RIZEANU, Ion. Student la Fac. de Drept. Arestat în 1947, cu organizaţia „Corpul partizanilor albi”, al cărei şef era subinginerul Serghie Anghel. Anchetat în sediul MAI. Condamnat la 8 ani muncă silnică, într-un proces înscenat de Al. Nicolschi. Detenţia în pen. Văcăreşti, Aiud, iar din 1949 în pen. Piteşti, unde torţionarul Ţurcanu l-a bătut crunt şi l-a obligat să mănânce fecale. Pe 19 ian. 1950 a intrat în seria a treia în camera 4 Spital, unde a fost crunt torturat. Şi-a continuat detenţia în pen. Gherla şi în lg. de muncă.

RIZEANU, Nicolae. Medic. Deţinut la lg. de exterminare Salcia „unde s-au petrecut lucruri îngrozitoare”, după cum relatează el într-o declaraţie, în 1952/1953. Istoricul Marius Oprea extrage un pasaj din declaraţie: „… întrucât în acea zi la lucru au fost mai mulţi morţi, pentru a-i putea identifica, le-a pus cartoane în gură, pe care scria numele. Deţinutul Lazlo a fost adus la Salcia cu un astfel de carton în gură, iar gura încleştată i-a fost deschisă cu un topor. Morţii se înhumau după 7-8 zile, din lipsă de scânduri.” De menţionat că s-a făcut un proces cu administraţia şi cei vinovaţi pentru aceste practici au fost condamnaţi. Ministrul de interne Drăghici Alexandru a făcut numeroase intervenţii pentru graţierea lor şi în cele din urmă a reuşit; le-a dat torţionarilor concediu de refacere, o primă specială şi i-a reîncadrat în servicii, adăugându-le perioada din închisoare la vechimea în muncă.

RIZESCU, Constantin. Maistru la uzina „Voina”. Arestat cu grupul din 15 mai 1958, anchetat şi torturat la Securitatea din Braşov, Cetăţuia. Condamnat. Detenţia în pen. Gherla ş.a.

RIZESCU, Dumitru. Din com. Măldăieni – Teleorman. Arestat în 1954, pentru constituirea organizaţiei „Andrei Mureşanu” care se opunea colectivizării şi pentru propagandă în rândul ţăranilor împotriva regimului comunist.

RIZESCU, Eleonora-Lorica. Din Bucureşti. Condamnată la 12 ani muncă silnică, prin dec. M.A.I. nr. 337/30 aug. 1951.

RIZESCU, George-Sergiu.

N. în 1930 la Broşteni – Argeş. Medic veterinar. Arestat pe 15 dec. 1952. Condamnat într-un proces înscenat de T.M. Bucureşti. Detenţia în pen. Piteşti, Jilava, Dej şi minele de plumb de la Cavnic. Eliberat pe 18 oct. 1955. După 1989 a fost deputat P.N.Ţ.

RIZESCU, Hariton. N. pe 23 sep. 1894 la Alexandria – Teleorman. Licenţiat al Fac. de Teologie şi al Fac. de Drept. Cântăreţ bisericesc. Condamnat în 1958 la 12 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele de exterminare. Eliberat în urma graţierii din 1964. A murit după câţiva ani, din cauza torturilor la care a fost supus în timpul detenţiei.

RIZESCU, Ion.

Proprietarul fabricii de textile „Dâmboviţa”. Arestat după naţionalizarea din 11 iun. 1948.

RIZESCU, Mircea.

Inginer. Codirector, împreună cu fratele său, Ion, al fabricii de textile „Dâmboviţa”. Arestat. Condamnat într-un proces înscenat. Detenţia în pen. Văcăreşti, Aiud, iar din 1950 în lg. Peninsula. Torturat. În lg. a avut neşansa de a fi încadrat în brigada de pedepsiţi „O” (izolată cu sârmă ghimpată), cu regim de exterminare. A fost eliberat ultimul din lagăr, pe 1 apr. 1953 şi transferat la pen. Aiud.

