FIXAREA DATEI ALEGERILOR, ÎNĂSPRIREA TERORII ŞI MODUL DE DESFĂŞURARE A

„ALEGERILOR" (1)

În „Monitorul Oficial" din 15 octombrie 1946 a apărut Decretul lege pentru convocarea corpului electoral pe 19 noiembrie. A doua zi, din însărcinarea lui Iuliu Maniu, ministrul Emil Haţieganu a protestat fiindcă nimănui nu i se putea garanta că fusese trecut pe liste, deoarece în multe zone nu se publicaseră listele electorale, că nu se difuzaseră certificatele de alegător, că reclamaţiile nu fuseseră rezolvate de judecătorii.

Ministrul Mihail Romniceanu a protestat în numele P.N.L. că data de 19 noiembrie este prea apropiată, deoarece nu s-au terminat lucrările pregătitoare.

Conducătorii P.N.L. deja se întâlniseră în seara de 15 octombrie şi discutaseră atitudinea ce trebuiau să o adopte în faţa alegerilor, ca urmare a neîmplinirii criteriilor de aplicare a legii electorale.

Partidul Naţional-Ţărănesc s-a întâlnit iar responsabilii cu campania electorală - Nicolae Penescu, Cezar Spineanu şi Aurel Dobrescu - i-au convocat pe şefii de sectoare şi au ajuns la concluzia că nu au trecut termenele prevăzute pentru afişări, că nu toţi candidaţii au certificate, că nu sunt judecate încă contestaţiile şi din această cauză nu se pot depune listele.

S-a făcut un protest în acest sens, care s-a publicat şi în „Dreptatea".

Încă în ziua publicării decretului pentru convocarea corpului electoral, în seara de 15 octombrie, comuniştii au trecut la acţiune. Au ocupat Tribunalul Vâlcea seara la ora 20.45 şi circa 300 de persoane au dormit şi păzit intrările până dimineaţa când au depus şase liste, dintre care una reală, restul camuflate, cu scopul ca prima pagină a buletinului de vot, ce conţinea patru liste, să fie complet la dispoziţia lor. Mizau pe faptul că femeile şi oamenii simpli nu vor mai întoarce pagina şi vor pune ştampila într-unui din cele patru chenare.

Conform instrucţiunilor primite în teritoriu se trecuse la arestări. Radiograma de la Brăila confirma executarea: „Pentru preîntâmpinarea manifestaţiei ostile guvernului, din partea celor două partide de opoziţie şi, în special, din partea maniştilor, cu privire la depunerea listelor de candidaţi în alegeri, în cursul zilei de ieri, miercuri 16 crt., întreg aparatul poliţienesc şi al jandarmeriei a fost pus sub stare de alarmă. Au fost ridicaţi şi aduşi la Legiunea de Jandarmi preşedinţii organismelor maniste de la sate, pentru a fi împiedicaţi de a manifesta în fruntea maselor. După amiază au fost lăsaţi liberi. Ziua de ieri a decurs în completă linişte". (Arh. SRI, Fond „D", dosar nr.8.731, f.323).

Faţă de măsurile arbitrare luate împotriva social-democraţilor independenţi, Constantin Titel Petrescu s-a adresat la Comisia Aliată de Control, printr-un protest înaintat pe 19 octombrie cerând intervenţia la guvern pentru „reinstaurarea statutului de drept şi respectarea acordurilor internaţionale" pentru ca partidul pe care îl conduce să poată juca un rol activ în viaţa politică a României.

Informatorii, care erau cu ochii aţintiţi asupra misiunilor străine de la Bucureşti, transmiteau într-o notă din 18 octombrie: „Adrian Hollman (ministrul Angliei la Bucureşti) şi Roy Melbourne (membru al Misiunii americane) şi-au exprimat convingerea că alegerile nu vor fi libere, ci se vor repeta cele întâmplate în Bulgaria. Ei susţin că asistenţii şi delegaţii vor fi împiedicaţi să stea lângă urne. Cei doi diplomaţi au mai afirmat că, deşi guvernul va câştiga alegerile prin fraudă, practic Anglia şi America nu vor putea face altceva nimic decât să arate prin presa lor, opiniei publice mondiale, modul în care a fost respectat acordul de la Moscova. De asemenea Benett, ataşatul de presă englez, a arătat că această pregătire a opiniei publice a şi început să se facă, deoarece, o dată cu comunicatul Ministerului de Externe britanic cu privire la fixarea alegerilor din România, a apărut în presa engleză şi o întâmpinare a lui Maniu, cu privire la modul ilegal în care se pregătesc alegerile de către guvernul Groza".

Corespondentul ziarului englez „Times", în articolul intitulat „Dictatura în România", scria pe 20 octombrie despre teroarea exercitată de Serviciul Secret d Informaţii, transformat în poliţie politică:

„S-a creat un serviciu special de securitate care lucrează după metode sovietice Oamenii sunt arestaţi pe neaşteptate şi ţinuţi în închisoare, fără nici o cercetare s' fără nici un mandat de arestare. Este deci un sistem dictatorial".

