NISTOREANU, Ion N. Născut la 15 decembrie 1904, în comuna Măgireşti-Bacău. Învăţător. Arestat la 31 decembrie 1956. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la 7 ani închisoare, pentru sprijinirea unor persoane aflate sub urmărire. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla, unde a murit în 1958.

NISTORESCU, Ioan. Născut la 15 decembrie 1897, în satul Vălari, comuna Stăneşti-Gorj. Ţăran. Arestat în 1952. A murit în lagărul "5 Culme" la 6 aprilie 1953.

NISTORESCU, Mircea. Din Bucureşti. Student. Arestat în decembrie 1947. Condamnat la închisoare în martie 1948, pentru răspândire de manifeste de protest în timpul procesului Maniu-Mihalache. Detenţia la penitenciarele Uranus, Jilava, Aiud, Piteşti şi lagărul Peninsula. Eliberat la 24 decembrie 1954.

NISTORESCU, Stan. Student. Arestat la 8 noiembrie 1945 de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.

NISTORI, Gheorghe. Din judeţul Suceava. Învăţător şi primar în comună. Arestat la 4 mai 1947. Prima parte a detenţiei la penitenciarul Aiud.

NISTORICă, Constantin. Născut la 24 februarie 1924. Din judeţul Craiova. Subofiţer de jandarmi. Arestat. Judecat cu un lot de 17 persoane. Condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 18 ani muncă silnică şi 5 ani degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale.

NISTOROIU, Iudith. Născută la 23 decembrie 1947. Din satul Clopodia, comuna Jamu Mare-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.

NISTOROIU, Nicolae I. Născut la 8 aprilie 1923. Din comuna Nistoreşti-Vrancea. Membru al mişcării de rezistenţă "Vlad Ţepeş II". Arestat în timpul revoltei din 1950. A murit în timpul detenţiei, în 1957.

NISTOROIU, Vasile. Un deţinut politic cu acest nume, ţăran, a murit în timpul detenţiei la penitenciarul Văcăreşti.

NISTRANSCHI, Vasile N. Din Bucovina (comuna Pătrăuţi, raion Storojineţ). Deportat în 1941 împreună cu doi fraţi (Leon şi Ioan). Toţi trei au murit în lagăr.

NISTREANU, Anastasia V. Născută în 1872. Din Basarabia (oraş Chişinău). Deportată în lagărele din Siberia (Irkutsk) împreună cu 5 dintre membrii familiei, în 1949.

NISTREANU, Ion. Născut la 26 aprilie 1953, în satul Fundata, comuna Perieţi-Ialomiţa, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor (bănăţeni).

NISTREANU, Ticuţa. Născută la 3 martie 1949, în satul Uihei, comuna Biled-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.

NIŞCOV, Ecaterina. Născută la 10 iulie 1887. (vezi Nişcov Teodor R.)

NIŞCOV, Teodor R. Născut în 1882. Din localitatea Zărneşti-Braşov. Comerciant. Preşedintele circumscripţiei P.N.Ţ. din comună. Arestat împreună cu soţia (Ecaterina) şi doi fii (Teodor şi Traian), la 6 septembrie 1947, pentru ajutorarea unor persoane urmărite de Securitate (ascunse în Munţii Piatra Craiului). Arestarea lor s-a făcut în urma trădării a doi dintre fugarii prinşi-subofiţerii Mocanu Gh. şi Istrate Traian, fugiţi în munţi după alegerile din 1946. Torturaţi în timpul anchetei. Soţia a fost eliberată dar el şi fiii săi au fost condamnaţi la închisoare (sentinţa 72/28 ianuarie 1948), pentru omisiune de denunţ.

NIŞCOV, Teodor T. Născut la 27 noiembrie 1916. Condamnat la 3 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele M.A.I., Văcăreşti şi Aiud. (vezi Nişcov Teodor R.)

NIŞCOV, Traian T. Născut în 1922. (vezi Nişcov Teodor R.)

NIŞCU, Anastasia L. Născută la 18 februarie 1925, în oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

NIŞCU, Tănase M. Născut în comuna Săcălaz-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951. După eliberare s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NIŞCU, Vasile. Născut la 22 decembrie 1954, într-un sat din Bărăgan, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor. După 7 luni familia a fost eliberată şi s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NIŞCU, Virgil. Năcut la 24 august 1944, în comuna Gruia-Mehedinţi. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu părinţii, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951. După eliberare familia s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NIŢĂ. Din oraşul Botoşani. învăţător. Arestat la 15 august 1952. I-a fost semnalată prezenţa în lagărul Capu Midia.

NIŢĂ, Aurelian. Din satul Turda, comuna Mihai Bravu- Tulcea. Elev. Arestat în mai 1948, împreună cu un grup de colegi. Torturaţi la Siguranţa din Tulcea şi duşi apoi la Constanţa. Condamnaţi la închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa 812/decembrie 1948). Detenţia la penitenciarele Constanţa, Târgşor, Jilava şi lagărul Peninsula.

NIŢĂ, Claudia I. Născută în 1945. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)

NIŢĂ, Constantin. Secretar P.C.R. al Comitetului de Partid Bucureşti. Arestat în august 1961, cu un grup de 28 membri de partid, sub acuzaţia că i-au trimis o scrisoare anonimă lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în care îi atrăgeau atenţia asupra persoanelor din anturajul său. Cercetările au demonstrat că nu erau vinovaţi, totuşi bătăile au continuat până când unul dintre cei arestaţi, Stanciu Radu (preşedintele sindicatului din Ministerul Industriei Grele), a declarat că el a scris anonima pentru a scăpa de torturi. Ulterior a fost descoperit adevăratul vinovat (Lovrin Petre), iar anchetatorii au trebuit să ducă o lungă muncă de lămurire cu Stanciu Radu pentru a-şi retracta declaraţia (îi era frică să nu fie o cursă şi să fie din nou bătut de maiorii Brânzaru Emil şi Moldovanu Iosif).

