[Constatări referitoare la Teodorescu
Filip, Anastasiu Gabriel, Atudoroaie Gheorghe şi Radu Tinu]
3. Cu privire la inculpaţii col.
de securitate Teodorescu Filip, lt. col. de securitate Anastasiu Gabriel, lt.
col. de securitate Atudoroaie Gheorghe şi maior de securitate Radu Tinu
Din probele administrate rezultă
că, în perioda 16-22 decembrie 1989, inculpaţii lt. col. Atudoroaie Gheorghe şi
maior Radu Tinu au fost implicaţi în activitatea de culegere de informaţii
specifice atribuţiilor ce le aveau în calitate de adjuncţi ai şefului
securităţii judeţului Timiş, iar inculpatul lt. col Anastasiu Gabriel a
coordonat activitatea respectivă, centralizînd informaţiile obţinute în sinteze
pe care le-a predat coinculpatului col. Teodorescu Filip, acesta prelucrîndu-le,
la rîndul său, în noi sinteze ce le-a transmis şefului Departamentului
Securităţii Statului - g-ral col.Vlad Iulian.
Dar, materialul probator
administrat nu confirmă că vreunul din aceşti inculpaţi a avut reprezentarea
că, prin acţiunile de culegere, centralizare şi sintetizare de informaţii
privind manifestaţiile ce aveau loc la Timişoara, se implică în înseşi actele de
reprimare, respectiv de ucidere şi rănire a manifestanţilor.
În această privinţă, cei patru
inculpaţi au susţinut constant că s-au limitat la culegerea, centralizarea şi
sintetizarea de informaţii, urmărind în principal să afle în ce măsură erau
implicate în evenimentele de la Timişoara elemente venite din străinătate, cît
şi cele autohtone, fără a se angaja însă vreunul dintre ei în acţiuni de
reprimare armată. Astfel:
- inculpatul col. Teodorescu
Filip a declarat că în dimineaţa zilei de 17 decembrie 1989, după ce col. Sima
Traian a prezentat situaţia creată în noaptea precedentă şi raportarea acesteia
conducerii Departamentului Securităţii Statului, g-ral maior Macri Emil le-a
transmis ordinul să se ocupe de obţinerea de informaţii pe profile de muncă. A
învederat că lui i-a revenit profilul de contraspionaj, urmînd a se ocupa de
organizarea activităţii de obţinere de informaţii în acest domeniu, să le
evalueze şi să le reţină pe cele cu relevanţă operativă şi, în plus, să trieze
şi să sintetizeze în rapoarte pentru gl. Vlad Iulian informaţiile de pe toate
liniile de muncă.
Referindu-se la ceilalţi
inculpaţi, a arătat că Anastasiu Gabriel ajutat de Radu Tinu a coordonat
obţinerea de informaţii pe linie internă, care în momentul respectiv reprezenta
sectorul cel mai important, iar Atudoroaie Gheorghe s-a ocupat de obţinerea de
informaţii din obiectivele economice, inclusiv cu privire la starea de spirit.
În legătură cu activitatea sa, a
relevat că în întreg intervalul de timp în care s-a aflat la Timişoara s-a
limitat la organizarea culegerii de informaţii pe profilul său, la trierea şi
sintetizarea lor, precum şi la examinarea informaţiilor de pe celelalte linii,
incluzîndu-le în sintezele raport întocmite pentru g-ralul Vlad Iulian. A mai
arătat că, în raport de ordinele primite, a stăruit pe parcurs în obţinerea
anumitor informaţii, în special privind implicarea în evenimente a persoanelor
sosite din străinătate, aspect care nu s-a confirmat însă[1],
susţinînd, totodată, că nu a folosit arma de foc şi că nu a ordonat nimănui să
tragă în manifestanţi (filele 192-202, 203-205 vol.VI, 113-123 vol. XII).
- La rîndul său, inculpatul lt. col.
