FIXAREA DATEI ALEGERILOR, ÎNĂSPRIREA TERORII ŞI MODUL DE
DESFĂŞURARE A „ALEGERILOR" (2)
SATE OBLIGATE SĂ
MEARGĂ LA 10-20 KM
Comuna Vârciorova era obligată să
meargă la 17 km, în satul Poiana, deşi la 4 km, în comuna
Vălişoara, era cea mai apropiată secţie de votare. Satul Var a fost pus să
voteze la 13 km, în comuna Buchini. Comuna Daneş pusă la Saschir în judeţul
Târnava Mare. Comuna Vorniceşti, comună din
Dorohoi, pusă la 16 km în comuna Plopenii Mari. Cefa, reşedinţă de plasă
a fost dusă în satul Berechiu, cu 100 de fumuri.
Bratovoeşti, sat din Dolj, pus să voteze la Rojiştea, la
15 km distanţă.
Dar distanţele nu i-au împiedicat decât pe bolnavi să
ajungă la vot.
„Aţi văzut cum s-au
răscolit din arsenalul întunericului toate mijloacele pentru îngenuncherea
voinţei naţionale, pentru batjocorirea alegerilor, pentru săvârşirea furtului şi
pentru falsificarea neruşinată a credinţelor noastre..." (Iuliu Maniu).
Preotul Zaharia din comuna Scânteia-Vaslui, după miezul
nopţii, înainte de a pleca lumea la votare,
îmbrăcat în odăjdii, a mers din casă în casă, punând oamenii să jure pe cruce că vor vota cu „OCHIUL".
În comuna Veneţia-Făgăraş, după
terminarea votării, preşedintele secţiei - Mihoc -, nefiind corect în citirea buletinelor, a fost luat de săteni, cu urna în
braţe, şi dus în biserică unde a citit şi întocmit procesul verbal.
Asistenţii comunişti au fugit şi au alertat
autorităţile să intervină. Sătenii, când au auzit, au distrus podurile de pe
pârâul Veneţia, ca să nu poată veni
echipele de şoc cu maşinile, iar ei să poată număra în linişte şi
corectitudine.
Dar între dimineaţa şi noaptea
zilei alegerilor, s-au produs pe întreg cuprinsul ţării numai agresiuni, arestări, crime şi falsuri. Să aruncăm o privire pe
filmul acestei drame:
- La Buchin, sat
pe valea Timişului, unde au fost aduse unele sate de la 13 km, când au ajuns oamenii să voteze, au găsit urnele deja sigilate, iar
delegaţii daţi afară. Au pus mână cu mână şi au scos urna afară, i-au rupt
sigiliul şi au umplut câmpul cu buletine deja votate, cu ştampila pe
„soare". Numai după aceea s-a reluat votarea de la capăt şi a mers
bine. Dar procesul verbal s-a inversat la centru.
- La aceeaşi oră,
la Marginea, tot în Severin, se petrecea acelaşi lucru. Preşedintele
secţiei, grefierul Naghi din Făget, s-a întors cu spatele la asistenţi, a lăsat să-i cadă aproape o mie de buletine în urnă şi a sigilat-o repede.
Dar Moş Boian, ţăran la vreo 80 de ani, a sărit, a prins urna în braţe şi
târându-i pe asistenţii comunişti după el, a ieşit afară
strigând: „ Uitaţi oameni buni cum vrea guvernul să câştige alegerile!" - şi a umplut curtea
fabricii de conserve din Marginea cu buletine de vot.
După aceea s-a reluat votarea, care de fapt nici nu începuse. Seara,
acelaşi Naghi a numărat cu vocea sugrumată,
1958 de voturi pentru „ochi" şi 76 pentru „soare". Şi a iscălit procesul verbal, dând o copie
delegatului, moş Boian. A doua zi s-a comunicat la difuzor rezultatul
inversat. Vreo 7-800 de voturi introduse dimineaţa, înainte de începerea votării, au fost adunate şi înmânate lui
Emil Ghilezan, preşedintele P.N.Ţ. judeţean, care le-a predat Misiunii
americane.
- La Vâlişoara, dimineaţa, mulţimea a scos urnele afară, a rupt sigiliile şi
le-au golit de voturile gata ştampilate. După aceea a început votarea normală.
Dar:
- La secţia din comuna Sângeru-Prahova, primarul comunist Mişu Banu a adus două urne cu buletine gata votate, le-a pus lacăt şi apoi s-a dat voie să
se înceapă votarea. Delegaţii opoziţiei au protestat, au făcut contestaţii şi au fost
daţi afară de jandarmi, din ordinul
preşedintelui secţiei. La terminare nu s-au mai numărat voturile şi
primarul cu procurorul au telefonat rezultatul la judeţ: 98% „Soarele".