Opoziţia a făcut un pas hotărâtor şi pe 21 octombrie s-a semnat o înţelegere între P.N.Ţ., P.N.L., şi P.S.D.I., anunţând că îşi vor „uni toate eforturile pentru apărarea drepturilor ţării, pe baza acordului internaţional şi al convenţiilor privind România... întrucât guvernul nu îndeplinise nici una din obligaţiile luate faţă de străinătate şi ţară şi instituise un regim de tiranie...abolind libertatea cuvântului, a scrisului, prin persecuţii, înscenări de comploturi, violenţă, teroare, asasinări ale liderilor opoziţiei...".

Partidele de opoziţie deciseseră, nerenunţând la ideologiile lor proprii, să acţioneze împreună în vederea pregătirii alegerilor. S-a constituit un comitet de coordonare pe ţară a activităţilor şi au dat publicităţii un „Manifest către Ţară" semnat de Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi Titel Petrescu.

Ziarul „Dreptatea" a fost pus la dispoziţia celor trei partide pentru propagandă electorală.

La mai puţin de o săptămână, pe 28 octombrie 1946, guvernul englez şi cel american au înaintat o notă guvernului român, înşirând toate neregulile săvârşite cu bună ştiinţă pe parcursul pregătirii alegerilor, libertatea fiind serios „primejduită pentru acele partide care nu fac parte din blocul guvernamental".

Guvernul britanic, amintind că la notele din 27 mai şi 14 iunie primise răspunsuri nesatisfăcătoare, preciza: „guvernul român trebuie să înţeleagă că elementul esenţial pentru ţinerea unor alegeri libere îl constituie faptul ca toate partidele democratice să aibă aceleaşi posibilităţi de a lua parte activă la politica premergătoare alegerilor. Acest element este în momentul de faţă cu totul nesocotit. Membri ai partidelor de opoziţie sunt în mod continuu supuşi unor acte de intimidare. întâlnirile lor, în rarele ocazii în care au putut fi ţinute, au fost încontinuu dizolvate de bande înarmate de huligani. Aceste acte de violenţă, care sfârşesc întotdeauna prin răniri şi chiar prin pierderi de vieţi, au avut loc după cum separe cu concursul poliţiei şi autorităţilor locale fără ca să se ia vreo măsură preventivă de către guvernul român, care este principalul responsabil pentru menţinerea legii şi ordinii şi a oricăror măsuri disciplinare care trebuie luate împotriva agresorilor. în prezentarea programelor lor, partidele politice de opoziţie au fost stânjenite de cenzura pe care guvernul o exercită asupra presei şi asupra tuturor formelor de propagandă electorală şi de restricţiile severe asupra posibilităţilor de exprimare liberă ce cuprind o completă interzicere a întrebuinţării sistemului de radio difuzare... Există, de exemplu, evidenţa discriminării unor votanţi pe baza opiniilor politice cunoscute. Mai mult decât atât, persoanele care cer înscrierea lor ca votanţi nu au nici o garanţie că numele lor vor apărea în listele finale electorale, în timp ce, cei care s-au plâns că numele lor au fost sau respinse sau omise din listele publice sunt supuşi unor formalităţi complicate încât au puţine posibilităţi de a-şi susţine cererile în timp potrivit...De fapt se pare că autorităţile româneşti încearcă să câştige alegerile prin diferite sisteme de falsificări făcute chiar înainte ca alegerile să aibă loc...Tuturor partidelor democratice şi antinaziste să le fie date aceleaşi posibilităţi de a-şi duce campania electorală, fără nici o restricţie discriminatorie şi fără să fie ameninţaţi prin intimidări fizice. în fraza «toate partidele democratice şi antinaziste» trebuie să se înţeleagă evident următoarele partide, şi anume: Partidul Naţional-Ţărănesc, condus de dl Iuliu Maniu, Partidul Naţional-Liberal, condus de dl Constantin Brătianu şi Partidul Social-Democrat, condus de dl Constantin Titel Petrescu.

Că toate aceste partide trebuie să fie reprezentate la toate comisiile electorale de toate nivelurile şi că voturile să fie numărate în prezenţa tuturor partidelor...că nici o persoană nu trebuie să fie eliminată pe baza opiniilor sale politice cunoscute...".

Guvernul american de asemenea a înaintat o notă de protest subliniind aceleaşi nereguli săvârşite de către guvernul Groza în desfăşurarea campaniei electorale, măsuri contrare angajamentelor luate la Conferinţa de la Moscova.

Prompt ca niciodată şi supărat, dl Gută Tătărăscu a răspuns de data aceasta în mai puţin de 48 de ore, lăsând impresia că este portavoce a celei de-a 17-a republici unionale (de fapt Susaikov o spusese clar: „Guvernul Groza este Rusia Sovietică"):

„Situaţia juridică a României nu conferă nici unei puteri dreptul de control sau de imixiune în afacerile interne...

Acceptarea acestor obligaţiuni nu înseamnă însă abandonarea vreuneia din poziţiile independenţei şi ale suveranităţii Statului român şi nici alinierea vreunuia din atributele sale, din care cel mai important este plenitudinea de drepturi în acţiunea de legiferare şi în acţiunea de administrare internă...