Anastasiu Gabriel, confirmînd cele relatate de Teodorescu Filip, a declarat că
a coordonat, împreună cu Radu Tinu, cele două servicii I ale securităţii
judeţene, obţinînd informaţii din diferite zone ale oraşului în raport de
evoluţia situaţiei, pe care, după ce le-a prelucrat şi sintetizat, le-a predat
col. Teodorescu Filip şi, respectiv, g-ralului Macri Emil, în vederea luării
măsurilor de rigoare şi întocmirii sintezelor de ansamblu. A relatat că, în
urma ordinelor primite, a urmărit să stabilească prin ofiţerii celor două
servicii, dacă evenimentele erau iniţiate din exterior, însă rezultatul
verificărilor a fost negativ. A susţinut că în întreaga perioadă în discuţie nu
a tras şi nici nu a avut armament asupra sa, precum şi că nu a ordonat nimănui
să facă uz de armă (filele 220-229,230-233 vol.VI, 124-129 vol.XII).
Totodată inculpatul lt. col.
Atudoroaie Gheorghe a confirmat relatările celor doi inculpaţi în legătură cu
sarcinile avute şi a declarat că, primind ordin de la g-ralul Macri Emil şi Teodorescu
Filip să obţină informaţii din obiectivele economice, a folosit în acest scop
ofiţerii serviciului II dar numărul şi valoarea informaţiilor selectate şi
sintetizate de el, fiind cuprinse în rapoartele zilnice, l-au nemulţumit pe
g-ralul Vlad Iulian. Referindu-se la implicarea sa în înarmarea cadrelor
securităţii, a relatat că a transmis ordinul de înarmare a acestora, dar a
precizat că acele cadre urmau să folosească armamentul numai pentru apărarea
inspectoratului şi că nu au tras vreun foc de armă în demonstranţi. A mai
susţinut că nu a făcut uz de armă împotriva nici unei persoane şi că nu a dat
nimănui ordin să tragă (filele 244-251, 357-372, 373-375, 376-378, 379 vol.VI,
74-77 vol. XIX, 130-139 vol.XII).
Declaraţii în acelaşi sens a
făcut şi inculpatul maior Radu Tinu[2],
care a arătat în esenţă că măsurile informative ce le-a luat au fost
determinate de identificarea unor elemente străine aflate în legătură cu
pastorul Tokes Lazlo, că după sosirea grupului de ofiţeri condus de g-ralul
Macri Emil, subordonîndu-se coinculpatului Anastasiu Gabriel, a urmărit să
obţină informaţii în vederea identificării celor care au iniţiat şi condus
manifestaţia, a celor care au săvîrşit acte de distrugere, precum şi în
legătură cu starea de spirit a populaţiei, raportînd datele obţinute
colonelului Teodorescu Filip şi g-ralului Macri Emil, în vederea luării
măsurilor de rigoare. A susţinut că nu a folosit pistolul mitralieră primit în
ziua de 17 decembrie 1989 şi nu a dat ordin nici unui subaltern să tragă în demonstranţi,
iar măsurile represive ce s-au luat nu s-au bazat pe informaţiile selectate şi
raportate de el (filele 2-8, 9-11, 12-18 vol. VII, 140-148 vol.XII).
Susţinerile acestor patru
inculpaţi că nu s-au implicat în actele de represiune armată de la Timişoara
sînt confirmate de coinculpaţii:
- g-ral Macri Emil, care a
relatat că, în urma sarcinilor ce le-a trasat, col. Teodorescu Filip a
coordonat activitatea de informare privind străinii şi a preluat de la
lucrătorii operativi toate datele informative, pe care, după ce le-a
centralizat, i le-a prezentat lui sau chiar le-a raportat direct şefului
Departamentului Securităţii Statului, lt. col. Anastasiu Gabriel şi maiorul
Radu Tinu au organizat trimiterea lucrătorilor operativi în teren pentru
obţinerea de date privind situaţia din rîndul studenţilor, în special a celor
străini, situaţia persoanelor de naţionalitate maghiară existente la Timişoara
şi situaţia operativă din zona frontierei, iar lt. col. Atudoroaie Gheorghe a
organizat culegerea de informaţii din obiectivele economice, precizînd totodată
că nici unul din aceşti inculpaţi nu a ieşit înarmat în stradă şi nu a condus
vreun act de reprimare, precum şi că prin informaţiile obţinute cu contribuţia
lor nu s-a urmărit un asemenea scop, ci numai aflarea iniţiatorilor şi
conducătorilor demonstraţiilor, precum şi depistarea eventualului amestec al
unor puteri străine (filele 234-237 vol. VI, 69-74 şi 75 vol. XII);
- col. Sima Traian, care a
arătat, în esenţă, că toţi cei patru inculpaţi sus-menţionaţi s-au limitat la
organizarea culegerii de informaţii şi la prelucrarea şi raportarea acestora în
vederea stăpînirii situaţiei de la Timişoara, precum şi că nici unul dintre ei
nu s-a implicat în actele de reprimare în urma cărora au rezultat morţi şi
răniţi (filele 145-151, 152-155 vol. VI, 96-112 vol. XII);
- col. Popescu Ion, din
relatările căruia reiese că inculpaţii col. Teodorescu Filip, lt. col.
