Libertatea şi
politrucii
1. Doi politruci, Radu F. Alexandru (PNL) şi Adrian
Păunescu (PSD), cer sancţionarea Consiliului de Administraţie al TVR
fiindcă n-a oprit imediat emisiunea "Surprize! Surprize!" ca să
anunţe bombardamentele americane în Afganistan ("Adevărul" 10
octombrie 2001). Faptul că respectivele bombardamente erau transmise pe alte
posturi TV, deci cine era curios putea să le vadă, faptul că "Surprize!
Surprize!" avea o audienţă mai mare decît bombardamentele americane,
faptul că inclusiv TVR1 a relatat pe larg despre bombordamentele din
Afganistan, nu contează pentru politruci. Ei se consideră îndreptăţiţi să
stabilească problemele la care românul de rînd trebuie să se gîndească. Iar
pentru ca din mintea românilor să dispară alte preocupări, sînt gata să elimine
un mărunt obstacol: libertatea cuvîntului.
Pe
timpul lui Ceauşescu românii, cu mic cu mare, trebuiau să lupte pentru pace.
Acum, poporul român trebuie să lupte contra islamismului extremist. Mereu se
găsesc politruci care să dea indicaţii preţioase românilor pentru ce trebuie ei
să lupte. Ce păcat că nici unul dintre aceştia nu cheamă poporul român la luptă
împotriva scumpirilor şi a scăderii nivelului de trai!
2. "Există
lucruri cu care nu e de joacă" constată ziarul "Adevărul" din
11 octombrie 2001, relatînd arestarea de către poliţie a trei jurnalişti (de la
o publicaţie care face concurenţă "Adevărului") care, cu scopul de a
afla reacţia opiniei publice, au afişat o pancartă cu lozinca "Jos
războiul! Ajutaţi poporul afgan!".
Întîmplarea
a fost cu happy end - pînă la urmă ziariştii au fost eliberaţi.
Două
întrebări totuşi rămîn: cum a fost posibil ca nişte cetăţeni care nu
săvîrşiseră nici un delict (căci afişarea unei pancarte cu textul "Jos
războiul!" încă nu figurează în Codul Penal) să fie arestaţi de poliţie?
Şi ce ne facem cu new-yorkezii care au manifestat împotriva războiului?
3. În "Renaşterea Bănăţeană"
din 11 octombrie 2001 ni se explică motivele creşterii accizelor la alcool. Nu,
nu este vorba de dorinţa statului de a încasa cît mai mulţi bani. Gheorghe Oană, politruc (secretar de
stat) din Ministerul Finanţelor, ne explică scopurile nobile care au stat în
spatele acestei hotărîri: "În
Uniunea Europeană, raportul între consumul total de băuturi alcoolice şi bere
este de 1 la 3.5. În România este invers şi trebuie să corectăm această proporţie pînă în momentul
aderării".
Aşadar,
în Uniunea Europeană nu vom fi primiţi decît dacă vom bea vin şi bere exact în
raportul de 1 la 3.5! Ideea că noi românii, avem dreptul să bem sau să mîncăm
ce ne place este profund reacţionară - a constatat-o asta şi domnul Nicolae Ceauşescu, cînd a întocmit
programul de alimentaţie raţională. Noroc cu politrucii noştrii, care ne cunosc
interesul mai bine decît noi înşine, şi vor stabili în locul nostru ce să bem.
Că doar n-o să ne facem de cap dacă vrem în Uniunea Europeană şi NATO!
Nădăjduim că la Ministerul Finanţelor există şi politruci care să se ocupe de
corectarea preferinţelor sexuale, muzicale, literare sau sportive ale
românilor, astfel încît integrarea României în Uniunea Europeană să nu fie
primejduită.
4. Vadim
Tudor face valuri cu declaraţiile despre antrenarea unor terorişti
palestinieni în România. Guvernul protestează: palestinienii aceia n-au fost
terorişti, ei au fost trimişi legal în România de Autoritatea Palestiniană.
Sînt
ferm convins că guvernul are dreptate. Este dovedit cu acte că respectivii
palestinieni, atunci cînd s-au înscris la cursurile din România, nu au
completat "terorist" la rubrica "ocupaţie".
Terorişti
au fost pregătiţi la şcolile de pilotaj din Florida, dar este absurd să
bănuieşti că cineva ar fi putut să fenteze vigilenţa românească.
Pînă
una alta, ridicarea imunităţii parlamentare a lui Vadim este o cale verificată
de creştere a popularităţii acestuia. Politrucii nu sînt mulţumiţi cu
rezultatele celorlalte două ridicări ale imunităţii parlamentare a lui Vadim,
dar victima acţiunii politrucilor poate fi mai importantă decît Vadim: Este
vorba de libertatea presei.
5. Împărtăşesc indignarea referitoare
la crimele împotriva americanilor, săvîrşite prin atentatul de la World Trade
Center. Împărtăşesc indignarea faţă de crimele împotriva evreilor, săvîrşite în
timpul celui de-al doilea război mondial.
Există
însă şi crime despre care politrucii români preferă să uite. Este vorba de
crimele împotriva românilor, săvîrşite în decembrie 1989. Peste 1000 de români
au fost ucişi atunci.
Recent,
preşedintele Ion Iliescu a reluat
ideea sa mai veche privitoare la "o
amnistie generală în legătură cu ceea ce s-a întîmplat în decembrie 1989".
După cum scrie ziarul "Adevărul" din 19 septembrie 2001, şi senatorul
Gyorgy Frunda (UDMR) este de acord
cu aceeastă idee. În trecut şi alţi politruci, de pildă Constantin Dudu Ionescu (PNŢCD), Victor Babiuc (PNL[1])
sau Petre Roman (PD) au susţinut că
n-ar mai fi cazul să se facă atîta caz de moartea amărîţilor din 1989.
Morţii
români nu sînt aşa de importanţi precum morţii americani sau evrei. Românii nu
au aceeaşi valoare precum americanii sau evreii, din punctul de vedere al
politrucilor români. Românii sînt un popor de categoria a doua, după părerea
chiar a celor care conduc România.
("VIP în
Banat - Eurocopita" din noiembrie 2001)