Libienii şi revoluţia

"Jurnalul Naţional" din 6 ianuarie 2005 a hotărît să-şi coordoneze dezinformările cu cele ale lui Sergiu Nicolaescu, apărătorul criminalilor din decembrie 1989 (vezi http://timisoara.com/newmioc/62.htm), omul care a înfiinţat Comisia Senatorială "decembrie 1989" anume pentru a avea un cadru în care să emită propunerea de amnistiere a tuturor crimelor din 1989. Fiindcă Sergiu Nicolaescu a vorbit de terorişti arabi (dar nu-i clar că mai recunoaşte a vorbit asta, fiindcă Alex Stoenescu a dat şi o erată la interviul cu Nicolaescu, în care spunea că interviatul nu e de acord în totalitate cu interviul), s-a primit poruncă printre redactorii JN să găsească terorişti arabi. Într-adevăr, era o lipsă a redacţiei JN, care găsise în revoluţia română unguri, ruşi, sîrbi, basarabeni, numai arabi nu.

Tiberiu Kiss (ziarist care are în CV o condamnare pentru calomnie - dar la noi, în România, este un titlu de glorie pentru un ziarist să fi fost condamnat pentru calomnie, arată cît de prigonit ai fost în numele libertăţii presei) publică în JN din 6 ianuarie 2005 articolul "Libienii, pe frecvenţa Revoluţiei, la Timişoara". Nu ştiam că Revoluţia a avut şi o frecvenţă a ei, noroc cu Tiberiu Kiss care ne luminează. Descoperirea lui Kiss este: "În decembrie 1989, staţia meteo de pe muntele Ţarcu - Semenic, a captat mai multe mesaje stranii în limba arabă" (dialect libian). Lămurire pentru cititorii JN: muntele Ţarcu se află în judeţul Caraş-Severin, la distanţă apreciabilă de Timişoara. De unde concluzia că acele discuţii aveau loc la Timişoara, asta numai Tiberiu Kiss ştie.

Exemplele de discuţii înregistrate (bănuiesc că JN le-a publicat pe cele mai relevante) nu arată nici o legătură cu revoluţia, deasemeni nu se spune persoana care a identificat aceste discuţii ca fiind în dialect libian (că doar n-or fi ştiut cei 2 meteorologi din Semenic dialectele arabe). Pentru atmosferă, se dă şi o informaţie nerelevantă - "în 18 decembrie 1989, pe Aeroportul Timişoara a fost încărcat, de urgenţă, cu carne, un avion străin. Aparatul aparţinînd companiei iordaniene Alia a decolat spre Amman". Fostul comandant al aeroportului Timişoara, Marian Leş, explică că era un transport de carne de berbecuţi care se derula în cadrul relaţiilor comerciale fireşti, dar asta nu împiedică JN să pretindă că a dovedit o implicare libiană. Nici măcar faptul că avionul respectiv a mers în Iordania, nu în Libia, nu îi deranjează. Cînd s-a primit comanda politică de a dovedi implicarea străină în revoluţie, orice cetăţean străin care se scobea în nas pe teritoriul României în decembrie 1989 este bun ca dovadă!