PLANUL DIABOLIC DE DIZOLVARE A P.N.Ţ.

ÎNSCENAREA DE LA TĂMĂDĂU ŞI ARESTAREA CONDUCĂTORILOR P.N.Ţ. (2)

Încă o dizolvare a P.N.Ţ.

Iuliu Maniu, democratul, calificat adversarul tuturor dictaturilor, a fost împiedicat şi de unguri până în 1918, de Carol al II-lea, de Antonescu, ca să desfăşoare activitate politică pentru apărarea drepturilor româneşti şi i-a venit rândul să fie scos din viaţa publică şi de comunişti.

Pe 29 iulie 1947, în şedinţa guvernului s-a discutat dizolvarea P.N.Ţ. Teohari Georgescu i-a acuzat de conspiratori pe naţional-ţărănişti, de jaf şi masacre în Ardealul de Nord, de organizatori de grupuri subversive, de asasinate, jafuri şi incendieri la sate, pentru a împiedica libera exprimare a voinţei populare (adică de tot ce săvârşiseră comuniştii după 6 martie 1945), urmărind provocarea amestecului străin în ţara noastră, ducând campanie de ponegrire a ţării şi a cerut ,în final, dizolvarea partidului, închiderea cluburilor şi confiscarea arhivei Partidului Naţional-Ţărănesc.

Printre cei mai vehemenţi a fost Lucreţiu Pătrăşcanu, în numele partidului comunist, declarându-se complet de acord cu motivarea şi cererea de dizolvare... care este perfect legală şi se încadrează în preocupările guvernului. După ce legalizase până şi furturile din alegerile de la 19 noiembrie 1946, după ce personal îl infiltrase pe vărul său ca agent al Siguranţei în P.N.Ţ. şi după multe ilegalităţi făcute, a calificat ca "perfect legală " dizolvarea P.N.Ţ. Insă după arestarea lui şi înscenarea ce a urmat, fiindcă a fost înscenare procesul împotriva lui, a refuzat să răspundă la orice fel de întrebare a preşedintelui Tribunalului, iar la ultimul cuvânt a subliniat că: "N-am nimic de spus, decât să scuip pe acuzaţiile care mi se aduc". Acum ajunsese la concluzia că nu era legal ceea ce se făcea împotriva lui.

Gheorghe Vântu, un alt om de drept, subsecretar de stat în guvernul comunizat, după "explicaţiile date de dl Ministru de Interne şi de dl Ministru de Justiţie şi consecvenţi cu atitudinea pe care am avut-o în Consiliul politic, evident Partidul Liberal (tătărăscian) este de acord cu măsura propusă. Noi mai avem în plus un cuvânt de spus: s-au făcut toate eforturile în aceşti doi ani, s-au făcut tot felul de apeluri ca lumea să înţeleagă că trebuie să pornească pe un drum folositor ţării... Lumea aceasta n-a vrut să înţeleagă şi acum trage toate consecinţele...". Consecvenţa acestui tovarăş de drum nu 1-a iertat de urmări. Pe 5 mai 1950, "călătorea" la Sighet, într-o celulă a dubei, alături de colegul Tătărăscu, pentru cinci ani. De abia după eliberare şi-a adus aminte de ilegalităţile comise pentru "legalizarea" furturilor din 19 noiembrie 1946, pe când era.ministru subsecretar de stat la Interne, şi, dărâmat cum era după închisoare, a ţinut să facă cunoscut rezultatul real de atunci colegilor de avocatură care se adunaseră în jurul lui, pe sălile Tribunalului din Capitală. Şi cu ochii în jos spunea: "P.N.Ţ. a obţinut 81%, cu 335 de deputaţi; P.N.L. 12 % cu 49 de deputaţi; P.S.D.I. 3% cu 12 deputaţi; comuniştii şi aliaţii lor 3% şi 12 deputaţi...". Ruşinea îl copleşise.

Judeţul Dolj protestează cu energie

"Domnului dr. Petru Groza,

Preşedinte al Consiliului de Miniştri

MEMORIU

Domnule Ministru,

Din presa comunistă am luat cunoştinţă de noua mârşăvie comisă de către clica Anei Pauker - arestarea marilor conducători ai Partidului Naţional-Ţărănesc, care constituie al doilea act de chemare al românului şi cu sinceră compătimire pentru acei români care primesc să facă nenorocitul joc al elementului străin ce încearcă prin mizere constrângeri să determine cel puţin provizoriu capitularea de formă a cinstitei intransigenţe a conştiinţei româneşti, ceea ce, desigur, nu vor reuşi valeţii comunismului să facă, dovadă că până la urmă au reuşit să mulţumească pe stăpânii lor.

