[Despre materialul probator]

8. În legătură cu efectuarea probelor necesare, în care privinţă s-a cerut fie restituirea dosarului la procuror, în vederea completării urmăririi penale, fie trimiterea cauzei la prima instanţă, pentru administrare de noi probe.

Relevarea prin sentinţă a aspectelor esenţiale reieşite din ansamblul materialului probator, cu sublinierea relatărilor făcute de martori şi de inculpaţi în această privinţă, ca şi a împrejurărilor reieşite din celelalte probe administrate, demonstrează preocuparea deosebită a instanţei pentru aflarea adevărului şi perseverenţa acesteia pentru lămurirea tuturor situaţiilor neclare.

Voluminosul material probator administrat, în cadrul căruia inculpaţii au fost ascultaţi de mai multe ori, în faza urmăririi penale şi în instanţă, s-a procedat la audierea numeroaselor persoane vătămate, din care multe s-au constituit părţi civile, s-au luat declaraţii unui număr impresionant de martori, cei mai mulţi prezenţi sau chiar participanţi la evenimentele în legătură cu care s-a reţinut răspunderea inculpaţilor, au fost prezentate acte medicale privind pe cei ucişi sau răniţi, situaţii medicale, copii de pe înregistrările sau menţiunile făcute în documentele întocmite în timpul acelor evenimente, precum şi alte înscrisuri, fotografii, schiţe, a dat posibilitate instanţei să examineze comparativ fiecare faptă sau împrejurare reieşită din activitatea de apreciere a probelor.

Corelarea, în ansamblu, a faptelor probatorii rezultate din mijloace de probă administrate, a dat, astfel, posibilitate primei instanţe să facă aprecieri corecte cu privire la limitele implicării inculpaţilor în acţiunea de reprimare în urma căreia au fost ucise 72 persoane şi au fost rănite alte 253 persoane, iar concluzia la care a ajuns cu privire la răspunderea ce le revine, pentru aceste consecinţe, este justă.

Referirea, prin motivele de casare invocate de inculpaţi şi de partea responsabilă civilmente, la necesitatea completării urmăririi penale sau a unei noi judecăţi, fără a se preciza aspectele care ar trebui clarificate pe aceste căi şi nici mijloacele de probă ce ar mai putea să fie administrate, nu este de natură a convinge că, în adevăr, s-ar impune reluarea vreuneia din cele două faze ale procesului penal, cît timp ansamblul impresionant de probe ce s-au administrat a dat posibilitate instanţei să ajungă la concluzii certe cu privire la faptele ce au făcut obiectul actului de sesizare.

Aşa fiind, se constată că nu se justifică nici un aspect al criticilor aduse sentinţei.

În consecinţă, fiind neîntemeiate toate criticile aduse sentinţei prin motivele de casare formulate de inculpaţi şi partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naţionale şi cum nu se constată existenţa vreunui caz de casare susceptibil a fi luat în considerare şi din oficiu, în favoarea lor, urmează ca aceste recursuri să fie respinse.

Ca urmare a respingerii recursurilor declarate de inculpaţi şi partea responsabilă civilmente, se va dispune obligarea acestora la cheltuieli judiciare către stat, precum şi obligarea lor solidară la cheltuieli judiciare în recurs către părţile civile şi părţile vătămate, reprezentînd costul transportului şi celelalte cheltuieli pe care au trebuit să-l suporte în raport cu împrejurarea dacă s-au prezentat la unul sau la ambele termene fixate pentru judecarea recursurilor.