa si de pregatire a armatei pentru varsari de singe. Liga Studentilor este nemultumita pentru ca niciuna din promisiunile facute de Ion Iliescu in dialogul din iunie nu a fost onorata. GID a facut un apel  a presedinte "pentru a-si indeplini functia care-i revine, aceea de mediator intre putere si opozitie.  Dialogul a fost aminat pentru o data ulterioara lui 1 decembrie dar care sa nu depaseasca 5 decembrie.

 

Romania libera 4 decembrie. Dialog. Directia de protocol a presedintelui anunta disponibilitatea lui Ion Iliescu pentru dialog cu reprezentantii GID, AFDPR, etc. pe 5 decembrie la ora10.

Romania libera 6 decembrie. Domnul Iliescu rateaza din nou dialogul. Eugen Dichiseanu. Invitatii pentru ziua de 5 decembrie au fost tinuti afara in ger o ora si jumatate. Nu au fost primiti pentru ca aveau doi virusi: presa si CADA. Convorbirile trebuiau sa inceapa la ora 10 dar nu a fost acceptata CADA doar membri cu caracter de persoane particulare iar presa sub nici o forma. In palat existind TVR si Rompres. In aceste conditii CT Dumitrescu  a transmis invitatilor refuzul de  a  mai participa la dialog. S-a tinut o conferinta de presa si s-a dat o declaratie comuna: "Declaratie. Asociatiile si membrii CADA prezenti la ultima intilnire ratata cu d. Iliescu din data de 5 decembrie 1990, am convenit ca singura iesire a tarii din criza actuala este posibila numai prin demisia imediata a presedintelui Romaniei si a premierului Roman. [] Este [] evidenta tendinta dlui Iliescu  si a echipei sale de guvernare de a se mentine cu forta la conducerea tarii. Consideram ca adoptarea in parlament a legii privind infiintarea, organizarea si functionarea  Consiliului Suprem de aparare al tarii, reprezinta un act de tradare a principiilor democratice. De aceea sprijinim revendicarile CADA dintre care esentiala este neimplicarea armatei impotriva poporului []. Cerem opozitiei parlamentare sa-si dovedeasca prezenta in aceasta clipa de raspundere istorica pentru soarta poporuui roman, prin retragerea imediata a reprezentantilor sai din asazisul organ legislativ.  Constienti de importanta televiziunii sustinem greva foamei declarata de dl. Dumitru Iuga, devenita simbol al luptei pentru adevar. Semneaza: AFDPR, CADA, GID, Miscarea 15 noiembrie Brasov, Societatea Timisoara, Liga Romana a veteranilor de razboi."

Romania libera, 7 decembrie. Exclusi de la poarta palatului. Eugen Dichiseanu. Pe 5 decembrie reprezentantii asociatiilor invitati la Cotroceni au fost respinsi . Declaratia difuzata la actualitati TVR incearca  o explicatie vicleana. " La intilnirea programata pentru ora 10 s-au prezentat si unele persoana particulae actualmente ofiteri in rezerva care pretindeau participarea la convorbire in numele CADA. [] Potrivit hotaririi MAPN asa numitul CADA  a fost desfiintat. "MApn nu putea insa desfiinta o asociatie  libera pe care nu a infiintat-o. CADA este ingrijorata de declaratiile gen Paul Keller care ne amintesc de crimele din decembrie. Toate asociatiile au fost solidare cu CADA, constatind ca dl. Iliescu acumuleaza puteri discretionare pregatind fortele de ordine sa traga in populatie. Pericolul este enorm, mai ales ca dl. Iliescu si-a mai aratat calitatile de instigator la violenta. Asa ca toti cei prezenti au cerut demisia. "Sa retinem insa un fapt extrem de important. Ideia acestui deznodamint a fost impusa de realitatea amara a politicii usilor inchise, de sfidare, de jocul extrem de periculos al minciunii care nu a oferit alta concluzie sau alta alternativa". [IR: După crimele regimului comise începînd cu 22 decembrie 1990, această remarcă este penibila].

         Adevarul, 6 decembrie. In loc de dialog, mai multe monologuri. Andrei Alexandru. Pe 5 decembrie la ora 10, la palatul Cotroceni era programata intilnirea dintre presedinte si liderii GID, AFDPR, Ligii Studentilor, Ligii Veteranilor de razboi, Miscarii 15 noiembrie Brasov, Societatii Timisoara si fostilor lideri CADA. Dl. Iliescu nu a acceptat sa-i primeasca pe cei din CADA decit cu titlu de observatori nereprezentind o organizatrie in fapt desfiintata. El a interzis accesul presei in afara de cea pregatita de dumnealui. Ca atare intilnirea nu a mai avut loc si cei invitati au dat o conferinta de presa, expunind problemele pe care doreau sa le ridice domnului Iliescu. Dar ele erau insotite de solicitarea ca dl. Iliescu sa-si dea demisia. Pentru asa ceva nu era nevoie de un dialog. De altfel, in timpul conferintei de presa cei implicati aveau un ton ultimativ:"in trei -patru zile vom bloca televiziunea si nu vom pleca pina nu va fi libera. Furtuna se apropie. Noi am vrut sa o preintimpinam. Nu vom mai putea tine in friu minia populara."  (Ticu Dumitrescu). " Nu mai putem stapini aceasta masa de oameni nemultumiti" (Mircea Savaciuc).  "Iliescu ar trebui sa faca un gest patriotic si sa-si dea demisia  (Vasile Popoviici). La intrebarea care sint intentiile pentru viitor, s-au obtinut raspunsuri variate: nu cred ca tara mai are timp de dialog " (Ticu Dumitrescu. "Asteptam ca dialogul sa fie solicitat dar vrem sa fie transmis in direct " (Craciun Alex - GID). "Acceptam dialog doar daca e admis si CADA" (Mircea Sevaciuc.). "Puterea trebuie sa se grabeasca pentru ca si istoria se grabeste " (Vasile Popovici). "Cerem un dialog constructiv si urgent " (Stefan Cucu - Liga Veteranilor).

Azi , 6 decembrie

         /Cine nu doreste dialogul? Presedintele Ion Iliescu a vrut sa-i intilneasca pe 5 decembrie pe invitatii sai de la 15 noiembrie, GID, etc. Inclusiv sa admita persoanele particulare ce se pretindeau membri CADA dar reprezentantii organizatiilor invitate au cerut ca sa li se recunoasca membrilor CADA statutul oficial si au fortat prezenta la dialog a unui mare numar de ziaristi.

 

6 dec Europa Liberă (LD-jur8)

/Opoziţia unită cere demisia Iliescu, Roman.  Pe 5 decembrie, Delegaţia a fost refuzată la dialog de preşedintele Ion Iliescu. Şase organizaţii -Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (AFDP), Asociaţia 15 noiembrie-Braşov, Asociaţia pentru Democratizarea Armatei ( CADA ), Grupul Independent pentru Democraţie (GID ), Societatea Timişoara, Liga Vetereanilor - cer demisia preşedintelui Iliescu şi a premierului Petre Roman.

