RĂDULESCU, Oscar. N. la 17 dec. 1891. Fiul lui Constantin şi al Eugeniei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Ovidiu. N. la 1 mai 1932. Fiul lui Ştefan şi al Floarei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Paul. N. la 2 apr. 1918. Fiul lui Ioan şi al Patriţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Pavel. Condamnat administrativ în 1951. Detenţia la pen. Ocnele Mari, până în 1953.

RĂDULESCU, Petre. N. în 1887. Paroh în com. Obârşia Nouă – Olt. Arestat în 1959. Condamnat de T.M. Craiova, într-un proces înscenat. Eliberat pe 15 nov. 1960 în urma dct. de graţiere 211/1960.

RĂDULESCU, Petre. N. la 19 iun. 1912. Fiul lui Radu şi al Soricăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Petre. N. la 31 ian. 1934. Fiul lui Alexe şi al Gheorghiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Petre. N. la 6 dec. 1882. Fiul lui Petre şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Petre. N. la 17 nov. 1890. Fiul lui Ion şi al Stanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Petre. N. la 20 mai 1892. Fiul lui Petre şi al Mariei Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Petre Gh. N. la 17 iul. 1923 în com. Băneasa – Constanţa. D.O. în Bărăgan, pentru 1 an şi 7 luni.

RĂDULESCU, Pompiliu. Arestat în sep. 1945 de Siguranţa Buzău.

RĂDULESCU, Radu. Lt.-col. de jandarmi. A luptat pe front, pentru eliberarea Basarabiei. Arestat în 1950. Condamnat. Detenţia în arestul M.A.I., pen. Jilava, Aiud, Gherla ş.a. Eliberat în urma graţierii din 1964.

RĂDULESCU, Radu-Vasile.

Lt. col. de jandarmi. Condamnat. Detenţia în pen. Jilava, Aiud, Gherla. Eliberat în urma graţierii din 1964.

RĂDULESCU, Ristache. N. la 9 mar. 1909. Fiul lui Marin şi al Petrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Rodica T.  N. la 14 aug. 1950 la Mangalia. D.O. din 1951, în Bărăgan, împreună cu părinţii, pentru 3 ani şi 6 luni. S-a stabilit în Constanţa, str. Luminişului, nr. 7.

RĂDULESCU, Romulus. N. în 1910. Din Filipeştii de Pădure. Mort în 1959 în pen. Aiud.

RĂDULESCU, Romulus. N. la 23 oct. 1929. Fiul lui Atanase şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Romulus. N. la 11 ian. 1916. Fiul lui Nae şi al Frăsinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Savel.