Obligaţiile asumate de guvernul român au ca izvor hotărârea colectivă a celor trei mari puteri şi nu hotărârea individuală a vreuneia din ele... România şi-a asumat îndeplinirea acestor obligaţii faţă de U.R.S.S., Anglia şi S.U.A., lucrând de comun acord şi nu de fiecare putere semnatară, putând avea iniţiative, consideraţii şi interese speciale... în consecinţă, guvernul român este silit să considere cuprinsul notei ca neîntemeiat, el este silit să-l considere sub raportul realităţilor ca necorespunzător. Guvernul român nu poate consimţi ca legislaţia sa, măsurile sale administrative să-i fie impuse sau dictate de vreo putere străină. Guvernul român nu poate de asemenea consimţi ca anumite partide, care îşi zic naţionale, să poată găsi audienţă la puterile străine şi să pară că sunt ocrotite de ele... Guvernul român se găseşte, cu mult regret, în situaţia să nu poată lua principial în considerare nici observaţiile, nici criticile, nici recomandările cuprinse în nota domniei voastre din 28 octombrie 1946... Guvernul român, dacă ar fi putut să o facă, ar fi avut prilejul să vă dovedească că informaţiile care stau la baza acestei note sunt în general unilaterale şi în orice caz opera unor elemente interesate din viaţa noastră publică şi ca atare nu pot duce la o concluzie întemeiată. El ar fi putut să vă dovedească, de asemenea, că întreaga campanie electorală se desfăşoară nestăvilită, oral şi prin P^resă, atât de către partidele guvernamentale cât şi de către partidele de opoziţie şi amploarea acestei lupte va face posibilă crearea curentelor de opinie, care se vor manifesta în toată libertatea în ziua alegerilor...".

Adevărat grăit-a dl A.C. Kerr: „Dl Tătărăscu este îmbibat până la buze cu înşelăciune şi trădare".

Dar să urmărim cursul dureroaselor evenimente.

Între remiterea notelor anglo-americane şi ceea ce s-a numit răspuns dl Constantin Dinu Brătianu a reuşit să publice „MANIFESTUL PROGRAM AL P.N.L.", pe 30 octombrie.

Mai era nevoie ca România să fie proclamată oficial a 17-a republică a U.R.S S.

La această întrebare răspunsul îl găsim în lucrarea „Alianţe şi confruntări" de Gh. Onişoru, la pag. 87, observaţiile cu privire la Armata Roşie:

„După cum am menţionat deja, Armata Roşie a fost principalul instrument care a impus, apoi a consolidat comunismul în aceste ţări. Bineînţeles, ea a fost dublată de N.K. V.D., sinistra poliţie secretă. Faptul a fost posibil datorită raportului de forţe militare din Europa. La 1 noiembrie 1946, puterile occidentale dispuneau pe continent, ca trupe de ocupaţie, de 276.000 de soldaţi americani, 291.000 de englezi şi 80.000 de francezi. Acestora, Uniunea Sovietică le opunea, singură, un efectiv de 1.529.000 de soldaţi şi ofiţeri. Deci un raport de 3 la 1 favorabil Moscovei, care explică multe evenimente din sfera politicului. In acest context, România era «privilegiată», beneficiind de o atenţie specială. Dacă la 8 mai 1945 pe teritoriul naţional se găseau 80.000 de soldaţi sovietici,...la 1 martie 1946 numărul acestora crescuse la 615.000 (aproape egal cu cel al Austriei, Bulgariei şi Ungariei, luate împreună)."

Deci în perioada campaniei electorale eram bine păziţi ca să nu se «fure» voturile. Şi dacă în Bulgaria ruşii se vor retrage pe 14 decembrie 1947, noi vom beneficia de ajutorul frăţesc încă 11 ani.

După ce candidaţii au reuşit să obţină certificate de alegători, Partidul Naţional-Ţărănesc a reuşit pe 30 octombrie să-şi depună listele în 49 de judeţe şi în Capitală.

Partidul Naţional-Liberal a depus liste în 45 de judeţe şi în Capitală. S-au mai depus liste cartelate în 6 judeţe: Ciuc, Sibiu, Cluj, Mureş, Târnava Mică şi Fălciu în Moldova.

Partidul Social-Democrat Independent anunţa pe 15 noiembrie 1946 în „Dreptatea" că a reuşit să depună liste în 41 de judeţe iar printre fruntaşi se aflau următorii candidaţi: Constantin Titel Petrescu şi Adrian Dimitriu (Bucureşti), Romulus Dan (Teleorman), Constantin Motaş (Vlaşca), Ilie Dumitru (Ialomiţa), Eugen Heroveanu (Iaşi), Traian Novac (Timiş-Torontal). Mai candidau Alexandru Claudian, Vinogradski Duiliu, Krasnoselski Vladimir, Ion Mirescu, P.P. Stănescu, Adrian Stambuleanu şi alţii.

Deoarece P.N.L. şi P.S.D.I. nu aveau în unele comune membri, se ajunsese la înţelegerea să se dea bărbaţi de încredere din partea P.N.Ţ. pentru a nu lipsi de la urne reprezentanţii tuturor partidelor de opoziţie.

Tonul partidelor de guvernământ devenea din ce în ce mai nemăsurat în ameninţări şi insulte mai ales la adresa a lui Maniu.

Pe 3 noiembrie, ministrul de război, în mitingul B.P.D. de la Bucureşti, declara: „În 19 noiembrie, armata română strâns unită cu întregul popor va da reacţiunii o lovitură decisivă, pentru a nu mai putea ridica capul niciodată".