 

7 dec Europa Liberă (LD-jur8)

Asociaţia "15 nov-Braşov ": FSN a confiscat revoluţia "Teze şi antiteze la Paris ": Monica Lovinescu - Vasile Gogea

- Monica Lovinescu:"15 noiembrie" este asociaţie sau mişcare?

- Gogea: Momente ale rezistenţei anticomuniste româneşti: 1977 ( Valea Jiului ), dec.'89( revoluţia), sept.'90 (Alianţa Civică) FSN a confiscat revoluţia. Comunismul are doi piloni: nomenclatura şi reţeaua mafiotă ( bişniţa ). Din ambele, nu au fost înlăturate decît vîrfurile, şi acelea foarte puţine. Are mare speranţe în Alianţa Civică - al cărui membru fondator este - deoarece are convingerea că românii n-au mers cu FSN, dar nici cu partidele. Cum el nu prea crede în sindicate, aşa îşi explică marea aderenţă a Alianţei Civice.Totul va depinde de structurarea şi organizarea ei.

 

         Romania libera, 5 decembrie 90. Grupul de grevisti ai foamei din Piata Universitatii a hotarit sa constituie incepind de pe 22 decembrie asociatia grevistilotr politici ai foamei avind ca presedinte onorific pe Doina Cornea.

         /Ce mai stim despre grevistii foamei. Inginer Ilie Lucian. Reaminteste cauzele si scopurile celor care au declarat greva foamei, actiune declansata de Dumitru Dinca. Dupa 20 mai sesizindu-se ca singura sansa de parare a adevarului era eliberarea televiziunii, grevistii foamei s-au concentrat asupra acestui punct principala lor revendicare fiind obtinerea unei autorizatii pentru realizarea unui post de televiziune independent. Dificultatile tehnice invocate de dl. Iiliescu sint neserioase. Nu era nevoie decit de inchirierea unei frecvente de transmitere prin satelit iar eliberarea autorizatiei lua 5 minute. Ilie Lucian s-a alaturat grupului de grevisti ai foamei in ideia de a inlocui pe unii din  vechiul esalon, complet epuizati. Bogdan Gradin era dupa 40 de zile de greva. Aproape la fel Ovidiu Poclitaru, Lungu Danut, Puiu Cornel, Constantinescu Ionel si Dorina Cobzaru Purice. A facut greva foamei intre 1-13 iunie intr-un grup de 16 persoane care nu s-a modificat. Nu raminea in general la corturi pentru ca a continuat sa mearga la servici. In cortul in care a ramas citeva nopti se gaseau Constantinescu Ionel, fost ofiter de aviatie si tinerii brasoveni Grosu Gh. si Ion Ovidiu Damian. Dupa reprimarea brutala a pietii (se spune ca au fost oameni impuscati chiar la interventia din 13 iunie dimineata), a pierdut contactul cu ceilalti membri ai grupului, continuindu-si serviciul si casatorindu-se. Mai stie insa ca Bogdan Gradin, fost ziarist, aflat intr-o grava stare de blazare, vinde ziare in piata Aviatorilor. Constantinescu Ionel, pictor talentat, face portrete rapide pentru clienti de ocazie, Lungu Danut, emigrat in Austria, Puiu Cornel, activeaza pentru Soti, Ovidiu Poclitaru - exilat inainte de revolutie si intors imediat dupa caderea lui Ceausescu,  nu gaseste servici, Dorina Cobzaru Purice - muncitoare la fabrica de pantofi Dimbovita si-a pierdut serviciu si nu mai e incadrata in alta parte; Grosu Gh si Ion Damian  au fost arestati in dupa amiaza de 13 iunie cu acuzatii grave. Alte detalii vor fi stiute dupa intilnirea fostilor grevisti ai foamei pe 2 decembrie 1990, ora 12 la GDS.

         Romania libera, 12 decembrie.

            /Anunt. Membri ai fostului grup de grevisti ai foamei s-au intilnit duminica 2 decembrie decizind constituirea unei asociatii cu personalitate juridica. Din comitetul provizoriu de initiativa fac parte: Anton Valentin, Berindeanu Mihaela, Cercelaru Dumitru, Cobzaru Dorina, Constantinescu Ionel, Deloreanu Sandel, Dumitrescu Victor, Gradin Bogdan, Ilie Lucian, Ilinca Adrian, Mares Bogdan, Olteanu Jan, Pavel Viorel, Poclitaru Ovidiu, Popescu Florin, Puiu Corneliu, Radulescu Carmen, Rosca Ioan, Rosu Alexandrina, Simut Vasile, Smadoiu Vicentiu.

 

         Romania Libera, 8 dec. Solidarizare cu D.Iuga.

- AFDPR 1. Greva sa este de importanta cruciala pentru infaptuirea dezideratelor celor care au luptat si au murit din 1945 pina astazi: doborirea comunismului si a minciunii, eliberarea de teama si mizerie. 2. Alaturi de Azi, Dimineata, Romania mare, TVR este principala vinovata " pentru crima de dezinformare, manipularea si practicarea informarii tendentioase, colaborare la genocidul din decembrie 1989, 13-15 iunie 1990, instigarea la ura si violenta, mitizarea lui Ion Iliescu, frauda electrala din 20 mai 1990 si aservirea totala fata de putere".

         - Alianta civica: trebuie sa se spuna adevarul

         -Asociatia pentru apararea drepturilor omului. Prin semnarea documentuui final al reuniunii de la Viena in 15 ian. 89, statul roman si-a luat obligatii privind difuzarea libera a informatiilor. Cere parlamentului sa dea curs sindicatului liber din televiziune.

            -Miscarea 15 noiembrie din Brasov a declansat pe 8 decembrie o greva japoneza de solidarizare cu D.Iuga si sindicatul liber.

 

         Romania Libera, 5 dec.

 Anchetatorii brasovenilor dupa 15 noi 1987. Cazul lui Tudor Stanica, anchetator care a fost trimis si la Timisoara pentru a duce mortii la rematoriu iar azi e infloritor.

 