NIŢĂ, Corneliu S. Născut la 31 mai 1927. Student la Institutul Politehnic Iaşi şi Facultatea de Drept. Arestat la 25 septembrie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Iaşi. Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 7 ani închisoare. În ianuarie 1950 se afla la penitenciarul Piteşti, în camera "4-spital". După ce a fost bătut mai multe săptămâni la rând de echipa lui Ţurcanu, pentru că refuza să facă alte declaraţii decât cele date în timpul anchetei la Securitate, a fost omorât în celulă la 26 februarie 1950. Scena crimei a fost relatată de un martor ocular, Grigore Dumitrescu: "...Adorm...dar nu pentru mult timp. Mişcări şi şoapte, ce-mi par bizare, mi-au tulburat somnul. Pe ciment, la doi metri de picioarele mele, văd printre pleoapele pe jumătate deschise capul lui Ţurcanu. Între mâini se pare că are gâtul unei victime. Lângă el, Puşcaş, Steyer şi Gherman. Din când în când se apleacă şi ei peste victima de sub trupul lui Ţurcanu. În urechi îmi pătrund horcăieli înăbuşite ale terorizatului. Brusc aud cum i se izbeşte capul de ciment. Un fior îmi sapă şira spinării, privirea mi se împăienjeneşte. Tremur.  Aud mereu izbiturile capului de ciment. Cei doi de lângă mine îi simt terorizaţi de aceiaşi fiori de care sunt şi eu cuprins. Îmi ridic uşor capul. Ţurcanu, cu mâinile în gâtul victimei, îl trage în sus. Are ochii holbaţi, ca de moarte, gura căscată îi e roşie. Apoi după un timp îl zguduie puternic. Aud vocea teroristului, mult mai şoptită dar ameninţătoare: <Niţule, vorbeşte Niţule! Mori în mâinile mele, banditule, dacă nu recunoşti>. Ţurcanu e desfigurat. Ochii îi lucesc de furie. Îşi strânge buzele şi apoi lasă victima pe ciment... Tortura lui Niţu continuă. Trebuie să fi trecut mai bine de o oră de când a început. Brusc, Niţu scoate un strigăt într-o sforţare să iasă din mâinile lui Ţurcanu. Apoi îi aud capul izbind cimentul. Linişte... Totul s-a sfârşit. Nu e adevărat, nu e mort...dar de ce nu se mai aude? După câteva minute, nesfârşit de lungi, o voce stinsă scoate dintr-un sfârşit de putere: <Nuuu, nuu ştiu nimic...>. E tăcere mormântală. Îmi aud inima că zvâcneşte... Unul de lângă Ţurcanu spune cu voce tremurândă: <A murit...nu mai suflă.> Deodată Ţurcanu se repede spre uşă, bate puternic în geam, bate nerăbdător. Paznicul întoarce cheia în broască. Ţurcanu şi încă doi îl trag pe Niţu afară... Aşa se extermina la Piteşti.". (Dumitrescu Grigore-Demascarea)

NIŢĂ, Dumitru I. Născut în 1936. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)

NIŢĂ, Eugen. Din oraşul Dorohoi-Botoşani. Arestat şi condamnat la închisoare.

NIŢĂ, Florin. Arestat în 1958. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Uranus). O parte din detenţie la penitenciarul Jilava.

NIŢĂ, Gheorghe. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NIŢĂ, Gheorghe. Un deţinut politic cu acest nume a murit de tuberculoză pulmonară la închisoarea Târgu Ocna (fără asistenţă medicală).

NIŢĂ, Gheorghe I. Născut în 1942. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)

NIŢĂ, Ilie. Ajustor. Membru P.C.R. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie în lagărele de la Canal, unde dădea informaţii despre deţinuţii politici administraţiei lagărului.

NIŢĂ, Ilie C. Născut în 1905. Din Basarabia (comuna Ciuciulea, raion Glodeni). Arestat în 1948 sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 5 ani închisoare. Soţia (Liuba) şi copiii (Dumitru, Nicolae, Gheorghe şi Claudia) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan) în 1949, ca rude de deţinut politic.

NIŢĂ, Ion. Un deţinut politic cu acest nume se afla în iulie 1950 în lagărul Saligny. Numit brigadier de ofiţerul politic Ghinea, forţa deţinuţii la muncă până la epuizare.

NIŢĂ, Ion. Din Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1954. Eliberat de la penitenciarul Văcăreşti, la 17 mai 1954.

NIŢĂ, Ion D. Născut la 28 octombrie 1911, în satul Ciurari-Teleorman. Ţăran. Arestat ca participant la revolta din comună împotriva colectivizătii. Condamnat la 3 ani închisoare, în 1959. Eliberat la 6 aprilie 1962 (Ordinul M.A.I. nr.10 102).

NIŢĂ, Iosif Dan. Născut la 29 martie 1951. Hotelier. (vezi Negrescu-Şuţu Alexandru Radu)

NIŢĂ, Iustina. Născută în 1884. (vezi NIŢĂ Nichita Gh.)

NIŢĂ, Liuba. Născută în 1898. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)

NIŢĂ, Marin. Subofiţer. Arestat în 1946. Condamnat la muncă silnică pe viaţă. I-a fost semnalată prezenţa la
penitenciarele Jilava, Aiud şi minele de plumb.

NIŢĂ, Marin. Din comuna Casimcea-Tulcea. Ţăran. Partizan din grupul Babadag. Împuşcat de Securitate, în casă, în 1949.

NIŢĂ, Matei. Un deţinut politic (ţăran) cu acest nume a murit la penitenciarul Aiud.

