OCROTITORUL CRIMINALILOR - Banateanul, 20 Decembrie, 2004

"Un timişorean arestat în timpul revoluţiei se zbate, de 15 ani, să scoată la lumină ceea ce autorităţile doresc să ascundă. Din concluziile sale reiese că fostul preşedinte Ion Iliescu este protectorul criminalilor revoluţiei, pe care i-a graţiat fără excepţie

"Sunt întins pe burtă şi bătut peste tălpi, picioare, spate, mâini. Răcnesc cât pot. Mă prefac leşinat. Aruncă apă peste mine. Un locotenent-colonel îi face observaţie anchetatorului pentru că mi-a spart buza. Ancheta reîncepe."

Fragmentul face parte din mărturia lui Marius Mioc, arestat ilegal în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. În 1990, din cauza traumelor din timpul arestului, Marius Mioc, student pe atunci în anul trei la Mecanică, a pierdut un an de facultate.După zece ani de la evenimentele din decembrie '89, Marius Mioc i-a dat în judecată pe Traian Sima, fostul şef al Securităţii Timiş, Radu Tinu, adjunctul acestuia, şi Filip Teodorescu, care activase în cadrul Securităţii în Bucureşti, pentru arestare ilegală în timpul Revoluţiei. "Tribunalul Timiş a anulat cauza ca netimbrată, deşi există un articol de lege care scuteşte, în astfel de cazuri, de plata taxei de timbru", spune Marius Mioc. El a făcut apel la Curtea de Apel Timişoara, care a acceptat judecarea cauzei doar faţă de Sima Traian. În 2002, fără a fi reprezentat de vreun avocat, tânărul câştigă procesul la Curtea de Apel, iar Traian Sima trebuie să îi plătească daune materiale, constând în salariul pe un an de zile la nivelul anului 2000, şi daune morale în valoare de 90 de milioane de lei.

În aşteptarea depăgubirii

La începutul anului 2004, Traian Sima a făcut recurs la Curtea Supremă. Aceasta a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Timişoara sub aspectul recalculării daunelor care trebuiau plătite de Sima. "Era vorba despre recalcularea daunelor în ceea ce priveşte salariul pe un an. De ce am cerut salariul pe un an? În 1989 eram student în anul trei. În '90, fiind foarte afectat de cele întâmplate, am rămas repetent. Am considerat că astfel am pierdut şi un an de salarizare. Curtea de Apel Timişoara a decis, în final, să-mi fie plătit de către Sima Traian ca daună materială salariul pe un an la nivelul lui 1993, adică primul meu an de angajare, actualizat la rata inflaţiei. De asemenea, s-a actualizat şi suma cerută iniţial ca daună morală. Sentinţa s-a dat în luna octombrie, iar eu nu am primit încă acasă hotărârea judecătorească. Fără aceasta nu pot începe demersurile de a intra în posesia banilor", declară Mioc.

Vinovatul

În afara problemele care-l vizează direct, Marius Mioc a pornit un război personal legat de revoluţie cu autorităţile postdecembriste, pentru aflarea adevărului. Munca sa de 15 ani s-a concretizat în câteva volume publicate, în site-uri pe internet şi într-o activitate intensă de monitorizare a proceselor revoluţiei. Căutând răspunsuri la întrebările cheie ale revoluţiei (Cine a tras după 22 decembrie?, De ce aceia pe care Justiţia i-a condamnat la ani grei de închisoare pentru reprimarea revoluţiei sunt în libertate?), Marius Mioc a ajuns la concluzia că marele vinovat este Ion Iliescu, pe care-l numeşte "ocrotitorul criminalilor revoluţiei".

Primele graţieri

"A existat de la început o dorinţă a lui Iliescu de a-i scoate basma curată pe cei vinovaţi de reprimarea revoluţiei. Nu a putut însă să dea de la început amnistie generală. A început cu cazurile aşa-zis mai mărunte. Toţi cei implicaţi în furtul şi arderea cadavrelor sau condamnaţi pentru favorizarea infractorului au primit amnistie din partea lui Ion Iliescu, în 4 ianuarie 1990. Fiindcă avea popularitate, a putut da decret de amnistie. Însă lumea din Timişoara, care a fost implicată direct în evenimentele din '89, era mai atentă la lucrurile astea. De aceea erau mitinguri în Timişoara şi de aceea Ion Iliescu nu a primit niciodată credit din partea timişorenilor", spune Mioc. Într-adevăr, în 4 ianuarie 1990, prin decret al FSN, au fost graţiaţi: Nicolae Ghircoiaş (colonel miliţie), Ioan Baciu (colonel miliţie), Valentin Ciuca (căpitan miliţie), Gheorghe Avram (maior miliţie) Laurenţiu Preda (locotenent-major miliţie), Eugen Mişca (căpitan miliţie), Tiberiu Grui (căpitan miliţie), Eugen Peptan (căpitan miliţie). Cu toţii au fost implicaţi în reprimarea protestelor revoluţionare.

