FIXAREA DATEI ALEGERILOR, ÎNĂSPRIREA TERORII ŞI MODUL DE DESFĂŞURARE A „ALEGERILOR" (2)

SATE OBLIGATE SĂ MEARGĂ LA 10-20 KM

 

Comuna Vârciorova era obligată să meargă la 17 km, în satul Poiana, deşi la 4 km, în comuna Vălişoara, era cea mai apropiată secţie de votare. Satul Var a fost pus să voteze la 13 km, în comuna Buchini. Comuna Daneş pusă la Saschir în judeţul Târnava Mare. Comuna Vorniceşti, comună din Dorohoi, pusă la 16 km în comuna Plopenii Mari. Cefa, reşedinţă de plasă a fost dusă în satul Berechiu, cu 100 de fumuri.

Bratovoeşti, sat din Dolj, pus să voteze la Rojiştea, la 15 km distanţă.

Dar distanţele nu i-au împiedicat decât pe bolnavi să ajungă la vot.

„Aţi văzut cum s-au răscolit din arsenalul întunericului toate mijloacele pentru îngenuncherea voinţei naţionale, pentru batjocorirea alegerilor, pentru săvârşirea furtului şi pentru falsificarea neruşinată a credinţelor noastre..." (Iuliu Maniu).

Preotul Zaharia din comuna Scânteia-Vaslui, după miezul nopţii, înainte de a pleca lumea la votare, îmbrăcat în odăjdii, a mers din casă în casă, punând oamenii să jure pe cruce că vor vota cu „OCHIUL".

În comuna Veneţia-Făgăraş, după terminarea votării, preşedintele secţiei - Mihoc -, nefiind corect în citirea buletinelor, a fost luat de săteni, cu urna în braţe, şi dus în biserică unde a citit şi întocmit procesul verbal. Asistenţii comunişti au fugit şi au alertat autorităţile să intervină. Sătenii, când au auzit, au distrus podurile de pe pârâul Veneţia, ca să nu poată veni echipele de şoc cu maşinile, iar ei să poată număra în linişte şi corectitudine.

Dar între dimineaţa şi noaptea zilei alegerilor, s-au produs pe întreg cuprinsul ţării numai agresiuni, arestări, crime şi falsuri. Să aruncăm o privire pe filmul acestei drame:

- La Buchin, sat pe valea Timişului, unde au fost aduse unele sate de la 13 km, când au ajuns oamenii să voteze, au găsit urnele deja sigilate, iar delegaţii daţi afară. Au pus mână cu mână şi au scos urna afară, i-au rupt sigiliul şi au umplut câmpul cu buletine deja votate, cu ştampila pe „soare". Numai după aceea s-a reluat votarea de la capăt şi a mers bine. Dar procesul verbal s-a inversat la centru.

- La aceeaşi oră, la Marginea, tot în Severin, se petrecea acelaşi lucru. Preşedintele secţiei, grefierul Naghi din Făget, s-a întors cu spatele la asistenţi, a lăsat să-i cadă aproape o mie de buletine în urnă şi a sigilat-o repede. Dar Moş Boian, ţăran la vreo 80 de ani, a sărit, a prins urna în braţe şi târându-i pe asistenţii comunişti după el, a ieşit afară strigând: „ Uitaţi oameni buni cum vrea guvernul să câştige alegerile!" - şi a umplut curtea fabricii de conserve din Marginea cu buletine de vot.
După aceea s-a reluat votarea, care de fapt nici nu începuse. Seara, acelaşi Naghi a numărat cu vocea sugrumată, 1958 de voturi pentru „ochi" şi 76 pentru „soare". Şi a iscălit procesul verbal, dând o copie delegatului, moş Boian. A doua zi s-a comunicat la difuzor rezultatul inversat. Vreo 7-800 de voturi introduse dimineaţa, înainte de începerea votării, au fost adunate şi înmânate lui Emil Ghilezan, preşedintele P.N.Ţ. judeţean, care le-a predat Misiunii americane.

-      La Vâlişoara, dimineaţa, mulţimea a scos urnele afară, a rupt sigiliile şi le-au golit de voturile gata ştampilate. După aceea a început votarea normală.

Dar:

-      La secţia din comuna Sângeru-Prahova, primarul comunist Mişu Banu a adus două urne cu buletine gata votate, le-a pus lacăt şi apoi s-a dat voie să se înceapă votarea. Delegaţii opoziţiei au protestat, au făcut contestaţii şi au fost daţi afară de jandarmi, din ordinul preşedintelui secţiei. La terminare nu s-au mai numărat voturile şi primarul cu procurorul au telefonat rezultatul la judeţ: 98% „Soarele".

