NISTOREANU, Ion N. Născut
la 15 decembrie 1904, în comuna Măgireşti-Bacău. Învăţător. Arestat la 31
decembrie 1956. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la 7 ani
închisoare, pentru sprijinirea unor persoane aflate sub urmărire. O parte din
detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla, unde a murit în 1958.
NISTORESCU, Ioan. Născut
la 15 decembrie 1897, în satul Vălari, comuna Stăneşti-Gorj. Ţăran. Arestat în
1952. A murit în lagărul "5 Culme" la 6 aprilie 1953.
NISTORESCU, Mircea. Din
Bucureşti. Student. Arestat în decembrie 1947. Condamnat la închisoare în
martie 1948, pentru răspândire de manifeste de protest în timpul procesului
Maniu-Mihalache. Detenţia la penitenciarele Uranus, Jilava, Aiud, Piteşti şi
lagărul Peninsula. Eliberat la 24 decembrie 1954.
NISTORESCU, Stan. Student.
Arestat la 8 noiembrie 1945 de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
NISTORI, Gheorghe. Din
judeţul Suceava. Învăţător şi primar în comună. Arestat la 4 mai 1947. Prima
parte a detenţiei la penitenciarul Aiud.
NISTORICă, Constantin.
Născut la 24 februarie 1924. Din judeţul Craiova. Subofiţer de jandarmi.
Arestat. Judecat cu un lot de 17 persoane. Condamnat de Tribunalul Militar
Cluj la 18 ani muncă silnică şi 5 ani degradare civică pentru uneltire contra
ordinii sociale.
NISTOROIU, Iudith. Născută
la 23 decembrie 1947. Din satul Clopodia, comuna Jamu Mare-Timiş. Domiciliu
obligatoriu în Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.
NISTOROIU, Nicolae I.
Născut la 8 aprilie 1923. Din comuna Nistoreşti-Vrancea. Membru al mişcării de
rezistenţă "Vlad Ţepeş II". Arestat în timpul revoltei din 1950. A murit în
timpul detenţiei, în 1957.
NISTOROIU, Vasile. Un
deţinut politic cu acest nume, ţăran, a murit în timpul detenţiei la
penitenciarul Văcăreşti.
NISTRANSCHI, Vasile N. Din
Bucovina (comuna Pătrăuţi, raion Storojineţ). Deportat în 1941 împreună cu doi fraţi (Leon şi Ioan). Toţi trei au murit în
lagăr.
NISTREANU, Anastasia V.
Născută în 1872. Din Basarabia (oraş Chişinău). Deportată în lagărele din
Siberia (Irkutsk) împreună cu 5 dintre membrii familiei, în 1949.
NISTREANU, Ion. Născut la
26 aprilie 1953, în satul Fundata, comuna Perieţi-Ialomiţa, în timpul
domiciliului obligatoriu al părinţilor (bănăţeni).
NISTREANU, Ticuţa. Născută
la 3 martie 1949, în satul Uihei, comuna Biled-Timiş. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.
NIŞCOV, Ecaterina. Născută
la 10 iulie 1887. (vezi Nişcov Teodor R.)
NIŞCOV, Teodor R. Născut
în 1882. Din localitatea Zărneşti-Braşov. Comerciant. Preşedintele
circumscripţiei P.N.Ţ. din comună. Arestat împreună cu soţia (Ecaterina) şi
doi fii (Teodor şi Traian), la 6 septembrie 1947, pentru ajutorarea unor
persoane urmărite de Securitate (ascunse în Munţii Piatra Craiului). Arestarea
lor s-a făcut în urma trădării a doi dintre fugarii prinşi-subofiţerii Mocanu
Gh. şi Istrate Traian, fugiţi în munţi după alegerile din 1946. Torturaţi în
timpul anchetei. Soţia a fost eliberată dar el şi fiii săi au fost condamnaţi
la închisoare (sentinţa 72/28 ianuarie 1948), pentru omisiune de denunţ.
NIŞCOV, Teodor T. Născut
la 27 noiembrie 1916. Condamnat la 3 ani închisoare. O parte din detenţie la
penitenciarele M.A.I., Văcăreşti şi Aiud. (vezi Nişcov Teodor R.)
NIŞCOV, Traian T. Născut
în 1922. (vezi Nişcov Teodor R.)
NIŞCU, Anastasia L.
Născută la 18 februarie 1925, în oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.
NIŞCU, Tănase M. Născut în
comuna Săcălaz-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani şi o lună, de la
18 iunie 1951. După eliberare s-a stabilit în oraşul Constanţa.
NIŞCU, Vasile. Născut la
22 decembrie 1954, într-un sat din Bărăgan, în timpul domiciliului obligatoriu
al părinţilor. După 7 luni familia a fost eliberată şi s-a stabilit în oraşul
Constanţa.
NIŞCU, Virgil. Năcut la 24
august 1944, în comuna Gruia-Mehedinţi. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan
împreună cu părinţii, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951. După eliberare
familia s-a stabilit în oraşul Constanţa.
NIŢĂ. Din oraşul Botoşani.
învăţător. Arestat la 15 august 1952. I-a fost semnalată prezenţa în lagărul
Capu Midia.
NIŢĂ, Aurelian. Din satul
Turda, comuna Mihai Bravu- Tulcea. Elev. Arestat în mai 1948, împreună cu un
grup de colegi. Torturaţi la Siguranţa din Tulcea şi duşi apoi la Constanţa.
Condamnaţi la închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa
812/decembrie 1948). Detenţia la penitenciarele Constanţa, Târgşor, Jilava şi
lagărul Peninsula.
NIŢĂ, Claudia I. Născută
în 1945. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)
NIŢĂ, Constantin. Secretar
P.C.R. al Comitetului de Partid Bucureşti. Arestat în august 1961, cu un grup
de 28 membri de partid, sub acuzaţia că i-au trimis o scrisoare anonimă lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej în care îi atrăgeau atenţia asupra persoanelor din
anturajul său. Cercetările au demonstrat că nu erau vinovaţi, totuşi bătăile
au continuat până când unul dintre cei arestaţi, Stanciu Radu (preşedintele
sindicatului din Ministerul Industriei Grele), a declarat că el a scris
anonima pentru a scăpa de torturi. Ulterior a fost descoperit adevăratul
vinovat (Lovrin Petre), iar anchetatorii au trebuit să ducă o lungă muncă de
lămurire cu Stanciu Radu pentru a-şi retracta declaraţia (îi era frică să nu
fie o cursă şi să fie din nou bătut de maiorii Brânzaru Emil şi Moldovanu
Iosif).