NIŢĂ, Mihai. Din oraşul Bacău. Mecanic. Arestat în 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Gherla (bătut în camera 104 de Livinschi Mihai, Păvăloaie Constantin, Dumitru Daniel ş.a.), Jilava şi Aiud, unde a murit în 1953 (avea 30 de ani).

NIŢĂ, Mihai. Din judeţul Prahova. Arestat şi condamnat la închisoare. În 1950 se afla la penitenciarul Târgşor.

NIŢĂ, Mihai V. Născut la 22 decembrie 1926, în oraşul Vaslui. Arestat la 13 iunie 1948 pentru denigrarea regimului comunist. Omorât în timpul anchetei (prin tortură).

NIŢĂ, Nichita Gh. Născut în 1899. Din Basarabia (comuna Sagaidoc, raion Cismilia). Arestat în 1944. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Soţia (Iustina) şi fiica (Alexandra) au fost deportate în lagărele din regiunea Cita, la 6 iulie 1949, ca rude de condamnat politic.

NIŢĂ, Nicolae I. Născut în 1938. (vezi NIŢĂ, Ilie C.)

NIŢĂ, Petru. Un deţinut politic cu acest nume (muncitor) a murit la penitenciarul Aiud.

NIŢĂ, Radu Ion. Un deţinut politic cu acest nume (învăţător) a murit la penitenciarul Văcăreşti.

NIŢĂ, Teodor. Soldat, ordonanţa colonelului Lateş (comuna Bucium-Iaşi). Împuşcat de soldaţii sovietici la 14 august 1945.

NIŢĂ, Vasile. Născut la 27 martie 1913, în satul Dunărea, comuna Seimeni-Constanţa. Învăţător. Arestat în 1951. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Judecat cu lotul Ion Antohe. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la închisoare pe viaţă (sentinţa 138/4 martie 1952). O parte din detenţie la penitenciarele Constanţa, Jilava şi Aiud. Eliberat la 5 aprilie 1964 cu Decretul de Graţiere 411. Stabilit în oraşul Constanţa.

NIŢĂ, Vasile. Sergent major în Legiunea Târnava Mare. Împuşcat de soldaţii sovietici la 29 septembrie 1944, la Sighişoara.

NIŢĂ, Vasile V. Născut la 17 octombrie 1929, în judeţul Braşov. Arestat în 1951. A murit în lagărul Poarta Albă la 2 aprilie 1953.

NIţEANU, Gheorghiţa. Născută la 18 octombrie 1909, în localitatea Slatina-Olt. Arestată la 3 martie 1949 cu lotul moşierilor. A murit în timpul domiciliului obligatoriu, în 1954.

NIŢEANU, Teodor P. Născut la 22 decembrie 1914. Arestat pentru difuzare de zvonuri alarmiste (iminenta cădere a comunismului-n.a.). A murit în perioada anchetei, la penitenciarul Văcăreşti, la 21 mai 1952.

NIŢESCU, Adrian. Din Bucureşti. Inginer. Arestat în 1960. Torturat în timpul anchetei de echipa lui Enoiu. Condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava.

NIŢESCU, Chiriac C. Născut la 15 septembrie 1880, în satul Slătioarele, comuna Jilava-Ialomiţa. Moşier.
Domiciliu obligatoriu de la 3 martie 1949. A murit în timpul deportării, în 1964. (arhivele S.R.I., certificat de deces nr.3 459)

NIŢESCU, Constantin. Născut la 26 februarie 1924, în oraşul Târgovişte-Dâmboviţa. Arestat la 8 noiembrie 1945 de la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal. Rearestat la 19 noiembrie 1946 de la o manifestaţie studenţească de protest faţă de falsificarea alegerilor. După eliberare şi-a terminat studiile la Institutul Politehnic. Inginer mecanic, angajat civil la cariera 7-8 Canal. Arestat de Securitatea Constanţa sub acuzaţia de sabotare a lucrărilor de la Canal. Judecat în proces public ţinut în lagărul Poarta Albă, unde au fost aduşi muncitorii membrii de partid şi activiştii de partid pentru aplauze şi manifestarea indignării faţă de acuzaţi. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Eliberat după 3 ani şi 6 luni, cu obligaţia de a nu relata nimănui nimic din perioada detenţiei.

NIŢESCU, Constantin D. Născut la 1 februarie 1900, în judeţul Dolj. Arestat în 1949. A murit în lagărul Capu Midia la 5 februarie 1951.

NIŢESCU, Cornel. Din Bucureşti. Negustor. Arestat în iunie 1948. Anchetat la Securitatea Bucureşti -Rahova. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava (celula 7 reduit).

NIŢESCU, Dumitru. Un deţinut politic cu acest nume a murit la penitenciarul Gherla în 1959.

NIŢESCU, Gheorghe. Din comuna Bărcăneşti-Prahova. Arestat şi condamnat închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Târgşor, Jilava şi lagărele de la Canal. Eliberat după 7 ani şi 3 luni de detenţie.

NIŢESCU, Gheorghe I. Născut la 17 aprilie 1924, în comuna Brăneşti-Ilfov. Student la Institutul Politehnic Bucureşti. Arestat la 15 mai 1948. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Piteşti şi Târgu Ocna, unde a murit de tuberculoză pulmonară la 25 august 1951.

NIŢESCU, Horia. Absolvent al Facultăţii de Teologie. Arestat în repetate rânduri, ultima oară în 1958.

NIŢESCU, Ion. Din Bucureşti. Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava şi lagărul Peninsula.

NIŢESCU, Mihai C. Născut în 1911, în judeţul Prahova. La revenirea din prizonieratul sovietic a fost dus direct la închisoare.

NIŢESCU, Nicolae. Născut la 15 octombrie 1883, în comuna Valea Popii-Argeş. Preot paroh în comuna Boteni. Arestat de Securitate la 15 august 1952. Eliberat după un an de detenţie la penitenciarul Piteşti (fără proces şi condamnare).