- La secţia din comuna Brezoaiele s-au introdus 500 de voturi gata
ştampilate.
La secţia de votare din comuna
Vurpăr-Sibiu, la desfacerea urnei, unde delegaţii P.N.Ţ.
şi P.N.L. nu fuseseră primiţi, cel care citea vedea ştampila pe „ochi”.
Şi spunea: „Soarele". La sfârşit, preşedintele a
evacuat sala ca să facă numărătoarea şi
procesul verbal. În acest timp a sunat telefonul de la judeţ şi i s-a comunicat
că trebuie să plece cu toate buletinele de vot. A venit o maşină şi l-a
dus la Sibiu.
- La secţia de votare
din comuna Curte-Severin, când a început numărătoarea, preşedintele secţiei, un judecător, Popescu, a
început să citească rezultatul fără să arate
buletinul delegaţilor. Oamenii au început să vocifereze, iar el să se
văicărească: Oameni buni, aveţi
înţelegere că am doi copilaşi pe care trebuie să-i cresc. Am primit dispoziţie să iasă guvernul. Nu am voie să mă
prezint decât cu rezultat favorabil lui". La protestele
bărbaţilor de încredere a mai început să arate din când în când câte un
buletin. Oamenii continuau să
vocifereze. Când au ajuns la jumătate, a început să le arate buletinele. La numărătoare a constatat peste 500 de voturi
pentru „ochi" şi numai 400 pentru „soare". Celelalte partide aveau circa 100. Când a fost să
semneze procesul verbal s-a făcut că iese până afară şi a fugit cu maşina tovarăşului Popescu, judecător din
Oltenia.
- La secţia de votare din incinta fabricii Tomeşti, ultima aşezare pe valea
râului Bega, în munte, preşedintele secţiei a numărat
voturile până la 100 şi văzând că „Soarele" nu are decât cinci voturi, a
ieşit până afară, a trimis un jandarm să-i ia paltonul şi servieta şi a fugit şi el cu maşina la Lugoj.
- La Negreşti-Oaş, la deschiderea urnei s-a constatat că „Soarele" avea
numai 20% voturi, şi acestea fiind introduse în urnă în
timpul pauzei de masă când delegaţii opoziţiei au fost
evacuaţi din sală. Preşedintele a refuzat să semneze procesul verbal fiind luat de jandarmi cu autobuzul, ca să-l semneze la Satu Mare, iar
buletinele le-a lăsat în secţia de vot. De la Satu
Mare s-a telefonat să ardă buletinele şi jandarmii au intrat noaptea pe geam, le-au luat şi le-au ars. Avocatul Vasile Ţântaş a
salvat de la moarte pe preşedintele secţiei de
votare şi pe primarul Augustin Sarea din Negreşti.
Pe 15 august 1952 avocatul V. Ţântaş care fusese scos din
barou a fost arestat la Ghencea şi Văcăreşti ca
fiind manist.
- În Orăştie au
fost trei secţii de votare:
1.
La secţia de la Primărie, avocatul
Secarea (delegatul P.N.Ţ.) a fost maltratat şi dat afară, iar procesul-verbal
l-au întocmit cum au voit.
2. La secţia de
vot de la Liceul de fete, după terminarea votării au intrat cinci persoane ce simulau că sunt beţi. A intervenit
armata începând să tragă focuri de armă evacuând astfel sala de delegaţi. După
aceea, singuri, au întocmit procesul-verbal
iscălit de preşedinte şi câţiva jandarmi.
- În judeţul Năsăud,
preşedintele Tribunalului, Sabie, fiind ameninţat că va fi epurat, a acceptat
să refacă procesele-verbale.
- La secţia Les
(15 km de Oradea) preşedintele Paul Negrean, după ce a fost dat afară din P.C.R., spunea că a modificat
procesul-verbal fiindcă „Soarele" a avut un singur vot.
- La Ministerul de Construcţii din Bucureşti (unde Gh. Gheorghiu-Dej era
ministru), a fost o secţie de votare, iar paza era făcută de comunişti
îmbrăcaţi în jandarmi, care au votat şi ei de câte
trei ori, dimineaţa, la prânz şi seara. La numărătoare, marea majoritate a voturilor a fost dată „Ochiului". S-a
simulat o ceartă că nu a fost corectă numărătoarea şi
s-au evacuat delegaţii partidelor de opoziţie. Au fost aduse alte urne şi nu s-a mai făcut numărătoarea urnelor, dar s-a
întocmit proces-verbal, semnat de jandarmi, ca bărbaţi
de încredere.