NIŢĂ, Corneliu S. Născut la 31 mai 1927.
Student la Institutul Politehnic Iaşi şi Facultatea de Drept. Arestat la 25
septembrie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Iaşi. Condamnat de
Tribunalul Militar Iaşi la 7 ani închisoare. În ianuarie 1950 se afla la
penitenciarul Piteşti, în camera "4-spital". După ce a fost bătut mai multe
săptămâni la rând de echipa lui Ţurcanu, pentru că refuza să facă alte
declaraţii decât cele date în timpul anchetei la Securitate, a fost omorât în
celulă la 26 februarie 1950. Scena crimei a fost relatată de un martor ocular,
Grigore Dumitrescu: "...Adorm...dar nu pentru mult timp. Mişcări şi şoapte,
ce-mi par bizare, mi-au tulburat somnul. Pe ciment, la doi metri de picioarele
mele, văd printre pleoapele pe jumătate deschise capul lui Ţurcanu. Între
mâini se pare că are gâtul unei victime. Lângă el, Puşcaş, Steyer şi Gherman.
Din când în când se apleacă şi ei peste victima de sub trupul lui Ţurcanu. În
urechi îmi pătrund horcăieli înăbuşite ale terorizatului. Brusc aud cum i se
izbeşte capul de ciment. Un fior îmi sapă şira spinării, privirea mi se
împăienjeneşte. Tremur. Aud mereu izbiturile capului de ciment. Cei doi de lângă mine îi
simt terorizaţi de aceiaşi fiori de care sunt şi eu cuprins. Îmi ridic uşor
capul. Ţurcanu, cu mâinile în gâtul victimei, îl trage în sus. Are ochii
holbaţi, ca de moarte, gura căscată îi e roşie. Apoi după un timp îl zguduie
puternic. Aud vocea teroristului, mult mai şoptită dar ameninţătoare:
<Niţule, vorbeşte Niţule! Mori în mâinile mele, banditule, dacă nu
recunoşti>. Ţurcanu e desfigurat. Ochii îi lucesc de furie. Îşi strânge
buzele şi apoi lasă victima pe ciment... Tortura lui Niţu continuă. Trebuie să
fi trecut mai bine de o oră de când a început. Brusc, Niţu scoate un strigăt
într-o sforţare să iasă din mâinile lui Ţurcanu. Apoi îi aud capul izbind
cimentul. Linişte... Totul s-a sfârşit. Nu e adevărat, nu e mort...dar de ce
nu se mai aude? După câteva minute, nesfârşit de lungi, o voce stinsă scoate
dintr-un sfârşit de putere: <Nuuu, nuu ştiu nimic...>. E tăcere
mormântală. Îmi aud inima că zvâcneşte... Unul de lângă Ţurcanu spune cu voce
tremurândă: <A murit...nu mai suflă.> Deodată Ţurcanu se repede spre
uşă, bate puternic în geam, bate nerăbdător. Paznicul întoarce cheia în
broască. Ţurcanu şi încă doi îl trag pe Niţu afară... Aşa se extermina la
Piteşti.". (Dumitrescu Grigore-Demascarea)
NIŢĂ, Dumitru I. Născut în 1936. (vezi NIŢĂ,
Ilie C.)
NIŢĂ, Eugen. Din oraşul
Dorohoi-Botoşani. Arestat şi condamnat la închisoare.
NIŢĂ, Florin. Arestat în
1958. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Uranus). O parte din detenţie la
penitenciarul Jilava.
NIŢĂ, Gheorghe. Din oraşul
Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.
NIŢĂ, Gheorghe. Un deţinut
politic cu acest nume a murit de tuberculoză pulmonară la închisoarea Târgu Ocna (fără asistenţă
medicală).
NIŢĂ, Gheorghe I. Născut
în 1942. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)
NIŢĂ, Ilie. Ajustor.
Membru P.C.R. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie în
lagărele de la Canal, unde dădea informaţii despre deţinuţii politici
administraţiei lagărului.
NIŢĂ, Ilie C. Născut în
1905. Din Basarabia (comuna Ciuciulea, raion Glodeni). Arestat în 1948 sub
acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 5 ani închisoare.
Soţia (Liuba) şi copiii (Dumitru, Nicolae, Gheorghe şi Claudia) au fost
deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan) în 1949, ca rude de deţinut
politic.
NIŢĂ, Ion. Un deţinut
politic cu acest nume se afla în iulie 1950 în lagărul Saligny. Numit
brigadier de ofiţerul politic Ghinea, forţa deţinuţii la muncă până la
epuizare.
NIŢĂ, Ion. Din Bucureşti.
Membru P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1954. Eliberat de la penitenciarul
Văcăreşti, la 17 mai 1954.
NIŢĂ, Ion D. Născut la 28
octombrie 1911, în satul Ciurari-Teleorman. Ţăran. Arestat ca participant la
revolta din comună împotriva colectivizătii. Condamnat la 3 ani închisoare, în
1959. Eliberat la 6 aprilie 1962 (Ordinul M.A.I. nr.10 102).
NIŢĂ, Iosif Dan. Născut la
29 martie 1951. Hotelier. (vezi Negrescu-Şuţu Alexandru Radu)
NIŢĂ, Iustina. Născută în
1884. (vezi NIŢĂ Nichita Gh.)
NIŢĂ, Liuba. Născută în
1898. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)
NIŢĂ, Marin. Subofiţer.
Arestat în 1946. Condamnat la muncă silnică pe viaţă. I-a fost semnalată
prezenţa la
penitenciarele Jilava, Aiud şi minele de
plumb.
NIŢĂ, Marin. Din comuna
Casimcea-Tulcea. Ţăran. Partizan din grupul Babadag. Împuşcat de Securitate,
în casă, în 1949.
NIŢĂ, Matei. Un deţinut
politic (ţăran) cu acest nume a murit la penitenciarul Aiud.