N. la 19 oct. 1885. Diplomat de carieră, nepot şi secretar particular al lui Nicolae Titulescu. A fost unul dintre consultanţii diplomatici ai lui Iuliu Maniu, alături de Constantin Vişoianu. Consilier financiar la Legaţia României din Londra între 1925-1928. S-a aflat în miezul evenimentelor politice până la arestare. A ocupat postul de subsecretar de stat la Externe în guvernele dintre 1932-1936, fie liberale sau ţărăniste, asistându-l pe N. Titulescu când acesta reprezenta România la Liga Naţiunilor. După ieşirea din guvern a rămas în diplomaţie, fiind ataşat mult timp la Londra. Deşi în 1938 intrase în Frontul Renaşterii, era considerat în continuare membru marcant al P.N.Ţ. În timpul mareşalului Ion Antonescu a fost marginalizat dar, prin relaţiile sale, era la curent cu tot ce se petrecea. Astfel, la parastasul lui N. Titulescu din mar. 1943, în discuţiile avute cu intimii lui Iuliu Maniu şi în prezenţa acestuia, Savel Rădulescu a afirmat că Turcia formează cheia de boltă a sistemului politic anglo-american şi că Turcia are tot interesul ca gurile Dunării să se găsească în mâinile României pentru că aici se dictează soarta strâmtorilor. În acea situaţie politică dificilă, România a primit un mesaj prin care Polonia propunea crearea unei Confederaţii la care să adere Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Bulgaria pentru a se putea rezista presiunilor venite din vest (germane) şi din est (sovietice). Atât Savel Rădulescu cât şi Constantin Vişoianu au socotit această propunere nerealistă în acea fază şi timpul a dovedit-o. În sep. 1944 a fost numit preşedintele Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului şi chiar din prima şedinţă, pe 22 nov. 1944, a lucrat într-o atmosferă „ameninţătoare” din cauza lui I. A. Vîşinschi care a pretins ca în termen de două zile România să accepte anul 1938 ca an de bază pentru stabilirea preţurilor pentru despăgubiri. În zadar Savel Rădulescu a susţinut punctul de vedere românesc şi anume ca despăgubirile stabilite de armistiţiu să fie plătite la preţurile mondiale curente. Au demonstrat el şi delegaţii români că acceptarea propunerii ruseşti însemna majorarea de trei ori a volumului despăgubirilor şi s-a susţinut că unele solicitări erau exagerate, precum livrarea numărului de vite imposibil de realizat. Dar Vîşinschi a declarat că refuză discutarea altor probleme, până când principiul preţurilor din 1938 nu va fi acceptat, şi a dat un termen de 48 de ore pentru răspuns. În seara de 24 nov. 1944 Vîşinschi a fost informat verbal de acceptare, dar cu rezerva de a semna un grafic de plată a despăgubirilor cuprinzând livrarea de cantităţi considerate imposibile şi o notă oficială a fost prezentată pe 27 noiembrie. B. Berry, în raportul înaintat Departamentului de Stat al S.U.A. comunica: „… Discuţiile lui Vîşinschi sunt considerate aici semnificative pentru că (1) ele au depăşit Comisia Aliată de Control înlocuind-o cu negocieri sovieto-române directe şi (2) ele au adâncit perspectiva întunecată a românilor şi au sporit neîncrederea în viitor datorită „metodelor de a negocia” pe care ministrul de externe Vişoianu mi le-a prezentat ca „negocieri prin ultimatum.” Această situaţie a dus la retragerea sprijinului P.N.Ţ şi P.N.L. în guvern şi peste o săptămână, pe 6 dec. 1944, s-a schimbat guvernul introducându-se mai mulţi tehnicieni, socotindu-se că trebuie luată o atitudine fermă faţă de comunişti. Dar aceştia acţionau după directivele Moscovei. În aceste condiţii a lucrat Savel Rădulescu până după Conferinţa de Pace de la Paris, unde a participat ca reprezentant al Comisiei pentru Aplicarea Armistiţiului. În 1946 a înaintat reprezentanţilor S.U.A, U.R.S.S. şi Marii Britanii un memoriu referitor la comportamentul trupelor de ocupaţie sovietice şi la jaful la care era supusă România, memoriu semnat printre alţii de: Ion Christu, Horia Măcellariu, Savel Rădulescu, Ştefan Mamulea, Constantin Vişoianu, Gheorghe Vrânceanu, Radu Boroş ş.a. Toţi au fost condamnaţi. A fost înlocuit în Comisie cu Mihai Ghelmegea, de origine ţigan turc, trecut de la ţărănişti în F.T.N. (anturajul lui Carol II) şi ajuns deputat al Frontului Plugarilor al lui Petru Groza, „tovarăş de drum” al comuniştilor. În apr. 1948 a fost arestat. Anchetat la Craiova, în pen. Jilava, în „depozitul” M.A.I. de la Ocnele Mari, până la găsirea motivelor pentru o înscenare. Prin dec. 344/1 aug. 1951 a fost condamnat la 24 luni lg. de muncă, o pedeapsă pentru a se justifica perioada de când se afla arestat. În cele din urmă a fost condamnat la 8 ani muncă silnică, pentru că a semnat memoriul din 1946. Până a fi judecat, la pen. Ocnele Mari s-a încercat înscenarea unui complot de către administraţie, prin comandantul Florescu şi un anume deţinut Mihail Strugaru, care profitând că Savel Rădulescu era bolnav în infirmeria de la Ocnele Mari i-a propus să-i aducă un pacheţel cu medicamente de la familie. Acest informator a „rezolvat” problema medicamentelor şi i-a dat şi un teanc de hârtie albă pe care Savel a folosit-o la W.C. din lipsă de hârtie higienică (interzisă). Strugaru s-a dus cu o foaie de hârtie la Şerban (Bani) Ghica rugându-l să-i scrie în franţuzeşte „săgeata neagră” şi acesta i-a scris „la fleche noire”. Strugaru a raportat administraţiei că în penitenciar a luat fiinţă organizaţia „Săgeata neagră”, iar Savel Rădulescu a scris un memoriu către O.N.U., dându-i-l lui Radu Budişteanu să-l traducă. Acest M. Strugaru, fost hoţ de cai şi escroc, fusese în poliţia legionară, iar acum devenise informator şi provocator în serviciul administraţiilor. Savel Rădulescu a fost scos din infirmerie bolnav şi dus, ca pedeapsă, în beci împreună cu 10-12 deţinuţi şi toţi supuşi unei anchete dure ca să se descopere complotul, acuzaţi că au primit hârtie albă de la Strugaru, că au confecţionat un memoriu pentru O.N.U, că acest memoriu a fost dat spre traducere lui Radu Budişteanu şi că s-a făcut în numele organizaţiei subversive din închisoare, „Săgeata Neagră”, insistându-se asupra denunţării tuturor membrilor „organizaţiei”. După cercetări, desigur, nu s-a putut înscena nimic. Administraţia, prin informatorii ei, a mai încercat înscenarea unor astfel de comploturi, invocând diverse iniţiative de creare a unor organizaţii subversive ca de exemplu „Prietenia Albă” pe care l-au judecat în închisoarea de la Gherla; altul numit „Comandantul mişcării legionare create în Aiud” şi denunţat de Victor Biriş, în timpul reeducării, şi multe alte organizaţii de ajutor legionar născute în minţile bolnăvicioase ale ofiţerilor politici şi informatorilor administraţiei. Savel Rădulescu rămâne un diplomat care a adus mari servicii României. A murit în 1970.