-      La secţia din comuna Brezoaiele s-au introdus 500 de voturi gata ştampilate.

La secţia de votare din comuna Vurpăr-Sibiu, la desfacerea urnei, unde delegaţii P.N.Ţ. şi P.N.L. nu fuseseră primiţi, cel care citea vedea ştampila pe „ochi”.

Şi spunea: „Soarele". La sfârşit, preşedintele a evacuat sala ca să facă numărătoarea şi procesul verbal. În acest timp a sunat telefonul de la judeţ şi i s-a comunicat că trebuie să plece cu toate buletinele de vot. A venit o maşină şi l-a dus la Sibiu.

- La secţia de votare din comuna Curte-Severin, când a început numărătoarea, preşedintele secţiei, un judecător, Popescu, a început să citească rezultatul fără să arate buletinul delegaţilor. Oamenii au început să vocifereze, iar el să se văicărească: Oameni buni, aveţi înţelegere că am doi copilaşi pe care trebuie să-i cresc. Am primit dispoziţie să iasă guvernul. Nu am voie să mă prezint decât cu rezultat favorabil lui". La protestele bărbaţilor de încredere a mai început să arate din când în când câte un buletin. Oamenii continuau să vocifereze. Când au ajuns la jumătate, a început să le arate buletinele. La numărătoare a constatat peste 500 de voturi pentru „ochi" şi numai 400 pentru „soare". Celelalte partide aveau circa 100. Când a fost să semneze procesul verbal s-a făcut că iese până afară şi a fugit cu maşina tovarăşului Popescu, judecător din Oltenia.

-      La secţia de votare din incinta fabricii Tomeşti, ultima aşezare pe valea râului Bega, în munte, preşedintele secţiei a numărat voturile până la 100 şi văzând că „Soarele" nu are decât cinci voturi, a ieşit până afară, a trimis un jandarm să-i ia paltonul şi servieta şi a fugit şi el cu maşina la Lugoj.

-      La Negreşti-Oaş, la deschiderea urnei s-a constatat că „Soarele" avea numai 20% voturi, şi acestea fiind introduse în urnă în timpul pauzei de masă când delegaţii opoziţiei au fost evacuaţi din sală. Preşedintele a refuzat să semneze procesul verbal fiind luat de jandarmi cu autobuzul, ca să-l semneze la Satu Mare, iar buletinele le-a lăsat în secţia de vot. De la Satu Mare s-a telefonat să ardă buletinele şi jandarmii au intrat noaptea pe geam, le-au luat şi le-au ars. Avocatul Vasile Ţântaş a salvat de la moarte pe preşedintele secţiei de votare şi pe primarul Augustin Sarea din Negreşti.
Pe 15 august 1952 avocatul V. Ţântaş care fusese scos din barou a fost arestat la Ghencea şi Văcăreşti ca fiind manist.

-      În Orăştie au fost trei secţii de votare:

1.           La secţia de la Primărie, avocatul Secarea (delegatul P.N.Ţ.) a fost maltratat şi dat afară, iar procesul-verbal l-au întocmit cum au voit.

2.     La secţia de vot de la Liceul de fete, după terminarea votării au intrat cinci persoane ce simulau că sunt beţi. A intervenit armata începând să tragă focuri de armă evacuând astfel sala de delegaţi. După aceea, singuri, au întocmit procesul-verbal iscălit de preşedinte şi câţiva jandarmi.

 

-      În judeţul Năsăud, preşedintele Tribunalului, Sabie, fiind ameninţat că va fi epurat, a acceptat să refacă procesele-verbale.

-      La secţia Les (15 km de Oradea) preşedintele Paul Negrean, după ce a fost dat afară din P.C.R., spunea că a modificat procesul-verbal fiindcă „Soarele" a avut un singur vot.

-      La Ministerul de Construcţii din Bucureşti (unde Gh. Gheorghiu-Dej era ministru), a fost o secţie de votare, iar paza era făcută de comunişti îmbrăcaţi în jandarmi, care au votat şi ei de câte trei ori, dimineaţa, la prânz şi seara. La numărătoare, marea majoritate a voturilor a fost dată „Ochiului". S-a simulat o ceartă că nu a fost corectă numărătoarea şi s-au evacuat delegaţii partidelor de opoziţie. Au fost aduse alte urne şi nu s-a mai făcut numărătoarea urnelor, dar s-a întocmit proces-verbal, semnat de jandarmi, ca bărbaţi de încredere.