Anastasiu Gabriel, lt. col. Atudoroaie Gheorghe şi maior Radu Tinu au fost
angrenaţi numai în activitatea de culegere de informaţii, iar nu şi în
reprimarea manifestanţilor (filele 89-97 vol. VI, 79-95 vol. XII).
Tot în sensul acestor relatări,
au mai făcut declaraţii martorii:
- g-ral Stănculescu Atanasie
Victor, care a arătat că, pe linia Ministerului de Interne, acţiunile de
restabilire prin forţă a ordinii dorite de regimul dictatorial au fost conduse
de g-ralul Nuţă Constantin, fără să se refere la o altă contribuţie pe linie de
securitate decît prezentarea de către g-ralul Macri Emil a situaţiei existente
la Timişoara în momentul în care a ajuns cu ceilalţi generali la Inspectoratul
M.I., menţionînd totodată că se avea în vedere posibilitatea destabilizării
situaţiei de către elemente venite din afara ţării, în care scop trupele erau
în aşteptare pentru a interveni la graniţă (filele 290-296 vol. XXI), ceea ce
explică atenţia deosebită pe care inculpaţii au acordat-o depistării unor
asemenea elemente;
- g-ralul Guşă Ştefan, care a
arătat că, în adevăr, înainte de începerea evenimentelor de la Timişoara existau
date în sensul că se urmărea destabilizarea situaţiei din România şi că erau
trimise în acest scop elemente din străinătate (fila 297 verso vol. XXI);
- lt. col. Pele Petru şi maior
Bărbulescu Adrian, care au arătat că, în perioada respectivă, se verifica
ipoteza dacă în evenimentele de la Timişoara erau implicate şi elemente venite
din afara ţării (filele 241 vol. XIX, 74 vol. XXI);
- maior Dragoman Romul, care,
referindu-se la menţiunile din agenda personală (filele 155-160 vol. XIX), a
arătat că inculpaţii col. Teodorescu Filip şi lt. col. Anastasiu Gabriel s-au
ocupat, în principal, de coordonarea culegerii de informaţii în vederea
stabilirii amestecului agenţilor străini, iar lt. col. Atudoroaie Gheorghe a
stat tot timpul în biroul maiorului Zarcula Nicolae, ocupîndu-se de organizarea
strîngerii de informaţii din domeniul economic şi că, răspunzînd de paza
unităţii, era pregătit să discute cu demonstranţii fără a face uz de armă
(filele 44-47 vol. XXI);
- maior Zarcula Nicolae, care a
făcut relatări în sensul că activitatea inculpatului lt. col. Atudoroaie
Gheorghe s-a limitat la culegerea de informaţii din domeniul economic (filele
249-255 vol. XIX, 144-145 vol. XXI);
- maior Mavru Nicolae, care a
arătat că preocuparea de bază a ofiţerilor de securitate din echipa venită de
la Bucureşti a constat în culegerea şi verificarea informaţiilor privind
implicarea serviciilor străine, a opozanţilor pe plan intern, cît şi participarea
unor elemente anarhice la actele de sustragere şi de distrugere (filele 258-262,
263-265, 266-267 vol. XIX, 96-97 vol. XXI);
- cpt. Velţănescu Petru, care a
făcut relatări în sensul că inculpaţii Teodorescu Filip, Anastasiu Gabriel,
Atudoroaie Gheorghe şi Radu Tinu au urmărit numai activitatea de culegere de
informaţii, fără a se implica în acţiunile de reprimare armată (filele 279-293
vol. XIX, 210-211 vol. XXI);
- lt. col. Diaconescu Gheorghe,
care a relatat şi el că în timpul evenimentelor de la Timişoara atenţia
principală a organelor de securitate a fost îndreptată spre obţinerea de
informaţii în vederea stabilirii amestecului străin în acele evenimente, cît şi
a iniţiatorilor şi organizatorilor de pe plan intern (filele 373-385 vol. XIX);
- plut. Ţimbuli Cojocaru
Gheorghe, care a arătat că în după amiaza zilei de 17 decembrie 1989, atunci
cînd a găsit [...] în stradă cele două A.B.I. ale inspectoratului, inculpatul
lt. col. Atudoroaie Gheorghe a dat ordin să fie retrase (fila 25 vol. XXI);
- lt. col. Obăgilă Mihai, care a
arătat că g-ralul Mihalea Velicu le-a arătat că persoane de altă naţionalitate
destabilizează situaţia în intenţia de a atenta la integritatea statului [...]