RIZESCU, Nicolae. Medic. Condamnat în 1958 printr-o înscenare a Securităţii. Detenţia în lg. din bălţile Dunării, unde a fost martorul barbariilor din colonia Salcia. Iată fragmente din declaraţiile lui în faţa T.M. Bucureşti, prin care condamna atrocităţilor săvârşite între 1952-1953: „La Salcia lt. Popa Ion venea în infirmerie şi întreba pe fiecare bolnav ce are şi atunci îi scotea pe toţi afară bătându-i cu ce avea la îndemână. Aproape întotdeauna venea în stare de ebrietate… este de remarcat că deţinuţii bolnavi erau scoşi afară, pe zăpadă, dezbrăcaţi, desculţi… Am văzut un deţinut adus de la Băndoiu, fără nas şi urechi, pe care lt. Popa îl băgase în carceră, pe considerentul că atât cât a trăit nu a stat în carceră… Într-o dimineaţă din decembrie 1952 au fost bătuţi doi deţinuţi, bătaie în urma căreia unul a decedat. Cauza morţii: traumatisme provocate de corpuri contondente pe tot corpul. Pe aceşti morţi îi are pe suflet lt. Manciulea (Petre, din Slatina, n. în 1926, n.n.). Tot în luna dec. 1952 am fost trimis la secţia Strâmba să selecţionez bolnavii. Nu am luat toţi bolnavii, ci pe cei mai gravi, în număr de 32 şi i-am adus la Salcia pentru a-i evacua. Când i-a văzut, lt. Manciulea a început să strige că aceştia nu sunt bolnavi şi a început să facă instrucţie cu ei pe ploaie şi noroi (culcări, ruperi de rânduri, alergări etc.) de la orele 11 dimineaţa până seara. Menţionez că toţi bolnavii erau bătrâni şi inapţi…”

RIZESCU, Niţă. Şef de gară la Slătioara. Arestat în 1949, pentru ajutorul acordat partizanilor de pe muntele Arnota, Vâlcea.

RIZIA, Gheorghe. Condamnat la 4 ani închisoare. Eliberat pe 20 nov. 1972 din pen. Aiud.

RIZIC, Petru S. N. în 1924 la Bucureşti. Condamnat la 3 ani închisoare.

RIZOIU, Marin. Din Bucureşti, str. Logofătul Tăut, nr. 13. Vicepreşedintele P.N.Ţ., Circa 13. Arestat pe 15 aug. 1952. Detenţia în lg. Borzeşti. Eliberat pe 13 mai 1954.

RIZON, Leontin. Din com. Pantelimon Halipa, Hotin. Deportat în U.R.S.S. pe 8 iul. 1940, după ocupaţia sovietică.

RIZOV, Afanasi. N. în 1937. Vezi Rizov Stepanida V.

RIZOV, Elena. N. în 1907. Vezi Rizov Vasile M.

RIZOV, Feodora. N. în 1919. Vezi Rizov Vasile V.

RIZOV, Itina. N. în 1941. Vezi Rizov Vasile M.

RIZOV, Ivan. N. în 1940. Vezi Rizov Stepanida V.

RIZOV, Maria. N. în 1932. Vezi Rizov Vasile M.

RIZOV, Maria. N. în 1927. Vezi Rizov Vasile V.

RIZOV, Nadejda. N. în 1944. Vezi Rizov Vasile V.

RIZOV, Petru P. N. în 1872. Din oraşul Taraclia, Basarabia. Deportat în 1949, în ţinutul Altai, U.R.S.S. A murit în lagăr.

RIZOV, Stepan. N. în 1928. Vezi Rizov Vasile M.

RIZOV, Stepanida. N. în 1938. Vezi Rizov Vasile M.

RIZOV, Stepanida V. N. în 1907. Din oraşul Taraclia, Basarabia. Chiabur. Deportat în 1949, în ţinutul Altai, U.R.S.S., împreună cu copiii: Uliana, Ivan şi Afanasi.

RIZOV, Uliana. N. în 1932. Vezi Rizov Stepanida V.

RIZOV, Vasile M. N. în 1907. Din com. Moscovei – Cahul, Basarabia. Ţăran înstărit. A fost deportat în ţinutul Altai, U.R.S.S., în 1949, împreună cu soţia Elena şi copiii: Stepan, Maria, Stepanida, Itina, Vasili.

RIZOV, Vasile V. N. în 1919. Din Taraclia, Basarabia. Chiabur. Deportat în 1949, în ţinutul Altai, U.R.S.S., împreună cu soţia, Feodora şi copiii: Maria, Nadejda.

