NEGUI, Alexandru. Director al Băncii Naţionale. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.

NEGULEI, Ion. Din localitatea Ocna Sibiului-Sibiu. Ţăran în vârstă de 85 de ani. Împuşcat de doi soldaţi sovietici în noaptea de 10 aprilie 1945.

NEGULESCU, C. A. Un deţinut politic cu acest nume a fost omorât la penitenciarul Jilava de un deţinut de drept comun.

NEGULESCU, Bucur. Din oraşul Buzău. Student (23 de ani). Arestat în 1948. Anchetat la Securitatea Buzău şi M.A.I. Judecat cu lotul Pajura Neagră. Condamnat la 6 luni închisoare. Detenţia la penitenciarul Jilava.

NEGULESCU, Eugen A. Născut la 15 mai 1886. Din satul Goleşti-Argeş. Poliţist. Arestat la 19 decembrie 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Făgăraş. A murit în închisoare, la 31 decembrie 1953.

NEGULESCU, Gheorghe. Din Bucureşti. Reprezentantul firmei CIBA-GEGY. Arestat sub acuzaţia de divulgare de secrete de stat. Condamnat cu titlu administrativ, pentru a nu se periclita interesele statului faţă de firma străină.

NEGULESCU, Gheorghe. Din comuna Tomşani-Prahova. Cârciumar. Omorât cu baionetele de câţiva soldaţi sovietici, în noaptea de 2 septembrie 1945. (arhiva S.R.I., dosar 7 071, f.361)

NEGULESCU, Gheorghe M. Din oraşul Ploieşti-Prahova. Arestat.

NEGULESCU, Ioan. Născut la 30 martie 1887, în oraşul Slatina-Olt. General de corp de armată. Comandantul Corpului de Grăniceri Bucovina, din primăvara anului 1944 până la 23 august 1944 a apărat satele Bucovinene de jafurile, violurile şi distrugerile soldaţilor sovietici şi a încurajat mişcarea de rezistenţă din zonă. Arestat în 1948. A murit la penitenciarul Jilava la 1 aprilie 1949.

NEGULESCU, Ion. Născut la 14 septembrie 1892, în oraşul Turnu Severin-Mehedinţi. Liderul docherilor din portul Constanţa. Membru P.N.L., deputat la alegerile din 1937. Arestat la 30 noiembrie 1949. Torturat în timpul anchetei de Nicolae Doicaru. Judecat cu un lot de 35 de persoane, membri ai organizaţiei Regionala Mare. Condamnat la închisoare (sentinţa 97/10 martie 1950), pentru crimă de uneltire contra securităţii statului.

NEGULESCU, Mihai. Din oraşul Ploieşti-Prahova. Rănit grav prin împuşcare, la 10 octombrie 1945, de doi militari sovietici.

NEGULESCU, Mişu Ion I. Un deţinut politic cu acest nume, condamnat la 10 ani închisoare, se afla în noiembrie 1960 în celula 39 de la penitenciarul Jilava (martor la moartea lui Comăndăşescu Mucenic, din lotul Arnăuţoiu).

NEGULESCU, Nicolae. Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare, în septembrie 1947.

NEGULESCU, Valerian Vică A. Născut la 15 aprilie 1905, în Bucureşti. Ajutor de primar al Municipiului Bucureşti în tim-pul guvernării legionare. După rebeliunea legionară a plecat în Germania (Rostok), unde a lucrat cu N. Petraşcu, Nistor Chioreanu, Eugen Teodorescu ş.a. În iulie 1945 a revenit în ţară, ca locţiitor al lui Petraşcu. Arestat în octombrie 1945 şi dus la M.A.I., unde i s-a propus colaborarea. A refuzat pe moment, invocând necesitatea de a discuta cu Petraşcu. I s-a dat drumul dar a fost urmărit şi, după două ore, au fost amândoi arestaţi şi duşi la M.A.I. Au continuat discuţiile cu Teohari Georgescu şi Nicolschi, iar Negulescu a fost lăsat să plece (Petraşcu rămânând zălog) pentru a lua legătura şi cu Nistor Chioreanu. La 6 decembrie 1945 s-a semnat pactul cu M.A.I.-ul ("pentru salvarea existenţei fizice a legionarilor"), în care se stipula că vor fi eliberate acte tuturor legionarilor care vor să intre în legalitate depunând armele, vor fi încadraţi în muncă şi nu vor mai fi interogaţi. Pactul a fost considerat drept o trădare din partea unor conducători legionari, în special de George Manu, care începuseră să colaboreze cu Mişcarea de Rezistenţă Popp- Bujoiu. În iulie 1947, Negulescu, Petraşcu, Chioreanu şi Aurel Călin s-au întâlnit la cabana Bâlea pentru a discuta înfiinţarea unui serviciu de informaţii al mişcării legionare care să adune date şi să le transmită americanilor. Serviciul a fost înfiinţat şi, prin Dragoş Hoinic, se transmiteau informaţii şi în Germania. La al treilea drum Hoinic a fost arestat la Budapesta şi predat autorităţilor române. La 15 mai 1948 Negulescu şi Petraşcu au fost arestaţi şi condamnaţi la închisoare (octombrie). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. În 1954, la procesul torţionarilor, M.A.I. a încercat să se disculpe afirmând că liderii legionarilor, printre care şi Negulescu, au fost cei care au dat dispoziţie deţinuţilor legionari să accepte şi să aplice "reeducarea". Prin sentinţa 32 /10 noiembrie 1954, dintr-un lot de 22 deţinuţi politici, au fost condamnaţi la moarte 17, acuzaţi de torturile din "reeducare". În cadrul aceluiaşi dosar, prin sentinţa 101/16 aprilie 1957, au fost condamnaţi la închisoare 5 anchetatori ai Securităţii (Sepeanu Tudor, Dumitrescu Ales, Sucigan Gheorghe, Avădanei Constantin şi Bărbosu Viorel), care au fost eliberaţi în 1958; iar prin sentinţa 155/1957 au fost condamnaţi la moarte Negulescu Vică, Gaziuc Gheorghe şi Bordeianu Virgil (pedeapsă comutată la muncă silnică pe viaţă- sentinţa 459/1957) şi la 15 ani închisoare Calciu Gheorghe Dumitreasa şi Hoinic Dragoş. Negulescu Valerian a murit la penitenciarul Jilava, într-o izolare completă, la 19 mai 1959.