NIŢĂ, Mihai. Din oraşul
Bacău. Mecanic. Arestat în 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Gherla
(bătut în camera 104 de Livinschi Mihai, Păvăloaie Constantin, Dumitru Daniel
ş.a.), Jilava şi Aiud, unde a murit în 1953 (avea 30 de ani).
NIŢĂ, Mihai. Din judeţul
Prahova. Arestat şi condamnat la închisoare. În 1950 se afla la penitenciarul
Târgşor.
NIŢĂ, Mihai V. Născut la
22 decembrie 1926, în oraşul Vaslui. Arestat la 13 iunie 1948 pentru
denigrarea regimului comunist. Omorât în timpul anchetei (prin tortură).
NIŢĂ, Nichita Gh. Născut
în 1899. Din Basarabia (comuna Sagaidoc, raion Cismilia). Arestat în 1944.
Condamnat la 10 ani muncă silnică. Soţia (Iustina) şi fiica (Alexandra) au
fost deportate în lagărele din regiunea Cita, la 6 iulie 1949, ca rude de
condamnat politic.
NIŢĂ, Nicolae I. Născut în
1938. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)
NIŢĂ, Petru. Un deţinut
politic cu acest nume (muncitor) a murit la penitenciarul Aiud.
NIŢĂ, Radu Ion. Un deţinut
politic cu acest nume (învăţător) a murit la penitenciarul Văcăreşti.
NIŢĂ, Teodor. Soldat,
ordonanţa colonelului Lateş (comuna Bucium-Iaşi). Împuşcat de soldaţii
sovietici la 14 august 1945.
NIŢĂ, Vasile. Născut la 27
martie 1913, în satul Dunărea, comuna Seimeni-Constanţa. Învăţător. Arestat în
1951. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Judecat cu lotul
Ion Antohe. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la închisoare pe viaţă
(sentinţa 138/4 martie 1952). O parte din detenţie la penitenciarele
Constanţa, Jilava şi Aiud. Eliberat la 5 aprilie 1964 cu Decretul de Graţiere
411. Stabilit în oraşul Constanţa.
NIŢĂ, Vasile. Sergent
major în Legiunea Târnava Mare. Împuşcat de soldaţii sovietici la 29
septembrie 1944, la Sighişoara.
NIŢĂ, Vasile V. Născut la
17 octombrie 1929, în judeţul Braşov. Arestat în 1951. A murit în lagărul
Poarta Albă la 2 aprilie 1953.
NIţEANU, Gheorghiţa.
Născută la 18 octombrie 1909, în localitatea Slatina-Olt. Arestată la 3 martie
1949 cu lotul moşierilor. A murit în timpul domiciliului obligatoriu, în 1954.
NIŢEANU, Teodor P. Născut
la 22 decembrie 1914. Arestat pentru difuzare de zvonuri alarmiste (iminenta
cădere a comunismului-n.a.). A murit în perioada anchetei, la penitenciarul
Văcăreşti, la 21 mai 1952.
NIŢESCU, Adrian. Din
Bucureşti. Inginer. Arestat în 1960. Torturat în timpul anchetei de echipa lui
Enoiu. Condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul
Jilava.
NIŢESCU, Chiriac C. Născut
la 15 septembrie 1880, în satul Slătioarele, comuna Jilava-Ialomiţa. Moşier.
Domiciliu obligatoriu de la 3 martie 1949. A murit în
timpul deportării, în 1964. (arhivele S.R.I., certificat de deces nr.3 459)
NIŢESCU, Constantin.
Născut la 26 februarie 1924, în oraşul Târgovişte-Dâmboviţa. Arestat la 8
noiembrie 1945 de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal. Rearestat la 19
noiembrie 1946 de la o manifestaţie studenţească de protest faţă de
falsificarea alegerilor. După eliberare şi-a terminat studiile la Institutul
Politehnic. Inginer mecanic, angajat civil la cariera 7-8 Canal. Arestat de
Securitatea Constanţa sub acuzaţia de sabotare a lucrărilor de la Canal.
Judecat în proces public ţinut în lagărul Poarta Albă, unde au fost aduşi
muncitorii membrii de partid şi activiştii de partid pentru aplauze şi
manifestarea indignării faţă de acuzaţi. Condamnat la 25 de ani muncă silnică.
Eliberat după 3 ani şi 6 luni, cu obligaţia de a nu relata nimănui nimic din
perioada detenţiei.
NIŢESCU, Constantin D.
Născut la 1 februarie 1900, în judeţul Dolj. Arestat în 1949. A murit în
lagărul Capu Midia la 5 februarie 1951.
NIŢESCU, Cornel. Din
Bucureşti. Negustor. Arestat în iunie 1948. Anchetat la Securitatea Bucureşti
-Rahova. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava (celula 7
reduit).
NIŢESCU, Dumitru. Un
deţinut politic cu acest nume a murit la penitenciarul Gherla în 1959.
NIŢESCU, Gheorghe. Din
comuna Bărcăneşti-Prahova. Arestat şi condamnat închisoare. O parte din
detenţie la penitenciarele Târgşor, Jilava şi lagărele de la Canal. Eliberat
după 7 ani şi 3 luni de detenţie.
NIŢESCU, Gheorghe I.
Născut la 17 aprilie 1924, în comuna Brăneşti-Ilfov. Student la Institutul Politehnic Bucureşti. Arestat la
15 mai 1948. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Piteşti şi Târgu
Ocna, unde a murit de tuberculoză pulmonară la 25 august 1951.
NIŢESCU, Horia. Absolvent
al Facultăţii de Teologie. Arestat în repetate rânduri, ultima oară în 1958.
NIŢESCU, Ion. Din
Bucureşti. Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. I-a fost
semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava şi lagărul Peninsula.
NIŢESCU, Mihai C. Născut
în 1911, în judeţul Prahova. La revenirea din prizonieratul sovietic a fost
dus direct la închisoare.
NIŢESCU, Nicolae. Născut
la 15 octombrie 1883, în comuna Valea Popii-Argeş. Preot paroh în comuna
Boteni. Arestat de Securitate la 15 august 1952. Eliberat după un an de
detenţie la penitenciarul Piteşti (fără proces şi condamnare).