Romania libera, 12 decembrie. A doua conventie nationala a FDA  a vut loc la Cluj intre 6 si 8 decembrie intr-un climat deosebit de prima conventi: greve muncitoresti si studentesti, situatia fierbinte de la Timisoara, criza economica si sociala produsa de liberalizare, etc. Deplasarea cu trenul si hotelul devenind un mare lux, unii delegati n-au putut sosi la Cluj. Au venit totusi 26 de delagati cu drept de vot din 43, suficient pentru a fi indeplinite conditiile statutare. Din partea Aliantei civice a venit dl. Mihai Sora, anuntind unitatea de actiune dintre cele doua formatii. Din partea PNTcd : Ioan Lup, Ionecu Galbeni si Razvan Dobrescu. A fost prezent si Doru Braia si sprijinitorul sau Nelu Moldovan. În schimb, a lipsit din nou conducerea centrala PNL. Lucrarile au fost conduse de Aurel Baghiu, ajutat de Fred Nadaban de la AFDPR. In prima sedinta s-a discutat statutul si Adrian Marino a rostit un cuvint de dechidere. Ziua a doua a fost consacrata discutiei pe marginea a doua documente in redactare: declaratie privitoare la starea natiunii si platforma program a FDAR din Romania. Discutiile au fost intense si polemice. S-au distins: Tocan Viorel (CADA- Brasov), Ilie Adrian - Tulcea, Elena Piperna - Iasi, Soloc (Arad), Mircea Mihailescu (Cluj), Ioan Boila (Cluj), Ioan Rosca (Neamt), Kiraly (Tg, Mures), Zamfir Mihai (Partidul liberal monarhist), Traian Florea (Presed. sindic Fraternitatea), Ion Tavala (Timisoara), Pasca (Dolj), Iorgulescu (Tulcea), Paul Popescu (Olt),  etc. Punctele fierbinti dezbatute au fost: oportunitatea parasirii parlamentului de catre senatorii si deputatii opozitiei, sprijinirea grevei generale, demisia lui Iiescu si cabinetului Roman, solutia monarhica,  relatiile cu formatiile de opozitie si mai ales cu Alianta civica, procesul comunismului. Lucrarile acestei zile s-au incheiat cu o demonstratie in fata postului local de radio si televiziune condusa de Doru Braia. O delegatie  a fost primita in interior si a dat citire unui comunicat-protest de sprijin in favoarea lui Dumitru Iuga.  Ziua a treia a fost consacrata documentelor finale, la redactarea textelor lucrindu-se pina noaptea tirziu. A revenit din nou in discutie controversata problema a retragerii din parlament " s-a constatat inca odata ca baza este mult mai radicala decit conducerea formatiilor politice reprezentate in forum." [ IR: In realitate, a fost o ciocnire dură între reprezentanţii forumurilor şi delegaţii conducerii centrale PNTcd care au insistat cît au putut ca declaraţiile finale să nu fie atît de radicale si să nu ceara retragerea opoziţiei din parlament (asta deoarece conducerea PNTcd fusese deja interpelată în parlament în ziua precedentă şi infirmase zvonurile că opoziţia ar avea astfel de intenţii ); faptul că nu au fost ascultaţi de către cei prezenţi a contribuit probabil la stingerea FDAR.]. a fost numit un comitet director din 15 persoane  in frunte cu Doina Cornea, Mihai Ursaci, Adrian Marino.

 

            Agora nr.4 , decembrie 90.

/Problema CADA, o problema nationala. Interviu cu Viorel Tocan. Reda istoria CADA incepind cu intilnirea cu Voican Voiculescu. Jocul ambiguu al lui Stanculescu care i-a sprijinit apoi i-a tradat. Au fost loviti prin consiliul  militar superior din care fac parte cei care erau alaturi de Ilie Ceausescu. Scoatrea sa in rezerva se datoreaza mai ales pozitiei pe care a luat-o fata de generalul Cheler care a instigat la confruntari si reprimarea populatiei. Formarea Consiliului Suprem de aparare a tarii condus de Ion Iliescu este antidemocratica ceea ce se vede din componenta si scopurile sale. Toti cei implicati in crimele din decembrie au fost avansati. De exemplu gen. Florea, vinovat pentru victimele Brasovului, un criminal analfabet si betiv a fost mutat la Cluj si promovat sef al Comandamentului teritorial. La fel gen Voinea, avansat Ministru secretar de stat sau generall Culda, un politruc comunist irecuperabil care acum conduce directia ideologica prin directia de cultura si educatie din armata. In ultima perioada au fost promovati la grad de general 30 de ofiteri. CADA a luat legatura cu AFDPR, GID, Liga studentilor si miscarea 15 noiembrie Brasov, initiind o intilnire cu Ion Iliescu pe 28 noiembrie. Doreau sa-i ceara clar demisia. Aflind aceasta el s-a eschivat aminind pe 1 decembrie, apoi pe 5 decembrie. Cind intilnirea a avut loc dar Iliescu nu i-a acceptat decit ca persoane particulare, CADA nemaiexistind.

 

         Romania libera, 13 dec. 90.

         /Inca din Pta Universitatii Dumitru Iuga se declarase public golan cu intreaga familie fiind prezent in balcon si adresindu-se celor din piata. Iar la Brasov a fost aplaudat apreciind ca daca ar fi fost prezent ca salariat al televiziunii, nu in timpul sau liber, ar fi trebuit huiduit.

 

            Adevarul, 14 decembrie

/Calm, stabilitate. Nicolae Mocanu. Brasovenii isi arata maturitatea respingind chemarile la actiuni iresponsabile in perioada 17-21. In conventia sindicala  Brasov s-a votat sa  nu se intre in greva generala pentru a nu amplifica tensiunea si destabilizarea cu 145 de voturi contra 11. Sindicatul Dreptate si Fratie de la Uzina Tractorul a publicat un comunicat prin care se desolidarizeaza de conducerea federatiei Infratirea din care face parte, care a cerut demisia presedintelui, parlamentuui si guvernului, pe un ton ultimativ. Aceeasi dorinta de calm si stabilitate o manifesta si studentii si cadrele didactice a universitatii Transilvania din Brasov care respingind actiunile revendicative desfasoara o prodigioasa activitate stiintifica si didactica.

 

         Dreptatea, 16 decembrie. Apel catre brasoveni. Alianta democratica antitotalitara Brasov raspunde apelului lansat de FDAR pentru organizarea unor manifestatii intre 17-22 decembrie de comemorare a idealurilor revolutiei. Organizeaza pe 17 dec. 90 un mars in piata Sfatului.

 

            Adevarul 20 decembrie

         /Departamentul de stat si Brasovul. Degeaba se incearca tulburarea mediului muncitoresc din Brasov. Din 149 de sindicate, 138 au hotarit sa nu aiba loc manifestari greviste si cei 8000 de studenti ai Universitatii s-au desolidarizat de studenti grevisti din Timisoara si Bucuresti.

 

         Revista 22 nr. 50, 28 dec 1990. Un an de singuratate. Gabriel Andreescu. Luna noiembrie parea sa anunte inceputul sfirsitului. Mari orase s-au miscat: Bucuresti, Timisoara, Brasov. Muncitorii s-au trezit din pacaleala, apropiindu-se de studenti si intelectuali. Partidele s-au apropiat si activat. Alianta Civica, cu sutele de mii de simpatizanti parea chemata la o insurectie nationala. Replica este un esec: diversiunea PSM nu reuseste. Nici demonstratia din 20 noiembrie.  Lovitura de la 1 Decembrie - un dezastru. "Era ca si cum viitorul putea fi atins cu mina. Intre 16 si 22 decembrie trebuia sa ne comemoram mortii. Sa fim, sa ne aratam solidari cu ei. Dar … Fratia accepta ca Iliescu sa fie intermediar intre guvern si sindicat, el "pricipala sursa a instabilitatii din tara" (gafa sau tradare?). Camionagii isi obtin camioanele, vor face cu ele afaceri private si pleaca! Ei nu fac politica! (de aceea nu stiu ce curse intind comunistii si se bucura prematur) . Pe 14 dec. cartelul Alfa , cu 2 milioane membri, anunta greva generala. Dar pentru ca guvernul ii piraste ca s-au asociat cu opozitia se sperie si reculeaza - iata fructul propagandei. Ultima lovitura care arunca oamenii in singuratate e data de Alianta Civica, care accepta discutii cu Ion Iliescu, comportindu-se jalnic in cadrul lor (Marian Munteanu declara ca este fericit sa-l intilneasca pe Iliescu in timp ce colegii lui fac greva foamei pentru demiterea acestuia) [IR: M-am opus acestei întîlniri trădătoare şi am fost supefiat cînd am auzit caseta înregistrată în timpul convorbirilor; este contextul de însingurare care m-a determinat să intru în a doua grevă a foamei si apoi să mă auto-exilez] Ramine Timisoara, din nou, absolut singura, tradata de toti.