NEGULICI. Inginer cu gradul de căpitan de Stat Major. Arestat în 1953 pentru că a lucrat la Uzina de Armament Mărgineanca. Torturat în timpul anchetei a Securitatea Ploieşti timp de 2 ani. Eliberat din lipsa probelor incriminatorii.

NEGULICI, Anton Gh. Născut la 25 martie 1888. Din oraşul Câmpulung-Argeş. Avocat. Membru P.N.L. Arestat. A murit la penitenciarul Galaţi la 11 septembrie 1960.

NEGULICI, Marius. Din satul Vrăneşti, comuna Călineşti-Argeş. Proprietar. În 1945, în contextul reformei agrare, a fost legat cu lanţuri de roata unei biciclete şi târât pe drum până a murit.

NEGULICI, Marius. Un deţinut politic cu acest nume, colonel, a murit la penitenciarul Aiud în aprilie 1952.

NEGULICI, Vasile. Din satul Satu Nou, comuna Hălchiu-Braşov. Muncitor la Fabrica de Armament Voinea. Arestat de Securitatea Braşov în 1948. Torturat în timpul anchetei. Condamnat la închisoare în toamna anului 1948.

NEGURĂ, Ion. Student la Iaşi. Arestat în mai 1948. Judecat cu lotul Centrului Universitar. Condamnat la închisoare. A devenit informatorul Siguranţei (depistat de Neculai Popa) şi l-a denunţat pe un gardian care, fiindu-i consătean, îi adusese un pachet de acasă. A acceptat "reeducarea" şi a făcut parte din comitetele de demascare de la penitenciarele Suceava şi Piteşti.

NEGURĂ, Ludmila M. Născută în 1926. (vezi Negură Olga M.)

NEGURĂ, Mariana. Arestată la 14 aprilie 1951 cu lotul familiilor foştilor demnitari (soţul, fruntaş liberal, fusese subsecretar de stat). Detenţia la penitenciarele Ghencea, Popeşti Leordeni Dumbrăveni şi Pipera. Eliberată în 1954.

NEGURĂ, Olga M. Născută în 1919. Din Basarabia (comuna Vadu lui Vodă).
Arestată sub acuzaţia de trădare de ţară. Deportată în lagărele din Siberia (Irkutsk), împreună cu o soră (Ludmila).

NEGURĂ, Pavel. Plutonier major. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Piteşti.

NEGUS. Din satul Dârste- Braşov. Arestat în 1948 şi anchetat cu un grup de legionari.

NEGUTOI, Milixina. Din Bucovina (comuna Mahala, raion Noua Suliţă). Deportată la 13 iunie 1941 (avea 68 de ani).

NEGUTOI, Nicolae. Din Bucovina (comuna Mahala, raion Noua Suliţă). Deportat împreună cu soţia (Licheria) şi fiul (Traian- 13 ani), la 13 iunie 1941 (avea 52 de ani).

NEGUŢ, Dumitru P. Născut la 29 decembrie 1918, în comuna Sfinţeşti-Teleorman. Ţăran. În timpul alegerilor din martie 1961 a rupt afişele electorale şi şi-a îndemnat consătenii să-şi ceară înapoi cererile de înscriere în colectivă. Arestat. Condamnat la 3 ani muncă silnică în lagăr. Eliberat la 6 aprilie 1962, prin Decizia M.A.I. nr. 10 102.

NEGUŢ, Ion. Din comuna Zagon- Covasna. Ţăran. Membru al organizaţiei "Vlad ţepeş", adjunctul lui Victor Lupşa. Se ocupa de organizarea grupurilor de rezistenţă din judeţele Vrancea şi Braşov. Arestat din comuna Bârseşti-Vrancea, în timpul revoltei din iulie 1949.

NEGUŢ, Ştefan. Din oraşul Ploieşti-Prahova. Membru P.N.Ţ. Arestat în 1946, în legătură cu alegerile. Condamnat la 3 ani închisoare. Rearestat în 1956 şi condamnat la 2 ani închisoare. Arestat pentru a treia oară în 1960 şi condamnat la 6 ani închisoare.

NEGUŢU, Maria. Din oraşul Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.

NEHEZ, Francisc Gh. Născut la 4 ianuarie 1906, în satul Ciocaia, comuna Săcuieni-Bihor. Arestat la 15 august 1952. A murit în lagărul Poarta Albă la 7 aprilie 1953.

NEHTI, Pavel E. Născut în 1891. Din Basarabia (raion Drochia). Arestat sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Deportat în lagărele din Siberia (Irkutsk), la 6 iulie 1949. Reabilitat în 1991.

NEICU, Constantin T. Născut la 18 februarie 1909, în oraşul Covasna. În 1945 a fost arestat şi închis la penitenciarul din Slobozia. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 6 ani închisoare, în 1949. O parte din detenţie în lagărul Peninsula. Rearestat în 1959. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. O parte din detenţie la penitenciarul Aiud. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. Din familie a mai fost arestat şi fratele său, Mihai.

NEICU, Dumitru. Născut la 22 iulie 1915, în satul Bălăceanca, comuna Cernica-Ilfov. Preot paroh în satul Răscăieţi, comuna Vişina, Dâmboviţa. Arestat în 1959. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Piteşti. Condamnat la 3 ani închisoare. Eliberat din lagărul Periprava, în 1964.

NEICU, Ioan. Din comuna Şilindia-Arad. Diriginte la Oficiul Poştal. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 7 ani închisoare. (informaţie furnizată de domnul Cornel Cornea)

NEICU, Mihai T. Frate cu Neicu Constantin T. Arestat şi condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud. (vezi şi Neicu Constantin T.)