- La secţia Dienci (Vultureşti), judeţul Olt, alegerile s-au desfăşurat
corect, s-a a făcut procesul-verbal cu 1700 de
voturi pentru P.N.Ţ. şi P.N.L., iar BPD cu 13 voturi. Când s-a ajuns la oficiul poştal de la Câmpul Mare, ca să se
comunice rezultatul la Slatina, s-a transmis
rezultatul inversat, s-a ars procesul verbal şi s-a făcut un altul, cu
menţiunea că delegaţii refuză să iscălească.
- La secţia Izvoarele-Dâmboviţa, când oamenii au văzut falsurile produse au luat urna, au dezarmat paza militară, au ars voturile - şi de pe dealuri a început
să se tragă până şi cu brandurile. Printre cei ce au condus acţiunea împotriva
falsificării s-a numărat studentul Traian-Geagu
Marinescu. Arestat după vreo patru ani, a fost chinuit de căpitanul
Cârnu de la securitatea din Piteşti şi împuşcat fără a fi judecat
- La secţia din satul Bradu, unde a fost adus satul Avrig să voteze,
partidele de opoziţie au obţinut 90 % iar
notarul comunist Ţârmonea a inversat rezultatul. Mulţimea a tăbărât asupra lui. S-a dat alarma şi au venit de la Sibiu 3 camioane cu
soldaţi, care au deschis focul asupra populaţiei rănind pe mai mulţi.
- În comuna Pădureni-Vrancea se ţineau alegeri. Circa 30 de comunişti de la Fabrica „Chimica" din Mărăşeşti, înarmaţi, au venit şi i-au bătut pe
săteni, spărgându-le capetele şi schilodindu-i. Lumea
a fost împiedicată să intre la vot. Ei între ei au făcut
procesul-verbal, cu 87% pentru B.P.D.
- La Puieştii de Jos, judeţul Râmnicu-Sârat, văzând că au introdus buletine
de vot false în urnă, lumea a intrat în secţie, au
luat urna şi preşedintele a scăpat doar cu câţiva pumni, fugind
urmat de paza înarmată.
- La secţia de votare din comuna Dăneţi-Dolj, fiind prinşi cu voturile
introduse în urnă, sătenii au intrat în secţie, au
distrus urna şi i-au bătut pe delegaţii comunişti, în timp ce paza a dispărut.
- În comuna
Jariştea (lângă Odobeşti), judeţul Vrancea, după ce au introdus voturi false,
preşedintele secţiei nu a dat voie să participe la despuierea scrutinului membrilor partidelor de opoziţie. Sătenii au
înconjurat localul, au pătruns înăuntru, preşedintele a fugit şi ei au
distrus urna.
- La Poiana de Jos, judeţul Dâmboviţa, prinşi cu furtul, sătenii au ocupat
secţia. Jandarmii au tras şi au fost împuşcaţi ţăranul Matei Alexandru şi fiul
acestuia.
- La secţia Broşteni (pe valea Motrului) în judeţul Mehedinţi, magistratul Gheorghe Sav, după ce a terminat votarea, i-a dat afară pe delegaţii
opoziţiei şi a evacuat curtea, i-a luat pe
avocatul Nae Constantinescu şi pe judecătorul Gheorghe Bărbulescu (care refuzaseră să accepte ca partidul comunist să câştige
alegerile) din curte şi i-a bruscat, ducându-i într-o sală, iar pe învăţătorul
Ghiţă (delegat al P.N.Ţ.) l-au dus jandarmii cu căruţa. Acolo a sosit
profesorul P. Severin (preşedinte la secţia Slivileşti-Mehedinţi),
plin de sânge pe faţă, cum se bătuse să fure urna şi împreună cu Gheorghe Sav au ars voturile şi apoi au
întocmit procesele verbale cu rezultatele pe care le-au socotit ei, fără
nici o numărătoare.
- În comuna Schitu, judeţul Giurgiu, votarea s-a desfăşurat normal, la numărătoare
„Soarele" a obţinut 460 de voturi iar „Ochiul" 640 de voturi, s-a
făcut proces-verbal şi de la primărie s-a comunicat la Giurgiu rezultatul
inversat.
- La Caracal,
din urnă au ieşit mai mulţi votanţi decât numărul celor înscrişi pe listă si
astfel a câştigat „Soarele".
- În satul Cordeşti (comuna Hurezeni) pe valea Amaradiei, judeţul Vâlcea, sătenii au voit să ia cu asalt secţia de votare pentru că foarte mulţi nu
erau trecuţi pe liste şi veniseră de la peste 10 km Pentru a preîntâmpina
scandalul li s-a promis că vor vota toţi. După miezul nopţii se obţinuseră
80-90 de voturi pentru „soare", 180 pentru P.N.L. şi circa 300
pentru „Ochiul" lui Maniu. Procesul-verbal a fost însă falsificat.