         Revista 22, nr. 50, 28 dec 1990.  Esecul unor lideri. Alina Mungiu. Mitingul din 21 dec al Aliantei Civice a fost un esec. In timp ce la Timisoara, Brasov, Constanta s-au facut citiva pasi concreti in lupta contra dictaturii "conducerea Aliantei Civice Bucuresti se intilneste cu presedintele Iliescu pe care-l informeaza despre scopurile organizatiei" [IR: Conducere pe care sala nu a avut cum să n-o aleagă, pentru că propunerea mea ca să fie prezentaţi şi candidaţii mai puţin cunoscuţi - a fost respinsă] . S-ar fi putut organiza un mars care sa depuna guvernului o platforma de cereri concrete [IR: Dar la congresul din 14-15 dec, cei care au "moşit" AC au respins ieşirea în stradă, chiar şi pentru comemorarea revoluţiei - ca să nu aibă loc provocări]. Si ce daca s-ar fi spus ca Alianta  face presiuni [IR: Pentru o propunere de acest gen eu am fost taxat în congres de "provocator"- de domnul Paler- si apoi complet neglijat ]. "Alianta civica are de ales intre a fi un organism eficace si a nu fi de loc". Politica de prudenta nu duce nicaieri. Atmosfera la miting a fost de cenaclu. Mortii se comemoreaza luptind pentru idealurile ce i-au impins in moarte. De aceea multi au plecat dezamagiti. O ocazie risipita. [IR: Eu mi-am exprimat atunci disperarea, anunţînd public cenaclului AC că neputînd admite faptul monstruos împlinit resemnîndu-mă la un bocet steril în faţa uzurpării de putere, renunţ la cetăţenia română - fiind mustrat apoi de Ana Blandiana]. "De ce toate astea? Cine trece prin sediul provizoriu al AC Bucuresti poate gasi citeva explicatii. Intr-o camaruta de trei pe sapte puteti intilni in jurul unei mese aceiasi oameni din conducerea Uniunii scriitorilor, asociatiei Ziaristilor etc. De ce? Sint singurii? Nici vorba . Sint doar cei mai cunoscuti, atit. Acesti oameni vehiculeaza un fond comun si fireste limitat de idei. Nici unul nu a dovedit anul acesta prea multa fantezie politica si ar fi surprinzator sa dovedeasca acum, istoviti de hartuiala nesfirsita la care au fost supusi. Daca soarta Aliantei ramine in minile acestor citiva oameni, daca ei nu gasesc solutia de a face din Alianta prima miscare politica in care initiativa sa vina cu adevarat de jos in sus, cheltuiala lor de energie ramine inutila"

 

         Romania libera 20 (28/)decembrie. Cine aprinde focul? Anton Uncu. [IR: Reacţia lui Darie Novăceanu la critica faţă de apelul din 14 decembrie este dezolantă. Dl DN nu vrea sa realizeze in ce consta provocarea periculoasă şi manevra inadmisibilă a ziarului - pe care dl Uncu le expune detaliat. Idea care "scapă" redacţiei Adevărul este că textul respectiv provine de la un departament al fostei securităţi si are ca scop instigarea la război civil. Spre deosebire de dl. Uncu, eu cred că scopul a fost intimidarea celor care doreau continuarea revoluţiei; acest scop a fost atins printre altele şi datorită ciudatei orbiri a analiştilor… care nu l-au observat] In articolul din 18 decembrie a fost extras un citat din apelul AC. "Romania se afla intr-o situatie extrem de grava, existind pericolul ca refuzul actualei conduceri compromise de a ceda puterea sa provoace o explozie necontrolabila de nemultumire." Adevarul a oprit citatul aici ca sa sugereze o provocare. Nu, nu este o provocare, este o chemare la unitate, la actiune prin mijloace exclusiv pasnice. [IR: Fiind autorul acestui fragment, pe care cu mare greutate l-am facut să apară in apelul AC, îi pot spune domnului Uncu că sensul său era de a atrage atenţia puterii că dacă se continuă confisarea revoluţiei, cei care nu pot renunţa la ea vor fi obligaţi să lupte pentru libertate].

         Romania libera 16 decembrie. Conferinta de presa a AC. FG Marculescu. A avut loc in sala mica a Ateneului. Din partea aliantei au participat Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Stelian Tanase, PM Bacanu, Iulian Cornateanu, Marian Munteanu, George Serban, Mihai Sora, Mihai Gheorghiu si George Roncea. S-a dat citire listei celor 27 de membri ai Consiliului director si a celor 11 membri din comitetul de coordonare: Marian Munteanu, PM Bacanu, Iulian Cornateanu, Mircea Diaconu, Gabriel Andreescu, Dumitru Iuga, Ana Blandiana, Mihai Sora, George Serban, Stelian Tanase si Nicolae Manolescu. [IR: Pentru a impiedica alegerea în fruntea AC a "personalităţilor" care-şi arătaseră neputinţa de organizare a unei rezistenţe eficace, pe parcursul întregului an 1990, capitalizînd steril popularitatea obţinută prin mediatizare - am intervenit in congres cerînd ca toţi candidaţii pentru conducerea AC (erau peste 100) să fie prezentaţi pe scurt sălii, înaintea votării. Propunerea mi-a fost respinsă ritos şi nu a fost consemnată în "presa prietenă". Neavînd cum şti, cine este Nicolae  x din Ploiesti, Vasile y din Constanţa, etc. Am fost capturaţi în continuare sub aceiaşi cirmaci]. Marian Munteanu a fost ales ca prim presedinte dar e gata sa se retraga oricind, dovedindu-si din nou altruismul. In legatura cu eventuala participare a aliantei la constituirea unui guvern de uniune nationala s-a precizat ca-n aceasta privinta nu s-a ajuns la o decizie dar nu este exclus ca AC sa propuna includerea unor personalitati din rindurile ei.  [ IR: deci, cu totul alceva decit declararea disponibilităţii pentru gestiunea interimară a tarii si pregătirea alegerilor, pe care o propusesem cei de la Neamţ]. S-a decis sa nu se organizeze demonstratii de strada… pentru ca ar putea fi exploatate in alte scopuri si compromise de provocari.  "Trebuie sa  fim foarte atenti si sa protejam aceste zile de orice tulburari. [IR: In a treia mea intervenţie la Congres am atras atenţia că provocarea reală este ca din frica de provocare să se renunţe la sprijinirea acţiunilor ferme, la înteţirea vîntului revoluţionar, la susţinerea Timişoarei ridicate din nou. Decizia AC de a nu comemora public ziua de 16 decembrie a izolat AC Neamţ, agravînd postura noastră locală şi dînd curaj celor care ne-au zdrobit mitingul de pe 16 dec. 1990]  Situatia actuala pare a fi foarte fierbinte si noi cei de la Alianta socotim ca-n orice caz trebuie sa luam asemenea masuri incit sa nu poata fi intoarsa impotriva societatii nici una dintre initiativele care ne apartin. In situatia in care sindicatele pot, din proprie initiativa, sa organizeze actiuni, AC le va sustine moral in masura in care sint justificate. Alianta se pronunta pentru dialog [] Alianta s-a solidarizat cu actiunile studentilor si muncitorimii din Timisoara. [IR: Cu alte cuvinte, castanele pot fi scoase din foc dar numai cu mîna altora; intelectualii aprobă violenţe ca acelea din decembrie '89, dar cu condiţia să nu primească şi ei vre-o lovitură] . "In privinta dialogului cu presedintele Iliescu s-a mentionat ca dl. I Cornateanu este imputernicit sa ia legatura cu biroul presedintelui. [] S-a reamintit cerinta transmiterii dialogului in direct de catre televiziune. " Cit despre manifestarile publice ale AC, exista responsabilitatea morala de a se evita diversiunile provocate de forte iresponsabile - elocvente fiind minciunile ordinare din articolul "Atentie" din Adevarul. [IR: Intimidarea a reusit… ] AC  se pronunta pentru improprietarirea taranilor, considera nul pactul Ribentrob -Molotov si "intelege sa contribuie la dezvoltarea relatiilor cu fratii nostri de peste Prut. " Sustine revenirea la Costitutia din 1923 si organizarea unui referendum privind forma de guvernamint; spriijina drepturile la identitate ale minoritatilor; doreste contacte strinse cu diaspora romaneasca si democratie autentica.