NEIDORF, Titih. Din satul Grabăţ, comuna Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEISSER, Magdalena. Din comuna Lovrin-Timiş. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer Dondass), la 15 ianuarie 1945.

NEISSER, Peter. Născut la 9 noiembrie 1902. Din comuna Lovrin-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer Donbass), la 15 ianuarie 1945. A murit în lagărul Ceasov-Iar II, la 21 iulie 1945.

NEISTADT, Ana E. Născută în 1915. (vezi Neistadt Evgheni E.)

NEISTADT, Evgheni E. Născut în 1890. Din Basarabia (oraş Cahul). Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare, în 1949. Detenţia în lagărele din Siberia. Soţia (Nadejda) şi fiicele (Ana şi Victoria) au fost deportate în regiunea Kemerovo, în 1949, ca rude de condamnat politic. Reabilitaţi în 1991.

NEISTADT, Nadejda. Născută în 1890. (vezi Neistadt Evgheni E.)

NEJLOVEANU, Constantin M. Născut la 3 aprilie 1931, în comuna Cobadin-Constanţa. Din comuna Adamclisi. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEJLOVEANU, Gheorghe. în perioada 1962-1964 un deţinut politic cu acest nume (funcţionar) se afla în comitetul de "reeducare" de la penitenciarul Jilava.

NEJNIC, Vasile. Din Bucovina (comuna Cepănaş, raion Hotin). Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în minele de cărbuni de la Tula, la 13 iunie 1941. Eliberat în ianuarie 1942, împreună cu un grup de 150 de persoane. 50 de persoane grav bolnave din acest grup, printre care şi Nejnic Vasile, au fost predate autorităţilor române şi internate în spitalul românesc din Cernăuţi. După însănătoşire s-a întors în satul natal.

NEKEL, Ştefan. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a fost semnalată la penitenciarul Gherla în 1956.

NELEA, Nicolae I. Născut la 16 aprilie 1917, în comuna Tia Mare-Olt. Ţăran. Arestat de Securitatea Craiova, la 20 noiembrie 1958, pentru că a elogiat evenimentele din Ungaria, a prevestit mişcări similare în ţară şi şi-a îndemnat consătenii să ceară retragerea din colectivă. Torturat în timpul anchetei. Condamnat la 8 ani închisoare, în 1959. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărele din bălţile Dunării.

NELIH, Eduard D. Născut în 1899. Din Basarabia (comuna Hlinaia). Executat de N.K.V.D.

NEMERENCO, Ana I. Născută în 1908. Din Basarabia (comuna Caracuşenii Vechi). Deportată în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu fiica (Nadejda), în 1949, ca rude de condamnat politic.

NEMERENCO, Anisia. Născută în 1888. (vezi Nemerenco Dimitrie D.)

NEMERENCO, Dimitrie D. Născut în 1880. Din Basarabia (comuna Caracuşenii Vechi). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Anisia) şi fiul (Grigori), la 6 iulie 1949.

NEMERENCO, Gheorghe F. Născut în 1905. Din Basarabia (comuna Caracuşenii Vechi). Arestat în 1946, pentru colaborare cu autorităţile române. Condamnat la 10 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele din regiunea Magadan. Reabilitat în 1991.

NEMERENCO, Grigori D. Născut în 1931. (vezi Nemerenco Dimitrie D.)

NEMEŞ, Aurica P. Arestată în 1966 şi aruncată pe fereastră în timpul anchetei (avea 38 de ani). A murit la penitenciarul din Arad.

NEMEŞ, Francisc. Născut în 1925, în oraşul Petrila-Hunedoara. Blănar. Arestat în 1948. A murit în lagărul Poarta Albă la 18 iunie 1950.

NEMEŞ, Grigore. Născut în 1910, în comuna Călineşti-Maramureş. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic, a fost dus direct la închisoare.

NEMEŞ, Ion I. Născut la 18 august 1890, în localitatea Tohanul Vechi-Braşov. Poliţist. Membru P.N.Ţ. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Târgu Mureş la 15 ani închisoare, în 1955, pentru activitate intensă contra clasei muncitoare. A murit la penitenciarul Gherla, la 25 mai 1960, refuzându-i-se o intervenţie chirurgicală salvatoare.

NEMEŞ, Marin. Din oraşul Cluj. Elev. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Târgşor.

NEMEŞ, Nicolae. Din comuna Cornea-Caraş Severin. Ţăran. Arestat în 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Timişoara (anchetator Moiş). Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 7 ani închisoare. Detenţia în lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla. Eliberat în 1956.

NEMEŞ, Petre. Născut în 1909, în oraşul Cehu Silvaniei-Sălaj. Comisar şef în oraşul Zalău. Arestat în 1952. Condamnat la 10 ani închisoare. Eliberat în 1962. O parte din detenţie la penitenciarele Făgăraş, Aiud şi Gherla.

NEMEŞ, Vasile. (1) Din comuna Voiteg-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, în perioada 1952-1956. Arestat în 1960 pentru că şi-a îndemnat consătenii să nu se înscrie în colectivă. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Timişoara. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 6 ani închisoare (sentinţa 29/1960). O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi lagărele din bălţile Dunării.