- La Hălmagiu-Arad, urna a fost umplută de la început cu voturi cu
„Soarele". Preşedintele n-a voit să o desfacă.
Pe la 10 dimineaţa, sătenii au luat cu asalt secţia de votare,
au scos urna afară şi au golit-o. A reînceput votarea. A ieşit „Ochiul",
dar procesul-verbal a fost falsificat. Avocatul Viorel
Muscanu şi învăţătorul Mircea Catană au fost condamnaţi pentru
„instigare", primul fiind şi candidat din partea P.N.Ţ.
- În comuna Cocu-Argeş, sătenii bine organizaţi au păzit urna şi secţia de votare, având în frunte învăţătorii, preoţii şi chiar pe Marin Doncea,
fratele lui Constantin Doncea, care candida pe
lista comunistă de la Argeş şi care telefonic spusese jandarmilor
ca primul glonţ să-l tragă în capul fratelui său. Seara când s-a terminat
votarea, învăţătorul Dumitru Nedelescu, pe post de preşedinte al secţiei, a comunicat că are dispoziţie să ducă urna la
Piteşti unde va fi deschisă. Sătenii au luat şcoala cu asalt, au spart geamurile şi au intrat în clasa de votare,
obligându-l pe Nedelescu să numere
în faţa lor, în timp ce de pe dealuri ţăranii trăgeau cu armament. S-a întocmit procesul-verbal, în care au fost
înscrise voturile: trei-patru ale „soarelui", restul pentru Maniu. La Piteşti rezultatul a fost
inversat. După o săptămână, preoţii şi învăţătorii care au votat acolo au fost
arestaţi şi ţinuţi şase luni prin Piteşti şi Craiova.
-
În comuna Pristol, judeţul
Mehedinţi, votarea a decurs normal, dar prevăzând rezultatul nefavorabil guvernului, preşedintele secţiei a pus să se ceară
telefonic intervenţia armatei, ca să împrăştie mulţimea care
voia procesul-verbal. Au sosit ostaşii din divizia de
politruci „Tudor Vladimirescu", au lovit în stânga şi în dreapta smulgând dintre săteni doi tineri: Constantin Vărzan şi Vasile Brutaru. Au
plecat cu ei şi în pădurea de la Simian au fost împuşcaţi din
ordinul şefului siguranţei, Minut. După aceea cadavrele au
fost duse în cimitirul oraşului Turnu-Severin, au săpat o groapă şi i-au aruncat unul peste altul, în noaptea de 19 spre 20. După o
săptămână aşa i-au găsit părinţii, îmbrăţişaţi.
- În curtea
secţiei de votare de la Uzina din Târgovişte, în rândul celor ce îşi aşteptau rândul la vot era şi colonelul de
cavalerie în rezervă Marin Stănescu. A venit la el criminalul Dorobanţii, l-a provocat şi a înfipt cuţitul în el,
omorându-l pe loc.
La secţia de votare din Sala Mare a
Primăriei din Târgovişte era altă secţie de votare, unde preşedintele,
magistrat de profesie, nu se sfiia ca din când în când să introducă în urne
buletine gata votate, pe care le scotea din buzunar.
- Centrul
de votare din comuna Gighera din judeţul Dolj era un puternic bastion liberal,
de al lui Dinu Brătianu, unde participa Dinei Iliescu, avocat din Craiova şi candidat pe listele electorale. Preşedintele
secţiei era inginerul agronom Florin Decu. După deschiderea urnei, s-a înregistrat următorul rezultat înscris în
procesul-verbal: P-N.L. - 2405 de
voturi, P.N.Ţ. - 459 de voturi, B.P.D. (guvernul) - 6 voturi şi anulate 40 de voturi. Unul dintre candidaţii de pe
listă a propus preşedintelui ca voturile
anulate să fie adăugate guvernului, voturi care probabil sunt din partea unor necunoscători,
care l-au căutat pe liste şi nu l-au găsit. A doua zi procesul-verbal a ajuns în mâna lui Gheorghe Petrescu, preşedintele
Comisiei Centrale Judeţene (cumnatul
lui Ceauşescu). Acesta l-a chemat pe inginerul Florin Decu şi i-a cerut să modifice rezultatul. Acesta a refuzat şi a fost
mutat cu serviciul la Putna. Conştiinţa i-a rămas nealterată de microbul
comunist.