Emil Bodnăraş la rândul lui, întrebat de consilierul Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti (D. Iakovlev) spunea: „Noi sperăm să avem 55-65% voturi reale, dar trebuie sa luam 90% şi asta se va face cu ajutorul posibilităţilor pe care ni le oferă Legea electorală şi al unei anumite tehnici". Tehnica în limbajul comunist însemna metoda de vot şi falsificare a rezultatelor alegerilor, putându-se „substitui urnele de vot pe drumul de la locul de votare până la locul unde se desfăşoară numărătoarea voturilor".

În faţa numeroaselor abuzuri strigătoare la cer, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu şi Titel Petrescu au înaintat pe 8 noiembrie 1946 un „Memoriu" celor trei puteri garante cerând respectarea hotărârilor de la Moscova, subliniind metodele şi mijloacele folosite de guvernul Groza pentru falsificare alegerilor ce vor avea loc pe 19 noiembrie.

„Am arătat în memoriul nostru anterior probe de nezdruncinat asupra falsificării registrelor electorale. Legea, cu toate marile sale lipsuri şi dispoziţiuni destinate să uşureze sarcina guvernului nepopular, care are interesul să influenţeze libertatea alegerilor, prevedea totuşi că registrul electoral trebuie să fie trimis după alcătuire la judecătorul de pace al circumscripţiei de care depind alegătorii. Aceste registre sunt încă şi astăzi, cu două săptămâni înaintea alegerilor, în mâinile administraţiei. Ele nu sunt sigilate de judecători. Ele pot fi deci continuu modificate, ceea ce s-a întâmplat la Caracal, unde s-au şters, după expirarea termenului prevăzut pentru declaraţiile de candidatură, câteva nume ale persoanelor care au propus lista candidaţilor P.N.Ţ. şi P.S.D.I.. Primarul din Caracal a eliberat apoi un certificat în acest sens, care a servit adversarilor pentru a contesta valabilitatea listei de candidaţi P.N.Ţ. şi PSD-Independent.

La Constanţa, prefectul a şters de pe listă numeroşi membri ai partidelor de opoziţie şi declarându-i nedemni au fost anulaţi în mod abuziv. La Câmpulung-Moldovenesc listele P.N.Ţ, P.N.L. şi P.S.D.I. au fost anulate sub pretextul că unii candidaţi nu au depus suma întreagă cerută de biroul electoral. În realitate, acest birou a fixat mai întâi o sumă care a fost plătită, apoi, cu puţin înainte de expirarea termenului fixat pentru declaraţiile de candidaturi, această sumă a fost mărită în mod arbitrar şi fără ştirea noastră. La Bistriţa, capitala unui judeţ din Transilvania, preşedintele biroului electoral a refuzat să accepte lista candidaţilor P.N.Ţ. Listele P.N.Ţ. şi P.N.L. din judeţul Caras au fost anulate sub pretextul că depunătorii nu erau înscrişi în registrele electorale. Ei au fost şterşi după ce s-a prezentat lista de candidaţi.

La Piteşti, capitala judeţului Argeş, s-a procedat la fel cu lista candidaţilor S.D.I. La Rădăuţi, autorităţile administrative au refuzat să elibereze certificate de alegător propunătorilor listei P.S.D.I. Lista a fost anulată.

Blocul partidelor din guvern a depus în fiecare circumscripţie electorală 4-6 liste camuflate, destinate să dea dreptul la un număr suplimentar de delegaţi şi asistenţi, care se adaugă la cei 28 deja existenţi pentru fiecare secţie de vot. Aceasta face să urce la mai bine de 50 de persoane numărul delegaţilor guvernului, în raport cu numai 12 delegaţi de secţie din partea opoziţiei, în cel mai bun caz, şi numai în 40 de judeţe din totalul de 59. Aceşti numeroşi delegaţi au rolul să intimideze alegătorii şi să constituie biroul secţiei de votare exclusiv din ei, ceea ce face imposibil controlul operaţiunilor de vot.

Pe 3 noiembrie a fost afişată în toate birourile electorale ale circumscripţiilor electorale repartiţia alegătorilor şi comunelor pe secţiile de vot. Odată mai mult, legea electorală a fost violată. Numeroase secţii de votare au fost repartizate la secţii speciale ale acestora, astfel cu zeci de mii de votanţi. S-au creat secţii de vot pentru fiecare instituţie publică şi pentru fiecare categorie de funcţionari publici. Se urmă prin această metodă intimidarea celor ce vor vota în fabrică, unde vor fi prezente echipele de şoc bine cunoscute.

La ţară, locuitorii a numeroase sate au fost repartizaţi la secţiile de votare din fabrici, în oraşe, pentru ca să se poată face intimidarea ţăranilor. De asemenea, satele au fost repartizate la secţii de votare foarte îndepărtate, pentru ca ţăranii, mai ales femeile să nu poată merge acolo.

Secţiile de vot vor fi prezidate de mici funcţionari, cea mai mare parte învăţători de ţară, toţi la dispoziţia guvernului, cu toate că legea prevede că numai în lipsa unu număr suficient de magistraţi să se folosească funcţionarii, iar aceştia, în acest caz vor trebui, să fie de un grad superior.