RIZOV, Vasili. N. în 1945. Vezi Rizov Vasile M.

RIZU, Aurel. N. în 1874. Din Bucureşti. Avocat. Condamnat. Detenţia în lg. Poarta Albă, unde a murit pe 17 dec. 1952, din cauza muncii epuizante.

RIZUC, Silvestru. Din com. Iţcani - Suceava. Arestat la Securitatea Suceava. Condamnat în 1950 la 10 ani muncă silnică.

RIZZI, Luigi. Inginer agronom la Mărculeşti, în Bărăgan. Arestat prin 1954, s-a sinucis.

RÎMARU, Ion. N. la 12 oct. 1946. Fiul lui Florea şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎMBU, Romulus. N. la 4 nov. 1923. Fiul lui Constantin şi al Măndiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎMNICEANU, Radu. N. la 6 iul. 1902. Fiul lui Mihail şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎMPU, Ioan. N. la 25 ian. 1902. Fiul lui Ioan şi al Iconiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNCIOAGĂ, Gheorghe. N. la 9 feb. 1925. Fiul lui Constantin şi al Stanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNCOV, Duşan. N. la 25 aug. 1913. Fiul lui Sava şi al Milenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNCULESCU, Ion. N. la 25 mar. 1907. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNDAŞU, Dumitru. N. la 20 oct. 1919. Fiul lui Gheorghe şi al Sitei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNDUROI, Constantin. N. la 24 ian. 1955. Fiul lui Ştefan şi al Floarei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNGEANU, Luca. N. la 4 feb. 1913. Fiul lui Tănase şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNGHIANU, Agricola. N. la 3 iun. 1929. Fiul lui Daniel şi al Louisettei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎNJEA, Nicolae. N. la 13 iul. 1913. Fiul lui Grigore şi al Ritei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPAN, Dumitru. N. la 23 nov. 1912. Fiul lui Simion şi al Rozaliei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPAN, Iosif. N. la 23 aug. 1921. Fiul lui Nicolae şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPANU, Pintilie. N. la 26 iul. 1919. Fiul lui Gheorghe şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPANU, Vasile. N. la 15 ian. 1900. Fiul lui Nicolae. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPAŞ, Gaspar. N. la 29 dec. 1911. Fiul lui Ioan şi al Cătălinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPAŞ, Nicolae. N. la 18 nov. 1889. Fiul lui Vasile şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPEANU, Filimon. N. la 15 mar. 1908. Fiul lui Ion şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎPECI, Haralambie. N. la 4 sep. 1914. Fiul lui Sebastian şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎŞCĂNESCU, Gheorghe. N. la 28 ian. 1900. Fiul lui Vasile şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎŞNOVEANU, Tudoriţa. N. la 3 dec. 1928. Fiul lui Toader şi al Axeniei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎTA, Nicolae. Din com. Mercina – Caraş-Severin. Ţăran. Condamnat în 1958 de T.M. Timişoara. Detenţia în pen. Oradea, Aiud şi lg. Salcia. Eliberat în urma graţierii din 1964.

RÎTA, Paul. Din Mercina – Caraş-Severin, nr. 13. Ţăran. Condamnat într-un proces înscenat de Securitate. Detenţia în pen. Timişoara, Oradea, Aiud şi lg. Salcia. Eliberat în urma graţierii din 1964.

RÎTA, Păun. Din Mercina – Caraş-Severin. Ţăran. Condamnat în 1958, într-un proces înscenat de Securitate. Detenţia în pen. Timişoara, Oradea, Aiud şi lg. Salcia. Eliberat în urma graţierii din 1964.

RÎTA, Nicolae. N. la 20 ian. 1931. Fiul lui Păun şi al Carolinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎTA, Paul. N. la 11 nov. 1928. Fiul lui Păun şi al Carolinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RÎTA, Păun. N. la 20 iul. 1928. Fiul lui Ion şi al Florentinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROADEDEAL, Ana. N. în 1879. Din com. Găleşti – Străşeni, Basarabia. Mama lui Roadedeal Pocopie, condamnat pentru „colaboraţionism”. Deportată în 1949, în reg. Tiumen, U.R.S.S.

ROADEDEAL, Ana. N. în 1923. Soţia lui Roadedeal Procopie. Deportată în 1949, în reg. Tiumen, U.R.S.S.