-      La secţia Dienci (Vultureşti), judeţul Olt, alegerile s-au desfăşurat corect, s-a a făcut procesul-verbal cu 1700 de voturi pentru P.N.Ţ. şi P.N.L., iar BPD cu 13 voturi. Când s-a ajuns la oficiul poştal de la Câmpul Mare, ca să se comunice rezul­tatul la Slatina, s-a transmis rezultatul inversat, s-a ars procesul verbal şi s-a făcut un altul, cu menţiunea că delegaţii refuză să iscălească.

-      La secţia Izvoarele-Dâmboviţa, când oamenii au văzut falsurile produse au luat urna, au dezarmat paza militară, au ars voturile - şi de pe dealuri a început să se tragă până şi cu brandurile. Printre cei ce au condus acţiunea împotriva falsificării s-a numărat studentul Traian-Geagu Marinescu. Arestat după vreo patru ani, a fost chinuit de căpitanul Cârnu de la securitatea din Piteşti şi împuşcat fără a fi judecat

-      La secţia din satul Bradu, unde a fost adus satul Avrig să voteze, partidele de opoziţie au obţinut 90 % iar notarul comunist Ţârmonea a inversat rezultatul. Mulţimea a tăbărât asupra lui. S-a dat alarma şi au venit de la Sibiu 3 camioane cu soldaţi, care au deschis focul asupra populaţiei rănind pe mai mulţi.

-      În comuna Pădureni-Vrancea se ţineau alegeri. Circa 30 de comunişti de la Fabrica „Chimica" din Mărăşeşti, înarmaţi, au venit şi i-au bătut pe săteni, spărgându-le capetele şi schilodindu-i. Lumea a fost împiedicată să intre la vot. Ei între ei au făcut procesul-verbal, cu 87% pentru B.P.D.

-      La Puieştii de Jos, judeţul Râmnicu-Sârat, văzând că au introdus buletine de vot false în urnă, lumea a intrat în secţie, au luat urna şi preşedintele a scăpat doar cu câţiva pumni, fugind urmat de paza înarmată.

-      La secţia de votare din comuna Dăneţi-Dolj, fiind prinşi cu voturile introdu­se în urnă, sătenii au intrat în secţie, au distrus urna şi i-au bătut pe delegaţii comunişti, în timp ce paza a dispărut.

-      În comuna Jariştea (lângă Odobeşti), judeţul Vrancea, după ce au introdus voturi false, preşedintele secţiei nu a dat voie să participe la despuierea scrutinului membrilor partidelor de opoziţie. Sătenii au înconjurat localul, au pătruns înăuntru, preşedintele a fugit şi ei au distrus urna.

-      La Poiana de Jos, judeţul Dâmboviţa, prinşi cu furtul, sătenii au ocupat secţia. Jandarmii au tras şi au fost împuşcaţi ţăranul Matei Alexandru şi fiul acestuia.

-      La secţia Broşteni (pe valea Motrului) în judeţul Mehedinţi, magistratul Gheorghe Sav, după ce a terminat votarea, i-a dat afară pe delegaţii opoziţiei şi a evacuat curtea, i-a luat pe avocatul Nae Constantinescu şi pe judecătorul Gheorghe Bărbulescu (care refuzaseră să accepte ca partidul comunist să câştige alegerile) din curte şi i-a bruscat, ducându-i într-o sală, iar pe învăţătorul Ghiţă (delegat al P.N.Ţ.) l-au dus jandarmii cu căruţa. Acolo a sosit profesorul P. Severin (preşedinte la secţia Slivileşti-Mehedinţi), plin de sânge pe faţă, cum se bătuse să fure urna şi împreună cu Gheorghe Sav au ars voturile şi apoi au întocmit procesele verbale cu rezultatele pe care le-au socotit ei, fără nici o numărătoare.

-      În comuna Schitu, judeţul Giurgiu, votarea s-a desfăşurat normal, la numărătoare „Soarele" a obţinut 460 de voturi iar „Ochiul" 640 de voturi, s-a făcut proces-verbal şi de la primărie s-a comunicat la Giurgiu rezultatul inversat.

-      La Caracal, din urnă au ieşit mai mulţi votanţi decât numărul celor înscrişi pe listă si astfel a câştigat „Soarele".

-      În satul Cordeşti (comuna Hurezeni) pe valea Amaradiei, judeţul Vâlcea, sătenii au voit să ia cu asalt secţia de votare pentru că foarte mulţi nu erau trecuţi pe liste şi veniseră de la peste 10 km Pentru a preîntâmpina scandalul li s-a promis că vor vota toţi. După miezul nopţii se obţinuseră 80-90 de voturi pentru „soare", 180 pentru P.N.L. şi circa 300 pentru „Ochiul" lui Maniu. Procesul-verbal a fost însă falsificat.