RĂDULESCU, Scarlat.  N. la 23 iul. 1894. Din com. Pardoşi – Buzău. Fiul lui Şerban şi al Ruxandrei Rădulescu. Arestat între 14 feb. şi 1 mar. 1952 la pen. Râmnicul Sărat, pentru împotrivire la colectivizare. A fost trimis după aceea la Securitatea Ploieşti.

RĂDULESCU, Sofronie. N. la 19 iun. 1903. Fiul lui Stan şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stan. Din com Vişina – Dâmboviţa. Ţăran. A fost rănit în răscoala ţărănească la 26 ian. 1961, când au venit activiştii să oblige ţăranii să se înscrie în colectivă. Urmărit, a fugit şi s-a ascuns în podul casei. Când a venit Securitatea să-l aresteze, a început să strige: „Săriţi, fraţilor, că au venit americanii peste mine!” Condamnat la 3 ani şi 6 luni muncă obligatorie.

RĂDULESCU, Stan. N. la 20 mai 1940. Fiul lui Marin şi al Dumitrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stan. N. la 13 mai 1883. Fiul lui Marin şi al Stanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stan. N. la 25 iul. 1908. Fiul lui Oprea şi al Atinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stan. N. la 10 aug. 1928. Fiul lui Tudor şi al Neagăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stelian. Din Târgu Ocna. Arestat după 1970, acuzat de scrierea unor poezii ostile regimului. Detenţia în pen. Aiud.