- La secţia de votare din comuna Pietroşani (de pe valea râului Doamnei) judeţul Muscel, ţăranii, când să înceapă votarea au găsit urna plină cu
voturi. Au scos-o afară şi au deşertat-o. În scandalul care s-a iscat, armata a tras
în mulţime si ţăranul Bratu Ion a fost împuşcat.
-
Magistratul Gheorghe Mătase, de la
Oradea, a fost trimis să prezideze secţia de votare din comuna Tileaga din judeţul Bihor. La sugestiile autorităţilor
locale le-a răspuns că ştie ce are de făcut în
calitate de magistrat. Nu a admis nici un fel de neregulă şi după ce a dat procesul-verbal şi membrilor opoziţiei, a plecat la Oradea
unde a predat procesul-verbal lui Paul Andrei (alias
Polak), fost acuzator public la Tribunalul poporului de la Cluj. Acesta i-a cerut să modifice rezultatul, dar
magistratul a refuzat Polak a vorbit cu Lucreţiu
Pătrăşcanu şi l-a trimis să se prezinte imediat la Bucureşti Magistratul Gheorghe Mătase şi-a dat demisia pe loc, dar n-a modificat
procesul-verbal.
Pe lângă cazurile menţionate până
acum, a mai fost împuşcat Peana Gheorghe, un tânăr din Giurgiu,
omorât pe 20 noiembrie.
În luna noiembrie, în timpul campaniei electorale, au mai
fost omorâţi:
- Buiuc din
Timişoara, împuşcat.
- Codrea Ion,
plutonier, împuşcat de secretarul P.C.R. la Abrud.
- Crişan Petru,
ţăran din Mălădia-Aleşd, împuşcat.
- Dragalina
Iedu, din comuna Denta-Timiş, împuşcat.
- Golgoţiu Ion, din Baia Mare, omorât de bandele conduse de Ungar Iosif, din
CC.
- Pop C. Ioan,
omorât la Sibiu.
- Preduţ
Vasile, din Ploieşti.
- Stănescu
Petre, învăţător din Puieşti-Buzău, şi alţii.
Printre cei care au exercitat
teroarea, folosind crima ca mijloc de intimidare, se numără:
- Popescu
Gheorghe-Gogu, învăţător din Târgovişte, prefect de Dâmboviţa, un adevărat măcelar, care a folosit echipele de
şoc şi în judeţele vecine. Drept răsplată a fost înălţat la gradul de
colonel de securitate şi trimis ambasador.
- Filip Nicolae, chelner la Vâlcea, şeful siguranţei, apoi şeful securităţii,
ajuns general în MAI.
- Bădica Ilie, zugrav de la Dolj, omul N.K.V.D.-ului, şef al siguranţei, a
torturat Oltenia şi a ajuns general de securitate în MAI.
- Cumpănaşu I., preot răspopit, prefect de Dolj, a participat la numeroase atacuri teroriste, a
falsificat alegerile şi a ajuns general de securitate.
- Briceag Nicolae, şeful siguranţei din Dej, apoi al securităţii, un criminal
odios, a ajuns numai la gradul de colonel.
- Doicaru Nicolae, un torţionar şi criminal, şeful securităţii Constanţa, a
ajuns la gradul de general de securitate.
- Dusa Victor,
prefect de Constanţa, din acelaşi aluat cu Doicaru, a terorizat Dobrogea
întreagă, fiind vinovat de nenumărate crime.
- Ungar Iosif, conducător de bande de şoc de la Satu Mare, a terorizat nordul
Ardealului şi a ajuns membru în CC. al P.C.R.
- Mihuţ, şeful siguranţei de la
Turnu-Severin şi apoi al securităţii, are la activul lui nenumărate crime, la unele participând personal.
- Albon August, ceaprazar din Turda,
şeful siguranţei, cu mai multe crime la activ,
a ajuns colonel de securitate, şeful lucrărilor de la canal şi apoi condamnat
ca fost agent al forţei siguranţei, turnându-şi tovarăşii.
- Dorobanţu, fost sondor, criminal înnăscut, şeful unei
echipe de şoc care a terorizat şi omorât
oameni în judeţele Dâmboviţa, Argeş, Muscel şi poate altele. A ajuns colonel,
comandantul închisorii Aiud, unde a fost un zbir.
- Crăciun Gheorghe, muncitor din
Vupăr-Sibiu, şeful siguranţei la Cluj, a terorizat, fiind
vinovat de schingiuiri, crime. A ajuns la gradul de colonel de securitate şi
comandant la închisoarea Aiud.
- Ruckenstein Israil, şef de siguranţă, a terorizat judeţele din nordul
Moldovei si a ajuns colonel de securitate.