NIŢESCU, Nicolae. Din judeţul Alba. Ţăran. Arestat în 1949. Judecat cu lotul Dabija Nicolae.

NIŢESCU, Nicolae. Născut la 7 mai 1891, în comuna Boteni-Argeş. Ţăran. Membru P.N.L. Arestat la 1 iunie 1950. A murit în lagărul Capu Midia la 16 mai 1951.

NIŢESCU, Nicolae C. Născut la 20 iulie 1904. Colonel în rezervă. Arestat la 30 decembrie 1952. Din unele surse rezultă că era cumnat cu Nicolae Dabija şi că s-au găsit asupra sa informaţii politice şi militare aparţinând acestuia. A murit în timpul detenţiei, în 1953.

NIŢESCU, Nicolae I. Născut la 7 mai 1894. Din judeţul Dâmboviţa. Arestat. A murit în lagărul Capu Midia, la 17 mai 1951.

NIŢESCU, Nicolae M. Născut la 30 ianuarie 1908, în comuna Cândeşti-Dâmboviţa. Din Bucureşti. Maior în rezervă. Partizan din grupul Dabija. Prins şi arestat la 16 martie 1949 (Muntele Mare). Condamnat la muncă silnică pe viaţă, în 1949, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud (celula 154). Dus la Timişoara şi executat la 2 martie 1950, conform ordinul M.A.I. nr.10 107 emis de Nicolschi. Există un certificat de deces cu numele său, nr. 370 604, dar care nu a fost datat. (arhivele S.R.I., dosar nr.7 805, vol.1, f. 3 şi 7)

NIŢESCU, Ştefan. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare. În perioada 1951-1952 i-a fost semnalată prezenţa în lagărul Capu Midia.

NIŢESCU, Teodor P. Născut la 22 decembrie 1914, în oraşul Craiova- Dolj. Arestat la 22 februarie 1952. Condamnat la închisoare, în 1952, pentru denigrarea regimului comunist. A murit la penitenciarul Văcăreşti în acelaşi an, ca urmare a torturilor din timpul anchetei.

NIŢESCU, Traian. Născut la 11 octombrie 1903. Din Bucureşti. Inginer. Făcea parte din mişcarea de rezistenţă Pop-Bujoi şi ţinea legătura cu legaţiile străine prin care, în 1947, a trimis un memoriu în Occident. Arestat la 9 aprilie 1949. Anchetat la M.A.I. Condamnat la muncă silnică pe viaţă. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Aiud, Piteşti şi Gherla, unde a murit la 19 mai 1957. (arhivele S.R.I., dosar 7 805, vol.1, f. 161)

NIŢESCU, Traian. Arestat în 1946. Judecat cu lotul "Sumanele Negre" (înscenare a Securităţii Bucureşti). Condamnat la închisoare.

NIŢESCU, Viorel. Din oraşul Timişoara. Arestat în 1956. Anchetat în legătură cu manifestaţiile studenţeşti din octombrie 1956, de procurorul militar-căpitan Argeşeanu Gheorghe.

NIŢESCU, Voicu. Născut în 1889. Avocat şi ziarist. Membru P.N.Ţ., preşedintele Comitetului Naţional Român înfiinţat în U.R.S.S. În 1919, consilier tehnic la Conferinţa de Pace de la Paris, deputat în mai multe legislaturi, ministru de stat (1928-1939), secretar de stat la Ministerul Justiţiei (1930), ministrul Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (1930), ministrul Agriculturii şi Domeniilor (1933) şi ministrul Muncii în 1938. Arestat la 7 mai 1950. Condamnat la 2 ani închisoare administrativă (prin Decizia 334 din 1 august 1951 cu scopul justificării arestării) fără a i se aduce la cunoştinţă con-damnarea. Detenţia la penitenciarul Sighet de unde a fost adus pentru anchetă la Bucureşti- Malmaison în vara anului 1955. Eliberat. Dintr-un motiv necunoscut, în dosarele Securităţii a fost trecut mort în timpul detenţiei în 1954.

NIŢOIU, Adrian. Procuror militar-căpitan. Arestat şi condamnat la 12 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării (Salcia-1959). Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. După evenimentele din 1989 a fost numit procuror militar- general-la Curtea Supremă.

NIŢU, Aneta V. Născută la 27 mai 1926, în satul Băltăgeşti, comuna Crucea-Constanţa. Arestată la 21 iulie 1949 împreună cu tatăl său (Vasile), pentru că a avertizat partizanii ascunşi de tatăl său într-o magazie că au fost descoperiţi de Securitate (au scăpat cu fuga, dar după 15 kilometri, în dreptul comunei Gălbiori, au fost încercuiţi-partizanul Cuşa Iancu a fost omorât iar ceilalţi arestaţi). Detenţia la penitenciarele Constanţa, Jilava şi Mislea. (vezi Niţu Vasile I.)

NIŢU, Angelica. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NIŢU, Anton. Din oraşul Iaşi. Profesor. Arestat. I-a fost semnalată prezenţa la Ocnele Mari.

NIŢU, Gheorghe. Din oraşul Roman-Neamţ. Profesor la Seminarul Sfântul Gheorghe. Arestat şi condamnat la închisoare, la 15 august 1952. A murit la penitenciarul Gherla, în 1954.

NIŢU, Gheorghe. Din satul Sâmbăta de Sus, comuna Voila-Braşov. Tehnician. Arestat în drum spre serviciu, la 11 decembrie 1956 (de maiorul Popa Iancu). Torturat în timpul anchetei la Securitatea Sibiu. Judecat cu partizanii din Făgăraş-lot 4. Condamnat la închisoare în august 1957.