Cu minimum de risc vă rugăm să luaţi la cunoştinţă de protestul nostru categoric care exprimă indignarea întregii mase româneşti, asigurându-vă că, până la urmă, noi şi cu noi poporul vă va ierta pentru păcatele şi mârşăvia ce aţi comis, ştiind că nu aţi făcut-o decât din ordin şi nu puteţi să faceţi altfel.

Poporul român şi cu el noi, acei ce rămânem de veghe, aşteptăm ziua de mâine, când se va face lumină şi dreptate pentru toţi şi pentru toate.

Cu deferenta de circumstanţă, primiţi, vă rugăm, asigurarea încrederii noastre că nu vom capitula şi nici nu deznădăjduim întru dreptatea ce se conturează la orizont.

Constantin Potârcă, şeful organizaţiei naţional-ţărăniste Dolj; Eugen Potârcă, deputat de Dolj; Ion Filimon, vicepreşedinte organizaţia naţional-ţărănistă din com. Pleniţa-Dolj; Petrişor Coaje, Iancu Nicolin; Andrei Dinele, vicepreşedinte organizaţia naţional-ţărănistă com. Pleniţa-Dolj; Şt. Chioralia; Monu Bărbuceanu; Iulian Stoienescu; Dumitru Chioralia; Iancu Anghelescu; Iancu Telea, comerciant.

Iulie 1947"

Ordin circular către toate organizaţiile judeţene P.N.T.-Maniu

"Prin actul guvernamental abuziv, partidul nostru a fost dizolvat, iar marele nostru preşedinte - Iuliu MANIU - arestat. Conform dorinţei, expresia preşedintelui nostru, veţi pune în vedere membrilor de sub conducerea dumneavoastră că nu se admit sub nici un motiv nici un fel de manifestaţiuni politice, atât de simpatie pentru preşedintele nostru, cât şi de protest contra actelor abuzive ale guvernului. Fiecare trebuie să înţeleagă că, în actuala situaţie, nu au nici un rost.

Se admite, provizoriu, înscrierea membrilor partidului nostru în Partidul Naţional-Liberal-Brătianu şi în Partidul Social-Democrat Independent-Titel Petrescu. Orice înscriere în partidele guvernamentale se va socoti ca o dezertare din partid şi se va sancţiona la timp.

Conform hotărârii guvernului, toate organizaţiile noastre rămân oficial dizolvate şi sediile inchise. Veţi proceda conform ordinului circular nr. 1/1947. Veţi menţine contact cu organizaţiile săteşti, cărora le veţi transmite ordinele primite. Veţi raporta lunar situaţia partidului dv. prin curier special, la adresa nr. 5.

Ceasul biruinţei noastre se apropie, strânşi uniţi trebuie să ducem lupta până la biruinţă totală, spre binele scumpei noastre ţări şi pentru binele poporului nostru drag. Să vă ajute Dumnezeu.

Preşedintele P.N.Ţ.-Maniu ad-interim,

Mihai Popovici

Secretar general ad-interim,

Gheorghe Zâne

3 August 1947"

Ţărăniştii rămaşi se ascundeau la început

Niculina Mihalache, auzind de la o consăteancă despre arestarea lui Ion Mihalache, şi-a luat o traistă cu ceva schimburi şi de la Dobreşti a trecut peste dealuri, la preotul Diaconescu din Boţeşti. Nu a poposit mult şi de teamă să nu îi facă rău a intrat în pădure, unde a alimentat-o câteva zile. Jandarmii, de a doua zi după plecare, o căutau mereu. Ion Diaconescu s-a dus după ea să îi ţină de urât. Şi singură s-a hotărât să se predea. Călare s-a dus la postul de jandarmi şi pe 20 iulie era repartizată în "garsoniera" nr. 6, cu doamna Ciato, luată ca ostatică în locul fiului. Multe schimbări se făcuseră, mulţi erau aduşi de prin ţară şi a fost nevoie să se golească toate celulele de la 21 la 39, în camere comune de 20-30 de persoane. De acolo vor fi duşi la Văcăreşti pe 30 iulie, făcându-se loc pentru cei ce soseau mereu din provincie, în vederea unei prime tatonări.