- Zoltân Kling, şeful siguranţei la Caransebeş, o fiară neîmblânzită, cu
multe crime la activ, şeful securităţii la Lugoj, n-a avansat
decât până la maior, pentru că a murit nebun, nefiind tratat la timp.
O privire asupra zilei de 19
noiembrie în Bucureşti:
Fanfare şi tarafuri distrau mulţimea
prin pieţe ca să voteze în voie bună şi să mai vadă şi corespondenţii străini ce însemnă alegeri libere în democraţia
populară, în curs de instaurare.
Dar când au ajuns la secţii s-au
găsit urnele sigilate, refuzându-se verificarea lor la centrele de votare: 6, 16, 26, 41, 56, 30, 56, 53, 58, 70, 73, 75,
107, 109 125, 124 173, 174, 176,..., şi poate şi la altele.
În schimb la secţia nr. 47 urna era de la început deja plină, gata de
numărătoare, şi trebuia începută o alta
pregătită.
S-a refuzat primirea delegaţilor
opoziţiei la următoarele secţii: 8, 9, 17, 20, 33, 13,27, 30, 36, 37,
40,41, 61,71, 72,74,76, 79, 80, 87,91,93, 94, 96, 115,118, 145, 147, 148, 168,
150 159, 189, 190, 214, 223, 197, 218....
Le secţiile 21 şi 32 delegaţii au fost bătuţi şi daţi
afară când s-au prezentat, trebuind să se ducă să se panseze... Au mai fost
bătuţi la secţiile 103, 104, şi 105.
Alţi delegaţi ai opoziţiei au fost
arestaţi la secţiile: 29,54,69,96,128,140,31,137.
Ca să nu se mai facă greutăţi la
numărătoare, la secţiile 21 şi 26 s-au distribuit buletine de vot fără listele
partidelor de opoziţie.
La circa 3-4.000 de persoane nu li
s-au dat certificate de alegător şi acestea s-au adunat în faţa secţiilor de votare.
Prin faţa secţiei 103 a trecut un
camion cu muncitori, din care s-a tras în mulţime, ca să se împrăştie. Au fost grav răniţi o fată şi doi băieţi.
La secţia 137 (primarul Ştefănescu)
şi la secţia 218 alegătorii au fost obligaţi să voteze pe faţă pentru a fi intimidaţi.
Echipele de şoc cutreierau Capitala
pentru a-i înspăimânta pe cetăţeni. La clubul .Ţ. din Colentina au intrat şi au ridicat 15-20 de membri P.N.Ţ., pe care
i-au bătut.
La secţia de votare din Cotroceni,
unde votau militarii din divizia „Tudor Vladimirescu",
s-au constatat următoarele rezultate: „Ochiul"-493 de voturi, pe când B.P.D. nu a
luat decât 157 de voturi.
Din datele adunate la sediul P.N.Ţ.
s-a constatat că, în Bucureşti, Iuliu Maniu obţinut 80% din
voturi.
În faţa situaţiei dezastruoase ce se comunica din provincie, Lucreţiu
Pătrăşcanu ministrul Justiţiei, a dat dispoziţii comisiilor
judeţene ca acei preşedinţi de secţii de votare care nu întocmiseră
procesele-verbale după cum au primit dispoziţie să se prezinte imediat la
Bucureşti.
Tot aşa de îngrijorat era şi Petru
Groza, care s-a dus în noapte la Ambasada Sovietică să ceară sfat. Ambasadorul
Kavtaradze i-a dat soluţia pe loc: inversarea rezultatelor. Şi
totuşi a durat câteva zile până s-a comunicat rezultatul pe ţară.
În acest timp, fanfarele şi
tarafurile cântau de mama focului prin pieţe, conform dispoziţiei primite
şi în acelaşi timp pentru a-şi primi banii promişi.
Iuliu Maniu şi-a petrecut toată
ziua într-o locuinţă de pe str. Cristian Teii nr. 10, şi după miezul nopţii a sunat un telefon care a anunţat gazda că o echipă
de şoc vine să-i devasteze casa. Şi-a luat
pelerina şi a plecat spre ieşire, dar a fost oprit de avocatul Iosif Toma Popescu, care ţinea locul secretarului particular. întrebat ce
vrea să facă, a răspuns: „Apoi dragă vreau să
plec să nu aibă neplăceri aceşti oameni din cauza mea
că mă găzduiesc".