NIŢU, Iancu B. Născut la 16 februarie 1882, în comuna Buftea-Ilfov. Ţăran. Arestat la 15 august 1952. Detenţia în lagărele Coasta Galeş şi Peninsula, unde a murit la 29 ianuarie 1953 (din cauza muncilor istovitoare la care era supus la cei 71 de ani).

NIŢU, Iancu Şt. Născut la 1 iulie 1910, în satul Nicolae Bălcescu, comuna Călmăţuiu-Teleorman. Ţăran. împreună cu alţi consăteni a hotărât întocmirea unui memoriu de protest împotriva celor ce sileau oamenii să se înscrie în colectivă. Arestat în 1959. Condamnat la 4 ani muncă silnică. Inapt pentru muncă fizică, nu a fost forţat să lucreze dar a fost ţinut în lagăr. Eliberat la 6 aprilie 1962 cu Ordinul M.A.I. nr.10 102.

NIŢU, Ion. Născut în comuna Castranova-Dolj. Din oraşul Craiova. Profesor de limba română la Şcoala Normală "Ştefan Velovan". Membru P.N.Ţ., secretarul organizaţiei judeţului Dolj. Arestat şi condamnat la închisoare în repetate rânduri-prima oară în 1947 şi ultima în 1958. Ultimii ani de detenţie la penitenciarele Craiova, Jilava, Galaţi şi Botoşani, unde a murit în 1962.

NIŢU, Ion. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Gherla şi minele de plumb Baia Sprie.

NIŢU, Ion. Din Bucureşti. Student la Academia Comercială. Arestat. În 1950 se afla în închisoarea Târgu Ocna, grav bolnav de tuberculoză pulmonară.

NIŢU, Iosif Gh. Născut la 5 martie 1917, în comuna Pietroşani- Argeş. Ţăran înstărit. Arestat la 15 noiembrie 1949, ca membru al organizaţiei Haiducii Muscelului şi pentru ajutorarea cu alimente a partizanilor conduşi de Arsenescu şi fraţii Arnăuţoiu. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Piteşti. Condamnat la 5 ani închisoare (sentinţa 1 183/20 decembrie 1950, preşedinte-locotenent colonel Mihăilescu Pascal). Detenţia la penitenciarele Piteşti, Jilava, Gherla şi lagărele de la Canal. Rearestat în iunie 1959, după prinderea fraţilor Arnăuţoiu, din aceleaşi motive. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Piteşti. Condamnat la 15 ani muncă silnică (sentinţa 18/13 februarie 1960). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi Botoşani.

NIŢU, Iulian. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan de la 18 iunie 1951.

NIŢU, Iuliana. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan de la 18 iunie 1951.

NIŢU, Marghioala. Din oraşul Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.

NIŢU, Marin. Din comuna Casimcea-Tulcea. Ţăran. Împuşcat de Securitate în 1949, deoarece era bănuit de legături cu partizanii din pădurea Babadag.

NIŢU, Marin. Din comuna Puchenii Mari-Prahova. Arestat la 8 noiembrie 1956 pentru sprijinirea partizanului Dumitru Petrescu Marinaru. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Ploieşti. Condamnat la închisoare.

NIŢU, Miron. Născut la 27 octombrie 1925, în judeţul Argeş. Din comuna Nuntaşi-Constanţa. Ţăran. Arestat de Securitatea Constanţa la 16 august 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa de Nicolae Doicaru, care l-a caracterizat drept un "element periculos şi dârz". Condamnat de Tribunalul Miitar Constanţa la 8 ani închisoare (sentinţa 557/21 octombrie 1949, preşedinte-colonel Pavelescu Constantin). O parte din detenţie la penitenciarele Constanţa, Jilava, Gherla şi lagărul Peninsula.

NIŢU, Miron. Subofiţer. Arestat şi condamnat la închisoare. În perioada 1951-1953 s-a aflat în lagărul Peninsula.

NIŢU, Năstase Dionisie. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Aiud şi minele de plumb Baia Sprie.

NIŢU, Nicolae Gh. Născut la 28 iunie 1900, în comuna Pietroşani-Argeş. Din Bucureşti. Decorator (ornamentist). Socrul partizanului Toma Arnăuţoiu. În 1948 şi februarie 1949 a participat la discuţii privind organizarea mişcării de rezistenţă cu Gheorghe Arsenescu, Gheorghe Ardei şi Dumitrescu Lazeau. Arestat în decembrie 1949. Condamnat la 4 ani închisoare, la 5 mai 1950, pentru favorizare. Rearestat în mai 1959. Condamnat la moarte (sentinţa 119/4 iunie 1959, preşedinte-colonel Brancovici Ion). La 16 iulie 1959 a fost respinsă cererea de comutare a pedepsei cu moartea. Executat la penitenciarul Jilava la 18 iulie 1959. (vezi şi Niţu Roza)

NIŢU, Octavian. Din oraşul Caracal-Olt. Partizan din grupul Totir-Trocan- Năsărâmbă. Arestat în 1952. Condamnat la 8 ani închisoare (sentinţa 307/26 noiembrie 1952). A murit în timpul detenţiei la penitenciarul Aiud.

NIŢU, Petru. Născut în 1924, în judeţul Caraş Severin. Zidar. Soldat în termen la Regimertul 7 Grăniceri. Aestat pentru dezertare (încerca să treacă graniţa). Condamnat la închisoare, la 25 mai 1947. A murit la penitenciarul Aiud, la 28 ianuarie 1948.

NIŢU, Profira. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.

NIŢU, Roza. Din Bucureşti. Sora partizanului Toma Arnăuţoiu. Arestată şi anchetată la Securitate pentru omisiune de denunţ. (vezi şi Niţu Nicolae Gh.)

NIŢU, Sandu. Ofiţer. Arestat în legătură cu revolta din Vrancea, de la 23 iulie 1950. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa în deplasare la Galaţi la 6 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi lagărul Peninsula.