            Revista "22" nr. 49 din 21 decembrie. In cautarea unui compromis viabil. Alina Mungiu. Pe 15 noiembrie AC a stirnit irascibilitate unora ca Petre Roman si Radu Campeanu. Cu toate acestea majoritatea participantilor la marele miting din 15 noiembrie au plecat acasa cu un gust amar pantru ca fusesera chemati sa participe "La o revolutie prevazuta sa nu aiba loc", ceea ce liderii Aliantei gindisera ca o demonstratie pur demonstrativa, era vazut de participantii la miting altfel; ei ar fi dorit o actiune cu finalitate imediata. Ulterior toata lumea s-a pus  de acord ca pe 15 noiembrie nu se putea face altceva din cauza absentei unei alternative bine puse la punct.  Acesta parea scopul conferintei AC. Conferinta din 13-15 decembrie a fost insa incadrata de o pregatire psihologica a guvernantilor. Sub auspiciile unei intimidari generalizate, s-a deschis conferinta pe 13 decembrie. Lipsa de omogenitate a Aliantei, a opozitiei extraparlamentare in general si-au pus amprenta asupra lucrarilor primei dimineti care au dezamagit participantii. S-au confruntat doua tendinte: una de organizare rapida a actiunii si cealalta de clarificare teoretica. In timp ce unii din sala afirmau ca AC este o miscare pe termen lung , altii vedeau AC ca pe o forma de organizare imediata a protestelor strazii, capabila sa ofere inclusiv  o alternativa de guvernare:" acestia din urma au fost relativ dezavuati de conducerea aliantei care a declarat ca nu acesta este punctul ei de vedere." Luarile de cuvint generale, aerul frivol al unei conferinte tinute in conditii de pace si calm absolut, au sporit confuzia. Aplauzelele nu au rasplatit idei noi sau propuneri concrete ci frazele frumoase si foarte simtite. Multi au fost dezamagiti ca AC nu a devenit partid politic dar este evident ca o astfel de decizie ar fi fost prematura. Cei dezamagiti aveau insa in spate situatia grea din zonele puternic fesenizate in care este nevoie urgenta de actiuni concrete. Studentii au reamintit salii ca ei sint in greva si ca cer AC ului definirea pozitiei fata de pozitia lor. Ei au prezentat un program la fel de elegant si mult mai coerent decit liderii aliantei. Au declarat ca vor inceta greva pe 19 seara daca sint lasati singuri. AFDPR a cerut minerilor sa se solidarizeze cu studentii, text care vizeaza mai mult presa internationala. S-au auzit deja de manifestari de ostilitate la Petrosani, vizavi de studentii care au intrat acolo in greva. Tot pe data de 12 s-a semnat conventia intre PNL, UDMR, Partidele ecologiste, PNT si PSDR. Opozitia parlamentara pare a fi fost determinata spre coagulare de presiunea AC [IR: Despre presiunea cea mai legitimă, reprezentată de FDAR - nu se vorbeşte de loc în mediile civice]. Cu toate acestea conducerea PNL a purtat tratative pe cont propriu cu presedintele Iliescu. O inlocuire a primului ministru, de dragul dlui Radu Campeanu, nu este suficienta. Un SRI subordonat presedintelui, statul dominat de parlament fesenist, schimbarea doar a primului ministru ar fi de fatada. Vineri seara a fost aleasa fara surprize, conducerea aliantei. Au urmat intilniri cu liderii sindicali si conducerile opozitiei. Dintre toate rolurie dorite, cel de coagulant al opozitiei pare sa prinda cel mai bine si daca se va reduce numai la el, AC va juca un rol pozitiv pe scena politica a tarii. In schimb, se va regasi intr-o luna , doua "complet fara acea baza de masa din 15 noiembrie, cu mult mai radicala decit conducatorii alesi pe 14 decembrie si pe care-i va parasi oricind daca va descoperi in alta parte o decizie mai mare de a actiona in imediat.".

 

         Cuvintul.

         /Curat constitutional. Stiri. AC cere un dialog televizat cu Iliescu. Adevarul publica scenariul unei lovituri de stat care va avea loc. Radu Campeanu cere sa fie primit la presedentie. Studentia face greva politica, etc.

            /Pentru o republica parlamentara. Ioan Buduca. Presedintele avea dreptate sa se teama de o lovitura de stat. Sindicatul  soferilor amenintase cu o greva pe tara care  putea deveni greva generala. Cheia strategiei greviste a soferilor consta in blocarea tuturor cailor de acces in Bucuresti cu camioane de mare tonaj, ori asta insemna nu numai paralizarea economica a capitalei ci mai ales blocarea marsului armatei catre Bucuresti. De aceea Petre Roman si Ion Iliescu au fost de acord cu toate revendicarile soferilor inclusiv cu cresterea salariilor lor care va produce inflatie. Dar oare soferii au jucat cinstit? Nu cumva au mizat si ei pe psihoza loviturilor de stat pentru a cistiga aceste negocieri?

 

         Romania libera, 14 decembrie. Intilnire cu presedintele Iliescu, Alianta civica? semneaza AC. "Data fiind incordarea tot mai evidenta in ultimele zile [] AC cere presedintelui tarii, Ion Iliescu  o analiza deschisa in fata natiunii [] dialog in direct cu reprezentantii AC  la o ora de audienta maxima in prezenta camerelor TV.

