Dezinformarea venea pe ierarhia militară

JN din 13 octombrie 2004 publică un articol despre cazul Andreoiu (Daniela Dumitrescu, Miruna Pasă - "Am aflat de existenţa răniţilor în anul 1991") - ofiţerul care a împuşcat 3 persoane nevinovate la Timişoara, în decembrie 1989, crezînd că luptă cu teroriştii.

Eu am scris despre cazul Andreoiu încă din 1991. Atunci am observat articolul "Bătălia de la Poligrafie" din ziarul "Victoria", în care Andreoiu se lăuda cum a împuşcat 3 terorişti. Fiindcă în evidenţa Asociaţiei "17 Decembrie" (în cadrul căreia înfiinţasem Comisia pentru Adevăr şi Dreptate) erau exact 3 persoane împuşcate în noaptea respectivă la locul respectiv, am trimis copie după articol acestor 3 persoane. Apoi am publicat articolul "O confuzie în timpul revoluţiei" în ziarul "Timişoara" din 17 iulie 1991. Am reamintit cazul prin 1995-1996, cînd Andreoiu începuse să facă dezvăluiri despre revoluţie în ziarul "Realitatea Bănăţeană" (am trimis fax la acel ziar, scriind că Andreoiu a împuşcat 3 oameni nevinovaţi, aşa că s-o lase mai moale cu adevărul despre revoluţie, iar faxul a fost publicat). Am scris iar despre caz în 1997, în cartea "Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost" şi în 1999, cînd am publicat cartea "Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei". La sfîrşitul lui 1999 justeţea punctului meu de vedere a fost confirmat şi printr-o hotărîre judecătorească. În 2000 am plasat cazul pe internet, împreună cu cartea "Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei" (vezi http://timisoara.com/newmioc/42.htm, respectiv 43.htm şi 44.htm). Am mai amintit despre acest caz în articolul "Ion Iliescu e muşamaua naţională" din "România Mare" din 6 iulie 2001, unde am atras atenţia şi asupra faptului că Andreoiu are certificat de revoluţionar. Articolul din "România Mare" l-am republicat în 2003, în cartea "Libertatea şi politrucii". În 2004, cînd am publicat cartea "Curtea Supremă - Procesele revoluţiei din Timişoara", iar am scris despre cazul Andreoiu. Pînă la urmă a aflat şi JN despre caz.

Revenind la cele publicate de JN, e de remarcat că sursa dezinformărilor despre terorişti e limpede precizată: Divizia 18 Mecanizată din Timişoara. Anume de acolo veneau telefoane despre iminenta atacare a Poligrafiei, care au creat ofiţerului Ilie Andreoiu starea psihică în care s-a apucat să împuşte oameni nevinovaţi. Deci, să nu mai auzim de "forţe obscure" care dezinformau. Din păcate, nici Justiţia, nici JN, nu şi-au pus întrebări despre fostul şef al acestei divizii, lt-col. Zeca Constantin, devenit după revoluţie general. Mie mi-e greu să cred că avansările astea din Armată, făcute de Iliescu după revoluţie, doar întîmplător s-au referit la persoane cu activitate dubioasă în lupta "antiteroristă".

Se mai pomeneşte în articol despre maşina Lada în care a tras Andreoiu, şoferul salvîndu-se cu fuga. Bine că s-a lămurit la proces că maşina aia era un transport de ajutoare venit după revoluţie, altfel sigur se spunea că era maşină de agenţi KGB.

Pe de o parte, sînt nemulţumit că JN foloseşte rezultatele investigaţiilor mele, fără să aibe bunul simţ să pomenească de unde şi-au luat informaţiile. Pe de altă parte, e bine că JN a aflat calea cea mai sigură spre adevărul despre revoluţie pe care-l caută: preluarea informaţiilor de la Marius Mioc. Cu cît vor prelua mai exact informaţiile de la mine, cu atît vor fi mai aproape de adevărul despre revoluţie.