După ce pe 15 iulie "Dreptatea" şi-a încetat apariţia, câţiva fruntaşi s-au întâlnit într-un sfat format din Gheorghe Zâne, Mihai Popovici şi Emil Haţieganu, pentru a discuta oportunitatea participării la parlament.

Pe 23 iulie, dimineaţa, s-au întâlnit la locuinţa lui Mihai Popovici, de pe str. Sofia, unii fruntaşi ţărănişti, printre care: Cezar Spineanu, Mihai Popovici, Emil Haţieganu, Victor Popovici, Ion Hudiţă, Alexandru Cartojan şi alţii, care au discutat atitudinea pe care urmează să o ia pentru că pe 29 iulie, la deschiderea Parlamentului, se va pune problema Tămădău. Au discutat toate ipotezele, au acuzat că nu s-a dus o politică de apropiere faţă de U.R.S.S., că s-au lăsat la discreţia lui Penescu pentru a pleca în străinătate, de care partidul era străin... şi au ajuns la concluzia că trebuie să se prezinte în parlament.

La parlament, pe 30 iulie 1947, se vor prezenta 16 deputaţi naţional-ţărănişti, care îşi vor ocupa locurile, mai puţin de 50% dintre cei ce fuseseră repartizaţi de comunişti pentru a deveni deputaţi.

După câteva zile, ridicându-li-se imunitatea parlamentară, au fost arestaţi şi vor fi întâlniţi prin Ministerul de Interne, Văcăreşti, Piteşti, alături de sute de conducători de judeţe, plăşi, comune, care vor fi cernuţi pentru a-i alege pe cei ce li se vor părea folositori în acţiunea de demolare a partidului.

Mulţi, pentru a se salva, credeau că fac bine dacă se înscriu în Frontul Plugarilor. Naivitate, pentru că nici cei ce erau din 1945 nu erau siguri. De fapt, nimeni nu era sigur de ziua de mâine.

Jandarmeriile judeţene informau că mulţi îşi părăsiseră domiciliile, în direcţii necunoscute. Profitându-se de vară, erau semnalate mari aglomerări în staţiunile turistice de la mare, dar mai ales la munte, unde se puseseră în circulaţie nume ca Ion Uţă, Ion Târziu, Aurel Vernichescu, Dandu Jucu, Costescu... ce vor fi nucleele ce vor polariza în jurul lor, în scurt timp, mişcarea de rezistenţă.

Preocuparea Ministerului de Interne era îndreptată după arestare nu în spre "fuga" de la Tămădău, care fusese doar pretextul, ci altele erau obiectivele:

- organizarea pentru "răsturnarea" prin violenţă a regimului, punând bază pe secţia militară, dar mai ales pe pionul introdus de Pătrăşcanu: vărul său, Şt. Stoica;

- legăturile cu străinătatea, pentru constituirea unui cap de acuzare de înaltă trădare, implicând Ministerul de Externe, pentru a lovi şi în Tătărăscu, al cărui ajutor de drum lua sfârşit;

- găsirea de organizaţii armate, pentru organizarea mişcării de rezistenţă naţională, în vederea răsturnării prin forţă, apelând în acest scop la cei ce erau deja arestaţi la Aiud...

Şe verificau listele rapoartelor agenţilor care îl supravegheau zi şi noapte pe Iuliu Maniu. Pe una din liste era trecută vizita unui preot la Iuliu Maniu şi care la plecare a fost luat de preşedintele P.N.Ţ. şi lăsat undeva pe drum. Nu i se ştia numele, dar îi aveau fotografia. Acesta a fost depistat în persoana preotului greco-catolic, rectorul misiunii de la Paris, care, plecat din 1939, se zbătuse cu greutăţile, cumpărase o casă particulară şi construise o capelă, o cantină pe timpul războiului şi un cămin pentru cei ce studiau teologia. Pe 1 martie venise în ţară să-şi vadă mama şi să insiste pe lângă arhiepiscopie şi autorităţi să dea voie tinerilor să meargă la studii la Paris. Trecând pe la Ministerul Educaţiei şi fiind la Bucureşti, s-a gândit să treacă şi pe la Maniu, care era greco-catolic, iar el fusese coleg cu Corneliu Coposu. Şi gândul şi 1-a pus în aplicare.