A fost oprit şi s-au luat unele
măsuri de apărare. S-au tras obloanele metalice la ferestre, au închis
porţile metalice şi le-au baricadat şi au rămas în aşteptare. Pe la ora unu noaptea au sosit trei maşini cu derbedei,
care urlau, au dat cu pietre, au rupt un burlan şi au făcut unele
stricăciuni pereţilor exteriori şi după o oră cu plecat. A fost anunţată
poliţia, dar a spus că nu are timp să intervină.
Se primeau din provincie rezultate
îmbucurătoare, dar veneau şi veşti despre tragedii petrecute. La Sălaj se obţinuseră rezultate foarte bune. Pe la ora
trei noaptea a comunicat Ghiţă Pop de la Someş că
după estimările făcute, P.N.Ţ. ar fi obţinut 84%.
Până în zori, s-au purtat unele
discuţii între preşedinte şi Iosif Toma Popescu. Unele idei merită să
fie subliniate:
„După toate semnele,
aliaţii nu sunt dispuşi să dea dovezi de lealitate, nici faţă de noi, prietenii lor la vremuri grele, nici faţă de propriile lor
principii proclamate în timpul războiului'.
Întrebat dacă în această situaţie,
nu prea încurajatoare, poate întrevede cândva sfârşitul, Maniu a
răspuns:
„Eu nu am fixat
niciodată termene, dar nici nu pot să spun la toată lumea cât de întunecat este
viitorul. Sunt indicaţii după care comuniştii vor falsifica fără ruşine rezultatul alegerilor în pofida dovezilor
noastre.
Aliaţii vor juca încă o dată teatrul
Poloniei, regizat de comun acord cu ruşii. Viclenia
lor nune poate împiedica să continuăm lupta pentru ţara noastră. In definitiv, peste planurile şi uneltirile conducătorilor de
state, soarta oamenilor şi a ţărilor este hotărâtă tot de
Dumnezeu".
Nici nu s-a comunicat rezultatul
real sau falsificat, şi Direcţia Generală a Poliţiei de Siguranţă a dat
ordinul nr.39.523 S, din 20 noiembrie 1946.
„Prefecturii Poliţiei
Capitalei:
1.
Luaţi măsuri să se urmărească şi să se aresteze toate elementele care, în
ziua alegerilor, s-au
dedat la dezordini, devastări, acte de agresiune, sabotaj, crime, etc. Fac excepţie acei care prin alegeri au primit
mandat de deputat.
2. Urmărirea şi arestarea
va începe cu funcţionarii de stat care s-au făcut vinovaţi şi anume: primari, notari,
preoţi, învăţători, personalul armatei din cadrul disponibil, etc.
3. Tuturor celor arestaţi li
se vor încheia acte legale şi, împreună cu cei arestaţi anterior, cărora li s-a stabilit vinovăţia, vor fi înaintaţi
instanţelor judiciare competente.
4. Se atrage atenţia ca,
pentru ofiţerii din cadrul disponibil vinovaţi, să se îndeplinească formele procedurale legale.
5. Raportaţi
zilnic la ora 19, cifrat, numele, localitatea şi vinovăţia celor arestaţi.
General C. Popescu"
ĂŞTIA AU FURAT ŢARA
Aceasta a fost părerea omului de
rând a doua zi după farsa alegerilor.
În timp ce ziarul „Liberalul"
în dimineaţa zilei de miercuri scria: „Pentru prima dată în ţara noastră, toate resursele şi întreg aparatul de stat s-au aflat
în slujba propagandei electorale a Partidului Comunist", ziarul „Scânteia", sfidând ca întotdeauna realităţile, menţiona fără jenă „pentru prima dată în istoria sa,
poporul român a votat liber". SĂRACUL POPOR...
Pentru a doua oară în cursul zilei
de miercuri, partidele de opoziţie prin Nicolae Penescu (P.N.Ţ.), Constantin-Bebe Brătianu (P.N.L.) şi Constantin-Titel
Petrescu (P.S.D.I.), protestau împotriva neregulilor
strigătoare la cer, prezentând de fiecare dată dovezi. În cea de a doua notă se aminteşte de împiedicarea candidaţilor,
delegaţilor şi asistenţilor opoziţiei de a
participa la controlul operaţiunilor de votare, se subliniază asasinatele
săvârşite la circa 103 şi 134, se aminteşte de neeliberarea certificatelor de alegători, în timp ce echipe organizate de guvern votau fără nici un fel de
certificat de alegător sau cel puţin buletin de populaţie.
Memoriul protest era însoţit de probele cazurilor indicate şi făcea răspunzătoare organele respective de ilegalitatea
operaţiunilor electorale.