RĂDULESCU, Stelian. Fost prizonier în Rusia. Arestat la întoarcerea în ţară. Detenţia în lg. Galeş şi Poarta Albă, până în mai 1954. Rearestat după 1970. Detenţia în arestul Securităţii Bacău şi pen. Văcăreşti.

RĂDULESCU, Stelian. N. la 20 mar. 1888. Fiul lui Barbu şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stelian. N. la 23 sep. 1927. Fiul lui Marin şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stelian. N. la 25 mar. 1910. Fiul lui Paraschiv şi al Ioanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stelian. N. la 4 oct. 1903. Fiul lui Petre şi al Alexandrinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Stelian. N. la 15 dec. 1924. Fiul lui Vasile şi al Mandei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Şerban. Fost poliţist. Arestat în iul. 1948. Detenţia în pen. Jilava, Făgăraş, până în 1956.

RĂDULESCU, Şerban. N. la 12 feb. 1924. Fiul lui Alexandru şi al Angelei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Şerban. N. la 22 apr. 1920. Fiul lui Radu şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Şerban. N. la 20 mai 1906. Fiul lui Şerban şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Şerban-Banu.

N. la 12 feb. 1924 la Bucureşti. A urmat Liceul militar „Ştefan cel Mare” din Cernăuţi de unde s-a transferat la „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealul, pe care l-a absolvit în 1943. Şi-a continuat studiile la Institutul medico-militar din Bucureşti, de unde a fost arestat în iun. 1945 şi trimis la Curtea Marţială pentru că scrisese epigrame împotriva conducătorilor comunişti. A fost achitat dar, după ce a primit gradul de sublocotenent, a fost scos din armată, în 1946. Şi-a continuat studiile la Facultatea de medicină. Pe 23 aug. 1948 a fost arestat împreună cu dr. Marin Zamfirescu, în cabinetul acestuia. Condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „trecerea frontierei”. Detenţia în pen. Constanţa, Văcăreşti, Jilava, Piteşti şi lg. Peninsula. Eliberat în 1954, din pen. Gherla. Timp de un an a lucrat ca „soră medicală” până a terminat facultatea, în aug. 1956. Rearestat pentru scurt timp în 1956, pe când era medic stagiar la spitalul Filantropia. Îmbolnăvindu-se de plămâni şi-a întrerupt cariera medicală şi s-a ocupat de literatură, publicând nuvele, povestiri şi romane. Membru al Uniunii Scriitorilor. După 1989 a înfiinţat „Memoria”, revista gândirii arestate. A murit la 9 dec. 1998.

RĂDULESCU, Ştefan. Din com. Pucheni – Prahova. Arestat pe 28 dec. 1956, în legătură cu procesul înscenat contra lui Petrescu Dumitru Marinaru. Condamnat în 1957.

RĂDULESCU, Ştefan. N. la 25 ian. 1898. Fiul lui Gheorghe şi al Alexandrinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Ştefan. N. la 25 ian. 1933. Fiul lui Gheorghe şi al Dumitrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Ştefan. N. la 4 oct. 1908. Fiul lui Ion şi al Paraschivei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Ştefan. N. la 7 iun. 1933. Fiul lui Ion şi al Petrei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Tănase. N. în 1910 în com. Fântânele – Prahova. Licenţiat în Drept şi Teologie. Preşedinte al Societăţii Studenţilor din Prahova. Ataşat de mişcarea legionară. În mar. 1945 a fost arestat, împreună cu alţi legionari, de N.K.V.D., pentru că ar fi înlesnit repatrierea în Germania a unor ofiţeri superiori germani. Judecat de sovietici şi condamnat la 20 de ani muncă silnică şi confiscarea averii. Trimis în lg. de la Vorkuta, Siberia. Eliberat la 12 oct. 1955 şi predat, la 1 dec.1955, autorităţlor româneşti. Arestat în 1956 şi condamnat. În 1960 se afla în pen. Aiud, în perioada reeducării. Eliberat în 1964. Decedat în 1995.