NIŢU, Stan V. Din satul Vadu Roşca, comuna Vulturu-Vrancea. Ţăran. Tată a 4 copii minori, cel mai mare de 7 ani. Arestat la 12 decembrie 1957, pentru participare la revolta din comună contra colectivizării. (ţăranii l-au înfruntat pe Nicolae Ceauşescu care a fost nevoit să fugă, dar s-a întors cu trupe de Securitate. S-a tras în plin în mulţime, 8 oameni fiind împuşcaţi. 100 de ţărani au fost arestaţi şi torturaţi la Securitatea Galaţi de căpitanul Aramă.) Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla.

NIŢU, Vasile. Născut la 29 martie 1913, în satul Bărăganu, comuna Mereni-Constanţa. Arestat. Condamnat la 13 ani muncă silnică (sentinţa 138/1953).

NIŢU, Vasile I. Născut la 2 ianuarie 1894, în comuna Siliştea-Constanţa. Din satul Băltăgeşti, comuna Crucea-Constanţa. Ţăran înstărit. Membru P.N.Ţ. Arestat la 21 iulie 1949, împreună cu fiica sa (Aneta), pentru găzduirea partizanilor Iancu Ghiuvea şi Stere Hapa. Torturaţi în timpul anchetei la Securitatea Constanţa (de Nicolae Doicaru). Condamnaţi de Tribunalul Militar Constanţa la închisoare-Niţu Vasile la 20 de ani muncă silnică, iar fiica sa la 3 ani închisoare (sentinţa 544/7 octombrie 1949, preşedinte-colonel magistrat Pavelescu Constantin), pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. Din ordinul lui Nicolschi, Niţu Vasile a fost ridicat de la Jilava, dus la Timişoara şi executat la 9 martie 1950.

NIŢU-IONESCU, Ion M. Din satul Vadu Roşca, comuna Vulturu-Vrancea. Arestat în 1957, în timpul revoltei din comună. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi.

NIŢUICĂ, Gheorghe. Născut în 1909. Arestat. A murit în lagărul "5 Culme" la 22 ianuarie 1953.

NIŢULEAC, Ana. Născută în 1926. (vezi Niţuleac Mihai C.)

NIŢULEAC, Carp P. Născut în 1878. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Xenia), în 1951, pentru convingerile religioase.

NIŢULEAC, Eugen Gh. Născut în 1949. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)

NIŢULEAC, Gheorghe D. Născut în 1931. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Paulina), fiul

(Eugen) şi mama (Irina V.), pentru convingerile religioase (iehovişti).

NIŢULEAC, Irina V. Născută în 1887. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)

NIŢULEAC, Mihai C. Născut în 1921. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk) împreună cu soţia (Ana) şi fiica (Zinaida), în 1951, pentru convingerile religioase.

NIŢULEAC, Paulina. Născută în 1931. (vezi Niţuleac Gheorghe D.)

NIŢULEAC, Zinaida M. Născută în 1946. (vezi Niţuleac Mihai C.)

NIŢULESCU. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare. În 1952 i-a fost semnalată prezenţa în lagărul Poarta Albă.

NIŢULESCU, Bucur. Din satul Hodivoaia, comuna Putineiu-Giurgiu. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 3 luni închisoare.

NIŢULESCU, Dumitru I. Născut la 10 august 1921, în comuna Şuşani-Vâlcea. Din oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 2 luni.

NIŢULESCU, Emil. Născut în 1909. Din Bucureşti. Inspector P.T.T. Arestat. Condamnat la închisoare în 1958. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud, unde a murit în 1963.

NIŢULESCU, Horia. Născut la 6 octombrie 1914, în satul Mârlanu, comuna Aliman-Constanţa. A absolvit Facultatea de Teologie în 1936. Poet (Toamna în pa-radis-1943 şi Drumul soarelui-1944) şi ziarist, a colaborat la revistele Sfarmă Piatră şi Gândirea. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei şi apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vinţu de Jos-Alba. Arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzaţia de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. Eliberat în 1954 prin graţiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964 prin Decretul de Graţiere 411. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcţionar la Cooperativa Progresul din Bucureşti.

NIŢULESCU, Mihai. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. În 1950 a fost adus la penitenciarul Gherla (de la Jilava) şi s-a alăturat acţiunii de "reeducare" luând parte la demascări. În toamna aceluiaşi an a fost mutat la brigăzile 13 -14 din lagărul Peninsula, unde a fost omul de legătură al brigadierului Grama Octavian şi al ofiţerului politic al lagărului.

NIŢULESCU, Mircea. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărele de la Canal. A fost omorât în bătăi de Cârcă Nicolae în lagărul Cernavodă, la 30 decembrie 1952. (Lexiconul Negru -pagina 76)

NIŢULESCU, Nicolae. Arestat în februarie 1956. Judecat cu un grup de persoane membre ale unei organizaţii subversive a Partidului Democrat Creştin (printre care generalul Vasile Pascu, Mircea Vaida, generalul Gheorghe Ceauşu, Mirel Stoenescu şi Gheorghe Dondoe). Condamnat la 5 ani închisoare (21 noiembrie 1956). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.

NIŢULESCU, Stancu M. Născut la 14 octombrie 1897, în comuna Popeşti Palanga-Argeş. Din comuna Tătăreştii de Sus. Ţăran. A participat la revolta din comună contra colectivizării şi a pătruns în sediul C.A.P. distrugând cererile de înscriere luate cu forţa. Arestat în 1960. Condamnat la 5 ani muncă silnică. Eliberat la 6 aprilie 1962 cu Ordinul M.A.I. 10 102.

NIUCOV, Daniţa. Din comuna Grăniceri-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu familia (Jarco, Marta, Luca şi Velmir), de la 18 iunie 1951.