-      La Hălmagiu-Arad, urna a fost umplută de la început cu voturi cu „Soarele". Preşedintele n-a voit să o desfacă. Pe la 10 dimineaţa, sătenii au luat cu asalt secţia de votare, au scos urna afară şi au golit-o. A reînceput votarea. A ieşit „Ochiul", dar procesul-verbal a fost falsificat. Avocatul Viorel Muscanu şi învăţătorul Mircea Catană au fost condamnaţi pentru „instigare", primul fiind şi candidat din partea P.N.Ţ.

-      În comuna Cocu-Argeş, sătenii bine organizaţi au păzit urna şi secţia de votare, având în frunte învăţătorii, preoţii şi chiar pe Marin Doncea, fratele lui Constantin Doncea, care candida pe lista comunistă de la Argeş şi care telefonic spusese jandarmilor ca primul glonţ să-l tragă în capul fratelui său. Seara când s-a terminat votarea, învăţătorul Dumitru Nedelescu, pe post de preşedinte al secţiei, a comunicat că are dispoziţie să ducă urna la Piteşti unde va fi deschisă. Sătenii au luat şcoala cu asalt, au spart geamurile şi au intrat în clasa de votare, obligându-l pe Nedelescu să numere în faţa lor, în timp ce de pe dealuri ţăranii trăgeau cu armament. S-a întocmit procesul-verbal, în care au fost înscrise voturile: trei-patru ale „soarelui", restul pentru Maniu. La Piteşti rezultatul a fost inversat. După o săptămână, preoţii şi învăţătorii care au votat acolo au fost arestaţi şi ţinuţi şase luni prin Piteşti şi Craiova.

-      În comuna Pristol, judeţul Mehedinţi, votarea a decurs normal, dar prevăzând rezultatul nefavorabil guvernului, preşedintele secţiei a pus să se ceară telefonic intervenţia armatei, ca să împrăştie mulţimea care voia procesul-verbal. Au sosit ostaşii din divizia de politruci „Tudor Vladimirescu", au lovit în stânga şi în dreapta smulgând dintre săteni doi tineri: Constantin Vărzan şi Vasile Brutaru. Au plecat cu ei şi în pădurea de la Simian au fost împuşcaţi din ordinul şefului siguranţei, Minut. După aceea cadavrele au fost duse în cimitirul oraşului Turnu-Severin, au săpat o groapă şi i-au aruncat unul peste altul, în noaptea de 19 spre 20. După o săptămână aşa i-au găsit părinţii, îmbrăţişaţi.

-      În curtea secţiei de votare de la Uzina din Târgovişte, în rândul celor ce îşi aşteptau rândul la vot era şi colonelul de cavalerie în rezervă Marin Stănescu. A venit la el criminalul Dorobanţii, l-a provocat şi a înfipt cuţitul în el, omorându-l pe loc.

La secţia de votare din Sala Mare a Primăriei din Târgovişte era altă secţie de votare, unde preşedintele, magistrat de profesie, nu se sfiia ca din când în când să introducă în urne buletine gata votate, pe care le scotea din buzunar.

-            Centrul de votare din comuna Gighera din judeţul Dolj era un puternic bastion liberal, de al lui Dinu Brătianu, unde participa Dinei Iliescu, avocat din Craiova şi candidat pe listele electorale. Preşedintele secţiei era inginerul agronom Florin Decu. După deschiderea urnei, s-a înregistrat următorul rezultat înscris în procesul-verbal: P-N.L. - 2405 de voturi, P.N.Ţ. - 459 de voturi, B.P.D. (guvernul) - 6 voturi şi anulate 40 de voturi. Unul dintre candidaţii de pe listă a propus preşedintelui ca voturile anulate să fie adăugate guvernului, voturi care probabil sunt din partea unor necunoscători, care l-au căutat pe liste şi nu l-au găsit. A doua zi procesul-verbal a ajuns în mâna lui Gheorghe Petrescu, preşedintele Comisiei Centrale Judeţene (cumnatul lui Ceauşescu). Acesta l-a chemat pe inginerul Florin Decu şi i-a cerut să modifice rezultatul. Acesta a refuzat şi a fost mutat cu serviciul la Putna. Conştiinţa i-a rămas nealterată de microbul comunist.