Am fost informaţi, de asemenea, despre mijloacele pe care guvernul le va folosi pentru a falsifica rezultatul votului. Certificatele de alegători nu vor fi eliberate la toată lumea. Nici un mijloc nu va fi posibil pentru a controla dacă o persoană va vota de mai multe ori. Aceste mijloace vor fi diferite, după regiune. Adesea rezultatul va fi alcătuit dinainte. Adevăratul proces verbal nu va fi deloc elaborat sau va dispărea pe drum, până la biroul electoral central, care are sediul în capitala judeţului care constituie circumscripţia electorală. în multe cazuri se vor urma instrucţiunile partidului comunist, adăugate aici în anexă, prin «urne» duble.

Violenţe. Tot ceea ce precede nu este suficient acestui guvern, care doreşte cu orice preţ să fabrice o mare majoritate comunistă în Camera Deputaţilor. Cei mai siguri şi cei mai cruzi membri ai formaţiunilor paramilitare au fost îmbrăcaţi în jandarmi şi repartizaţi comandamentelor trupelor de jandarmi şi împrăştiaţi în toată ţara. Prin ordinul Comandamentului Superior al Corpului de Jandarmi, şi aproape în aceeaşi zi, s-a dezlănţuit în întreaga ţară o avalanşă de percheziţii şi arestări printre partizanii partidelor de opoziţie, sub pretextul că Partidul Naţional-Ţărănesc a ordonat crearea de elemente înarmate, care pun în pericol democraţia. Ataşăm în anexă ordinele şi instrucţiunile date în acest sens de Comandamentul Jandarmeriei.

Peste tot în ţară s-au făcut arestări. La Râmnicu-Vâlcea au fost arestaţi preşedintele organizaţiei ţărăneşti şi alţi candidaţi. La Cluj, candidaţii P.N.Ţ.. La Piteşti şi în întregul judeţ Argeş, arestaţii sunt numeroşi. Au mai fost arestaţi, de asemenea, candidaţii naţional-liberali de Dolj şi Năsăud şi candidaţii social-democraţi independenţi din Bihor. Din această cauză lista P.S.D.I. nu a putut fi depusă. La Târgovişte, bande comuniste au ocupat tribunalul, au sechestrat candidaţii P-S-D-I- şi au împiedicat să li se propună lista. La Satu Mare, poliţia a arestat pe primul candidat social-democrat independent şi propunătorul listei, făcând imposibila declararea candidaturilor. La Cluj, bandele comuniste au împiedicat pe social-democraţii independenţi să ajungă la biroul electoral...

Acţiunea acestor bande în uniformă de jandarmi devine din zi în zi "W” grozavă...Partidele de opoziţie nu vor putea controla operaţiunile de votare din lipsă de delegaţi şi asistenţi, care vor fi arestaţi înainte de 19 noiembrie. Urmărire candidaţilor a început încă de acum.

CONCLUZII. Este imposibil ca alegerile să fie sincere şi libere... o mica minoritate va putea să voteze de mai multe ori. Metodele teroriste care sunt agravate în fiecare zi, vor împiedica alegătorii care nu sunt simpatizanţi ai guvernului, dacă vor avea dreptul la vot, să aibă dreptul de a şi-l exercita. Guvernul vrea, prin violenţă şi fraude, să fabrice majoritatea parlamentară, graţie căreia forma de stat va putea să fie schimbată şi regimul comunist va fi introdus prin forţă în România.

Cele trei partide care reprezintă marea majoritate a ţării nu cer intervenţia mei puteri străine în afacerile interne ale ţării noastre, ele roagă guvernele celor Trei Mari Puteri, semnatare ale acordurilor din Crimeea, Potsdam şi Moscova, de a pune în aplicare deciziile luate şi care sunt opozabile guvernului român, în sfârşit să asigure poporului român dreptul a a-şi alege regimul politic care îi place. Nu este vorba de o simplă luptă electorală sau de un rezultat mai mult sau mai puţin favorabil pentru partidele politice în luptă ci de însuşi viitorul naţiunii noastre... România suferă astăzi cea mai rea dintre dictaturi, care se împodobeşte în mod cinic sub numele de «democraţie» şi vrea să se legitimeze prin alegeri, care sunt de pe acum falsificate. Poporul român nu poate şi nu vrea să se preteze la acesta parodie. El face apel la cele trei guverne de a-i veni în ajutor şi de a institui în România controlul operaţiunilor electorale şi al alegerilor..." (A.S.R.I., Fond „D", dosar 1-408, f. 155-163).

Pentru a distrage atenţia de la teroarea dezlănţuită, guvernul a decis să înceapă pe 10 noiembrie judecarea procesului înscenat „Sumanelor Negre" în scopul demonstrării că Iuliu Maniu complota prin mişcarea de rezistenţă să răstoarne regimul impus de U.R.S.S. Un prilej ca presa comunistă să se dezlănţuie iarăşi contra Partidului Naţional-Ţărănesc. Procesul era condus de Bodnăraş şi de Nicolski, judecat de Alexandru Petrescu, cel care peste un an îl va judeca pe Iuliu Maniu în înscenarea Tămădăului, ca bază a acuzaţiilor.