(fila 104 vol. XXI);
- lt. major Dinulescu Liviu,
care a arătat că principala preocupare a ofiţerilor de securitate din grupul
venit de la Bucureşti era obţinerea de informaţii cu privire la implicarea
cetăţenilor străini şi români în declanşarea şi continuarea evenimentelor de la
Timişoara (fila 110 vol. XXI);
- g-ral Vlad Iulian, care a
precizat că grupul de ofiţeri condus de g-ralul Macri Emil a fost trimis la
Timişoara cu misiunea de a stabili amestecul străinilor în declanşarea
evenimentelor, întrucît existau date din care rezulta acest amestec (fila [...]
vol XXI);
- Bobu Emil şi Curticeanu
Silviu, care au relatat că, în discuţiile din dimineaţa de 17 decembrie 1989,
Ceauşescu Nicolae a prezentat evenimentele de la Timişoara ca fiind provocate
de agenturile străine interesate să lovească în independenţa şi integritatea
statului (filele 106 şi 193 vol. XXI);
- col. Rogojan Aurel, care a
relatat că în luna decembrie 1989 existau date din care rezulta că se urmărea
destabilizarea situaţiei din România, prin trimiterea de grupuri de comando
formate din transfugi, fiind vizate judeţele Arad şi Timiş ca puncte de
penetrare (fila 205 vol.XXI);
- g-ral Bucurescu Gian -
locţiitor al şefului Departamentului Securităţii Statului, care a făcut
relatări în sensul că grupa de ofiţeri trimisă la Timişoara de conducerea
departamentului avea misiunea să verifice dacă erau implicate elemente externe
în evenimentele din acel oraş, deoarece, anterior, fuseseră prinşi transfugi
instruiţi de serviciile străine de spionaj şi trimişi în România pentru a
destabiliza situaţia politică, precizînd totodată că g-ralul Vlad Iulian a dat
ordin ofiţerilor respectivi să nu se implice în acţiunile din stradă (filele
207-208 vol. XXI);
- g-ral Roşu Dumitru,
comandantul armatei de la Craiova, care a relatat că, în după amiaza zilei de
17 decembrie 1989, i s-a comunicat de primul locţiitor al şefului Marelui Stat
Major să se pregătească deoarece era pericol de invazie dinspre graniţa de vest
(fila 273 vol.XXI);
- g-ral Cîrneanu Florea -
locţiitor al comandantului Apărării Antiaeriene a Teritoriului, care a relatat
că în dimineaţa zilei de 18 decembrie 1989 a fost prezentat un material în care
se arăta că se aflase de la o persoană din conducerea armatei iugoslave că se
pregătea declanşarea unei acţiuni care să ducă la schimbări politice radicale
în România (fila 274 verso vol.XXI);
- lt. col. Tănăsie Constantin,
fost şef al compartimentului transmisiuni cifrate din Securitatea judeţului
Timiş, care a arătat că datele transmise prin radiograme cifrate de ofiţerii
din grupa venită de la Bucureşti se refereu la măsurile luate pe linie de
contrainformaţii economice, interne şi în legătură cu străinii (fila 184 vol.
XXI);
- viceamiral Dinu Marin Ştefan,
fost şef al direcţiei de informaţii din M.St.M., care a arătat că la începutul
lunii decembrie 1989 existau informaţii în sensul că se urmărea destabilizarea
situaţiei din România şi că anumite puncte de comandă din ţările vecine
fuseseră apropiate de graniţa de vest a României (filele 287-288 vol. XXI).