NIŢESCU, Nicolae. Din
judeţul Alba. Ţăran. Arestat în 1949. Judecat cu lotul Dabija Nicolae.
NIŢESCU, Nicolae. Născut
la 7 mai 1891, în comuna Boteni-Argeş. Ţăran. Membru P.N.L. Arestat la 1 iunie
1950. A murit în lagărul Capu Midia la 16 mai 1951.
NIŢESCU, Nicolae C. Născut
la 20 iulie 1904. Colonel în rezervă. Arestat la 30 decembrie 1952. Din unele
surse rezultă că era cumnat cu Nicolae Dabija şi că s-au găsit asupra sa
informaţii politice şi militare aparţinând acestuia. A murit în timpul
detenţiei, în 1953.
NIŢESCU, Nicolae I. Născut
la 7 mai 1894. Din judeţul Dâmboviţa. Arestat. A murit în lagărul Capu Midia,
la 17 mai 1951.
NIŢESCU, Nicolae M. Născut
la 30 ianuarie 1908, în comuna Cândeşti-Dâmboviţa.
Din Bucureşti. Maior în rezervă. Partizan din grupul Dabija. Prins şi arestat
la 16 martie 1949 (Muntele Mare). Condamnat la muncă silnică pe viaţă, în
1949, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la
penitenciarele Jilava şi Aiud (celula 154). Dus la Timişoara şi executat la 2
martie 1950, conform ordinul M.A.I. nr.10 107 emis de Nicolschi. Există un
certificat de deces cu numele său, nr. 370 604, dar care nu a fost datat.
(arhivele S.R.I., dosar nr.7 805, vol.1, f. 3 şi 7)
NIŢESCU, Ştefan. Medic.
Arestat şi condamnat la închisoare. În perioada 1951-1952 i-a fost semnalată
prezenţa în lagărul Capu Midia.
NIŢESCU, Teodor P. Născut
la 22 decembrie 1914, în oraşul Craiova- Dolj. Arestat la 22 februarie 1952.
Condamnat la închisoare, în 1952, pentru denigrarea regimului comunist. A
murit la penitenciarul Văcăreşti în acelaşi an, ca urmare a torturilor din
timpul anchetei.
NIŢESCU, Traian. Născut la
11 octombrie 1903. Din Bucureşti. Inginer. Făcea parte din mişcarea de
rezistenţă Pop-Bujoi şi ţinea legătura cu legaţiile străine prin care, în
1947, a trimis un memoriu în Occident. Arestat la 9 aprilie 1949. Anchetat la
M.A.I. Condamnat la muncă silnică pe viaţă. O parte din detenţie la
penitenciarele Jilava, Aiud, Piteşti şi Gherla, unde a murit la 19 mai 1957.
(arhivele S.R.I., dosar 7 805, vol.1, f. 161)
NIŢESCU, Traian. Arestat
în 1946. Judecat cu lotul "Sumanele Negre" (înscenare a Securităţii
Bucureşti). Condamnat la închisoare.
NIŢESCU, Viorel. Din
oraşul Timişoara. Arestat în 1956. Anchetat în legătură cu manifestaţiile
studenţeşti din octombrie 1956, de procurorul militar-căpitan Argeşeanu
Gheorghe.
NIŢESCU, Voicu. Născut în
1889. Avocat şi ziarist. Membru P.N.Ţ., preşedintele Comitetului Naţional
Român înfiinţat în U.R.S.S. În 1919, consilier tehnic la Conferinţa de Pace de
la Paris, deputat în mai multe legislaturi, ministru de stat (1928-1939),
secretar de stat la Ministerul Justiţiei (1930), ministrul Lucrărilor Publice
şi Comunicaţiilor (1930), ministrul Agriculturii şi Domeniilor (1933) şi
ministrul Muncii în 1938. Arestat la 7 mai 1950. Condamnat la 2 ani închisoare
administrativă (prin Decizia 334 din 1 august 1951 cu scopul justificării
arestării) fără a i se aduce la cunoştinţă con-damnarea. Detenţia la
penitenciarul Sighet de unde a fost adus pentru anchetă la Bucureşti-
Malmaison în vara anului 1955. Eliberat. Dintr-un motiv necunoscut, în
dosarele Securităţii a fost trecut mort în timpul detenţiei în 1954.
NIŢOIU, Adrian. Procuror
militar-căpitan. Arestat şi condamnat la 12 ani muncă silnică. Detenţia în
lagărele din bălţile Dunării (Salcia-1959). Eliberat în 1964 cu Decretul de
graţiere 411. După evenimentele din 1989 a fost numit procuror militar-
general-la Curtea Supremă.
NIŢU, Aneta V. Născută la
27 mai 1926, în satul Băltăgeşti, comuna Crucea-Constanţa. Arestată la 21
iulie 1949 împreună cu tatăl său (Vasile), pentru că a avertizat partizanii
ascunşi de tatăl său într-o magazie că au fost descoperiţi de Securitate (au
scăpat cu fuga, dar după 15 kilometri, în dreptul comunei Gălbiori, au fost
încercuiţi-partizanul Cuşa Iancu a fost omorât iar ceilalţi arestaţi).
Detenţia la penitenciarele Constanţa, Jilava şi Mislea. (vezi Niţu Vasile I.)
NIŢU, Angelica. Din
Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.
NIŢU, Anton. Din oraşul
Iaşi. Profesor. Arestat. I-a fost semnalată prezenţa la Ocnele Mari.
NIŢU, Gheorghe. Din oraşul
Roman-Neamţ. Profesor la Seminarul Sfântul Gheorghe. Arestat şi condamnat la
închisoare, la 15 august 1952. A murit la penitenciarul Gherla, în 1954.
NIŢU, Gheorghe. Din satul
Sâmbăta de Sus, comuna Voila-Braşov. Tehnician. Arestat în drum spre serviciu,
la 11 decembrie 1956 (de maiorul Popa Iancu). Torturat în timpul anchetei la
Securitatea Sibiu. Judecat cu partizanii din Făgăraş-lot 4. Condamnat la
închisoare în august 1957.
NIŢU, Iancu B. Născut la
16 februarie 1882, în comuna Buftea-Ilfov. Ţăran. Arestat la 15 august 1952.
Detenţia în lagărele Coasta Galeş şi Peninsula, unde a murit la 29 ianuarie
1953 (din cauza muncilor istovitoare la care era supus la cei 71 de ani).