NEMEŞ, Vasile. (2) Născut în 1916, în comuna Călineşti-Maramureş. Preot catolic în satul Soconzel, comuna Socond-Satu Mare. În 1945 i-a sfătuit pe ţărani să nu accepte pământ din moşiile grofilor pentru că vor fi apoi obligaţi să formeze colhozuri ca în Uniunea Sovietică. Arestat în aprilie 1945, "sfătuit" să nu mai facă propagandă anticomunistă şi mutat la parohia Sârbi-Maramureş. La alegerile din noiembrie 1946 i-a împiedicat pe reprezentanţii comunişti să falsifice voturile din comună (s-a aşezat pe urna sigilată şi a afirmat: "Câtă vreme sunt aici viu, nimeni nu va introduce nici un vot!"). A ţinut multe predici anticomuniste. La 25 iulie 1947, comisarul Sofinet de la Siguranţă a venit să-l aresteze. A reuşit să fugă pe fereastra casei, iar soţia sa (Ileana) a alertat sătenii care l-au prins pe comisar şi l-au bătut. Preotul şi soţia sa s-au ascuns prin păduri şi pe la săteni, dar în decembrie 1947 au fost nevoiţi să se predea pentru că preoteasa era gravidă în 6 luni. Nemeş Ileana a fost condamnată de Tribunalul Militar Cluj la 6 luni cu suspendare, iar preotul a fost dus la Securitatea Cluj pentru anchetă. Eliberat şi mutat la parohia Văleni. În octombrie 1948, pentru că a refuzat să iscălească trecerea la ortodoxism, i s-a interzis să mai intre în biserică unde a fost adus să slujească un preot ortodox. A continuat să ţină slujba pe locul altarului din cimitir. Arestat la scurt timp, noaptea, pe tăcute, ca să nu mai intervină sătenii. Condamnat la un an închisoare, dar după expirarea pedepsei a mai fost ţinut încă 5 ani. O parte din detenţie la penitenciarele Gherla şi Aiud. După eliberare, pentru a-şi putea întreţine cei şase copii, a lucrat ca încărcător de vagoane C.F.R. (gara Sighet), muncitor necalificat la o fabrică de perii, miner la Petrila, Lupeni, Uricani, Petroşani, Brad, Borşa, Oneşti şi Turt. Comisarul Sofinet, care nu uitase bătaia luată din cauza preotului, s-a răzbunat omorându-i una dintre fiice (Tatiana). Fiul său, Nemeş Ioan Tarciziu, călugăr bazilican, a fost omorât de Securitatea Cluj la 29 aprilie 1974, după ce vorbise la Cluj despre Avram Iancu. După pensionare (de boală) a lucrat la colectivă şi a continuat să oficieze slujba în clandestinitate. În martie 1989 a slujit la înmormântarea preotului Sălăjan, la Baia Mare. După slujbă s-a simţit rău şi a acceptat ajutorul unui călugăr foarte insistent care i-a oferit nişte medicamente. A murit a doua zi, la 19 martie 1989, iar pretinsul călugăr nu a mai fost de găsit. La înmormântarea sa au participat 2000 de ţărani (24 martie 1989).

NEMET, Elizaveta. Născută în 1928. (vezi Nemet Vladimir F.)

NEMET, Elizaveta P. Născută în 1941. (vezi Nemet Pavel F.)

NEMET, Fiodor V. Născut în 1976. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk), în 1951.

NEMET, Grigore I. Din Basarabia (comuna Crasna, raion Storojineţ). Deportat în 1941. Dispărut.

NEMET, Ion L. Născut în 1900. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Omorât de trupele sovietice în retragere, în 1940.

NEMET, Maria. Născută în 1910. (vezi Nemet Pavel F.)

NEMET, Mihai V. Născut în 1944. (vezi Nemet Vasile)

NEMET, Pavel F. Născut în 1909. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk), împreună cu soţia (Maria) şi copiii (Elizaveta, Valentina şi Tamara), la 1

aprilie 1951, pentru convingerile religioase (iehovişti).

NEMET, Tamara P. Născută în 1948. (vezi Nemet Pavel F.)

NEMET, Tatiana V. Născută în 1940. (vezi Nemet Vasile)

NEMET, Valentina P. Născută în 1945. (vezi Nemet Pavel F.)

NEMET, Valerian V. Născut în 1948. (vezi Nemet Vladimir F.)

NEMET, Vasile. Născut în 1911. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Arestat şi condamnat la 25 de ani muncă silnică, în 1949, pentru legături cu românii. Copiii săi (Tatiana şi Mihai) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan), la 6 iulie 1949.

NEMET, Vladimir F. Născut în 1918. Din Basarabia (comuna Criva, raion Briceni). Deportat în lagărele din Siberia (Tomsk), împreună cu soţia (Elizaveta) şi copilul (Valerian), la 1 aprilie 1951.

NEMETH, Carol. Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj, în 1957. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla.

NEMETH, Etel. Născut la 15 decembrie 1927, în comuna Beba Veche-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEMETH, Hans. Născut în 1909, în oraşul Buziaş-Timiş. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic, a fost dus direct la închisoare.

NEMETH, Margareta. Din oraşul Arad. Arestată şi condamnată la muncă silnică.

NEMETH, Mihai. Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare, la 21 octombrie 1948, pentru dezertare. A murit la penitenciarul Aiud, la 20 mai 1950.

NEMETH, Mira. Născută la 16 iulie 1948, în satul Gad, comuna Ciacova- Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Salcâmi, comuna Perişoru-Călăraşi, de la 18 iunie 1951.

NEMETH, Petre. Un deţinut politic cu acest nume a murit la penitenciarul Gherla, în 1959.

NEMETI, Iosif. Născut la 28 aprilie 1929, în comuna Teremia Mare-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEMETI, Sandor. Din oraşul Oradea-Bihor. Arestat de Securitatea Baia Mare, pentru convingerile religioase (iehovist).

NEMETI, Vasile. Născut în 1911. Din oraşul Turda-Cluj. Măcelar. Arestat. A murit la penitenciarul Aiud, în 1947, de inaniţie.

NEMETZ, Vasile. Ofiţer. Arestat. A murit în timpul detenţiei la penitenciarul Jilava.