Împrejurările relevate prin
aceste declaraţii, care fac explicabilă preocuparea de bază a celor patru
inculpaţii pentru stabilirea gradului de implicare a elementelor străine cît şi
autohtone în declanşarea şi evoluţia evenimentelor de la Timişoara şi neparticiparea
lor la actele de reprimare armată mai sînt confirmate de:
- nota de la filele 171-172
dosar S.1 referitoare la [...]nea Traian şi declaraţiile făcute de Ghiţă Petre,
Horvath Nicolae, Lamping Gabriel şi Has Florin (filele 173-175, 176-180,
181-183, 184-188, 189-190, 191-192, 193, 194-197 dosar S.1), din care reiese că
în lagărul de la Bicske - Ungaria se aflau, în atenţia serviciilor de
informaţii britanice şi ungare, transfugi ce erau pregătiţi pentru a reveni în
România în vederea comiterii de acte de destabilizare;
- notele de la filele 232-233,
234, 235, 236, 239-242, 250-251, 252-254, 255-256, 257-258, 259-262, 268-269,
270-273, 274-277, 278-279, 280-282, 283-284, 285-287 şi 288 dosar S.1, precum
şi adresele telex de la filele 296, 297, 298, 299, 300, 301, 302, 304, 305,
306, şi 332 dosar S.1, din care rezultă că, în perioda 16-22 decembrie 1989,
organele de securitate din judeţul Timiş şi cele centrale erau preocupate în
mod deosebit de depistarea acţiunilor de destabilizare a situaţiei din ţara
noastră ce erau pregătite în alte state, ca şi de verificarea posibilităţilor
de implicare a străinilor în evenimentele din acea perioadă.
Aşa fiind, explicaţiile date şi
apărările formulate de inculpaţii col. Teodorescu Filip, lt. col. Anastasiu
Gabriel, lt. col. Atudoroaie Gheorghe şi maior Radu Tinu în sensul că, în
perioada menţionată, activitatea lor a constat în verificarea participării
elementelor străine şi autohtone la evenimentele de la Timişoara şi, respectiv,
în culegerea de informaţii pentru combaterea eventualelor acţiuni de sabotaj în
întreprinderi, iar nu în participarea la acte de reprimare armată a
demonstranţilor, sînt dovedite.
Prin urmare, meexistînd temeiuri
pentru a se considera că acesti patru inculpaţi s-au implicat în vreun fel în
actele de reprimare armată de la Timişoara, nu se poate reţine că prin
activitatea desfăşurată de ei pe linie strict informativă, fie sub forma
organizării culegerii de date ca în cazul inculpaţiilor Atudoroaie Gheorghe şi
Radu Tinu, ori sub forma prelucrării şi sintetizării sau raportării datelor
obţinute ca în cazul inculpaţiilor Teodorescu Filip şi Anastasiu Gabriel, ar fi
determinat ori înlesnit uciderea sau rănirea participanţilor la demonstraţii.
Împrejurarea că inculpaţii
Teodorescu Filip şi Radu Tinu au stabilit, prin rezoluţii puse pe unele lucrări
ce li s-au prezentat, luarea unor măsuri de identificare, reţinere şi cercetare
a celor suspectaţi ca iniţiatori, organizatori ori participanţi la demonstraţiile
antidictatoriale, sau că inculpatul Atudoroaie Gheorghe a transmis ordinul de
înarmare a cadrelor de securitate, nu poate duce la concluzia că au şi
contribuit la executarea acţiunii de reprimare armată cît timp din nici o probă
nu rezultă că pentru ei era previzibil că informaţiile respective puteau fi
folosite într-un asemenea scop, iar nu pentru prevenirea unor acţiuni ostile
ţării, inspirate din afara ei, sau pentru prevenirea unor acte de sabotaj în
cadrul întreprinderilor, de natură a crea pericol pentru întreaga populaţie a
municipiului Timişoara.
De aceea, se impune concluzia
că, în exercitarea funcţiilor ce le-au îndeplinit, aceşti patru inculpaţi s-au
limitat la organizarea activităţii de culegere, verificare, inclusiv prin
reţinerea şi cercetarea suspecţilor[3],
prelucrare, sintetizare şi raportare de informaţii specifice atribuţiilor lor,
fără a contribui la actele de reprimare soldate cu moartea sau rănirea unor
locuitori din Timişoara.