NIŢU, Iancu Şt. Născut la
1 iulie 1910, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Călmăţuiu-Teleorman. Ţăran.
împreună cu alţi consăteni a hotărât întocmirea unui memoriu de protest
împotriva celor ce sileau oamenii să se înscrie în colectivă. Arestat în 1959.
Condamnat la 4 ani muncă silnică. Inapt pentru muncă fizică, nu a fost forţat
să lucreze dar a fost ţinut în lagăr. Eliberat la 6 aprilie 1962 cu Ordinul
M.A.I. nr.10 102.
NIŢU, Ion. Născut în
comuna Castranova-Dolj. Din oraşul Craiova. Profesor de limba română la Şcoala
Normală "Ştefan Velovan". Membru P.N.Ţ., secretarul organizaţiei judeţului
Dolj. Arestat şi condamnat la închisoare în repetate rânduri-prima oară în
1947 şi ultima în 1958. Ultimii ani de detenţie la penitenciarele Craiova,
Jilava, Galaţi şi Botoşani, unde a murit în 1962.
NIŢU, Ion. Arestat şi
condamnat la închisoare în 1950. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul
Gherla şi minele de plumb Baia Sprie.
NIŢU, Ion. Din Bucureşti.
Student la Academia Comercială. Arestat. În 1950 se afla în închisoarea Târgu
Ocna, grav bolnav de tuberculoză pulmonară.
NIŢU, Iosif Gh. Născut la
5 martie 1917, în comuna Pietroşani- Argeş. Ţăran înstărit. Arestat la 15
noiembrie 1949, ca membru al organizaţiei Haiducii Muscelului şi pentru
ajutorarea cu alimente a partizanilor conduşi de Arsenescu şi fraţii
Arnăuţoiu. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Piteşti. Condamnat la 5
ani închisoare (sentinţa 1 183/20 decembrie 1950, preşedinte-locotenent
colonel Mihăilescu Pascal). Detenţia la penitenciarele Piteşti, Jilava, Gherla
şi lagărele de la Canal. Rearestat în iunie 1959, după prinderea fraţilor
Arnăuţoiu, din aceleaşi motive. Torturat în timpul anchetei la Securitatea
Piteşti. Condamnat la 15 ani muncă silnică (sentinţa 18/13 februarie 1960). O
parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi Botoşani.
NIŢU, Iulian. Din
Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan de la 18 iunie 1951.
NIŢU, Iuliana. Din
Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan de la 18 iunie 1951.
NIŢU, Marghioala. Din
oraşul Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.
NIŢU, Marin. Din comuna
Casimcea-Tulcea. Ţăran. Împuşcat de Securitate în 1949, deoarece era bănuit de
legături cu partizanii din pădurea Babadag.
NIŢU, Marin. Din comuna
Puchenii Mari-Prahova. Arestat la 8 noiembrie 1956 pentru sprijinirea
partizanului Dumitru Petrescu Marinaru. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Ploieşti. Condamnat la
închisoare.
NIŢU, Miron. Născut la 27
octombrie 1925, în judeţul Argeş. Din comuna Nuntaşi-Constanţa. Ţăran. Arestat
de Securitatea Constanţa la 16 august 1949. Torturat în timpul anchetei la
Securitatea Constanţa de Nicolae Doicaru, care l-a caracterizat drept un
"element periculos şi dârz". Condamnat de Tribunalul Miitar Constanţa la 8 ani
închisoare (sentinţa 557/21 octombrie 1949, preşedinte-colonel Pavelescu
Constantin). O parte din detenţie la penitenciarele Constanţa, Jilava, Gherla şi lagărul
Peninsula.
NIŢU, Miron. Subofiţer.
Arestat şi condamnat la închisoare. În perioada 1951-1953 s-a aflat în lagărul
Peninsula.
NIŢU, Năstase Dionisie.
Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. O parte din detenţie la
penitenciarele Jilava, Aiud şi minele de plumb Baia Sprie.
NIŢU, Nicolae Gh. Născut
la 28 iunie 1900, în comuna Pietroşani-Argeş. Din Bucureşti. Decorator
(ornamentist). Socrul partizanului Toma Arnăuţoiu. În 1948 şi februarie 1949 a
participat la discuţii privind organizarea mişcării de rezistenţă cu Gheorghe
Arsenescu, Gheorghe Ardei şi Dumitrescu Lazeau. Arestat în decembrie 1949.
Condamnat la 4 ani închisoare, la 5 mai 1950, pentru favorizare. Rearestat în
mai 1959. Condamnat la moarte (sentinţa 119/4 iunie 1959, preşedinte-colonel
Brancovici Ion). La 16 iulie 1959 a fost respinsă cererea de comutare a
pedepsei cu moartea. Executat la penitenciarul Jilava la 18
iulie 1959. (vezi şi Niţu Roza)
NIŢU, Octavian. Din oraşul
Caracal-Olt. Partizan din grupul Totir-Trocan- Năsărâmbă. Arestat în 1952.
Condamnat la 8 ani închisoare (sentinţa 307/26 noiembrie 1952). A murit în
timpul detenţiei la penitenciarul Aiud.
NIŢU, Petru. Născut în
1924, în judeţul Caraş Severin. Zidar. Soldat în termen la Regimertul 7
Grăniceri. Aestat pentru dezertare (încerca să treacă graniţa). Condamnat la
închisoare, la 25 mai 1947. A murit la penitenciarul Aiud, la 28 ianuarie
1948.
NIŢU, Profira. Din oraşul
Tecuci-Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.
NIŢU, Roza. Din Bucureşti.
Sora partizanului Toma Arnăuţoiu. Arestată şi anchetată la Securitate pentru
omisiune de denunţ. (vezi şi Niţu Nicolae Gh.)
NIŢU, Sandu. Ofiţer.
Arestat în legătură cu revolta din Vrancea, de la 23 iulie 1950. Torturat în
timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat de Tribunalul Militar
Constanţa în deplasare la Galaţi la 6 ani închisoare. O parte din detenţie la
penitenciarele Jilava, Gherla şi lagărul Peninsula.