-      La secţia de votare din comuna Pietroşani (de pe valea râului Doamnei) judeţul Muscel, ţăranii, când să înceapă votarea au găsit urna plină cu voturi. Au scos-o afară şi au deşertat-o. În scandalul care s-a iscat, armata a tras în mulţime si ţăranul Bratu Ion a fost împuşcat.

-      Magistratul Gheorghe Mătase, de la Oradea, a fost trimis să prezideze secţia de votare din comuna Tileaga din judeţul Bihor. La sugestiile autorităţilor locale le-a răspuns că ştie ce are de făcut în calitate de magistrat. Nu a admis nici un fel de neregulă şi după ce a dat procesul-verbal şi membrilor opoziţiei, a plecat la Oradea unde a predat procesul-verbal lui Paul Andrei (alias Polak), fost acuzator public la Tribunalul poporului de la Cluj. Acesta i-a cerut să modifice rezultatul, dar magistratul a refuzat Polak a vorbit cu Lucreţiu Pătrăşcanu şi l-a trimis să se prezinte imediat la Bucureşti Magistratul Gheorghe Mătase şi-a dat demisia pe loc, dar n-a modificat procesul-verbal.

Pe lângă cazurile menţionate până acum, a mai fost împuşcat Peana Gheorghe, un tânăr din Giurgiu, omorât pe 20 noiembrie.

În luna noiembrie, în timpul campaniei electorale, au mai fost omorâţi:

-      Buiuc din Timişoara, împuşcat.

-      Codrea Ion, plutonier, împuşcat de secretarul P.C.R. la Abrud.

-      Crişan Petru, ţăran din Mălădia-Aleşd, împuşcat.

-      Dragalina Iedu, din comuna Denta-Timiş, împuşcat.

-      Golgoţiu Ion, din Baia Mare, omorât de bandele conduse de Ungar Iosif, din CC.

-      Pop C. Ioan, omorât la Sibiu.

-      Preduţ Vasile, din Ploieşti.

-      Stănescu Petre, învăţător din Puieşti-Buzău, şi alţii.

Printre cei care au exercitat teroarea, folosind crima ca mijloc de intimidare, se numără:

-      Popescu Gheorghe-Gogu, învăţător din Târgovişte, prefect de Dâmboviţa, un adevărat măcelar, care a folosit echipele de şoc şi în judeţele vecine. Drept răsplată a fost înălţat la gradul de colonel de securitate şi trimis ambasador.

-      Filip Nicolae, chelner la Vâlcea, şeful siguranţei, apoi şeful securităţii, ajuns general în MAI.

-      Bădica Ilie, zugrav de la Dolj, omul N.K.V.D.-ului, şef al siguranţei, a torturat Oltenia şi a ajuns general de securitate în MAI.

-      Cumpănaşu I., preot răspopit, prefect de Dolj, a participat la numeroase atacuri teroriste, a falsificat alegerile şi a ajuns general de securitate.

-      Briceag Nicolae, şeful siguranţei din Dej, apoi al securităţii, un criminal odios, a ajuns numai la gradul de colonel.

-      Doicaru Nicolae, un torţionar şi criminal, şeful securităţii Constanţa, a ajuns la gradul de general de securitate.

-      Dusa Victor, prefect de Constanţa, din acelaşi aluat cu Doicaru, a terorizat Dobrogea întreagă, fiind vinovat de nenumărate crime.

-      Ungar Iosif, conducător de bande de şoc de la Satu Mare, a terorizat nordul Ardealului şi a ajuns membru în CC. al P.C.R.

- Mihuţ, şeful siguranţei de la Turnu-Severin şi apoi al securităţii, are la activul lui nenumărate crime, la unele participând personal.

- Albon August, ceaprazar din Turda, şeful siguranţei, cu mai multe crime la activ, a ajuns colonel de securitate, şeful lucrărilor de la canal şi apoi condamnat ca fost agent al forţei siguranţei, turnându-şi tovarăşii.

- Dorobanţu, fost sondor, criminal înnăscut, şeful unei echipe de şoc care a terorizat şi omorât oameni în judeţele Dâmboviţa, Argeş, Muscel şi poate altele. A ajuns colonel, comandantul închisorii Aiud, unde a fost un zbir.

- Crăciun Gheorghe, muncitor din Vupăr-Sibiu, şeful siguranţei la Cluj, a terorizat, fiind vinovat de schingiuiri, crime. A ajuns la gradul de colonel de securi­tate şi comandant la închisoarea Aiud.

-      Ruckenstein Israil, şef de siguranţă, a terorizat judeţele din nordul Moldovei si a ajuns colonel de securitate.