NEMOIANU, Petre C. Născut la 22 septembrie 1889, în comuna Petrilova-Caraş Severin. Licenţiat în Drept, doctor în ştiinţe politice (Cluj-1919) şi în drept (1925). Combatant în primul război mondial, prizonier în U.R.S.S., 2 ani (Siberia, Krasnoiarsk), revenit în ţară cu corpul de voluntari ce au participat la Marea Unire. Decorat. Prefect de Caransebeş (1920-1921), deputat în timpul guvernării Averescu. Avocat în Baroul de Ilfov în perioada 1925-1948. Secretar al Uniunii sindicatelor pentru export de carne proaspătă, redactor al revistei Exportul animalelor, colaborator permanent la revistele Ţara noastră şi Curentul. A publicat 21 de cărţi şi broşuri şi sute de articole cu caracter istoric, politic, social, economic, administrativ. Consilier la Societatea auriferă "Mica" şi consilier juridic al Fundaţiei Regale- "Regele Mihai" I. Subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor şi, din 1940 până la 23 august 1944, ministru plin. Arestat la 19 mai 1946 (Uranus). Eliberat la 5 iunie 1946, din lipsă de probe incriminatorii. Rearestat la 20 august 1948 (penitenciarul Văcăreşti). Condamnat la 5 ani închisoare prin Decretul M.A.I. nr.123 din 1949. Detenţia la penitenciarul Râmnicu Sărat, lagărul Periprava şi penitenciarul Aiud, unde a murit la 8 iunie 1951.

NEMOIANU, Petre Ulpiu. Născut la 13 aprilie 1906, în comuna Lăpuşnicel-Caraş Severin. Preot, a slujit la Ohaba Mâtnicu Mic, şi alte două comune din judeţul Timiş. Arestat.

NEMŢAN, Costachi. Născut la 15 iunie 1915, în satul Obârşia, comuna Izvoru Berheciului-Bacău. Preot. în 1942 slujea în Basarabia (comuna Noua Suliţă, raion Bălţi). În 1944 s-a refugiat în Banat, iar în 1946 s-a mutat în comuna Răchitoasa-Bacău. Reprezentant P.N.Ţ. la supravegherea alegerilor din 1946. În 1947 a fost arestat şi eliberat după 5 luni (penitenciarul Craiova). Rearestat în 1949. Condamnat la 2 ani închisoare. O parte din detenţie în lagărul Peninsula. Eliberat în 1952.

NEMŢEANU, Alexei. Născut în 1904. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic, a fost dus direct la penitenciarul Gherla.

NEMŢEANU, Aurel. Student la Iaşi. Arestat în mai 1948. Judecat cu lotul Centrului Universitar Iaşi. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Piteşti şi Gherla.

NEMŢEANU, Aurel I. Născut la 15 noiembrie 1926, în Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare, în 1948, pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei. A murit în urma torturilor din timpul anchetei, la 30 martie 1949.

NEMŢEANU, Neculai C. Născut la 19 mai 1883. Din oraşul Fălticeni-Suceava. Avocat. Membru P.N.L., a funcţionat o perioadă ca prefect al judeţului. Arestat la 16 august 1952. Domiciliu obligatoriu până în 1955. Rearestat la 13 aprilie 1960. Torturat timp de 9 luni la Securitatea Iaşi şi Suceava. Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 12 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false. A murit la penitenciarul Botoşani, la 19 ianuarie 1961, în urma torturilor din timpul anchetei.

NEMŢEANU, Petre F. Născut în 1906. Din Basarabia (comuna Cărpineni, raion Hânceşti). Ţăran înstărit. Deportat în 1949.

NENADOV, Alexandar. Din comuna Becicherecu Mic-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Movila Gâldăului, comuna Borcea-Călăraşi, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Avram A. Născut la 17 februarie 1954, în satul Olaru, comuna Roseţi-Ialomiţa, în timpul domiciliului obligatoriu al părinţilor (Avram şi Slava). Familia era originară din satul Sânmartinu Sârbesc, comuna Peciu Nou-Timiş.

NENADOV, Duşan. Din satul Gelu, comuna Variaş-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Fundata, comuna Perieţi-Ialomiţa, împreună cu familia (Milena şi Jivco), de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Jivco. Născut la 30 septembrie 1930, în satul Gelu, comuna Variaş-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Liubiţa. Născută la 2 decembrie 1946, în satul Gelu, comuna Variaş-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa, împreună cu părinţii, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Sava. Născut la 3 octombrie 1924, în satul Sânmartinu Sârbesc, comuna Peciu Nou-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Schei, comuna Stăncuţa-Brăila, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Slobodan. Din comuna Becicherecu Mic-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Dâlga, comuna Dor Mărunt-Călăraşi, împreună cu soţia (Lelita), de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Steva. Din satul Gelu, comuna Variaş-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Fundata, comuna Perieţi-Ialomiţa, împreună cu soţia (Iustina), de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Uros. Născut la 16 iunie 1947, în comuna Becicherecu Mic-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Movila Gâldăului, comuna Borcea-Călăraşi, împreună cu părinţii, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Velnica A. Născută la 23 octombrie 1924, în comuna Becicherecu Mic-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Movila Gâldăului, comuna Borcea-Călăraşi, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NENADOV, Zorca. Născut la 15 ianuarie 1931, în satul Sânmartinu Sârbesc, comuna Peciu Nou-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Olaru, comuna Roseţi-Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.

NENCIU. Elev la Liceul "Mihai Viteazul" din Bucureşti. A participat la incendierea sălii în care urma să aibă loc congresul elevilor comunişti. Arestat în februarie 1949. Anchetat la Securitatea Bucureşti- Rahova. Condamnat la închisoare. Detenţia la penitenciarele Jilava, Târgşor şi lagărul Peninsula.

NENCIU, Cornel. Din Banat. Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara, în 1951. Prima parte a detenţiei în lagărul Poarta Albă.

NENCOV, Afanasi N. Născut în 1909. Din Basarabia (sat Trifeştii Noi, raion Cahul). Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare, în 1946.

NENDREANU, Emil. Arestat de Securitatea Cluj în 1949, sub acuzaţia de răspândire de manifeste.

NENEV, Nicolai S. Născut în 1883. Din Basarabia. Executat de N.K.V.D. la Tiraspol.