ROADEDEAL, Gheorghe. N. în 1887. Din com. Găleşti – Străşeni, Basarabia. Fost primar P.N.L. Arestat în 1941. Deportat la Sverdlovsk, U.R.S.S. A murit în detenţie, în 1942.

ROADEDEAL, Olga I. Soţia lui Roadedeal Gheorghe. Deportată pe 13 iun. 1941, în reg. Kâzâl-Orda, U.R.S.S., împreună cu fiul, Nicolae.

ROADEDEAL, Nicolae. N. în 1926. Vezi Roadedeal Olga I.

ROADEDEAL, Procopie. N. în 1917. Din com. Găleşti – Străşeni, Basarabia. Acuzat de „colaboraţionism cu românii”. Condamnat la 15 ani muncă silnică. Deportat la Vorkuta, U.R.S.S.

ROADEVIN, Iancu. N. la 13 nov. 1927. Fiul lui Ion şi al Mirei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROADEVIN, Tudor. N. la 21 mar. 1933. Fiul lui Ion şi al Mirei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROANI, Grigorie. N. la 25 oct. 1913. Fiul lui Vasile şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATĂ, Constanţa. N. la 16 dec. 1907. Fiul lui Haralambie şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATĂ, Elena. Din com. Liteni – Fălticeni. Arestată şi bătută de şeful de post Tabarcea Avram şi de Chisăliţă Vasile.

ROATĂ, Enache. N. la 11 mar. 1911. Fiul lui Ioan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATĂ, Gheorghe. N. la 5 apr. 1919. Fiul lui Christache şi Zoiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATĂ, Victor. N. la 20 nov. 1892. Fiul lui Emanoil şi al Anetei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATEŞ, Adrian. N. la 6 aug. 1901. Fiul lui Nicolae şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATEŞ, Aureliu. N. la 5 aug. 1901. Fiul lui Nicolae şi al Eleonorei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATEŞ, Ilie. N. la 23 feb. 1929. Fiul lui Dumitru şi al Tereziei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATIŞ, Gheorghe. N. la 2 feb. 1915. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROATIŞ, Ilie. Din Timişoara. Student. Arestat pe 4 feb. 1958, învinuit că făccea parte dintr-un comitet de iniţiativă ce urmărea solidarizarea cu revoluţia din Ungaria din 1956. Torturat la Securitatea din Sibiu. Condamnat 10 ani muncă silnică, prin sen. nr. 649/21 oct. 1958. Detenţia în pen. Braşov, Codlea şi lg. de muncă forţată din bălţile Dunării.

ROB, Alexandru. N. la 6 oct. 1906. Din com. Bonteşti – Vrancea. Condamnat 6 luni pentru împotrivire la colectivizare.

ROB, Aurel. N. la 2 apr. 1923. Fiul lui Teodor şi al Gheorghiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROB, Gheorghe. N. la 14 aug. 1924. Fiul lui Ioan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROB, Ioan V. N. la 13 feb. 1905 în com. Oarta de jos – Sălaj. A urmat Şcoala normală şi Seminarul teologic greco-catolic din Gherla. A fost hirotonit preot pe 20 iul. 1930 de episcopul Iuliu Hossu. A păstorit la Batin – Cluj, unde a ctitorit o biserică. În 1940 a fost transferat la Silvaş- Hăsdate, unde a păstorit până în toamna lui 1948, când a refuzat trecerea la ortodoxie şi a fost obligat să părăsească biserica. A continuat să slujească acasă. Tată a 5 copii. Arestat în seara Crăciunului, pe 24 dec. 1952. Detenţia în pen. Gherla, lg. Galeş şi Bicaz, până în 1954. Decedat la 21 iul. 1972.

ROB, Maria. N. la 7 iun. 1895. Fiul lui Gheorghe şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROB, Vasile. N. la 3 ian. 1898. Fiul lui Petru şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBACEVSCHI. Arestat în mar. 1945. Detenţia în lg. Caracal.