 

         Adevarul, 20 decembrie. Dialog intre presedinte si AC. La palatul Cotroceni a avut loc miercuri pe 19 decembrie dialogul intre presedintele Romaniei , dl. Ion Iliescu si o delegatie formata din 6 membri ai comitetului director al AC: Marian Munteanu, Nicolae Manolescu, Stelian Tanase, PM Bacanu, Alexandru Popovici, Mircea Sevaciuc.  Dl Iliescu s-a aratat deschis mentionind ca programul guvernului este in curs de aplicare iar rezultatele unui proces atit de complex se vor vedea mai tirziu. Corecturile si sugestiile constructive sint binevenite. Dupa intilnire s-au facut declaratii: Ion Iliescu "scopul intilnirii a fost informativ. Reprezentantii conducerii aliantei au prezentat structurile, obiectivele, scopul acesteia, ce isi propun,  cum doresc sa actioneze. Declara foarte limpede ca Alianta nu este o organizate politica, nu integreaza alte organizatii ci doar aderenti individuali - persoane, nu-si propune scopuri politice sau vre-un fel de participare la guvernare. Si-au prezentat aprecierea proprie cu privire la situatia existenta azi in tara. [] Subliniind indeosebi raspunderile care ar reveni puterii si guvernarii [] si sugestiile pe care dinsii considera util a le face [] pentru a schimba cursul lucrurilor  si a asigura mai multa stabilitate in tara.  Eu am apreciat pe de-o parte ca pozitive aceasta platforma si declaratia de bune intentii. Am ramas deschisi pentru contacte viitoare, pentru schimburi de pareri cu caracter constructiv. " Marian Munteanu:" Intilnirea de azi a fost foarte utila, in sensul ca am putut comunica dlui presedinte punctele de vedere pe care le sustine, le propune AC. Cred ca asemena contacte a fi in continuare foarte bine venite. Putem afla si noi anumite lucruri si putem la rindul nostru sa comunicam presedentiei niste puncte de vedere. [] Eu sint foarte multumit de acest contact. Cred ca va fi rodnic, in sensul ca presedintele va contribui efectiv la o imbunatatire a relatiilor din societate. Acesta este punctul care ne intereseaza cel mai mult, o imbunatatire a relatiilor dintre oameni. Sa terminam cu suspiciuni, cu neincrederi si cu rautati.

         Romania libera, 20 decembrie. Punctele de vedere. Pe 19 decembrie a avut loc dialogul dintre Ion Iliescu si delegatia AC. s-a facut o informare privind pozitia AC fata de adincirea crizei. "Constatindu-se o deteriorare crescinda a situatiei din tara a fost semnalata tendinta puterii de a prezenta insuccesele drept succese si de a cauta toate cauzele crizei in mostenirea lasata de dictatura comunista si actiunile destabilizatoare ale unei minoritati ostile. " Reprezentantii AC au explicat dlui Iliescu ca dialogul la care AC tine foarte mult cere bunacredinta reciproca. Este necesar un laborios efort de educare al oamenilor in spiritul democratiei si AC vrea sa sprijine acest efort luptind impotriva incalcarii drepturilor omului si a abuzurilor, dar nu e o opozitie cu orice pret.  " Nu ne-am infatisat in fata dvs, cu solicitari, ci in incercarea de a va oferi atit aprecierile noastre cu privire la situatia Romaniei la un an de la revolutie cit si propuneri de solutii pentru iesirea din criza. Ne facem expresia ingrijorarii unei largi categorii a populatiei datorita deteriorarii situatiei economice, agravarii conflictelor sociale si divizarii morale din ce in ce mai profunde a tarii."

 

            Adevarul, 28 decembrie. Rabdarea la masa dialogului. Andrei Alexandru. Sint reproduse fragmente din dialogul AC cu ion Iliescu pentru a demonstra ca afirmatiile Romaniei libere privind acest dialog sint mincinoase. Ion Iliescu:" Trebuie sa va spun ca nu sint un om impresionabil si primesc cu calm atacurile [] era o sugestie facuta de Marian Munteanu ca sa-mi dau demisia. Asa am citit. Pina si blinda Ana Blandiana m-a facut dictator". La care vizitatorii au izbucnit simultan:"Noi nu am cerut asa ceva. N-ati citit bine" :"Nu este deloc asa. Eu nu am cerut capul presedintelui !" (Marian Munteanu). "Dorinta AC nu-i asta. (PM Bacanu). Deci se poate trage concluza ca tinta atacurilor nu mai este presedintele tarii, ci dupa cum se va vedea primul ministru si guvernul. Dar pentru ca l-au iertat pe Iliescu, nu vor sa plece chiar cu mina goala: "am dori sa ne ajutati cu un sediu pentru  AC. Iar pentru postul de televiziune Continental vrem casa lui Ceausescu (PM Bacanu). "Sinteti modesti, vad. Ati putea folosi sediul GDS, care tot face parte din AC " (I. Iliescu.). "Ar trebui restabilita credibilitatea tarii noastre in strainatate prin numirea unor ambasadori de diferite orientari politice, care sa fie oameni de cultura de mare valoatre" (Nicoalae Manolescu) [IR: Intre timp lui Manolescu i s-a rezolvat aceasta cerere). [] "Circuitul informatiei e prost si a dus la interpretari. Exista o scindare in societate. Vrem sa oprim emigrarea si sintem gata sa facem orice. "(M. Munteanu). "Da, orice. Am vazut casetele pe care mi le-au dat studenti, colegi ai dumitale. In dupa amiaza zilei de 13 iunie, prezenta dumitale in Piata Universitatii a fost foarte inoportuna. Aparitia dumitale a venit dupa ce se dezlantuisera niste elemente furioase. In loc sa atenuezi lucrurile, nu te-ai delimitat cu nimic de ce se intimpla acolo. Ai anuntat greva studentilor, ceea ce a fost interpretat ca o solidarizare si ai fost aclamat. Apoi ai venit cu o informatie falsa si stiai ca e falsa; ai spus ca sint studenti arestati la politie, ceea ce a  dus la incitatie impotriva politiei "(I. Iliescu). "Deteriorarea imaginii Romaniei revine puterii [] fara schimbarea puterii nu vom avea credite [] Nu pe dvs. va avem in vedere ci guvernul. Este necesar un guvern de uniune nationala (Stelian Tanase). "La deformarea imaginii Romanii  in strainatate au concurat multi binevoitori [] Cineva va sustine. Cred insa ca stiti ca-n ultimul timp sintem priviti altfel si de SUA si de Piata Comuna (I Iliescu). "Cum a ajuns dosarul meu de anchetare la ziarul Azi "(Munteanu) "Nu stiu, dar as fi curios sa stiu de unde are dl. Bacanu atitea dosare? "(Iliescu) "Am un camion de dosare. Oameni de bine. Nu pot sa va spun de unde le am. "(Bacanu). " A acorda timp guvernului sa-si incheie mandatul inseamna a ne infunda si mai mult. [] alcatuirea unui guvern de tranzitie pentru alegeri anticipate , e solutia "(Manolescu)."Programul guvernului e in stadiu de implementare. El a fost aprobat de parlament, liberalii au zis ca e al lor, iar taranistii ca e al lor [] Binenteles ca e mult mai usor sa critici " (Iliescu). Din dialog s-au desprins doua aspecte: schimbarea strategiei  AC si incompetenta conducerii ei in probleme economice. AC a devenit un nou grup de dialog social.