NENIŞOR, Sergiu. Diplomat, secretarul lui Nicolae Titulescu. Membru P.N.Ţ. Arestat în 1949. După expirarea termenului de pedeapsă a fost dus cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. A murit în timpul deportării (dus în ultima clipă într-un spital pentru a exista o justificare pur medicală a decesului).

NENIŢĂ, Gheorghe. Din oraşul Arad. Arestat şi condamnat la închisoare.

NENIŢESCU, Ana Elena (Liliana). Fiica generalului Sichitiu Ion. Arestată în 1958 şi anchetată la Securitatea Bucureşti-Uranus. (vezi şi Neniţescu Vlad Ion)

NENIŢESCU, Ştefan I. Născut la 7 octombrie 1897. Fiul poetului Ioan Neniţescu, fost prefect de Tulcea. A absolvit Liceul Francez de la Berlin şi Facultatea de Filologie la Roma, cu doctoratul în istoria artei. Consilier la Legaţia de la Haga, unde l-a cunoscut Nicolae Titulescu de care-l va lega o trainică prietenie. A demisionat din Ministerul de Externe (împreună cu Mihai Arion) după ce Regele Carol al II-lea l-a îndepărtat pe Titulescu. Conferenţiar la Universitatea Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Înainte de începerea războiului, la sugestia lui Maniu, a plecat în Anglia şi a încercat să sensibilizeze Ministerul de Externe englez asupra pericolului sovietic. Deşi cunoştea dedesubturile acordului Churchill-Stalin, cu toate insistenţele mai multor personalităţi engleze şi franceze de a nu se întoarce în ţară, a revenit totuşi în România şi s-a alăturat celor ce încercau să înlăture regimul Groza. Arestat în 1949, în urma unui denunţ. Judecat cu un lot de 27 de personalităţi, printre care Nicolae Mavrocordat, Radu Cioculescu, Maria Golescu, Magdalena Canciov şi N. Iuca. Condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru crimă de înaltă trădare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Piteşti (caşectic, foarte grav bolnav) şi Aiud. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411 (foarte grav bolnav). După eliberare a refuzat colaborarea cu puterea comunistă şi a dus o viaţă de privaţiuni. A murit în 1979.

NENIŢESCU, Vlad Ion. Maior, şeful de cabinet al lui Mihai Antonescu. Ginerele generalului Sichitiu Ion. Arestat în 1951 şi condamnat la 4 ani închisoare. Detenţia la penitenciarele M.A.I., Jilava şi lagărul Poarta Albă. (vezi şi Neniţescu Ana Elena Liliana)

NERCAS, Elena. Născută în 1903. (vezi Nercas Ion A.)

NERCAS, Ion A. Născut în 1895. Din Basarabia (comuna Glilovăţ, raion Briceni). Membru P.N.C., primar în comună. Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Elena) şi copiii (Alexandru şi Victor), în 1941. Reabilitaţi în 1991.

NERCIU, Filip F. Născut în 1887. Din Basarabia (comuna Boroncea, raion Drochia). Arestat în 1949, sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Maria).

NERCIU, Maria. Născută în 1889. (vezi Nerciu Filip F.)

NERENTU, Traian. Din comuna Sânnicolau Mare-Timiş. Elev. Arestat în 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Timişoara. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Târgşor şi lagărul Peninsula.

NEREUŢĂ, Eudochia. Născută în 1891. (vezi Nereuţă Vasile M.)

NEREUŢĂ, Vasile M. Născut în 1886. Din Basarabia (comuna Delacău). Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen), împreună cu soţia (Eudochia), la 6 iulie 1949.

NESCOVICI, Simion. Născut în 1913, în oraşul Craiova-Dolj. Subofiţer. Arestat şi condamnat la închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava, Gherla şi minele de plumb Baia Sprie (1953).

NESEVICI, Simion. Născut în 1913. Din oraşul Bacău. Căpitan. Arestat în 1945. Judecat de Tribunalul Poporului şi condamnat la închisoare. În 1953 i-a fost semnalată prezenţa la minele de plumb Baia Sprie şi apoi la penitenciarul Gherla.

NESTER, Vasile. Din comuna Băişoara-Cluj. Omorât într-o confruntare cu Securitatea în 1949.

NESTEROV, Nicolae. Născut la 16 mai 1916, în judeţul Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NESTMANN, Leopold. Născut în 1919, în Bucovina (Cernăuţi). Din satul Barticeşti, comuna Boteşti-Neamţ. Preot catolic, cu studii superioare la Roma. Profesor de teologie la Iaşi, Bucureşti şi Alba Iulia. A excelat ca predicator la Catedrala romano-catolică. A fost arestat de două ori din oraşul Iaşi, ca: "duşman înrăit al poporului". De fiecare dată a fost umilit în timpul anchetelor la Securitate şi apoi dus la Mânăstirea Galata, transformată în închisoare (s-a remarcat prin ajutorul dat colegilor de suferinţă). Arestat în 1951 pe perioada procesului regizat cu scopul compromiterii Vaticanului. Rearestat în 1957, în legătură cu episcopul Aron Marton. O parte din detenţie la penitenciarele M.A.I., Sighet şi Gherla. După eliberare, în 1966, a reuşit să plece din ţară şi a fost numit directorul spiritual al Colegiului de Propaganda Fide din Roma. În 1970 a plecat în Germania, la Dioceza de Limburg-Lahn şi apoi la Mânăstirea Altötting (München).

NESTOR. Din oraşul Cluj. Sculptor. Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj, pentru uneltire contra ordinii sociale.

NESTOR, Filoti. Din Bucureşti. Locotenent colonel de Artilerie. Arestat. A fost închis 2 ani în lagărul Poarta Albă.

NESTOR, Ion. Din satul Bărăganu, comuna Mereni-Constanţa. Ţăran. Arestat în 1951, sub acuzaţia că i-a procurat lui Georgescu Vasile (fost primar al comunei) două pistoale şi o armă Z.B. pentru a fi înmânate partizanilor din Babadag.

