NATAIN, Dumitru I. Născut în 1902. Arestat în 1952. A murit în lagărul Poarta Albă, la 17 ianuarie 1953.

NATANZON, Etel I. Născut în 1885. Din Basarabia (oraş Tighina). Deportat în lagărele din Siberia (Tiumen) în 1949.

NATE, Dumitru G. Născut la 3 aprilie 1933, în Bulgaria. Stabilit în localitatea Ovidiu- Constanţa. Domiciliu obligatoriu în satul Zagna, comuna Vădeni- Brăila, 4 ani şi 6 luni.

NATE, Virginia H. Născută la 23 martie 1938, în Bulgaria. Stabilită în localitatea Ovidiu-Constanţa. Domiciliu obligatoriu în satul Zagna, comuna Vădeni- Brăila, 4 ani şi o lună.

NATHAN, Snabel. Se ocupa cu trecerea peste graNIŢĂ a evreilor şi oamenilor cu stare nevoiţi să părăsească ţara. Arestat în iulie 1947.

NATI, Antalita T. Născută la 6 septembrie 1932, în Bulgaria. Stabilită în localitatea Ovidiu- Constanţa. Domiciliu obligatoriu în satul Zagna, comuna Vădeni- Brăila, 4 ani şi o lună.

NATI, Constantin Gh. Născut la 23 martie 1931, în Bulgaria. Stabilit în localitatea Ovidiu-Constanţa. Domiciliu obligatoriu în satul Zagna, comuna Vădeni- Brăila, 2 ani şi 10 luni.

NATI, Ion Gh. Născut la 31 mai 1938, în Bulgaria. Stabilit în localitatea Ovidiu-Constanţa. Domiciliu obligatoriu în satul Zagna, comuna Vădeni- Brăila, 4 ani şi o lună.

NAŢEA, Alexandru I. Născut la 12 decembrie 1925, în comuna Sărmaşu - Mureş. Elev la Liceul Industrial Gheorgheni (judeţ Harghita). Arestat la 2 mai 1949. Judecat cu unul din loturile F.D.C. Condamnat la 2 ani închisoare (sentinţa 1 511/12 septembrie 1949).

NAUC, Agrafena. Născută în 1886. (vezi Nauc Ion D.)

NAUC, Constantin I. Născut în 1923. (vezi Nauc Ion D.)

NAUC, Dimitri F. Născut în 1926. (vezi Nauc Filip D.)

NAUC, Efteni F. Născut în 1930. (vezi Nauc Filip D.)

NAUC, Filip D. Născut în 1891. Din Basarabia (comuna Lipcani, raion Briceni). Arestat în 1941. Condamnat la 8 ani muncă silnică, pentru activitate contrarevoluţionară. Detenţia în lagărele din Siberia. Soţia (Palagheea) şi copiii (Dimitri şi Efteni) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Tiumen), în 1941, ca rude de condamnat politic.

NAUC, Ion D. Născut în 1879. Din Basarabia (comuna Lipcani, raion Briceni). Primar în comună. Arestat şi condamnat la muncă silnică, în 1941, pentru agitaţie antisovietică. A murit în primul an de detenţie. În acelaşi an soţia (Agrafena) şi copiii (Constantin şi Leonid) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Tiumen), ca rude de deţinut politic.

NAUC, Leonid I. Născut în 1925. (vezi Nauc Ion D.)

NAUC, Palagheea. Născută în 1891. (vezi Nauc Filip D.)

NAUM. Din oraşul Târgovişte -Dâmboviţa. Judecător. Arestat în 1958. Condamnat la închisoare.

NAUM, Alexandru I. Născut în 1913, în satul Petreşti, comuna Ipatele- Iaşi. Arestat. Condamnat la muncă silnică în 1950. A murit în lagărul Capu Midia, la 27 martie 1951, împreună cu alte 5 persoane, în urma surpării unui mal neasigurat.

NAUM, Andrei. Locotenent colonel. Arestat sub acuzaţia de sabotare a lucrărilor canalului Dunăre- Marea Neagră. Condamnat la închisoare în 1953. Eliberat în 1955.

NAUM, Artur. Arestat. Anchetat la Securitatea Piteşti în legătură cu mişcarea de partizani. Condamnat la închisoare pentru omisiune de denunţ.

NAUM, Cristu. Din oraşul Piteşti - Argeş. Locotenent. Arestat. Torturat în timpul anchetei care a durat mai multe luni. Judecat, găsit nevinovat şi achitat.

NAUM, Elena N. Născută la 1 iunie 1924, în oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 7 luni.

NAUM, Ion. Din satul Piatra, comuna Mihail Kogălniceanu- Constanţa. Arestat pentru sprijinirea mişcării de partizani. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Condamnat la închisoare.

NAUM, Jean. Consilier regal. Arestat. A murit la penitenciarul Văcăreşti, în 1958.

NAUM, Mariana. Născută la 20 octombrie 1927, în oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 7 luni.