Rom Libera, 17 ian 1991. Corespondenta speciala din Timisoara de la mitingul sindicatelor. 9 lideri sindicali din intreprinderile care nu pot continua greva, pentru a nu lasa singuri pe cele ce pot s-o continue, vor incepe greva foamei. Se impune demisia gurvernului comunist.  La miting au participat si delegati sindicali din alte orase : Brasov, Iasi Craiova, Bucuresti, Ploiesti

 

Adevarul, 5 martie 91. Semnificatia recursului pronuntat in 1987 la Brasov. Curtea suprema de justitie a judecat luni intr-un complet condusa de Teofil Pop recursul extraordinar declarat de procurorul general impotriva hotaririlor prin care 61 de muncitori din Brasov au fost condamnati in legatura cu evenimentele din 15 noiembrie 1987. Curtea a admis recursul si a casat sentinta penala din 3 dec, 87 si decizia penala din 23 febr. 90 hotarind schimbarea incadrarii din infractiune de ultraj contra bunurilor moravuri si tulburarea linistii publice in infractiunea de propaganda impotriva orinduirii socialiste, prevazuta in art. 166, al 2 cod. penal. Instanta a decis de asemenea achitarea inculpatilor faptele fiind dezincriminate prin decretul lege nr. 12 din 10 ianuarie 1990. Presedintele curtii a aratat ca s-a realizat nu numai corectarea unei sentinte ci si un act de justitie normala, inculpatii capatind statut de detinuti politici.

 

Romania libera, 17 aprilie. Mars de protest Brasov - Bucuresti. Asociatia 15 noiembrie Brasov. Poporul roman este condus spre dezastru economic si social de aceeasi comunisti. Mai urmeaza doar includerea in guvern a fostilor membri CPEX. Cei ce s-au ridicat impotriva ciumei rosii la 15 noiembrie 1987 s-au saturat sa astepte punerea in drepturi financiare pierdute ca urmare a desfacerii contractelor de munca. Problema de care guvernantii stiu de mult. "Puterea comunista reprezentata la Brasov prin prefecti si primari a dat dovada de o crasa nerusinare; Nu ne-a acordat nici pina in momentul de fata un spatiu corespunzator pentru sediul asociatiei 15 noiembrie 1987. [] Ati dorit puterea cu orice pret, o aveti si nu mai vreti sa-i dati drumul. Un lucru v-a scapat din vedere: poporul roman este blind dar nu si prost. [] In scopul rezolvarii urgente a problemelor amintite membrii asociatiei 15 noiembrie vor efectua un mars care va avea ca punct terminus Piata Victoriei din Bucuresti.

            Romania libera , 30 aprilie. Brasovul revoltei anticomuniste din 1987 protesteaza la Bucuresti. Simbata 27 aprilie la 8.30 un grup de membri ai AC , 21 decembrie si GID a intimpinat asociatia 15 noiembrie 1987, venita la Bucuresti ca sa protesteze impotriva emanatiei neocomuniste. Au fost intimpinati cu dragoste si recunostinta in scandari antiprezidentiale, antiguvernamentale, antisecuritate si promonarhice. Pancartele purtate de citiva timisoareni spuneau: "Procurori si generali,  Toata lumea minte/ si minciuna vine-n jos, De la presedinte!". In Piata Romana brasovenii au format o delegatie care sa depuna o motiune de protest la guvern. Aceasta a asteptat mai bine de o ora. Printre doleante, asociatia 15 noiembrie cere publicarea in 20 de zile a listei cu informatorii securitatii si aceasta in primul rind ca ei sa nu mai poata fi santajati incit sa lucreze in continuare. Demonstrantii au continuat marsul in piata palatului unde protestau medicii si profesorii - care i-au primit cam rece. La inchiderea manifestatiiei lor, dlui Mircea Sevaciuc nu i s-a permis sa vorbeasca, televiziunea stringindu-si statia de amplificare. S-a constituit pichetul de veghe in fata senatului pe care brasovenii il vor sustine pina la demiterea conducerii mincinoase a radioteleviziunii. Dupa o noapte de veghe, in ploaie si frig, pichetul a fost acompaniat de alti demonstranti pe 28 aprilie, la o mica tribuna a vorbit D. Iuga, denuntind din nou minciuna din televiziune. Apoi dl Ticu Dumitrescu a facut apel la solidaritate si lupta pasnica aratind ca Roman si Iliescu nu fac doi bani fara televiziune. Dl Mircea Sevaciuc a afirmat ca si-a dat seama din 23 decembrie ca totul este o farsa dar acum brasovenii nu mai pleaca pina cind actuala conducere va fi demisa.  Dl. Stelian Tanase povesteste ca pe 22 la prinz monta un microfilm in balconul CC si a avut senzatia ca cineva ii face sa joace intr-o piesa.

 

            Romania Libera, 11 oct. 1991

/Patima pentru patrimoniul UGSR. Detalii si explicatii.

/ Sindicatele UCN propun noului guvern un contract social  ferm . Adelina Baleanu. Reuneste : ALFA, TRANSTAR, FIDES, HERCULES, 15 Noiembrie. Propun guvernului Stolojan un program economic si social minimal de 200 zile. Se cere prezentarea limpede a mostenirii Roman.

 

            Alianta Civica, 14-20 noiembrie 91. As dori ca opozitia sa cistige alegerile. Interviu cu  dl. Mircea Sevaciuc, realizat de Claudiu Lica.  Fata de 1987 nu s-a schimbat nimic in bine. Inainte nici nu era comunism. Era doar o mafie bine inchegata care lucreaza si acum si conduce tara. Ar dori ca cei din opozitie sa cistige alegerile locale. Privatiunile materiale ar fi suportate daca oamenii ar sti ca la conducere sint indivizi onesti. Drepturile de expresie a opiniei au fost cistigate prin lupta, nu facute cadou de putere.

            /Comunicat. Asociatia 15 noiembrie 1987, organizeaza pe 13 si 14 noiembrie 1991 a doua intrunire a rezistentei romane.. teme: 1. Respectarea drepturilor omului in Romania. 2. Opozitie si falsa opozitie in contextul constituirii statului de drept. 3. Nationalism si democratie. 4. Diaspora si societatea romaneasca post totalitara. 5. Romania si consecintele tratatului Ribbentrop - Molotov. 6. Memorie nationala si istorie comunista. 7. Rezistenta comunista - trecut si prezent. 