ROBACIU, Ion. N. în 1928. Fiul lui Florea şi al Voicăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBAN, Valeriu. N. la 16 sep. 1910. Fiul lui Ilie şi al Aglaiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBANIUC, Ioan. N. la 6 mai 1927. Fiul lui Ştefan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBĂNESCU, Anella. N. la 2 mai 1891 la Câmpulung-Muscel. A găzduit între 1948-1954 pe Ieremia Virgil, care era urmărit pentru legăturile cu Misiunea americană prin intermediul căreia în 1949-1950 a transmis nişte scrisori din partea lui Nicolae Pascu, fost secretar general adjunct, către Comitetul Naţional Român din Franţa. În 1959, după arestarea lui Nicolae Pascu şi a lotului de 17 persoane, a fost şi ea torturată în sediul Securităţii din Uranus. Condamnată la 12 ani muncă silnică, prin sen. 201/31 oct. 1959 a T.M. Bucureşti. Detenţia în pen. Jilava şi Miercurea Ciuc. Eliberată în urma graţierii din 1964. Sentinţa a fost casată prin dec. nr. 66/17 nov. 1997 a Curţii Supreme de Justiţie. A fost achitată pentru infracţiunea de favorizare, la care fusese condamnată.

ROBĂNESCU, Ion. N. la 16 mai 1886. Fiul lui Pantelimon şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBEA, Constantin. N. la 20 nov. 1913 în com. Racoviţă – Argeş. Preot paroh în comunele Otopenii de Jos şi Tudor Vladimirescu, de lângă Bucureşti. Arestat sub acuzaţia de „uneltire contra ordinii sociale”. Condamnat într-un proces înscenat de T.M. Bucureşti la 6 ani muncă silnică, prin sen. 43/13 iul. 1961. Detenţia în pen. Gherla. Graţiat în 1963.

ROBEA, Constantin. N. la 20 nov. 1913. Fiul lui Ion şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBERG, Gherş I. N. în 1878. Din Chişinău. Deportat în 1941 în Kazahstan, la retragerea sovieticilor din Basarabia. Reabilitat în 1991.

ROBERT, Rosner. N. la 21 oct. 1900. Fiul lui Alexandru şi al Iosefinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBESCU, Florea. N. la 16 apr. 1916. Fiul lui Ion şi al Ianei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBESCU, Ion. N. la 30 iul. 1895. Fiul lui Valeriu şi al Ştefaniei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBESCU, Vasile. N. la 2 mai 1907. Fiul lui Gheorghe şi al Rozei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBINĂ, Margareta. N. în 1920 la Grabăţ – Timiş. Deportată în 1945 în U.R.S.S.

ROBINĂ, Nicolaus. Din Grabăţ – Timiş. nr. 344. D.O. la Salcâmi, în Bărăgan, din 1951, pentru 4 ani.

ROBITU, Gheorghe. N. la 25 apr. 1893. Fiul lui Nicolae. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBITU, Nicolae.