NJURA, Tarcinius. Medic. Arestat în 1947. O parte din detenţie la penitenciarele Timişoara şi Lugoj.

NOAH, Samuel. Arestat cu un grup de sionişti. Judecat de Tribunalul Militar Timişoara în noiembrie 1948.

NOANă, Florin. Din oraşul Reşiţa-Caraş Severin. Arestat în perioada februarie-august 1952. Detenţia la penitenciarul Ghencea şi lagărul Cernavodă.

NOAPTEŞ, Constantin. Din oraşul Brăila. Protopop, profesor de religie şi limba germană. Arestat în perioada 1951-1953. Detenţia în lagărele de la Canal.

NOARĂ, Gheorghe. Arestat la 15 decembrie 1950 pentru sprijinirea partizanilor din Făgăraş. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Sibiu. Condamnat la închisoare.

NOARĂ, Nicolae. Din comuna Pârâu Buii-Sibiu. Membru al organizaţiei Vulturii, organizaţie ce sprijinea partizanii din Făgăraş. Arestat şi condamnat la închisoare.

NOBILESCU, Ştefan. Crainic la radiodifuziune. Arestat. O parte din detenţie la penitenciarul Ghencea şi lagărul Coasta Galeş.

NOEL, Anna. Născută în 1922, în satul Gottlob, comuna Lovrin-Timiş. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă
silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer Donbass), la 15 ianuarie 1945.

NOGACEVSCAIA, Olga. Născută în 1906. Din Basarabia (comuna Mereni, raion Anenii Noi). Deportată în lagărele din regiunea Irkutsk, împreună cu fiicele (Olga şi Vera), în 1949.

NOGACEVSCAIA, Olga. Născută în 1932. (vezi Nogacevscaia Olga)

NOGACEVSCAIA, Vera. Născută în 1934. (vezi Nogacevscaia Olga)

NOGAI, Ivan A. Născut în 1897. Din Basarabia (oraş Tighina). Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare în 1945, acuzat că era agent al Siguranţei române.

NOGEL, Etela. Din oraşul Arad. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S. la 15 ianuarie 1945.

NOGHI, Carol. Un deţinut politic cu acest nume (ţăran) a murit la închisoarea Mărgineni în 1953.

NOGHI, Geza. Student. Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla.

NOGHICI, Marioara. Din oraşul Arad. Arestată şi condamnată la închisoare.

NOHAI, Gheorghe D. Din comuna Putna-Suceava. Pădurar. A descoperit punctele fixe stabilite de Securitate pentru prinderea partizanilor şi i-a avertizat pe Cenuşe şi Motrescu. Arestat în mai 1950. Bătut şi schingiuit în timpul anchetei, pentru a semna declaraţiile false întocmite de anchetatori. Apărând la proces plin de echimoze, procuratura s-a sesizat şi a cerut ca un medic să-l examineze şi să stabilească natura echimozelor. Constatarea medicală a dispărut din dosarul cauzei şi procesul a avut loc după 4 luni. Condamnat la o lună închisoare (sentinţa 762/26 septembrie 1950), pentru port ilegal de armă (arma pe care era obligat s-o poarte în cadrul serviciului).

NOHAI, Ion Justin. Născut în judeţul Satu Mare. Preot romano-catolic din Congregaţia Şcolilor Creştine. Arestat. Anchetat cu duritate. Judecat cu lotul al doilea din procesul Nunciaturii Apostolice, împreună cu episcopul Ion Dragomir şi Aurel Leluţiu. Condamnat la 15 ani muncă silnică (1951). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla. Eliberat după 12 ani de detenţie, grav bolnav. A reuşit să plece la Viena.

NOICA, Bebe. Moşier. Domiciliu obligatoriu în oraşul Câmpulung-Argeş, de la 3 martie 1949. Arestat în 1959, din timpul deportării, pentru discuţii duşmănoase la adresa regimului comunist purtate cu vărul său Constantin Noica şi prietenii acestuia. Condamnat la închisoare.

NOICA, Constantin Gr. Născut la 25 iulie 1909, în comuna Vităneşti-Teleorman. A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1928-1931), cursuri de specializare Germania şi Franţa şi şi-a susţinut doctoratul în filosofie la Bucureşti. A fost referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German din Berlin (1941- 1944). A editat împreună cu C.Floru şi Mircea Vulcănescu patru din cursurile universitare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de Filosofie (1942- 1943). A avut domiciliu obligatoriu la Câmpulung Muscel (1949- 1958). Pentru a putea supravieţui a ţinut lecţii de filozofie şi a fugit o dată pe săptămână la Bucureşti pentru a vinde din cărţi (prin anticarul Al. Nazarie). Arestat de Securitatea Piteşti în 1958 (împreună cu Nazarie) pentru a fi "dezintoxicat de fumurile clasic capitaliste". Anchetat pentru legături cu Emil Cioran şi Mircea Eliade, de la care primea cărţi pe care le citea prietenilor şi cărora le trimitea materiale ce erau publicate în străinătate. După arestarea sa, Marietta Sadova care-i aducea cărţile de la Paris şi persoana care-i facilita trimiterea lucrărilor în străinătate s-au autodenunţat. Ca urmare, lotul celor arestaţi ("lotul intelectualilor din Muntenia") a fost lărgit (cu moşierii din Muntenia aflaţi cu domiciliu obligatoriu la Câmpulung- membrii familiei Noica, Sighireanu Dinu, Mavrodineanu, Lambrino Ion ş.a.) şi s-a trecut la acuzaţia de înaltă trădare (un lot similar fusese alcătuit din moşierii moldoveni aflaţi cu domiciliu obligatoriu la Piatra Neamţ, adevărata cauză a celor două procese fiind convingerea puterii comuniste că foştii moşieri reprezentau motivul pentru care ţărănimea se împotrivea colectivizării). Procesul a început la 11 decembrie 1958 şi în timpul anchetei au fost interogate peste 300 de persoane, din care 23 au fost puse sub acuzaţie şi alte 25 folosite ca martori ai acuzării şi apoi condamnate cu alte loturi. Constantin Noica a fost condamnat la 25 de ani muncă silnică (sentinţa 24/1 martie 1960, acuzator-locotenent major Micuţelu Constantin, preşedinte Adrian Dimitriu). La ultimul cuvânt acordat acuzatului, întrebat dacă se socoteşte vinovat, Noica a declarat : "Da. Dar faţă de cei din boxă.". Adrian Dimitriu a fost răsplătit pentru "succesul" procesului cu funcţia de ministru al justiţiei. A fost eliberat în 1964. A lucrat ca cercetător la Centrul de logică al Academiei Române (1965- 1975). Din 1975 până la moarte (4 decembrie 1987) s-a retras la Păltiniş, unde a trăit auster, dar unde a format o adevărată şcoală de filosofie, având în jurul lui intelectuali de elită. Este autorul a numeroase lucrări de filosofie de o importanţă capitală pentru cultura română. A fost înmormântat la schitul din apropiere de Păltiniş.