Ca şi cum ar fi vrut să înlăture duhul necurat, guvernul Groza a pus vreo 30 de preoţi şi teologi, printre care pe Gala Galaction (care şi-a dat arama pe faţă) să semneze un „APEL" către preoţime, ca nici un preot să nu lipsească de „la datoria de a vota Blocul Partidelor Democratice şi de a sfătui poporul să-l urmeze". Şi câţi dintre preoţi nu au intrat în temniţele comuniste după ce i-au ajutat pe comunişti să fure şi să mintă?

Cu o săptămână înainte de alegeri, pe 13 noiembrie, Iuliu Maniu adresându-se presei străine a subliniat, printre altele, situaţia la zi din campania electorală:

„.. .Aş dori să aflaţi de la mine modul cum privesc eu prin prisma intereselor româneşti evenimentele, ca apoi să confruntaţi personal spusele mele cu experienţa d-voastră directă.

După epoca îngrozitoarelor dictaturi a trecut peste lumea civilizată un val de democratizare care n-a putut lăsa neatins poporul român. De zece ani luptăm împotriva dictaturii instaurate de ex. Regele Carol şi încercările prin care ulterior am trecut n-au reuşit să ne abată de la dorul de libertate.

Poporul nostru aspiră la o democraţie reală şi la un Parlament reprezentativ pentru a introduce în viaţa de stat marile idealuri ale Naţiunilor Unite: libertatea gândirii, libertatea credinţei, libertatea cuvântului, libertatea scrisului, libertatea muncii, libertatea de asociere.

Acordurile internaţionale încheiate la Yalta, Potsdam şi Moscova au rezultate cu explicabilă căldură, tocmai fiindcă ele asigură realizarea idealurilor noastre printr-un guvern democratic şi reprezentativ.

Dar nemulţumirea noastră este mare prin faptul că actualul guvern, în loc să realizeze speranţele obşteşti, şi-a călcat din prima zi toate promisiunile solemne făcute ambasadorilor Kerr şi Harriman de a îndeplini hotărârile de la Moscova.

Niciodată în România nu a stăpânit un guvern mai autocrat decât acesta ca adevărată ironie a sorţii, am fost obligaţi, Partidul Naţional-Ţărănesc şi Partidul Naţional-Liberal, să trimitem câte un reprezentant. Miniştrii noştri n-au putut evident să împrumute echipei de conducere un aspect diametral opus esenţei lui reacţionare şi dictatoriale.

De aici a urmat că actualul guvern a împiedicat sistematic libertatea scrisului libertatea cuvântului, oprimând cu o brutalitate fără seamăn, prin sânge şi omoruri libertatea întrunirilor publice.

Astfel, partidele de opoziţie sunt în imposibilitatea de a se dezvolta, de a-şi face propaganda legal şi de a-şi manifesta forţa politică efectivă.

La aceasta se mai adăugă acţiunea guvernului de a împiedica printr-o lege retrogradă şi prin abuziva practică administrativă pe cetăţenii ţării să-şi exercite dreptul de vot, făcând de la început imposibilă prezentarea la urne şi înlăturând milioane de alegători de pe listele electorale.

Pentru a împiedica sau cel puţin pentru a îngreuia accesul cetăţenilor la urne, Guvernul a fixat centrele de votare în mod absurd, arbitrar şi excentric, alipind comune mari şi populate de centre mici neînsemnate şi astfel aflate la mare distanţă. Ca teroarea să fie exercitată mai cu efect, s-au înfiinţat împotriva prescripţiunilor legii electorale centre de votare la cazărmi şi sindicate, nu numai pentru militari şi muncitori, ci şi pentru civili. Dacă pe lângă acestea se ţine seamă şi de faptul că mii de comunişti au fost îmbrăcaţi în haine militare pentru a fi folosiţi ca «pază» şi pentru «menţinerea ordinii», îşi poate închipui oricine cum vor decurge nişte alegeri care încep prin arestarea candidaţilor. (Numai în ultimele zile au fost arestaţi zeci de candidaţi fără altă vină decât a candidaturii pe lista de opoziţie). Cărţile de alegător în conformitate cu planul guvernului nu s-au distribuit încă. Ele sunt însă în circulaţie, eliberate în alb, pentru a fi folosite de partizanii Guvernului.

Din toate aceste motive, alegerile din 19 noiembrie a.c. pot fi socotite ca o sinistră parodie jucată sub semnul falsului şi al teroarei. Drept fundal de decor, guvernul înscenează procese puse la cale prin agenţi provocatori, prin martori falşi, prin depoziţii smulse cu ameninţări şi bătaie.

Este de mirare cum Naţiunile Unite, care au încheiat Convenţiunea de la Moscova, tolerează ca acest guvern impus şi susţinut de ele, să-şi bată joc în acelaşi timp de voinţa naţională şi de hotărârile internaţionale.

Am trista satisfacţie de a putea constata că prevestirea mea adusă la cunoştinţa ambasadorilor Angliei şi Americii, referitor la nesinceritatea guvernului actual şi de faptul că acest guvern nu va fi decât un penibil episod, s-a adeverit întocmai, iar rugămintea noastră de atâtea ori exprimată, de a se trimite din partea Naţiunilor Unite controlori autorizaţi care să supravegheze pregătirea şi efectuarea alegerilor, se dovedeşte pe deplin îndreptăţită şi de neînlăturat. Evident că un viitor «democratic» introdus în România prin metode fasciste nu poate să încurajeze colectivitatea.