NIŢU, Stan V. Din satul
Vadu Roşca, comuna Vulturu-Vrancea. Ţăran. Tată a 4 copii minori, cel mai mare
de 7 ani. Arestat la 12 decembrie 1957, pentru participare la revolta din
comună contra colectivizării. (ţăranii l-au înfruntat pe Nicolae Ceauşescu
care a fost nevoit să fugă, dar s-a întors cu trupe de Securitate. S-a tras în
plin în mulţime, 8 oameni fiind împuşcaţi. 100 de ţărani au fost arestaţi şi
torturaţi la Securitatea Galaţi de căpitanul Aramă.) Condamnat la închisoare.
O parte din detenţie la penitenciarul Gherla.
NIŢU, Vasile. Născut la 29
martie 1913, în satul Bărăganu, comuna Mereni-Constanţa. Arestat. Condamnat la
13 ani muncă silnică (sentinţa 138/1953).
NIŢU, Vasile I. Născut la
2 ianuarie 1894, în comuna Siliştea-Constanţa. Din satul Băltăgeşti, comuna
Crucea-Constanţa. Ţăran înstărit. Membru P.N.Ţ. Arestat la 21 iulie 1949,
împreună cu fiica sa (Aneta), pentru găzduirea partizanilor Iancu Ghiuvea şi
Stere Hapa. Torturaţi în timpul anchetei la Securitatea Constanţa (de Nicolae
Doicaru). Condamnaţi de Tribunalul Militar Constanţa la închisoare-Niţu Vasile
la 20 de ani muncă silnică, iar fiica sa la 3 ani închisoare (sentinţa 544/7
octombrie 1949, preşedinte-colonel magistrat Pavelescu Constantin), pentru
crimă de uneltire contra ordinii sociale. Din ordinul lui Nicolschi, Niţu
Vasile a fost ridicat de la Jilava, dus la Timişoara şi executat la 9 martie
1950.
NIŢU-IONESCU, Ion M. Din
satul Vadu Roşca, comuna Vulturu-Vrancea. Arestat în 1957, în timpul revoltei
din comună. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi.
NIŢUICĂ, Gheorghe. Născut
în 1909. Arestat. A murit în lagărul "5 Culme" la 22 ianuarie 1953.
NIŢULEAC, Ana. Născută în
1926. (vezi Niţuleac Mihai C.)
NIŢULEAC, Carp P. Născut
în 1878. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din
Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Xenia), în 1951, pentru convingerile
religioase.
NIŢULEAC, Eugen Gh. Născut
în 1949. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)
NIŢULEAC, Gheorghe D.
Născut în 1931. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în
lagărele din Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Paulina), fiul
(Eugen) şi mama (Irina V.), pentru convingerile
religioase (iehovişti).
NIŢULEAC, Irina V. Născută
în 1887. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)
NIŢULEAC, Mihai C. Născut
în 1921. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din
Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Ana) şi fiica (Zinaida), în 1951, pentru
convingerile religioase.
NIŢULEAC, Paulina. Născută
în 1931. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)
NIŢULEAC, Zinaida M.
Născută în 1946. (vezi Niţuleac Mihai C.)
NIŢULESCU. Medic. Arestat
şi condamnat la închisoare. În 1952 i-a fost semnalată prezenţa în lagărul
Poarta Albă.
NIŢULESCU, Bucur. Din
satul Hodivoaia, comuna Putineiu-Giurgiu. Arestat. Condamnat de Tribunalul
Militar Bucureşti la 3 luni închisoare.
NIŢULESCU, Dumitru I.
Născut la 10 august 1921, în comuna Şuşani-Vâlcea. Din oraşul Constanţa.
Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 2 luni.
NIŢULESCU, Emil. Născut în
1909. Din Bucureşti. Inspector P.T.T. Arestat. Condamnat la închisoare în
1958. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud, unde a murit în
1963.
NIŢULESCU, Horia. Născut
la 6 octombrie 1914, în satul Mârlanu, comuna Aliman-Constanţa. A absolvit
Facultatea de Teologie în 1936. Poet (Toamna în
pa-radis-1943 şi Drumul soarelui-1944) şi
ziarist, a colaborat la revistele Sfarmă Piatră şi Gândirea. A
luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei şi apoi a fost
corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost
hirotonisit preot în comuna Vinţu de Jos-Alba. Arestat din gara comunei, în
1951, sub acuzaţia de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. O parte
din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. Eliberat în 1954 prin graţiere.
Rearestat în 1958. Eliberat în 1964 prin Decretul de Graţiere
411. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcţionar la Cooperativa Progresul din
Bucureşti.
NIŢULESCU, Mihai. Arestat
şi condamnat la închisoare în 1949. În 1950 a fost adus la penitenciarul
Gherla (de la Jilava) şi s-a alăturat acţiunii de "reeducare" luând parte la
demascări. În toamna aceluiaşi an a fost mutat la brigăzile 13 -14 din lagărul
Peninsula, unde a fost omul de legătură al brigadierului Grama Octavian şi al
ofiţerului politic al lagărului.
NIŢULESCU, Mircea. Arestat
şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi
lagărele de la Canal. A fost omorât în bătăi de Cârcă Nicolae în lagărul
Cernavodă, la 30 decembrie 1952. (Lexiconul Negru
-pagina 76)
NIŢULESCU, Nicolae.
Arestat în februarie 1956. Judecat cu un grup de persoane membre ale unei
organizaţii subversive a Partidului Democrat Creştin (printre care generalul
Vasile Pascu, Mircea Vaida, generalul Gheorghe Ceauşu, Mirel Stoenescu şi
Gheorghe Dondoe). Condamnat la 5 ani închisoare (21 noiembrie 1956). O parte
din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.
NIŢULESCU, Stancu M.
Născut la 14 octombrie 1897, în comuna Popeşti Palanga-Argeş. Din comuna
Tătăreştii de Sus. Ţăran. A participat la revolta din comună
contra colectivizării şi a pătruns în sediul C.A.P. distrugând cererile de
înscriere luate cu forţa. Arestat în 1960. Condamnat la 5 ani muncă silnică.
Eliberat la 6 aprilie 1962 cu Ordinul M.A.I. 10 102.
NIUCOV, Daniţa. Din comuna
Grăniceri-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu familia
(Jarco, Marta, Luca şi Velmir), de la 18 iunie 1951.