NOICA, Elena. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.

NOICA, Iacob P. Născut la 12 august 1906, în satul Frăsinet, comuna Băbăiţa-Teleorman. Domiciliu obligatoriu în oraşul Câmpulung-Argeş. Arestat la 15 decembrie 1958 din timpul deportării. Condamnat la 13 ani închisoare (sentinţa 24/1 martie 1950), pentru uneltire contra ordinii sociale.

NOICA, Iacovache. Domiciliul obligatoriu din oraşul Câmpulung-Argeş din martie 1949. Arestat pentru discuţii duşmănoase la adresa regimului, purtate cu membrii grupului Noica Constantin. O parte din detenţie la penitenciarele Piteşti şi Jilava.

NOICA, Matei. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat.

NOICA, Mircea. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat.

NOICA, Valeria. Născută la 5 august 1923. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NOICU, Victoria S. Născută la 11 iulie 1933, în Bulgaria. Stabilită în Dobrogea. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani şi 2 luni, de la 18 iunie 1951.

NOJAC, Ion V. Născut în 1924. Din Basarabia (comuna Larga, raion Briceni). Arestat de N.K.V.D. şi condamnat la 10 de ani muncă silnică, în 1945. În 1955, după expirarea termenului de pedeapsă, condamnarea i-a fost redusă la 7 ani.

NOJE, Aron. Născut în 1925. Student la Facultatea de Teologie din Cluj. Arestat în 1950. Condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 2 ani închisoare. Detenţia la penitenciarul Gherla.

NOMAN, Cailula O. Născut la 22 februarie 1914. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 7 luni.

NON, Iuliu. Arestat ca membru al unei organizaţii subversive. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj în 1957. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Gherla.

NONEA. Un deţinut politic cu acest nume a fost adus în lagărul Caracal la 6 martie 1945.

NONU, Ştefan St. Născut la 27 martie 1910, în Dobrogea. Domiciliu obligatoriu, un an şi 3 luni.

NOPCEA, Evdochia C. Născută la 11 februarie 1951, în comuna Moraviţa-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.

NORA, Nicolae. Arestat la 15 noiembrie 1950 pentru sprijinirea partizanilor din Făgăraş. Judecat împreună cu Socol Silviu. Condamnat la închisoare. Detenţia la penitenciarele Făgăraş şi Braşov.

NORBERT, Artur Pecsi. Născut la 29 martie 1975, în oraşul Satu Mare. Împuşcat în plină zi (ora 13, 45) pe digul Someşului, la 3 martie 1989.

NOREL, Ion. Arestat la 15 noiembrie 1950, pentru legături cu partizanii din Făgăraş. Anchetat la Securitatea Braşov.

NOREL, Vichente. Născut în 1900. Din judeţul Sibiu. Ţăran. Arestat în decembrie 1950 pentru sprijinirea partizanilor.

NOROC, Constantin C. Născut în 1910, în comuna Todireşti-Suceava. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic, a fost dus direct la închisoare.

NOROCOS, Afanasie I. Născut în 1918. (vezi Norocos Ilie I.)

NOROCOS, Ecaterina. Născută în 1882. (vezi Norocos Ilie I.)

NOROCOS, Ilie I. Născut în 1880. Din Basarabia (raion Călăraşi). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan) împreună cu soţia (Ecaterina) şi fiul (Afanasie), la 6 iulie 1949.

NOROSAN, Gheorghe. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi minele de plumb.

NOROSEAN, Anastasia. Născută în 1922. (vezi Norosean Mihail)

NOROSEAN, Anastasia I. Născută în 1931. (vezi Norosean Ion L.)

NOROSEAN, Daria. Născută în 1903. (vezi Norosean Ion L.)

NOROSEAN, Elena I. Născută în 1946. (vezi Norosean Ion L.)

NOROSEAN, Ion L. Născut în 1899. Din Basarabia (raion Căuşeni). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan) împreună cu soţia (Daria) şi copiii (Nestor, Anastasia, Iosif şi Elena), la 6 iulie 1949.

NOROSEAN, Iosif I. Născut în 1935. (vezi Norosean Ion L.)

NOROSEAN, Mihail. Născut în 1915. Din Basarabia (raion Căuşeni). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan) împreună cu soţia (Anastasia) şi fiul (Trifan), în 1949.

NOROSEAN, Nestor I. Născut în 1929. (vezi Norosean Ion L.)

NOROSEAN, Trifan M. Născut în 1944. (vezi Norosean Mihail)

NOSATÂI, Abram M. Din Basarabia (comuna Gribova, raion Drochia). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani închisoare în 1949. Detenţia în lagărele din Siberia.