-      Zoltân Kling, şeful siguranţei la Caransebeş, o fiară neîmblânzită, cu multe crime la activ, şeful securităţii la Lugoj, n-a avansat decât până la maior, pentru că a murit nebun, nefiind tratat la timp.

O privire asupra zilei de 19 noiembrie în Bucureşti:

Fanfare şi tarafuri distrau mulţimea prin pieţe ca să voteze în voie bună şi să mai vadă şi corespondenţii străini ce însemnă alegeri libere în democraţia populară, în curs de instaurare.

Dar când au ajuns la secţii s-au găsit urnele sigilate, refuzându-se verificarea lor la centrele de votare: 6, 16, 26, 41, 56, 30, 56, 53, 58, 70, 73, 75, 107, 109 125, 124 173, 174, 176,..., şi poate şi la altele.

În schimb la secţia nr. 47 urna era de la început deja plină, gata de numărătoare, şi trebuia începută o alta pregătită.

S-a refuzat primirea delegaţilor opoziţiei la următoarele secţii: 8, 9, 17, 20, 33, 13,27, 30, 36, 37, 40,41, 61,71, 72,74,76, 79, 80, 87,91,93, 94, 96, 115,118, 145, 147, 148, 168, 150 159, 189, 190, 214, 223, 197, 218....

Le secţiile 21 şi 32 delegaţii au fost bătuţi şi daţi afară când s-au prezentat, trebuind să se ducă să se panseze... Au mai fost bătuţi la secţiile 103, 104, şi 105.

Alţi delegaţi ai opoziţiei au fost arestaţi la secţiile: 29,54,69,96,128,140,31,137.

Ca să nu se mai facă greutăţi la numărătoare, la secţiile 21 şi 26 s-au distribuit buletine de vot fără listele partidelor de opoziţie.

La circa 3-4.000 de persoane nu li s-au dat certificate de alegător şi acestea s-au adunat în faţa secţiilor de votare.

Prin faţa secţiei 103 a trecut un camion cu muncitori, din care s-a tras în mulţime, ca să se împrăştie. Au fost grav răniţi o fată şi doi băieţi.

La secţia 137 (primarul Ştefănescu) şi la secţia 218 alegătorii au fost obligaţi să voteze pe faţă pentru a fi intimidaţi.

Echipele de şoc cutreierau Capitala pentru a-i înspăimânta pe cetăţeni. La clubul .Ţ. din Colentina au intrat şi au ridicat 15-20 de membri P.N.Ţ., pe care i-au bătut.

La secţia de votare din Cotroceni, unde votau militarii din divizia „Tudor Vladimirescu", s-au constatat următoarele rezultate: „Ochiul"-493 de voturi, pe când B.P.D. nu a luat decât 157 de voturi.

Din datele adunate la sediul P.N.Ţ. s-a constatat că, în Bucureşti, Iuliu Maniu obţinut 80% din voturi.

În faţa situaţiei dezastruoase ce se comunica din provincie, Lucreţiu Pătrăşcanu ministrul Justiţiei, a dat dispoziţii comisiilor judeţene ca acei preşedinţi de secţii de votare care nu întocmiseră procesele-verbale după cum au primit dispoziţie să se prezinte imediat la Bucureşti.

Tot aşa de îngrijorat era şi Petru Groza, care s-a dus în noapte la Ambasada Sovietică să ceară sfat. Ambasadorul Kavtaradze i-a dat soluţia pe loc: inversarea rezultatelor. Şi totuşi a durat câteva zile până s-a comunicat rezultatul pe ţară.

În acest timp, fanfarele şi tarafurile cântau de mama focului prin pieţe, conform dispoziţiei primite şi în acelaşi timp pentru a-şi primi banii promişi.

Iuliu Maniu şi-a petrecut toată ziua într-o locuinţă de pe str. Cristian Teii nr. 10, şi după miezul nopţii a sunat un telefon care a anunţat gazda că o echipă de şoc vine să-i devasteze casa. Şi-a luat pelerina şi a plecat spre ieşire, dar a fost oprit de avocatul Iosif Toma Popescu, care ţinea locul secretarului particular. întrebat ce vrea să facă, a răspuns: „Apoi dragă vreau să plec să nu aibă neplăceri aceşti oameni din cauza mea că mă găzduiesc".

A fost oprit şi s-au luat unele măsuri de apărare. S-au tras obloanele metalice la ferestre, au închis porţile metalice şi le-au baricadat şi au rămas în aşteptare. Pe la ora unu noaptea au sosit trei maşini cu derbedei, care urlau, au dat cu pietre, au rupt un burlan şi au făcut unele stricăciuni pereţilor exteriori şi după o oră cu plecat. A fost anunţată poliţia, dar a spus că nu are timp să intervină.