Dimpotrivă, o duce la disperare în ceea ce priveşte orânduiala interioară a ţării şi încrederea în pacea justă şi durabilă, atât de fierbinte dorită.

Poporul român a urmărit totdeauna să se angreneze în curentele predominante ale omenirii. De aceea a fost cel dintâi din centrul şi sud-estul Europei care a arătat înţelegere şi dorinţă de bune raporturi cu guvernul sovietic. De aceea a fost primul care a ieşit din Axă, dând îndată ajutorul cel mai hotărâtor pentru zdrobirea hitlerismului şi fascismului.

Partidul Naţional-Ţărănesc îşi face titlu de merit din faptul că a iniţiat şi a contribuit decisiv la realizarea acestor schimbări structurale în viaţa politică a ţării. Năzuinţa noastră de moment este ca promisiunea de alegeri libere şi sincere a Marilor Puteri să fie adusă la îndeplinire. Socotim că vom izbuti să convingem opinia publică internaţională că prin liste electorale false şi prin practici de teroare nu se pot face alegeri libere.

Poporul românesc totdeauna urmăreşte să contribuie la realizarea ideilor care pot asigura libertatea individuală, precum şi libertatea statelor mici şi mari deopotrivă.

Partidul Naţional-Ţărănesc, expresie a voinţei colective, a primit la vremea sa cu entuziasm iniţiativa lui Briand de a se realiza ideea Conferinţei Statelor Europene, după cum a ascultat cu interes expunerea luminoasă a dlui Churchill privitoare la aceeaşi problemă.

În acest sens trebuie considerat asentimentul poporului român la opera de pace pe care D-nii Molotov, Byrnes, Bidault şi Bevin o desăvârşesc la Washington.

Din cele de mai sus urmează că neclintita noastră adeziune la Naţiunile Unite nu izvorăşte exclusiv din sentimentul de recunoştinţă pentru realipirea Transilvaniei, ci pentru că în ele vedem garanţia sigură a realizării idealurilor umanitare, dragi sufletelor noastre".

Teroarea era generalizată peste ţară. Tot pe 14 noiembrie Constantin Titel Petrescu declara că Partidul Social-Democrat Independent „de abia a putut să-şi depună candidatura în 41 de judeţe din 59 câte are ţara. Candidaţii şi propunători de-ai noştri au fost arestaţi în mod arbitrar şi zac în închisorile Curţii Marţiale. Manifestele electorale sunt confiscate...Candidaţii noştri licenţiaţi din câmpul muncii..."

În faţa plângerilor numeroase ale celor care nu se găseau pe listele electorale şi erau purtaţi pe drumuri, până la alegeri mai rămânând cinci zile, Iuliu Maniu aflat la clubul din strada Clemenceanu 9 le-a spus celor ce aşteptau o soluţie:

„Sâmbătă dimineaţa toţi acei care n-au carte de alegător să meargă la primării şi circumscripţii şi pe un ton bărbătesc să-şi impună dreptul. În caz că nu li se va da satisfacţie, marţi să meargă toţi şi să reclame secţiei de votare".

Sâmbătă 17 noiembrie, la Bucureşti au avut loc două manifestaţii anunţate. în Piaţa Universităţii a fost armata, care a manifestat pentru guvern, luându-şi angajamentul că-l va susţine. Era prima dată în istoria armatei când se făcea asemenea lucru, reprezentând o sfidare la neutralitatea armatei şi o ameninţare la cei ce se ^vor opune instaurării dictaturii.

La sediul Partidului Naţional-Ţărănesc şi pe străzile din jur pline de lume, s-a ţinut ultima manifestaţie înainte de alegeri, unde au vorbit fruntaşii partidului, în frunte cu Iuliu Maniu şi Ion Mihalache. La plecare lumea a manifestat în faţa Palatului Regal şi pe Calea Victoriei. Fără să se aştepte, s-a deschis foc de mitralieră din Palatul Telefoanelor şi Hotel Continental. A fost rănit ziaristul american James Pingle şi s-au făcut arestări. Mulţi au fost bătuţi de agenţi de poliţie şi echipe de şoc concentrat la Ministerul de Interne.

Astfel se încheia campania electorală, dar sângele va continua să curgă sânge chiar în ziua scrutinului.

În secţiile de votare din comune îşi făcuseră apariţia şi soldaţii din divizia „Horia Cloşca şi Crişan" care veneau de la Piteşti, unde aveau garnizoana.

Prin ordinul 39.178/18-11-1946, Avram Bunaciu (secretar general la Ministerul de Interne), comunică:

“ În judeţele în care acei ce nu s-au înscris în registrul electoral, sau nu au făcut la timp contestaţii, s-au dedat la acţiuni de instigare la rebeliune şi agresiuni Comandamentul Unic Judeţean va invita pe preşedinţii şi secretarii, precum şi capii de liste ai Partidului Naţional-Ţărănesc şi Partidului Naţional-Liberal, iar în lipsă pe înlocuitorii lor şi le va pune în vedere:

- Un avertisment asupra faptelor petrecute în judeţul respectiv.