RĂDULESCU, Tănase. N. la 23 aug. 1894. Fiul lui Ştefan şi al Anicăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor. N. la 28 dec. 1900. Fiul lui Barbu şi al Zamfirei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor. N. la 14. oct. 1920. Fiul lui Ioan şi al Elenei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor. N. la 11 feb. 1912. Fiul lui Mihail şi al Aureliei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor. N. la 28 dec. 1900. Fiul lui Radu şi al Zamfirei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor Dan. N. la 31 ian. 1917. Fiul lui Tănase şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Teodor I.  Din Ploieşti, Intrarea Câmpinei, bl. 27B, et. 6. Condamnat la 4 ani şi 3 luni închisoare.

RĂDULESCU, Teodor I.  Din Ploieşti, str. Căminelor, bl. 27B, ap. 6. Încarcerat 4 ani, 3 luni şi 21 de zile.

RĂDULESCU, Toma. Din Constanţa. D.O. în Bărăgan.

RĂDULESCU, Toma. N. la 25 aug. 1910. Fiul lui Alexandru şi al Elisabetei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Traian. N. la 14 iun. 1910. Fiul lui Alexandru şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Traian. N. la 08 iun. 1913. Fiul lui Petre şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Traian. N. la 25 ian. 1881. Fiul lui Radu şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Traian. N. la 31 ian. 1924. Fiul lui Samson şi al Anei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Traian R.  N. la 25 feb. 1883. Avocat. Arestat pe 27 oct. 1949. A murit pe 27 oct. 1952, în detenţie, în pen. Jilava.

RĂDULESCU, Trifu. N. în 1913. Fiul lui Granciu şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Tudor. N. la 25 sep. 1913. Fiul lui Gheorghe şi al Stanei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Valeriu. N. la 16 apr. 1913. Fiul lui Alexandru şi al Aureliei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 28 mai 1920. Fiul lui Constantin şi al Sofiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 23 apr. 1895. Fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 27 ian. 1906. Fiul lui Ioniţă şi al Constanţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 17 iul. 1915. Fiul lui Mihail şi al Olimpiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 29 apr. 1913. Fiul lui Stan şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 14 aug. 1915. Fiul lui Toader şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasile. N. la 30 oct. 1916. Fiul lui Vasile şi al Dochiţei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vasilica E. N. la 16 feb. 1900 în com. Negureni – Constanţa. D.O. în Bărăgan, pentru 1 an şi 7 luni.

RĂDULESCU, Victor. Din Bucureşti. Student. Arestat în nov. 1956, în legătură cu mişcarea studenţească de solidaritate cu evenimentele din Ungaria.

RĂDULESCU, Victor. N. în 1908. Preot la Biserica Sf. Dumitru din Ploieşti. Condamnat politic.

RĂDULESCU, Victor. N. la 8 oct. 1924. Fiul lui Gheorghe şi al Lucreţiei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Victor. N. la 17 iul. 1899. Fiul lui Gheorghe şi al Victoriei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Victor. N. la 1 apr. 1892. Fiul lui Isac şi al Martei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Victor. N. la 2 apr. 1923. Fiul lui Octavian şi al Elisabetei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Victor. N. la 5 mai 1944. Fiul lui Stan şi al Gherghinei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Victor. N. la 26 oct. 1904. Fiul lui Vasile şi al Stancăi. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Viorica I. N. la 16 ian. 1932 la Feteşti – Ialomiţa. Domiciliată în Constanţa, Aleea Garofiţei, nr. 4. D.O. pentru 1 an şi 7 luni.

RĂDULESCU, Virgil. N. la 1 nov. 1908. Fiul lui Iosif şi al Mariei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

RĂDULESCU, Vladimir. N. la 15 iun. 1924. Fiul lui Vasile şi al Victoriei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)

     RĂDULESCU, Zamfir. N. la 15 apr. 1899. Fiul lui Manole şi al Radei. Condamnat. (Arhiva S.R.I.)