NJURA, Tarcinius. Medic.
Arestat în 1947. O parte din detenţie la penitenciarele Timişoara şi Lugoj.
NOAH, Samuel. Arestat cu
un grup de sionişti. Judecat de Tribunalul Militar Timişoara în noiembrie
1948.
NOANă, Florin. Din oraşul
Reşiţa-Caraş Severin. Arestat în perioada februarie-august 1952. Detenţia la
penitenciarul Ghencea şi lagărul Cernavodă.
NOAPTEŞ, Constantin. Din
oraşul Brăila. Protopop, profesor de religie şi limba germană. Arestat în
perioada 1951-1953. Detenţia în lagărele de la Canal.
NOARĂ, Gheorghe. Arestat
la 15 decembrie 1950 pentru sprijinirea partizanilor din Făgăraş. Torturat în
timpul anchetei la Securitatea Sibiu. Condamnat la închisoare.
NOARĂ, Nicolae. Din comuna
Pârâu Buii-Sibiu. Membru al organizaţiei Vulturii, organizaţie ce sprijinea
partizanii din Făgăraş. Arestat şi condamnat la închisoare.
NOBILESCU, Ştefan. Crainic
la radiodifuziune. Arestat. O parte din detenţie la penitenciarul Ghencea şi
lagărul Coasta Galeş.
NOEL, Anna. Născută în
1922, în satul Gottlob, comuna Lovrin-Timiş. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la
muncă
silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer
Donbass), la 15 ianuarie 1945.
NOGACEVSCAIA, Olga.
Născută în 1906. Din Basarabia (comuna Mereni, raion Anenii Noi). Deportată în
lagărele din regiunea Irkutsk, împreună cu fiicele (Olga şi Vera), în 1949.
NOGACEVSCAIA, Olga.
Născută în 1932. (vezi Nogacevscaia Olga)
NOGACEVSCAIA, Vera.
Născută în 1934. (vezi Nogacevscaia Olga)
NOGAI, Ivan A. Născut în
1897. Din Basarabia (oraş Tighina). Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare
în 1945, acuzat că era agent al Siguranţei române.
NOGEL, Etela. Din oraşul
Arad. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S. la 15 ianuarie
1945.
NOGHI, Carol. Un deţinut
politic cu acest nume (ţăran) a murit la închisoarea Mărgineni în 1953.
NOGHI, Geza. Student.
Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj. O parte din
detenţie la penitenciarul Gherla.
NOGHICI, Marioara. Din
oraşul Arad. Arestată şi condamnată la închisoare.
NOHAI, Gheorghe D. Din
comuna Putna-Suceava. Pădurar. A descoperit punctele fixe stabilite de
Securitate pentru prinderea partizanilor şi i-a avertizat pe Cenuşe şi
Motrescu. Arestat în mai 1950. Bătut şi schingiuit în timpul anchetei, pentru
a semna declaraţiile false întocmite de anchetatori. Apărând la proces plin de
echimoze, procuratura s-a sesizat şi a cerut ca un medic să-l examineze şi să
stabilească natura echimozelor. Constatarea medicală a dispărut din dosarul
cauzei şi procesul a avut loc după 4 luni. Condamnat la o lună închisoare
(sentinţa 762/26 septembrie 1950), pentru port ilegal de armă (arma pe care era obligat s-o poarte în cadrul
serviciului).
NOHAI, Ion Justin. Născut
în judeţul Satu Mare. Preot romano-catolic din Congregaţia Şcolilor Creştine.
Arestat. Anchetat cu duritate. Judecat cu lotul al doilea din procesul
Nunciaturii Apostolice, împreună cu episcopul Ion Dragomir şi Aurel Leluţiu.
Condamnat la 15 ani muncă silnică (1951). O parte din detenţie la
penitenciarele Jilava şi Gherla. Eliberat după 12 ani de detenţie, grav
bolnav. A reuşit să plece la Viena.
NOICA, Bebe. Moşier.
Domiciliu obligatoriu în oraşul Câmpulung-Argeş, de la 3 martie 1949. Arestat
în 1959, din timpul deportării, pentru discuţii duşmănoase la adresa regimului
comunist purtate cu vărul său Constantin Noica şi prietenii acestuia.
Condamnat la închisoare.
NOICA, Constantin Gr.
Născut la 25 iulie 1909, în comuna Vităneşti-Teleorman. A urmat Facultatea de
Litere şi Filosofie din Bucureşti (1928-1931), cursuri de specializare
Germania şi Franţa şi şi-a susţinut doctoratul în filosofie la Bucureşti. A
fost referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin
(1941- 1944). A editat împreună cu C.Floru şi Mircea Vulcănescu patru din
cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de Filosofie (1942- 1943). A avut domiciliu
obligatoriu la Câmpulung Muscel (1949- 1958). Pentru a putea supravieţui a
ţinut lecţii de filozofie şi a fugit o dată pe săptămână la Bucureşti pentru a
vinde din cărţi (prin anticarul Al. Nazarie). Arestat de Securitatea Piteşti
în 1958 (împreună cu Nazarie) pentru a fi "dezintoxicat de fumurile clasic
capitaliste". Anchetat pentru legături cu Emil Cioran şi Mircea Eliade, de la
care primea cărţi pe care le citea prietenilor şi cărora le trimitea materiale
ce erau publicate în străinătate. După arestarea sa, Marietta Sadova care-i
aducea cărţile de la Paris şi persoana care-i facilita trimiterea lucrărilor
în străinătate s-au autodenunţat. Ca urmare, lotul celor arestaţi ("lotul
intelectualilor din Muntenia") a fost lărgit (cu moşierii din Muntenia aflaţi
cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung- membrii familiei Noica, Sighireanu
Dinu, Mavrodineanu, Lambrino Ion ş.a.) şi s-a trecut la acuzaţia de înaltă
trădare (un lot similar fusese alcătuit din moşierii moldoveni aflaţi cu
domiciliu obligatoriu la Piatra Neamţ, adevărata cauză a celor două procese
fiind convingerea puterii comuniste că foştii moşieri reprezentau motivul
pentru care ţărănimea se împotrivea colectivizării). Procesul a început la 11
decembrie 1958 şi în timpul anchetei au fost interogate peste 300 de persoane,
din care 23 au fost puse sub acuzaţie şi alte 25 folosite ca martori ai
acuzării şi apoi condamnate cu alte loturi. Constantin Noica a fost condamnat
la 25 de ani muncă silnică (sentinţa 24/1 martie 1960, acuzator-locotenent
major Micuţelu Constantin, preşedinte Adrian Dimitriu). La ultimul cuvânt
acordat acuzatului, întrebat dacă se socoteşte vinovat, Noica a declarat :
"Da. Dar faţă de cei din boxă.". Adrian Dimitriu a fost răsplătit pentru
"succesul" procesului cu funcţia de ministru al justiţiei. A fost eliberat în
1964. A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965-
1975). Din 1975 până la moarte (4 decembrie 1987) s-a retras la Păltiniş, unde
a trăit auster, dar unde a format
o adevărată şcoală de filosofie, având în jurul lui intelectuali de
elită. Este autorul a numeroase lucrări de filosofie de o importanţă
capitală pentru cultura română. A fost înmormântat la schitul din
apropiere de Păltiniş.