 

            Cotidianul. 14 noiembrie 1991. Brasovul nu uita.  Pe 13 .11.91 in Sala palatului Culturii din Brasov a inceput a doua intilnire a rezistentei romane anticomuniste organizata de asociatia 15 noiembrie.  Au raspuns: Doina Cornea. Gh. Fulga (Prefectul), Ion Gontea (primarul), Vasile Gogea (vicepresedinte PAC), S. Rosca Stanescu (AZR), George Navon (AC-Constanta), Toader Stetca , Cristinel Murzea (PAC Brasov), Livius Popa (AFDPR), Viorel Tocan (CADA), Adrian Nicoara (Pro Basarabia si Bucovina) , etc. Lucrarile au fost deschise de Vasile Filichi care a prezentat temele. Au mai vorbit George Navon, Kiraly Caroly, Radu Chesaru (purtator de cuvint AC - despre dizidentii necunoscuti si marginalizati), Victor Bica (AFDPR - despre rezistenta anticomunista din Fagarasi), apoi dl Sevaciuc a invitat la discutii parlamentarii din tara.

            /Pentru a iesi din marasmul economic, social si politic exista o singura cale: adevarul. Silviu Ene, relatare din a doua zi a simpozionului Intrunirea rezistentei romane.  Ioan Gavrila a povestit despre rezistenta fagarasenilor  in munti. Gh. Robu si-a exprimat simpatia pentru membrii asociatiei. Mihai Torja, student deportat in urma cu 4 ani: a legat ziua de 15 noiembrie de craciunul lui 1989. Dumitru Mazilu: a citat din raportul catre ONU capitolul  dedicat evenimentelor de la 15 noiembrie. Apoi a punctat cauzele haosului economic si politic din tara. "Ascunderea sistematica a adevarului  si aroganta guvernantilor , recurgerea la minciuna ca principala metoda de guvernare , dirijarea antisociala si nationalista a romanilor.  Apoi a reamintit intrebarile puse de partidul revolutiei romane ministrilor, prima fiind "In ce stadiu se afla economia tarii dupa 23 de luni de guvernare FSN?" . Ion Puscariu a spus ca la Brasov  conventia nationala pentru instaurarea democratiei functioneaza eficient. Dorin Tudoran a aratat problemele cu care se confrunta diaspora. A fost citit mesajul Ms Mihai, regele Romaniei adresat  intrunirii de la Brasov. In final, Doina Cornea a subliniat ca  sint necesare  mereu alte jertfe , gesturile eroilor transformindu-se in spirit.

            /Am o mare temere sa nu se instaureze dictatura sindicala in Romania. Interviu cu Mircea Sevaciuc realizat de Cristian Rautu. Presedintele noii confederatii sindicale Victor Ciorbea  a promis ca va schimba vechea garda dar nu s-a tinut de cuvint. Stefan Calinescu care a trecut de la UGSR la CNSRL se ocupa acum de organizarea PSMului. Au discutat cu ei din UCN excluderea Cartelului Alfa. Se incearca o slabire a miscarii sindicale. Pentru simpozionul de la Brasov au invitat personalitati ale opozitiei: Corneliu Coposu, Radu Campeanu, Ion Ratiu, Nicolae Manolescu, Domokos Geza, Ana Blandiana, Gabriel Andreescu, Silviu Brucan, Paul Goma. La intrebarea reporterului ce parere are despre apelurile la greva generala declansate exact in acea perioada la Brasov, rapunde ca acestea sint o diversiune ca sa puna in umba manifestarile de comemorare.  Si in anul precedent au existat provocatori. Ei strigau "Hai  peste prefectura!" si aruncau cu petarde pentru a crea panica si incita la violenta. Un grup compact striga tot timpul lozinci antiprezidentiale si anticomuniste pentru a crea o diversiune. Am intrat printre ei si atunci au plecat strigind "Hai la Steagul sa chemam muncitorii!". Scopul era ca sa fim iarasi aratati ca niste huligani care devasteaza.  In legatura cu ultima mineriada, el si- a dat seama ca nu e o actiune curata  ci mina lui Iliescu ca sa-l dea jos pe Roman. "Scenariul lor a fost dat peste cap de un singur om pe care probabil nu l-au luat in calcul. Este vorba despre dl. Ratiu, care a stiut sa-i tina in friu pe mineri si sa-i scoata afara din parlament. In acel moment dl. Ratiu a intrerupt un scenariu. Ei doreau sa demostreze ca tara nu este guvernabila si deci ca instaurarea dictaturii militare este iminenta. [] Iar dl. Roman, prin demiterea sa, si-a facut o campanie electorala extraordinara. La intrebarea " Ce parere aveti despre greva ca mijloc de lupta sindicala?" raspunde: "Imi pare rau ca unii lideri sindicali se lasa antrenati in niste greve gratuite, pentru ca astfel se discrediteaza ideia de sindicat. Daca in aceasta tara nu ar fi fost actiunile greviste din ultimii doi ani,  va rog sa-mi spuneti unde eram acum? Care este procentul cu care s-a diminuat bugetul national datorita grevelor?" . A vizitat mina Livezeni unde oamenii muncesc in conditii foarte grele. Dupa ce a iesit din sut le-am explicat ca Iliescu nu le-a dat bani din buzunarul lui ci din buget , pentru drepturi care li se cuvenau. Ei intelesesera gresit ca pentru asta trebuie sa-l ajute pe Iliescu de cite ori este la ananghie. [] Nu e mirat ca CNSRL de extrema stinga s-a unit cu Fratia - de extrema dreapta. Dar Alfa nu trebuia sa se compromita. S-a opus formarii unui partid al sindicalistilor (initiative a lui Claudiu Iordache si a lui Ctin Cojocaru). Au fost reabilitati cei de la 15 noiembrie 1987 intr-un proces, in urma unui protest de 27 zile in fata Senatului in care a cerut si lista informatorilor securitatii si demiterea conducerii televiziunii. Ilie Costache de la Dreptatea noua a fost printre cei care i-au chinuit (declara dl Filichi care l-a recunoscut).

Cotidianul, 18 noiembrie 1991. Rezistenta romana va continua. Siviu Ene. Relatare de la intrunirea rezistentei romane de la Brasov. Dl Vasile Gogea a dat citire declaratiei acestei intruniri. Din partea AFDPR a vorbit si D. Gavrila, luptator in Muntii Fagarasului. Ioan Lup a transmis salutul dlui Coposu catre muncitorii brasoveni. Alex Popovici, vicepresedintele PAC a aratat legatura dintre un ins ca Nicolski si Ion Iliescu, presedinte UASCR dupa revolutia din Ungaria. Sergiu Cunescu a remarcat  ca revolta muncitorilor are o importanta simbolica dind linia si pentru viitor. Ana Blandiana a spus ca Brasovul a devenit un centru arzind al luptei anticomuniste si a reamintit ca la prima intrunire a rezistentei romane a fost infiintata AC , Asociatia 15 noiembrie fiind membru fondator. Petre Mihai Bacanu a amintit ca se apropie alegerile. Dumitru Mazilu, Viorel Oancea, George Serban au reafirmat ideile exprimate in dezbateri in fata multimii din piata Sfatului. Mihai Sora a subliniat ca puterea este in mina noastra. Radu Campeanu a motivat intrarea PNL in guvernul Stolojan prin necesitatea unei campanii electorale cinstite.

 

            Romania libera, 15 mai 92. Comunicat. AZR isi exprima solidaritatea cu Asociatia 15 noiembrie Brasov, alaturindu-se pichetului de protest din Piata Revolutiei in cererea de schimbare a televiziunii romane.