NESTOR, Remus A. Născut la 27 iunie 1895 în comuna Pietroasele de Sus -Buzău. Avocat, doctoratul la Paris. Preşedintele organizaţiei judeţene P.N.L. Buzău, deputat şi prefect al judeţului. Ridicat de acasă la 16 august 1952, fără mandat de arestare, şi dus la o destinaţie necunoscută. (înainte de arestare fusese eliminat din baroul de avocaţi şi i se confiscaseră toate bunurile.) în baza procesului-verbal nr.2/1952 al M.A.I. a fost internat într-o colonie de muncă "pe timp de 60 de luni", fără judecată şi fără să se comunice familiei locul detenţiei. Familia a fost anunţată că a decedat, fără să se specifice unde şi când. De-abia în 1991 s-a putut afla data morţii-22 august 1953-dar nu şi locul unde a murit şi a fost îngropat. Din adresa nr.1162 din 21iunie 1991, expediată de Ministerul Justiţiei familiei Nestor se poate afla şi cauza arestării lui Remus Nestor- "a făcut parte din conducerea P.N.L.".

NESTOR, Vasile. Partizan din grupul Dabija. Omorât într-o confruntare cu Securitatea (Sibiu), în 1949.

NESTOR, Vasile. Din satul Bărăganu, comuna Mereni-Constanţa. Arestat în 1951, sub acuzaţia că a sprijinit cu bani partizanii din Babadag.

NESTORESCU. Din judeţul Caraş Severin. Ţăran. Arestat în 1949, pentru legături cu mişcarea de rezistenţă. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Timişoara. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara. O parte din detenţie la penitenciarele Gherla, Jilava şi lagărul Peninsula.

NESTORESCU, Stan. Din Bucureşti. Elev la Liceul "Titu Maiorescu". Arestat la 8 noiembrie 1945.

NESTOROVICI, Ceda. Din comuna Liubcova-Caraş Severin. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Ezeru, comuna Cacomeanca-Călăraşi, împreună cu soţia (Jivca) şi fiul (Nica), de la 18 iunie 1951.

NESTOROVICI, Nica. Din comuna Liubcova-Caraş Severin. Domiciliu obligatoriu în satul Ezeru, comuna Cacomeanca-Călăraşi, împreună cu familia (Maria, Ilia, Veriţa şi Stena), de la 18 iunie 1951.

NESTOROVICI, Vasa C. Născut la 16 iulie 1887. Dogar. Arestat la 1 august 1950. A murit într-unul din lagărele de la Canal, la 11 decembrie 1953.

NESTOROVICI, Vişa. Din localitatea Moldova Veche-Caraş Severin. Ţăran. Arestat în 1949. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara.

NEŞIU, Dumitrache. Din comuna Iveşti-Galaţi. Împuşcat de soldaţii sovietici, pe uliţa satului, la 9 octombrie 1944.

NEŞTIANU, Traian G. Născut la 3 octombrie 1899, în comuna Vulcani- Vaslui. Pensionar militar. Arestat la 4 decembrie 1949. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi Văcăreşti, unde a murit la 27 septembrie 1953. (dosar S.R.I. 7 805, vol.1, f.129)

NEŞTIANU, Valeriu C. Născut la 19 februarie 1932, în oraşul Huşi-Vaslui. Elev în clasa a noua la Liceul "Cuza Vodă". La 24 noiembrie 1949 a înfiinţat o organizaţie care avea ca ţel boicotarea şedinţelor de îndoctrinare comunistă, ruperea afişelor progresiste, distrugerea portretelor lui Marx, Engels, Lenin şi Stalin, difuzarea textelor interzise din Eminescu, Pârvan şi Iorga, încurajarea elevilor la atitudine demnă şi naţionalistă (Grupul Clandestin Anticomunist). La 7 mai 1950, din cei 20 de membri ai grupului 19 au fost arestaţi. Al douăzecilea era cel care îi denunţase, Vasile Caraiman, şi care a ajuns peste ani colonel de Securitate. Bătuţi în timpul anchetei la Securitatea Huşi de locotenentul Iuclea (în anul următor Iuclea a fost demascat de coreligionarii pe care îi torturase în ghetourile din Transnistria). În noaptea de 15 iunie 1950, cinci dintre elevi au reuşit să evadeze din beciurile Securităţii, dar au fost prinşi după 5 zile. Neştianu a fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 5 ani închisoare (sentinţa 465/14 aprilie 1951). O parte din detenţie la penitenciarul Galaţi, lagărul Peninsula, penitenciarul Aiud şi minele de la Cavnic. Eliberat la 4 mai 1955. Din cauza persecuţiilor Securităţii a trebuit să facă facultatea când la zi, când la seral, când într-un oraş când în altul, şi a obţinut foarte greu o catedră după absolvire.

NET, Filip I. Născut în 1887. Din Basarabia. Arestat de N.K.V.D. şi executat.

NETA, Tudor. Născut la 17 iunie 1921. Din comuna Ciacova-Timiş. Funcţionar. Arestat şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentru complot. O parte din detenţie la penitenciarele Timişoara, Jilava şi Aiud. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. într-o notă informativă a Securităţii, din februarie 1968, era notată următoarea sa afirmaţie: "Şi-au bătut joc de mine şi acum ar dori să le dovedesc respect. Acum încă nu pot, dar le voi plăti toate umilinţele la care am fost supus."

NETCU, Petru. Născut la 23 decembrie 1940, în oraşul Braşov. Absolvent al unei şcoli profesionale. Arestat de Securitatea Braşov în iulie 1958, ca membru al organizaţiei Garda Tineretului Român. Condamnat de Tribunalul Militar Braşov la 5 ani închisoare (sentinţa 672/10 octombrie 1959). Detenţia la penitenciarele Codlea, Gherla şi lagărele din bălţile Dunării. Eliberat la 10 martie 1962.

NETCU, Vasile. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NETEA, Constantin. Un deţinut politic cu acest nume (inginer) a murit la penitenciarul Jilava.

NETEA, Dumitru. Arestat în august 1949 de Securitatea Cluj, pentru difuzare de manifeste.

