Liceul Anastasie Başotă din Pomârla
După
revenirea din refugiu, activitatea liceului s-a desfăşurat într-o sărăcie
neagră. Din inventarul liceului se mai păstrau în stare bună de folosinţă numai
clădirile şi băncile elevilor. Laboratorul de ştiinţe fizico-chimice şi cel de
ştiinţe naturale nu mai aveau aproape nimic din dotările necesare desfăşurării
unui învăţământ cât de cât satisfăcător. Nu existau nici măcar scaune la
catedră şi în cancelarie. Biblioteca liceului care avusese peste 14.000 de
volume, mai rămăsese cu vreo câteva mii, în urma devastărilor făcute, după care
a urmat o altă devastare din anii 1946-47, când din ordin ministerial se ardeau
toate cărţile cu conţinut “burghezo-moşieresc” sau “reacţionar”. Era revoltător
când vedeam că se puneau pe foc cărţi care nu aveau să se mai tipărească decât
peste 50 de ani. Asta a rămas în urma unui refugiu şi a unui război pierdut.
Cât de
departe era acum Liceul Anastasie Başotă faţă de intenţia şi gândurile
fondatorului său, care cerea în testament ca din averea sa “să se înfiinţeze pe
moşia mea Pomârla un institut academic cu titlul: Institutul Anastasie Başotă,
compus din toate clasele trebuitoare, ca un elev, când va isprăvi studiile în
acest institut să fie primit în orice universitate europeană pentru învăţarea
vreunei ştiinţe”, iar “din restul averii mele se vor trimite elevii cei mai cu
talent, care vor termina studiile în acest institut academic, pentru a învăţa
la o universitate străină oarecare, după dispoziţiile lor naturale”.
Din păcate,
testamentul boierului filantrop Anastasie Başotă n-a fost respectat. Prima dată
sub guvernarea lui Armand Călinescu în 1938, liceul a fost desfiinţat şi
transformat în liceu agricol, dar s-a revenit în urma protestelor rudelor din
Basarabia, unde Başotă avea moşii. Rudele au ameninţat că vor cere prin
justiţie să li se restituie averea lăsată liceului, dacă nu se respectă
testamentul. Mi se pare că printre rudele lui Başotă se număra şi ministrul
Inculeţ. A doua desfiinţare a liceului a venit sub comunişti în 1948, când a
trecut prin mai multe schimbări: şcoală medie tehnică, şcoală profesională
agricolă, şcoală agricolă de maiştri, ca în final să devină casă de copii
şcolari.
În anul
1998 foştii elevi ai liceului, legaţi de locul unde s-au ridicat, au reuşit să
reînfiinţeze Liceul Anastasie Başotă cu două clase deocamdată.
Liceul din
Pomârla a fost înfiinţat în 1879 în baza testamentului lui Anastasie Başotă din
25 octombrie 1869, iar primul director a fost Samson Bodnărescu, membru al
Societăţii Junimea din Iaşi şi care era vizitat la Pomârla de prietenii săi
junimişti: Eminescu, Slavici şi Iacob Negruzzi. Samson Bodnărescu a condus
liceul până în 1902 când a fost înmormântat lângă biserica din Pomârla. În
aceeaşi biserică, construită de familia Başotă, se află şi mormântul lui
Anastasie Başotă.