- Dacă, în ziua votării, membri ai organizaţiilor Partidului Naţional-Ţărănesc sau Partidului Naţional-Liberal, rămaşi neînscrişi în registrul electoral, vor încerca să pătrundă în zona de votare sau se vor deda la acţiuni de dezordine, vor fi luate împotriva lor măsurile legale, cunoscând că preşedinţii secţiilor de votare au dreptul şi datoria, conform legii electorale, să păstreze ordinea, folosind garda militară a secţiei.

- Preşedinţii, secretarii, primii candidaţi sau înlocuitorii lor vor fi consideraţi drept răspunzători pentru asemenea încălcări de lege şi vor fi urmăriţi ca autori morali.

- Li se va cere să trimită, prin curieri, în cursul zilei de 18 noiembrie a.c, către şefii organizaţiilor de sector şi de plasă directive de revocare a ordinelor anterioare, date pentru organizarea acţiunilor de dezordine, în ziua alegerilor.

Comunicările de mai sus vor fi făcute verbal de Comandamentul Unic Judeţean. Totodată Comandamentul Unic Judeţean să dea dispoziţii comandanţilor de sectoare, în raza cărora s-au produs acţiuni de natura celor menţionate în prima parte a acestui ordin, să invite pe şefii de plasă ai organizaţiilor Partidului Naţional-Ţărănesc şi Partidului Naţional-Liberal şi să le pună în vedere cele prevăzute în punctele 1-4 inclusiv".

Acest ordin al lui Bunaciu urmărea ca, sub pretextul chemării responsabililor partidelor de opoziţie, să-i oprească pe aceştia de a se duce în ziua alegerilor la sigilarea urnelor. Mulţi, din prevedere, nu mai dormeau pe acasă, urmând ca în dimineaţa de 19 să se prezinte la secţiile de vot.

Pe lângă acest ordin al Ministerului de Interne s-a mai dat şi ordinul Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei nr.39.245 S/18-11-1946:

- „Se atrage din nou atenţiunea că dv., întruniţi în comandamentul regional judeţean, sunteţi în totul răspunzători de menţinerea ordinii pe întreg teritoriul urban şi rural în ziua alegerilor...acţionând cu cea mai mare rapiditate.

Orice individ dovedit că agită împotriva autorităţilor de stat sau încearcă a provoca dezordini sau acte de agresiune...indiferent dacă sunt candidaţi, delegaţi sau asistenţi ai partidelor de opoziţie sau conducători ai organizaţiilor politice respective, vor fi reţinuţi şi înaintaţi poliţiei şi legiunii de jandarmi.

- întrucât se constată în unele localităţi, în special pe teritoriul rural, agitaţii provocate de elemente de dezordine pe tema neeliberării certificatelor de alegător, luaţi măsuri de îndată pentru mobilizarea tuturor forţelor de ordine în scop de a anihila orice încercare de turburare a ordinii.

Semnat, General C. Popescu"

Prin măsurile luate, guvernul era pe picior de război contra ţărănimii. Dar ţărănimea era paşnică. Ziaristul american R. Markham în turneul făcut prin Transilvania a întrebat ce politică fac. Un bătrân a răspuns: „NOI AICI ÎN SAT NU FACEM NICI UN FEL DE POLITICĂ... NOI VOTĂM CU MANIU".

De asta se temeau comuniştii: DE VOTUL DAT LUI IULIU MANIU.

Şi pentru aceasta au recurs la tot felul de măsuri, pe lângă agresarea populaţiei sau arestare:

- întocmirea de liste volante pe care se făceau înscrierile.

- Nu se eliberau certificate de vot celor bănuiţi că sunt adversarii B.P.D.

- Comuniştilor şi celor siguri, în schimb, li s-au dat mai multe certificate de vot, chiar în alb.

- Celor ce făceau contestaţii li se cereau 14 adeverinţe ca să poată fi acceptaţi şi până le aduceau trecea termenul de înscriere.

- Candidaţii, delegaţii şi asistenţii partidelor de opoziţie au fost arestaţi.

- Pe listele electorale au fost trecuţi şi morţi.

- Au fost tipărite buletine de vot fără listele partidelor de opoziţie (de exemplu la Secţia 21 din Bucureşti, unde nu era trecut P.N.L.).

- Primarii din unele comune au refuzat să dea cărţile delegaţilor la urne, pentru partidele de opoziţie (exemplu Dumitrescu, primar în comuna Curtea-Severin).

- Controlul pentru identificarea persoanelor străine de localitate, dacă nu erau din anturajul partidelor guvernamentale.

- Nu era voie să se dea nici un fel de informaţie corespondenţilor străini, decât de la birourile electorale judeţene.

- Militarilor de la Sibiu, care au plecat la secţiile de votare, li s-a spus să nu se mai întoarcă dacă nu aduc cel puţin 66% voturi pentru guvern.

- Pentru a fi siguri de rezultat, în unele locuri s-a făcut procesul verbal cu rezultatele cu 48 de ore mai înainte de votare. (Exemplu, în comuna Sineşti, judeţul Vâlcea a venit de la Bucureşti, pe 17 noiembrie, avocatul Stelian Niţulescu, a completat procesul verbal cu 95% pentru B.P.D. şi i-a pus să semneze pe secretarul secţiei Pâtrăuşanu V. Constantin şi pe preşedintele secţiei, învăţătorul Tudor Diaconu).

- La Cluj, guvernul a folosit avioanele pentru a împrăştia manifestele.