Teoriştii nu au existat

Cine a tras după 22? Marius Mioc are o teorie interesantă: "Ca să fie sigur că el ia puterea, Iliescu a creat acea luptă cu teroriştii, pentru ca populaţia să lase deoparte problemele mărunte de genul <> şi să se concentreze asupra teroriştilor. După 15 ani, putem spune că teroriştii nu au existat, iar Ion Iliescu şi-a creat o imagine de erou al revoluţiei.

Faptul că s-a tras şi după 22 decembrie cred că a fost o înscenare a acestui grup constituit în jurul FSN-ului, pentru ca Ion Iliescu să poată prelua puterea.

Cred că a fost o înscenare pusă la cale de FSN şi Armată. Dacă în 21-22 <>, cum se striga, trebuiau găsiţi vinovaţii pentru morţii de după acea dată. Iliescu nu a avut încotro. Au fost acuzaţi şefi de Securitate, de Miliţie şi ai Comitetului Politic Executiv, însă nimeni din Armată. Iar pe cei condamnaţi a avut grijă să-i graţieze", susţine Mioc.

Graţierea lui Veverca

Anul trecut, în decembrie, Ion Iliescu l-a graţiat pe Iosif Veverca, fost şef al serviciului judiciar al Miliţiei Timiş, singurul inculpat în procesul "Lotului Timişoara" învinuit pentru uciderea concretă a unei persoane, pe baza mărturiilor miliţienilor care au fost de faţă. Veverca a fost acuzat de uciderea lui Ianos Paris, despre care au circulat ulterior zvonuri că ar fi în viaţă. "Aceste zvonuri au pornit chiar de la Veverca, au fost preluate de mass-media, iar Iliescu l-a graţiat în decembrie 2003. Mama lui Ianos Paris a susţinut la un moment dat că cineva a vrut s-o mituiască, în schimbul unei mărturii conform căreia fiul ei trăieşte. Veverca a fost condamnat în '91 la 15 ani de închisoare, în '97 a cerut revizuirea cazului, însă justiţia a ajuns la aceeaşi concluzie, că este vinovat. În 2003 Iliescu îl graţiază", spune Marius Mioc. Trebuie menţionat că Ianos Paris a fost dat în urmărire internaţională prin Interpol tocmai pentru a se lămuri această dispută, însă, cum era de aşteptat, nu a fost găsit. Se presupune că trupul său a fost dus la crematoriul din Bucureşti, laolaltă cu celelalte cadavre dispărute.

6 morţi, 30 de răniţi

Tot Iliescu i-a graţiat şi pe cei care au tras în Calea Lipovei. General Rotariu, locotenent-colonelul Ion Păun şi căpitanul Constantin Gheorghe au fost acuzaţi că au ordonat deschiderea focului împotriva manifestanţilor din Calea Lipovei, în 17 decembrie 1989. În zonă s-au înregistrat 6 morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare. Acuzaţii au fost achitaţi de Tribunalul Militar Bucureşti (judecător Constantin Lucescu, avocatul apărării în procesul Ceauşescu). "În 1998, procesul s-a rejudecat, terminându-se tot cu achitare, pe considerentul că inculpaţii n-au făcut decât să execute nişte ordine. Au fost condamnaţi definitiv şi irevocabil în 2002, iar Iliescu i-a graţiat ulterior."

Ultimul pe listă

Miercuri, 15 decembrie, chiar în ziua în care se împlineau 15 ani de la izbucnirea Revoluţiei la Timişoara, Ion Iliescu a semnat - cu o nesimţire soră cu cinismul - decretul de graţiere a încă unui fost membru al "Lotului Timişoara", condamnat pentru reprimarea manifestaţiilor de stradă. E vorba de Ion Corpodeanu, fost adjunct al şefului Miliţiei Timiş. Corpodeanu a fost acuzat iniţial de genocid, apoi de omor deosebit de grav, pentru reprimarea manifestaţiilor de stradă din perioada 16-22 decembrie 1989, când au fost ucişi 33 de oameni şi 300 au fost răniţi. Corpodeanu a fost condamnat în 1991 la 18 ani de închisoare, iar în 1997 pedeapsa a fost redusă la 15 ani. Miercuri, 15 decembrie 2004, la final de mandat prezidenţial, Ion Iliescu a semnat un decret scadalos, care a indignat opinia publică din România şi nu numai (decret pe care a doua zi l-a revocat), prin care a dispus scoaterea din puşcărie a lui Miron Cozma şi a unui lot de 45 de condamnaţi pentru corupţie, viol, trafic de carne vie, torţionari din Revoluţie, printre care se afla şi Ion Corpodeanu.

"Când spun că Iliescu este ocrotitor al criminalilor din decembrie '89 mă bazez pe decretele de graţiere pe care le-a dat, publicate în Monitorul Oficial", conchide Mioc."