N. la 2 apr. 1907 la Ianca – Brăila. Fiul lui Marin şi al Chiriachiţei, ţărani agricultori. A urmat Liceul Nicolae Bălcescu din Brăila. Absolvent al Fac. de Medicină din Cluj. Devotat meseriei, s-a întors la Brăila. Arestat în noaptea de 14/15 mai 1948. Detenţia în pen. Brăila, unde a a cunoscut urmele schingiuirii şi mutilării maiorului Filip Bechi, căruia i s-au tăiat urechile şi nasul după ce corpul îi fusese ciopârţit. Urmele rămăseseră mărturie pe pereţii celulei. După câteva luni a fost transferat la pen. Ocnele Mari, unde a rămas aproape 2 ani. După cum îşi aminteşte acolo buboaiele năpădiseră trupurile scheletice şi neputincioase din cauza mizeriei ce se acumula zi de zi. Acolo, în acele condiţii unde nu ţi se da nici un ajutor, nu ţi se permitea nimic, acolo doctorul Nicolae Robitu şi-a ascuţit coada lingurii pe ciment şi, fără dezinfectant, a început să mai uşureze din suferinţă, scoţând puroiul de sub piele, de la ţărani până la miniştri şi diplomaţi. Acolo a trăit teroarea exercitată de Securitate prin înscenarea unui complot al intelectualilor, având ca „şef” pe secretarul lui Nicolae Titulescu, Savel Rădulescu, sub învinuirea că au trimis un memoriu la O.N.U. Prin anchete dure au trecut Petre Pandrea, Radu Budişteanu, Şerban Ghica şi mulţi alţii. După eşuarea „complotului”, în toamna anului 1950, a fost ridicat un mare lot, în majoritate legionari, şi trimis la Canal, în lg. de exterminare de la Capu Midia, unde se omora prin muncă faraonică, fără nici o protecţie, prin tortură la faţa locului pentru neîndeplinirea normei, prin înfometare (ajungându-se să se mănânce câini, şerpi, şoareci de câmp), iar călăul Liviu Borcea striga: „Bandiţilor aruncaţi mâncarea în W.C. ca să slăbiţi, să nu faceţi norma, să sabotaţi lucrările. Aici vă e mormântul şi eu vă sunt popă.” La Midia, Nicolae Robitu a stat în „sârme”, la brigăzile de pedepsiţi, în timp ce un alt medic, dr. Radu Liviu din Braşov, făcea jocul administraţiei, trimiţând oamenii bolnavi pe şantier şi umplând magazia cu cadavrele care se ridicau cu grămada după 10-12 zile. Toţi cei ce se aflau la Capu Midia erau fie necondamnaţi, fie condamnaţi în procese înscenate, cu culpe imaginare. Amintindu-şi de acea epocă, doctorul Nicolae Robitu afirmă: „Şi aşa, prin tot dramatismul prin care trecem, uniţi de sentimente profunde, zbătându-ne să supravieţuim, să ne salvăm corpul, lipsiţi de asistenţă medicală, ocrotiţi numai de Dumnezeu, am reuşit să ne salvăm sufletele şi mai ales să scăpăm de mult temuta reeducare, mijlocul cel mai draconic al comunsimului”. În aceste condiţii doctorul Robitu, fără medicamente, fără instrumentar a continuat să-şi facă datoria faţă de colegi folosindu-se de experienţa empirică, de ce-i mai putea pune la dispoziţie natura, cu ajutorul ceaiurilor din buruienile găsite la întâmplare sau cu pansamente cu frunze la care se adăuga autosugestia bolnavului că trebuie să se vindece, să-şi regăsească în curând familia, libertatea. În anul morţii lui Stalin, călăul suprem al sistemului comunist, printre cei puţini eliberaţi s-a aflat şi doctorul Nicolae Robitu care şi-a regăsit cei doi copii. Dar la eliberare i s-a interzis să părăsească Brăila şi să practice meseria la spitalul de unde fusese arestat. Rearestat odată cu valul din 1958/1959 a fost încarcerat în temniţele de exterminare de la Galaţi, Aiud ş.a. pentru încă 4 ani. Eliberat pentru a doua oară în 1962. N-a putut funcţiona decât ca medic de circumscripţie sanitară, la Brăila. A murit la 25 iul. 1997.

ROBITU, Teodor. Din Dobreni – Neamţ. Preot. Arestat la 4 mai 1947 cu un grup de 25 persoane şi adus la Bacău, fără a fi judecat. Închişi în castelul Şuţu, au stat până a doua zi când, împreună cu arestaţii de pe Valea Trotuşului, au fost trimişi la pen. Gherla unde au ajuns pe 8 mai 1947. La acea dată erau în detenţie circa 40 de preoţi, care ţineau zilnic slujbe în cele 3 capele existente atunci. Din cauza măsurilor abuzive din pen. a izbucnit o revoltă a deţinuţilor şi, drept pedeapsă, 20 dintre ei, care erau arestaţi în vederea pregătirii procesului Maniu-Mihalache, au fost transferaţi la pen. Aiud. După proces, Teodor Robitu a fost eliberat.

ROBOIU, Aurelian. N. la 29 iun. 1919. Fiul lui Iancu şi al Vasilicăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBOTĂ, Dumitru. Muncitor. Arestat pentru participare la revolta de la Braşov din 15 nov. 1987 şi torturat la Securitate. Condamnat la un an închisoare, prin sen. 2823/3 dec. 1987, semnată de Pană Ştefan.

ROBOTIN, Ana. N. la 17 oct. 1936, la Bunteşti-Vaşcău – Bihor. Deoarece în zonă începea exploatarea uraniului de către sovietici, pentru a se păstra secretul acestor lucrări, a fost ridicată împreună cu familia şi dusă în Bărăgan, alături de alte familii din comună. În 1955 i s-a ridicat D.O. S-a stabilit ulterior la Timişoara.