Descoperit după fotografie şi fiind din străinătate, Serviciul de Siguranţă s-a gândit, în situaţia care se ivise, că poate descoperi ceva. Şi l-au tot căutat, până i-au dat de urmă în satul Boian, de lângă Sighişoara, la mama lui. A fost arestat după 25 iulie şi adus la Ministerul de Interne şi chinuit în anchete ca să declare ce veşti şi de la cine a adus pentru Maniu şi ce instrucţiuni a primit de la preşedintele P.N.Ţ. pentru cei din străinătate. Părintele George Şurdu picase "ca din cer", străin de cele ce se petreceau în ţară. Injosit, ameninţat, nu au avut ce să scoată de la el. L-au dus la Văcăreşti pe la 5 august şi au mai continuat să-1 piseze cu fel de fel de întrebări şi după şase luni l-au eliberat, dar nu i s-a mai dat drumul la Paris.

Pe 30 iulie 1947, a fost arestat şi Ghiţă Pop, membru marcant al partidului, fost ministru, fost secretat general al P.N.Ţ., fost cap de listă la alegerile din judeţul Someş şi preşedinte de onoare al judeţului Buzău. Arestarea, desigur, avea un motiv politic, dat mai avea şi un dedesubt. Locuia într-un bun apartament pe Splaiul Unirii nr. 5, pe care pusese ochii consilierul Anei Pauker, avocatul Mircea Lepădătescu, ajuns un fel de şef al anchetelor în procesul ce se înscena. Şi la foarte scurt timp, dna Măria Pop (soţia), domiciliată în Splaiul Unirii nr. 5, etaj 5, apartament 28, a fost aruncată în stradă, în locul ei mutându-se familia Mircea Lepădătescu. Şi cum n-au putut să-1 implice în procesul lui Maniu, i-au înscenat un alt proces, cu rezistenţa din Munţii Piatra Craiului, şi i-au dat 10 ani.

Ionel Pop, nepotul lui Iuliu Maniu, împreună cu Pitu Pop, fiul lui, au fost arestaţi în legătură cu nişte afaceri ale feciorului şi, bineînţeles, se spera într-o mână de ajutor, pe care a avut-o puţin mai târziu. Dar acum, nu aveau cum să-1 lege în proces, pentru că înainte de alegerile din 1946 s-a dus la prietenul Petru Groza şi i-a spus că s-a detaşat de P.N.Ţ., refuzând chiar să candideze în fruntea listei de la Turda.

Au mai fost arestaţi dintre fruntaşii: Ion Popescu-Mehedinţi, preotul Anastase Popescu, de la Tulcea, Mihai Răutu, Nicolae T. Popescu-Zorica, Aurel Leucuţia, Nestor Badea, Virgil Solomon, Zaharia Boilă, Vasile Şerdici, Ştefan Mihăescu, Aurel Dobrescu, Gheorghe Zâne, Vasile Melinte, B.I. Georgescu, Ilie Ioan, Georgescu-Tulcea cu fiul, Vasile Georgescu-Bârlad, Gică Şimionescu, dr. Ghiţă Petrescu-Prahova, Ion Danciu-Mehedinţi şi foarte mulţi alţii, şefii tuturor organizaţiilor.

A doua categorie de arestaţia fost aceea a militarilor: generalii Negrei Gabriel, Zorzor Vasile, Gheorghieş Alexandru, Stoica Grigore, Gheorghiu Ermil, Diculescu Achile, col. Stoica Ştefan, lt. col. Demetrescu Constantin, Pancu Gheorghe, Mihăilescu Ticuţă, maior Fetecău Ioan, comandorii Mircea Cioroiu şi Gogu Mocanu şi alte grade inferioare şi chiar subofiţeri.