 

Maniu nu a mai dormit până la ziuă

 

Se primeau din provincie rezultate îmbucurătoare, dar veneau şi veşti despre tragedii petrecute. La Sălaj se obţinuseră rezultate foarte bune. Pe la ora trei noaptea a comunicat Ghiţă Pop de la Someş că după estimările făcute, P.N.Ţ. ar fi obţinut 84%.

Până în zori, s-au purtat unele discuţii între preşedinte şi Iosif Toma Popescu. Unele idei merită să fie subliniate:

„După toate semnele, aliaţii nu sunt dispuşi să dea dovezi de lealitate, nici faţă de noi, prietenii lor la vremuri grele, nici faţă de propriile lor principii proclamate în timpul războiului'.

Întrebat dacă în această situaţie, nu prea încurajatoare, poate întrevede cândva sfârşitul, Maniu a răspuns:

„Eu nu am fixat niciodată termene, dar nici nu pot să spun la toată lumea cât de întunecat este viitorul. Sunt indicaţii după care comuniştii vor falsifica fără ruşine rezultatul alegerilor în pofida dovezilor noastre.

Aliaţii vor juca încă o dată teatrul Poloniei, regizat de comun acord cu ruşii. Viclenia lor nune poate împiedica să continuăm lupta pentru ţara noastră. In definitiv, peste planurile şi uneltirile conducătorilor de state, soarta oamenilor şi a ţărilor este hotărâtă tot de Dumnezeu".

Nici nu s-a comunicat rezultatul real sau falsificat, şi Direcţia Generală a Poliţiei de Siguranţă a dat ordinul nr.39.523 S, din 20 noiembrie 1946.

„Prefecturii Poliţiei Capitalei:

1.            Luaţi măsuri să se urmărească şi să se aresteze toate elementele care, în ziua alegerilor, s-au dedat la dezordini, devastări, acte de agresiune, sabotaj, crime, etc. Fac excepţie acei care prin alegeri au primit mandat de deputat.

2.     Urmărirea şi arestarea va începe cu funcţionarii de stat care s-au făcut vinovaţi şi anume: primari, notari, preoţi, învăţători, personalul armatei din cadrul disponibil, etc.

3.     Tuturor celor arestaţi li se vor încheia acte legale şi, împreună cu cei arestaţi anterior, cărora li s-a stabilit vinovăţia, vor fi înaintaţi instanţelor judiciare competente.

4.     Se atrage atenţia ca, pentru ofiţerii din cadrul disponibil vinovaţi, să se înde­plinească formele procedurale legale.

5.   Raportaţi zilnic la ora 19, cifrat, numele, localitatea şi vinovăţia celor arestaţi.
General C. Popescu"

 

ĂŞTIA AU FURAT ŢARA

 

Aceasta a fost părerea omului de rând a doua zi după farsa alegerilor.

În timp ce ziarul „Liberalul" în dimineaţa zilei de miercuri scria: „Pentru prima dată în ţara noastră, toate resursele şi întreg aparatul de stat s-au aflat în slujba propagandei electorale a Partidului Comunist", ziarul „Scânteia", sfidând ca întot­deauna realităţile, menţiona fără jenă „pentru prima dată în istoria sa, poporul român a votat liber". SĂRACUL POPOR...

Pentru a doua oară în cursul zilei de miercuri, partidele de opoziţie prin Nicolae Penescu (P.N.Ţ.), Constantin-Bebe Brătianu (P.N.L.) şi Constantin-Titel Petrescu (P.S.D.I.), protestau împotriva neregulilor strigătoare la cer, prezentând de fiecare dată dovezi. În cea de a doua notă se aminteşte de împiedicarea candidaţilor, delegaţilor şi asistenţilor opoziţiei de a participa la controlul operaţiunilor de votare, se subliniază asasinatele săvârşite la circa 103 şi 134, se aminteşte de neeliberarea certificatelor de alegători, în timp ce echipe organizate de guvern votau fără nici un fel de certificat de alegător sau cel puţin buletin de populaţie. Memoriul protest era însoţit de probele cazurilor indicate şi făcea răspunzătoare organele respective de ilegalitatea operaţiunilor electorale.