NETEA, Vasile. ţăran. A participat cu gărzile Maniu la luptele din Transnistria. Arestat.

NETEA, Vasile. Născut la 1 februarie 1912, în comuna Deta-Mureş. Absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1946). Membru P.N.L., pe listele de deputaţi la alegerile din 1946. Profesor de istorie din 1952, remarcat pentru metoda foarte bună de predare. Arestat şi condamnat la închisoare în 1958. O parte a detenţiei la penitenciarul Jilava, unde împreună cu Paul Dimitriu solicitau ofiţerului politic să fie "puşi la treabă" pentru a ieşi cât mai repede din închisoare. în 1962 au fost trimişi amândoi la penitenciarul Botoşani.

NETEJOIU, Gheorghe. Sublocotenent în Regimentul 2-Gardă. Luat prizonier de trupele sovietice la 23 august 1944. Pentru că s-a împotrivit muncii silnice şi a refuzat să facă parte din divizia "Tudor Vladimirescu", a fost condamnat de justiţia sovietică la 25 de ani muncă silnică. Repatriat în 1953 (după moartea
lui Stalin) şi dus direct la penitenciarul Jilava şi apoi la Văcăreşti.

NETTA, Gheron. Născut la 22 martie 1891, la Turnu Severin. Din Bu-cureşti. Profesor universitar la Academia Co-mercială. Ministru de Finanţe în perioada 1 aprilie-23 august 1944, perioadă în care a dispus centralizarea rechiziţionărilor abuzive făcute de armata germană trecându-le pe listele de aprovizionare a acesteia şi a impus Germaniei ca aprovizionarea trupelor sale să fie plătită în aur prin băncile unui stat neutru (Elveţia). Arestat la 18 mai 1946. Condamnat la 10 ani muncă silnică şi confiscarea averii pentru săvârşirea de crime de război. O parte din detenţie la penitenciarele Uranus, Văcăreşti şi Aiud, unde a murit la 28 august 1955.

NETTA, Theodor. Judecat în lipsă cu lotul "Sumanele Negre". Condamnat la închisoare în contumacie, la 19 noiembrie 1946.

NETUNSCHI, Vladimir S. Născut în 1885. Din Basarabia. Arestat de N.K.V.D. Condamnat la 10 ani muncă silnică, pentru activitate antisovietică.

NEŢIN, Mişa. Din satul Diniaş, comuna Peciu Nou-Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Schei, comuna Stăncuţa-Brăila, împreună cu soţia (Biserca), de la 18 iunie 1951.

NEŢOIU, Constantin. Născut la 4 august 1934, în comuna Ciupercenii Noi-Dolj. Participant la revolta ţărănească de la 3 iunie 1959. Arestat. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Craiova. Condamnat la 3 ani închisoare. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării.

NEUHAISER, Salom. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949, pentru tentativă de trecere ilegală a graniţei.

NEUMANN. Proprietarul Fabricii I.T.A.-Arad. Arestat în 1946. După ce a fost şantajat şi ameninţat până a plătit sute de mii de dolari, a fost lăsat să plece în Occident.

NEUMANN, Ion. Născut la 26 octombrie 1912, în satul Prodani, comuna Vedea-Argeş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 5 ani, de la 18 iunie 1951.

NEUMANN, Teodor. Din oraşul Arad. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEUMAVANâI, Efim I. Născut în 1915. Din Basarabia (comuna Rascov). Arestat de N.K.V.D. În 1946.

NEUROHR, Josef. Născut în 1910. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S. (bazinul carbonifer Donbass). La repatriere a fost dus cu domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni, comuna Traian-Brăila. A murit în timpul deportării.

NEUROHR, Josef. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni, comuna Traian-Brăila, împreună cu încă 3 persoane din familie, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

NEUROHR, Josef. Născut în 1887. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni, comuna Traian-Brăila, de la 18 iunie 1951. A murit după câteva săptămâni, la 30 noiembrie 1951.

NEUROHR, Nicolaus. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni, comuna Traian- Brăila, împreună cu încă 3 persoane din familie, de la 18 iunie 1951.

NEUROHR, Nicolaus. Născut în 1895. Din satul Grabaţ, comuna
Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Salcâmi, comuna Perişoru-Călăraşi, împreună cu încă o persoană din familie, de la 18 iunie 1951. A murit în timpul deportării, la 13 aprilie 1955.

NEUROHR, Peter. Născut în 1902. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S. (Dniepropetrovsk).

NEUROHR, Victor. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Măzăreni, comuna Traian-Brăila, împreună cu încă 2 persoane din familie, de la 18 iunie 1951.

NEUSATZ, Franz. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S.(bazinul carbonifer Donbass), la 15 ianuarie 1945.

NEUSATZ, Josef. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S.(bazinul carbonifer Donbass), la 15 ianuarie 1945.

NEUSATZ, Theresia. Din satul Grabaţ, comuna Lenauheim-Timiş. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S., Dnieprodserschinsk), la 15 ianuarie 1945.

NEUSTETTER, Wilhelm J. Născut în 1910, în oraşul Dej-Cluj. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S., la 15 ianuarie 1945. La repatriere a fost dus direct la închisoare.

NEVDOIU, Gheorghe. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărul Poarta Albă, unde a murit la 29 ianuarie 1952.

NEVENCO, Stoianov. Din comuna Becicherecu Mic-Timiş ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Răchitoasa, comuna Giurgeni-Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.

NEZELSCHI, George. Din oraşul Botoşani. Absolvent al Liceului Internat din Iaşi. Arestat în 1948, ca membru al Mişcării de Rezistenţă a Tineretului Român-grupul Piatra Neamţ. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Iaşi (colonel Pandele, Lică Kaufman, Vasile Dascălu ş.a.). Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 4 ani închisoare (sentinţa 932/5 august 1951). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla. După eliberare, deşi cu nenumărate piedici, a reuşit să absolve Institutul Politehnic.