Al treilea grup important a fost format din funcţionari ai Ministerului de Externe: Victor Rădulescu-Pogoneanu, Camil Demetrescu, Florin Roiu, Emil Oprişan, Emil Lăzărescu, Radu Niculescu-Buzeşti, Dodi Georgescu, Cecilia Rădulescu-Pogoneanu, Florica Şpirescu, Octavian Neamţu, Mihai Rădulescu, Gheorghe Tincu, condamnaţi în lipsă diplomaţi din străinătate: Grigore Niculescu-Buzeşti, Grigore Gafencu, Alexandru Creţzeanu, Constantin Vişoianu.

A patra categorie era formată din condamnaţi în procesul "Sumanele Negre", aduşi de la Aiud pentru a servi ca martori ai acuzării: Şteanţă Dumitru, Paliacu Nicolae, col. Plesnilă Eugen, Kintescu Gheorghe, Fedorciuc Octavian, Tanţu Mihail...

Din organizaţia "Piatra Craiului"-Zărneşti, în curs de constituire: Istrate Alexandru, Mocanu Gheorghe, Novac Victor...

Arestaţi ca ostateci: Măria Mocanu şi Măria Cioroiu, arestate în locul soţilor comandori, pentru ca aceştia să se predea, şi apoi ţinute şase luni ca şantaj, până la terminarea proceselor anexe lotului principal.

De remarcat că, dintre cei de mai sus, foarte mulţi au fost folosiţi ca martori ai acuzării şi apoi condamnaţi separat, în loturi. Aşa au fost folosiţi unii împotriva altora, în toate procesele din timpul regimului comunist.

Listă parţială cu anchetaţi şi anchetatori

ANCHETAŢI	ANCHETATORI
Iuliu Maniu	M.Dulgheru
Ion Mihalache	C-tin.Mihalcea
Nicolae Penescu	M.Lepădăţescu
Ilie Lazăr	Şache Davidescu,
Vasile Serdici	C. Mihalcea
Nicolae Carandino	Dumitru Diaconescu
Ghiţă Pop	Constantin Mihalcea
Anton Ionel-Mureşanu	Petre Petrescu
Corneliu Coposu	Marin Jianu
Colonel Ştefan Stoica	Doru Ileana
Lt. colonel Dumitru Stătescu	Paul Cornişteanu, Roxan
Comandor Mircea Cioroiu	Nicolae Bogdan
Comandor Gheorghe Mocanu	Ilie Stoiculescu
Măria Mocanu	Vasile Alexandru, N.I. Popescu
Victor Radule scu-Pogoneanu	Petre Georgescu
Cecilia Rădulescu-Pogoneanu	A. Bondrescu
Radu Niculescu-Buzeşti	I. Firescu
Emil Oprişan	Ilie Stoiculescu
Florin Roiu	Mircea Lepădătescu
Octavian Neamţu	VI. Mazurii, Petrescu Marian
Maior Ion Fetecău	E. Voiculescu
General Bârzotescu E.	C. Coleş
General Achile Diculescu	Dobre
General Gh. Vasilescu	Rădescu
Cezar Spineanu	Ilie Chiţan
Mihai Popovici	Nicolae Scurtu
Aurel Leucuţia	Dr. Sfetcovici
Nicolae Popescu-Zorica	Dumitrescu Victor
Gheorghe Zâne	Feneşan
Colonel Romulus Aldea	Paul Cornişteanu, D-tru Diaconescu
Ion Bărbuş	Al. Sotir
Ion Manea	Cernea
Cicerone Ioniţoiu	Nicolae Bogdan
Preot Gheorghe Surdu	N. Stănescu
Colonel Chiriţă Atanase	Gheorghe Bulz
Alexandru Istrate	Constantin Turli-Niculescu
Gheorghe Mocanu, serg. major	Carol Deleanu, Teodor Sepeanu
Oscar Tanch	Maxim
Locot. Beniamin Sigărtău	M. Candiani
Locot. Tiberiu Macavei	Nicolae Bogdan
Eugen Ghimicescu	Paul Cornişteanu
Ion Schob	Carol Deleanu
Colonel Ion Oniga	M. Candiani
Doctor Axente Gogonea	Nicolae Scurtu
Plutonier Vasile Lazăr	Teodor Sepeanu
Roza Vasilescu, născută Schob	Grigoraş
Ion Schmical	Carol Deleanu
Plutonier Gheorghe Rohozeanu	Nicolae Bogdan
Sergiu Macarie	Nicolae Scurtu
	Grigoraş
	M. Candiani
	Ciupagea