ROBOTIN, Florin. Din Banat. D.O. din 18 iun. 1951, pentru 4 ani şi o lună.

ROBOTIN, Gheorghe. N. la 15 aug. 1930. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBOTIN, Nicolae. N. la 5 oct. 1935. Fiul lui Mihai şi al Floarei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBOTIN, Vasile. N. în 1889. Fiul lui Gligor şi al Tereziei. Condamnat.

ROBOVEANU, Ovidiu. N. la 28 dec. 1890. Fiul lui Petre şi al Gheroghinei. Condamnat.

ROBOVICI, Mircea. N. la 23 dec. 1923. Fiul lui Cristina şi al Sultănicăi. Condamnat.

ROBU, Achim. N. la 9 ian. 1922 în com. Miciu de Sus – Braşov. Din Constanţa. D.O. din 1951 în Bărăgan, pentru 4 ani şi 3 luni.

ROBU, Alexandra. N. în 1910. Vezi Robu Grigore A.

ROBU, Alexandru. N. la 18 mai 1932. Fiul lui Ferentz şi al Vioricăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Alexandru. N. la 9 iun. 1928. Fiul lui Alexandru şi al Anei. Condamnat.

ROBU, Ana. N. în 1941. Vezi Robu Nina.

ROBU, Ana. N. în 1886. Vezi Robu Zaharia N.

ROBU, Arsene V. N. în 1876. Din com. Climăuţii de Jos – Şoldăneşti, Basarabia. Chiabur. Deportat în 1949, împreună cu soţia, Axenia.

ROBU, Chiriţa. N. la 31 iul. 1906. Fiica lui Ene şi a Tincăi. Condamnată. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Constantin. N. la 13 oct. 1913. Fiul lui Constantin şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Constantin. N. la 31 mai 1907. Fiul lui Dumitru şi al Dumitrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Domnica. N. în 1949. Vezi Robu Gheorghe I.

ROBU, Dumitru G. N. în 1896. Din Chişinău. Condamnat în 1940 la 8 ani muncă silnică şi deportat la Novosibirsk, U.R.S.S.

ROBU, Dumitru I. N. la 24 aug. 1922, în com. Săbăoani – Neamţ. Diacon greco-catolic, care urma să fie sfinţit preot. Arestat. Detenţia la pen. Jilava (1950-1951). Mort la 2 apr.1978. Făcea parte din familia P.S. Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic al Bucureştiului.

ROBU, Elena. N. în 1883. Din Heciul Nou – Sângerei, Basarabia. Deportată în 1949 la Irkutsk, U.R.S.S.

ROBU, Elena. N. în 1911. Vezi Robu Vasile I.

ROBU, Fevronia. N. în 1876. Vezi Robu Ştefan A.

ROBU, Fiodor I. N. în 1898. Din com. Chetrosu – Drochia, Basarabia. Reuşind să se ascundă din faţa valului de deportări din 1949, s-a alăturat familiei care fusese deportată în reg. Kurgan, U.R.S.S.: soţia, Xenia, şi fiul, Ion.

ROBU, Gheorghe. N. la 12 mar. 1904 Fiul lui Costache şi al Ecaterinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Gheorghe. N. la 22 nov. 1903. Fiul lui Dumitru şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Gheorghe. N. la 31 mar. 1904. Fiul lui Ion şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

ROBU, Gheorghe I. N. în 1890. Din Chişinău. Ţăran înstărit. Deportat în 1949 în reg. Kemerovo, U.R.S.S., împreună cu soţia, Maria, şi copiii: Nicolae, Mihai.

ROBU, Gheorghe I. N. în 1919. Din com. Tabani – Briceni, Basarabia. Deportat ca iehovist pe 1 apr. 1951, la Tomsk, U.R.S.S., împreună cu soţia, Lidia, şi copiii: Maria, Domnica. Reabilitaţi în 1991.

ROBU, Greta. N. în 1937. Vezi Robu Vasile I.

ROBU, Grigore A. N. în 1905. Din com. Trinica – Edineţ, Basarabia. Ţăran înstărit. Deportat pe 6 iul. 1949, în reg. Kurgan, U.R.S.S., împreună cu soţia, Alexandra, şi copiii: Luca, Zaharia.