NOICA, Elena. Din oraşul
Tecuci-Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.
NOICA, Iacob P. Născut la
12 august 1906, în satul Frăsinet, comuna Băbăiţa-Teleorman. Domiciliu
obligatoriu în oraşul Câmpulung-Argeş. Arestat la 15 decembrie 1958 din timpul
deportării. Condamnat la 13 ani închisoare (sentinţa 24/1 martie 1950), pentru
uneltire contra ordinii sociale.
NOICA, Iacovache.
Domiciliul obligatoriu din oraşul Câmpulung-Argeş din martie 1949. Arestat
pentru discuţii duşmănoase la adresa regimului, purtate cu membrii grupului
Noica Constantin. O parte din detenţie la penitenciarele Piteşti şi Jilava.
NOICA, Matei. Din oraşul
Tecuci-Galaţi. Arestat.
NOICA, Mircea. Din oraşul
Tecuci-Galaţi. Arestat.
NOICA, Valeria. Născută la
5 august 1923. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie
1951.
NOICU, Victoria S. Născută
la 11 iulie 1933, în Bulgaria. Stabilită în Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan, 4 ani şi 2 luni, de la 18 iunie 1951.
NOJAC, Ion V. Născut în
1924. Din Basarabia (comuna Larga, raion Briceni). Arestat de N.K.V.D. şi
condamnat la 10 de ani muncă silnică, în 1945. În 1955, după expirarea
termenului de pedeapsă, condamnarea i-a fost redusă la 7 ani.
NOJE, Aron. Născut în
1925. Student la Facultatea de Teologie din Cluj. Arestat în 1950. Condamnat
de Tribunalul Militar Cluj la 2 ani închisoare. Detenţia la penitenciarul
Gherla.
NOMAN, Cailula O. Născut
la 22 februarie 1914. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 7 luni.
NON, Iuliu. Arestat ca
membru al unei organizaţii subversive. Condamnat la închisoare de Tribunalul
Militar Cluj în 1957. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Gherla.
NONEA. Un deţinut politic
cu acest nume a fost adus în lagărul Caracal la 6 martie 1945.
NONU, Ştefan St. Născut la
27 martie 1910, în Dobrogea. Domiciliu obligatoriu, un an şi 3 luni.
NOPCEA, Evdochia C.
Născută la 11 februarie 1951, în comuna Moraviţa-Timiş. Domiciliu obligatoriu
în Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.
NORA, Nicolae. Arestat la
15 noiembrie 1950 pentru sprijinirea partizanilor din Făgăraş. Judecat
împreună cu Socol Silviu. Condamnat la închisoare. Detenţia la penitenciarele
Făgăraş şi Braşov.
NORBERT, Artur Pecsi.
Născut la 29 martie 1975, în oraşul Satu Mare. Împuşcat în plină zi (ora 13,
45) pe digul Someşului, la 3 martie 1989.
NOREL, Ion. Arestat la 15
noiembrie 1950, pentru legături cu partizanii din Făgăraş. Anchetat la
Securitatea Braşov.
NOREL, Vichente. Născut în
1900. Din judeţul Sibiu. Ţăran. Arestat în decembrie 1950 pentru sprijinirea
partizanilor.
NOROC, Constantin C.
Născut în 1910, în comuna Todireşti-Suceava. În 1951, la revenirea din
prizonieratul sovietic, a fost dus direct la închisoare.
NOROCOS, Afanasie I.
Născut în 1918. (vezi Norocos Ilie I.)
NOROCOS, Ecaterina.
Născută în 1882. (vezi Norocos Ilie I.)
NOROCOS, Ilie I. Născut în
1880. Din Basarabia (raion Călăraşi). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din
Siberia (Kurgan) împreună cu soţia (Ecaterina) şi fiul (Afanasie), la 6 iulie
1949.
NOROSAN, Gheorghe. Arestat
şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi
minele de plumb.
NOROSEAN, Anastasia.
Născută în 1922. (vezi Norosean Mihail)
NOROSEAN, Anastasia I.
Născută în 1931. (vezi Norosean Ion L.)
NOROSEAN, Daria. Născută
în 1903. (vezi Norosean Ion L.)
NOROSEAN, Elena I. Născută
în 1946. (vezi Norosean Ion L.)
NOROSEAN, Ion L. Născut în
1899. Din Basarabia (raion Căuşeni). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din
Siberia (Kurgan) împreună cu soţia (Daria) şi copiii (Nestor, Anastasia, Iosif
şi Elena), la 6 iulie 1949.
NOROSEAN, Iosif I. Născut
în 1935. (vezi Norosean Ion L.)
NOROSEAN, Mihail. Născut
în 1915. Din Basarabia (raion Căuşeni). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu
autorităţile române. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan) împreună cu
soţia (Anastasia) şi fiul (Trifan), în 1949.
NOROSEAN, Nestor I. Născut
în 1929. (vezi Norosean Ion L.)
NOROSEAN, Trifan M. Născut
în 1944. (vezi Norosean Mihail)
NOSATÂI, Abram M. Din
Basarabia (comuna Gribova, raion Drochia). Arestat sub acuzaţia de colaborare
cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani închisoare în 1949. Detenţia în
lagărele din Siberia.