[1] în declaraţiile date la urmărirea penală, cît şi în primele declaraţii date în faţa instanţei, inculpaţii securişti au afirmat la unison că nu au găsit dovezi despre implicarea străină în revoluţia din Timişoara, deşi acestea le erau cerute insistent de la Bucureşti. După declanşarea campaniei de presă în favoarea inculpaţilor, campanie în care s-a susţinut că Timişoara şi România în general fuseseră invadate în decembrie 1989 de mii de turişti străini, fie unguri, fie sovietici, unii inculpaţi au încercat să-şi nuanţeze declaraţiile iniţiale. Cităm din ultimul cuvînt adresat instanţei de colonelul Filip Teodorescu, în 14 octombrie 1991, publicat de acesta în cartea "Un risc asumat", pag. 314: "Nu afectez în nici un fel prestigiul contraspionajului român recunoscînd, aşa cum am făcut-o şi în depoziţia din 7 martie 1990, că eu şi ofiţerii de contraspionaj de la Timişoara nu am reuşit atunci să evidenţiem acest amestec străin. (...) Este meritul presei în general, al unor gazetari iscoditori în special, că au găsit dovezi indubitabile ale amestecului străin în evenimentele din decembrie 1989 în ţara noastră". Adică el n-a descoperit nimic, deşi asta îi era meseria (o fi fost incompetent?), noroc cu gazetarii. În cartea sa, Teodorescu relatează că angajaţi ai unor ambasade străine au dorit să ajungă la Timişoara, fără să depăşească însă o atitudine de observare. O excepţie o constituie consulul iugoslav Mirko Atanatkovici (devenit, după revoluţie, cetăţean de onoare al Timişoarei), care în 20 decembrie 1989 a transmis la Belgrad revendicările revoluţionarilor, la cererea expresă a liderilor revoluţionari.
Nici nu puteau pretinde inculpaţii că ar fi găsit dovezi despre implicarea străină, căci, cum scrie un alt inculpat - maiorul Tinu Radu - în cartea "Timişoara, no comment", pag. 288: "Informaţiile obţinute de ofiţerii de securitate atunci, la Timişoara, sînt în totalitate despuse la dosar". Adică, instanţei nu i se pot spune poveşti care pentru opinia publică (necunoscătoare a datelor de la dosar) pot avea şanse de succes.
[2] Referitor la atitudinea lui Radu Tinu faţă de revoluţie, cităm din cartea securistului Nicolae Danciu-Petniceanu - "Tot ce am pe suflet", Editura Gutinul, Baia Mare, 1995, pag. 160, despre ziua de 16 decembrie 1989: "Un ceferist, un zdrahon, cam bătoc, se clătina uşor, ajutat de alţii a urcat pe tramvai şi, ducînd mîinile pîlnie la gură, a ţipat cît l-au ţinut bojocii: ‘Dacă vreţi pîine, carne şi alte căcaturi, strigaţi: Jos Ceauşescu!’ Atunci s-au auzit din mai multe piepturi: Jos Ceauşescu! Jos Ceauşescu! Jos Ceauşescu! În colţ, la Alimentara (autoservirea de la ‘Maria’), în apropierea Casei de cultură, între [străzile] Miron Costin şi 6 Martie, într-un grupşor de cîţiva inşi, se aflau şi domnii Suru, director adjunct la ‘Lira’, şi maiorul Radu Tinu, subdirector în Securitate. În vreme ce omul de la căile ferate se bălăngănea pe creştetul tramvaiului, făcînd şi semne obscene, Radu ar fi zis: ‘Îl vedeţi pe ăla?’ (adică pe cheferist), ‘Da’, ar fi spus Suru, ‘Aşa-l voi bate la cur! Îi vor da cu creionul doar peste coaie! Uite aşa! Uite aşa!’ grăia Tinu Radu şi se lovea cu un pix peste palmă".
În 16 decembrie 2003, la o emisiune pe TVR Timişoara, întrebat direct despre cele scrise de Nicolae Danciu-Petniceanu Tinu Radu a răspuns că nu e adevărat.
[3] ciudat că instanţa, deşi stabileşte implicarea inculpaţilor la reţinerea unor persoane, nu a hotărît să extindă procesul penal al acestor inculpaţi şi pentru infracţiunea de arestare nelegală prevăzută de art. 266 alin. 1 Cod penal.