Cei 2 milioane de unguri din Ardeal crează mai puţine probleme decît 150000 de găgăuzi din Basarabia

 

 

            Domnilor,

            Vă scriu pentru că vă consider unul din puţinele ziare din spaţiul etnic românesc care au cu adevărat un ideal.

            Am citit în "Literatura şi Arta" din 28.11.91 îndemnurile la cumpătare ale poetului Grigore Vieru. Chipurile, nu trebuie cerută reîntregirea României pentru că aici există deja "grave probleme interetnice maghiare".

            Îl asigur pe domnul Vieru că aceste probleme nu sînt chiar atît de grave pe cît încearcă să le înfăţişeze K.G.B.-iştii aflaţi acum la cîrma României. Cei 2 milioane de unguri[1] din Ardeal crează mai puţine probleme decît cei 150000 de găgăuzi din Basarabia. Există însă politicieni care fac din ţînţar armăsar.

            De pildă: între cei 1033 de morţi ai revoluţiei, au fost şi 7 securişti[2] (4 români şi 3 unguri) din judeţele cu populaţie majoritar ungurească Harghita şi Covasna. La 2 ani după revoluţie se face mare tărăboi în legătură cu moartea acestor securişti, dar despre ceilalţi peste 1000 de români nesecurişti care au murit la revoluţie, Parlamentul român nu se interesează. Se încearcă abaterea atenţiei opiniei publice de la problema aflării vinovaţilor de genocidul din decembrie 1989 la "problema ungurească".

            O mare parte a tineretului maghiar din România a învăţat în şcoli cu predare în limba română şi doreşte sincer să se integreze societăţii româneşti. Un naţionalist ungur cum este Laszlo Tokes recunoştea (în revista "Tinerama") că, la Timişoara, mulţi tineri maghiari nu frecventau biserica pe care o păstorea datorită proastei cunoaşteri a limbii maghiare.

            Îl asigur pe domnul Vieru că o Românie Mare îi va putea stăpîni atît pe extremiştii unguri cît şi pe cei găgăuzi şi transnistreni. Tocmai unirea cu România va asigura stabilitatea în Moldova de Est.

 

"Ţara" (Chişinău - publicaţie a Frontului Popular din Moldova) din 14 ianuarie 1992

 



[1] la data publicării acestui articol nu erau disponibile datele recensămîntului din 1992. Conform recensămîntului din 1977, trăiau în România 1.7 milioane de unguri, şi am considerat (greşit) că numărul acestora a crescut, prin spor natural.

[2] de fapt, unii dintre ei nu erau securişti ci miliţieni.