A doua zi, miercuri 20 noiembrie,
ţăranii de pe valea Chiuieşţilor (pârâu ce se varsă în Someş, la nord de Dej),
aflând de la radio că una au votat şi alta a ieşit din urnă, au pornit cu
mic, cu mare înarmaţi cu furci şi coase, ca strămoşii lor de la Bobâlna, cu
cinci veacuri înainte, să-şi ceară dreptate în oraş.
Revolta s-a pornit din satul
Olimeşti, unde s-au descoperit buletine de vot falsificate. S-a pornit
spre Măgoaja iar studentul Rusu Gavrilă cu învăţătorul Boldur Nicolae au trimis
să se tragă clopotele ca să fie anunţaţi şi cei din satele Boiereşti-Someş şi Strâmbii. Spre o mie de ţărani s-au
adunat până la Chiuieşti, unde s-au tras clopotele, la biserica ortodoxă de către Boto Gavril, iar la biserica
greco-catolică de Stamate Gavril.
Între
timp, şeful postului de jandarmi Rohozneanu Gheorghe cu jandarmii ce îi avea la îndemână, a încercat a-i opri din drumul lor pe ţărani. A lăsat
la legiune pe sergentul major Mocanii Gheorghe să
telefoneze căpitanului Vasilescu Ion, şeful legiunii Dej, şi să ceară ajutoare,
fiindcă sunt mulţi cei coborâţi din sate. Căpitanul a trimis imediat întăriri,
sub conducerea locotenentului E.C.P. Sigărtău care spre ora 17 au ajuns în faţa mulţimii. Neputând face faţă, s-au retras
şi au barat podul de la Căşeiu.
De la Rugăşeşti, unde numărul
crescuse simţitor, puhoiul s-a revărsat spre Căşeiu s-a împărţit şi i-a
prins la mijloc pe jandarmi, trecând prin apă. La rugămintea jandarmilor de a li se da voie să plece cu maşina
spre Dej, ţăranii înţelegători au acceptat.
Lor li s-au alăturat şi ţăranii
veniţi dinspre Câţcău şi Săliştea, întâlnindu-se la Căşeiu. În dimineaţa de 21
noiembrie, erau rupte firele telefonice şi scoşi stâlpii de telegraf, aşa
că legăturile cu satele erau întrerupte.
Şi au pornit spre Dej, unde generalul
Victor Drăgănescu, comandantul garnizoanei Dej, i-a
oprit la podul peste Someş. A acceptat să discute cu câţiva dintre ei, pe care i-a dus la prefectură. între timp, un activist comunist a
încercat să îi provoace pe ţărani, care au ripostat atacându-l cu
toporul. Nu se ştie dacă a scăpat.
Delegaţii s-au întors, dar ţăranii
nu au fost mulţumiţi cu răspunsul că „o să se analizeze situaţia" şi
au să primească răspunsul acasă şi că nimeni nu va avea de suferit.
Generalul Drăgănescu a dat telefon la Cluj, unde l-a
găsit pe Ghiţă Pop, l-au rugat să meargă la
Dej să-i potolească pe ţărani, promiţându-i că îi va trimite o maşină să-l ia. Dar nu a făcut-o.
Ghiţă Pop locuia la Cluj, la
preotul greco-catolic Man Dumitru, unde a primit delegaţii din judeţul Someş care i-au prezentat situaţia neregulilor din
timpul alegerilor.
În ziua de 27 noiembrie, pe când era în gara Cluj, pentru a pleca la
Bucureşti, Ghiţă Pop a fost arestat şi i s-au confiscat toate actele ce le avea
asupra lui, printre care se găseau declaraţii ale
oamenilor de la secţiile de votare, buletine de vot, unele scoase din foc, acte destinate a fi prezentate Camerei Deputaţilor, care
urma să valideze alegerile. Cu tot protestul făcut,
a stat arestat două săptămâni. Pe 11 decembrie, se adresa din închisoare
chestorului de la Cluj cerând să fie pus în libertate, deoarece este bolnav de inimă, de ficat, intestine,
arterioscleroză şi hipertensiune arterială, pentru a se îngriji la
Bucureşti.
Revolta de la Dej a fost potolită
prin forţă armată şi s-au făcut arestări. Printre cei reţinuţi se aflau
preoteasa preotului Iorgu şi învăţătorul Vesa Ion din comuna Căşeiu. A fost pus sub urmărire studentul Rusu
Gavrilă, pe care nu au reuşit să-l prindă
şi s-a predat el în 1965, după graţierea deţinuţilor politici, fiind condamnat
în lipsă la 25 de ani de muncă silnică.
O parte din buletinele de vot false
au fost adunate, coapte într-o pâine mare ardelenească şi aduse la Misiunea americană, ca dovadă a falsificării din
satele unde ţăranii s-au revoltat.