 

O revoltă ţărănească

 

A doua zi, miercuri 20 noiembrie, ţăranii de pe valea Chiuieşţilor (pârâu ce se varsă în Someş, la nord de Dej), aflând de la radio că una au votat şi alta a ieşit din urnă, au pornit cu mic, cu mare înarmaţi cu furci şi coase, ca strămoşii lor de la Bobâlna, cu cinci veacuri înainte, să-şi ceară dreptate în oraş.

Revolta s-a pornit din satul Olimeşti, unde s-au descoperit buletine de vot falsi­ficate. S-a pornit spre Măgoaja iar studentul Rusu Gavrilă cu învăţătorul Boldur Nicolae au trimis să se tragă clopotele ca să fie anunţaţi şi cei din satele Boiereşti-Someş şi Strâmbii. Spre o mie de ţărani s-au adunat până la Chiuieşti, unde s-au tras clopotele, la biserica ortodoxă de către Boto Gavril, iar la biserica greco-catolică de Stamate Gavril.

Între timp, şeful postului de jandarmi Rohozneanu Gheorghe cu jandarmii ce îi avea la îndemână, a încercat a-i opri din drumul lor pe ţărani. A lăsat la legiune pe sergentul major Mocanii Gheorghe să telefoneze căpitanului Vasilescu Ion, şeful legiunii Dej, şi să ceară ajutoare, fiindcă sunt mulţi cei coborâţi din sate. Căpitanul a trimis imediat întăriri, sub conducerea locotenentului E.C.P. Sigărtău care spre ora 17 au ajuns în faţa mulţimii. Neputând face faţă, s-au retras şi au barat podul de la Căşeiu.

De la Rugăşeşti, unde numărul crescuse simţitor, puhoiul s-a revărsat spre Căşeiu s-a împărţit şi i-a prins la mijloc pe jandarmi, trecând prin apă. La rugămintea jandarmilor de a li se da voie să plece cu maşina spre Dej, ţăranii înţelegători au acceptat.

Lor li s-au alăturat şi ţăranii veniţi dinspre Câţcău şi Săliştea, întâlnindu-se la Căşeiu. În dimineaţa de 21 noiembrie, erau rupte firele telefonice şi scoşi stâlpii de telegraf, aşa că legăturile cu satele erau întrerupte.

Şi au pornit spre Dej, unde generalul Victor Drăgănescu, comandantul garnizoanei Dej, i-a oprit la podul peste Someş. A acceptat să discute cu câţiva dintre ei, pe care i-a dus la prefectură. între timp, un activist comunist a încercat să îi provoace pe ţărani, care au ripostat atacându-l cu toporul. Nu se ştie dacă a scăpat.

Delegaţii s-au întors, dar ţăranii nu au fost mulţumiţi cu răspunsul că „o să se analizeze situaţia" şi au să primească răspunsul acasă şi că nimeni nu va avea de suferit.

Generalul Drăgănescu a dat telefon la Cluj, unde l-a găsit pe Ghiţă Pop, l-au rugat să meargă la Dej să-i potolească pe ţărani, promiţându-i că îi va trimite o maşină să-l ia. Dar nu a făcut-o.

Ghiţă Pop locuia la Cluj, la preotul greco-catolic Man Dumitru, unde a primit delegaţii din judeţul Someş care i-au prezentat situaţia neregulilor din timpul alegerilor.

În ziua de 27 noiembrie, pe când era în gara Cluj, pentru a pleca la Bucureşti, Ghiţă Pop a fost arestat şi i s-au confiscat toate actele ce le avea asupra lui, printre care se găseau declaraţii ale oamenilor de la secţiile de votare, buletine de vot, unele scoase din foc, acte destinate a fi prezentate Camerei Deputaţilor, care urma să valideze alegerile. Cu tot protestul făcut, a stat arestat două săptămâni. Pe 11 decembrie, se adresa din închisoare chestorului de la Cluj cerând să fie pus în libertate, deoarece este bolnav de inimă, de ficat, intestine, arterioscleroză şi hipertensiune arterială, pentru a se îngriji la Bucureşti.

Revolta de la Dej a fost potolită prin forţă armată şi s-au făcut arestări. Printre cei reţinuţi se aflau preoteasa preotului Iorgu şi învăţătorul Vesa Ion din comuna Căşeiu. A fost pus sub urmărire studentul Rusu Gavrilă, pe care nu au reuşit să-l prindă şi s-a predat el în 1965, după graţierea deţinuţilor politici, fiind condamnat în lipsă la 25 de ani de muncă silnică.

O parte din buletinele de vot false au fost adunate, coapte într-o pâine mare ardelenească şi aduse la Misiunea americană, ca dovadă a falsificării din satele unde ţăranii s-au revoltat.