NAUM, Naum A. Student. Arestat în decembrie 1947. Judecat cu lotul "trotiliştilor" (au răspândit manifeste de protest în timpul procesului Maniu- Mihalache cu ajutorul trotilului). Condamnat la închisoare în martie 1948. O parte din detenţie la penitenciarele Văcăreşti şi Aiud.

NAUM, Neagoe. Născut în 1920, în comuna Cetate-Dolj. Asistent universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj şi Timişoara. Redactor la ziarul Naţiunea Română şi colaborator la ziarele Românul şi Libertatea. Candidat liberal pe listele de deputaţi la alegerile din 1946. Arestat. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Blaj şi dus la penitenciarul Dumbrăveni. După eliberare a reuşit să fugă în Iugoslavia şi s-a stabilit în S.U.A. A activat în cadrul organizaţiei Naţiunile Captive.

NAUM, Teodora I. Născută la 25 aprilie 1950. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani şi 2 luni, de la 18 iunie 1951.

NAUMESCU, Constantin. Arestat în 1958. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NAUMESCU, Hristache A. Născut la 3 ianuarie 1897, în oraşul Isaccea -Tulcea. Arestat la 26 octombrie 1959. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Condamnat la 5 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale, în baza unui dosar cu probe false întocmit de Securitate. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Botoşani, unde a murit la 26 noiembrie 1961.

NAUMESCU, Mircea. Din Bucureşti. Avocat. Arestat la 16 iulie 1947, pentru că l-a găzduit pe Ilie Lazăr până în noaptea plecării de la Tămădău. Anchetat la M.A.I. până la 10 noiembrie 1947. Eliberat. Din unele surse rezultă că a fost rearestat după puţin timp.

NAUMESCU, Sotir. Din oraşul Giurgiu. Împuşcat în Bucureşti (pe Şoseaua Alexandriei) de un soldat sovietic, în noaptea de 22 septembrie 1945.

NAVAL, Afanasi. Născut în 1931. (vezi Naval Zinovia X.)

NAVAL, Agafia S. Născută în 1908. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Ţărancă înstărită. Deportată în lagărele din regiunea Amur, împreună cu fiul (Ion), în 1949.

NAVAL, Anastasia. Născută în 1940. (vezi Naval Zinovia X.)

NAVAL, Dimitri Gr. Născut în 1909. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Ţăran înstărit. Deportat în lagărele din regiunea Amur, împreună cu soţia (Anastasia), la 6 iulie 1949.

NAVAL, Feodosie I. Născut în 1886. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Deportat împreună cu soţia (Matroana) şi fiica (Maria), în 1949.

NAVAL, Grigore I. Născut în 1880. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Deportat în 1949.

NAVAL, Ion. Născut în 1941. (vezi Naval Agafia S.)

NAVAL, Leon. Născut în 1931. (vezi Naval Zinovia X.)

NAVAL, Maria F. Născută în 1930. (vezi Naval Feodosie I.)

NAVAL, Matroana. Născută în 1888. (vezi Naval Feodosie I.)

NAVAL, Nicon. Născut în 1931. (vezi Naval Zinovia X.)

NAVAL, Pelagheea I. Născută în 1884. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Deportată în 1949.

NAVAL, Sofia. Născută în 1939. (vezi Naval Zinovia X.)

NAVAL, Zinovia X. Născută în 1899. Din Basarabia (comuna Nimereuca, raion Camenca). Deportată împreună cu familia (Leon, Afanasi, Nicon, Sofia şi Anastasia), în 1949.

NAVRUC, Manole. Născut în 1944. (vezi Navruc Maria A.)

NAVRUC, Maria A. Născută în 1924. Din Basarabia (comuna Parcova, raion Edineţ). Deportată în lagărele din Siberia (Tomsk) împreună cu copiii (Viorica şi Manole), la 1 aprilie 1951, pentru convingerile religioase (iehovişti).

NAVRUC, Viorica. Născută în 1942. (vezi Navruc Maria A.)

NAZAR, Alexandru I. Născut în 1905. Din Basarabia (comuna Frasin, raion Donduşeni). Arestat şi condamnat la 3 ani închisoare, în 1946.

NAZAR, Anastasia. Născută în 1937. (vezi Nazar Glicheria I.)

NAZAR, Glicheria I. Născută în 1889. Din Basarabia (comuna Cotova, raion Drochia). Ţărancă înstărită. Deportată în lagărele din Siberia (Kurgan) împreună cu copiii (Maria, Mihail şi Anastasia), la 6 iulie 1949.

NAZAR, Maria. Născută în 1933. (vezi Nazar Glicheria I.)

NAZAR, Maxim M. Născut în 1890. Din Basarabia (comuna Cotova, raion Edineţ). Arestat şi condamnat la 6 ani muncă silnică, în 1948. Detenţia în lagărele din Siberia.

NAZAR, Mihail. Născut în 1935. (vezi Nazar Glicheria I.)

NAZARC, Gheorghe. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat.

NAZARCHEVICI, Filip I. Născut în 1880. Din Basarabia (comuna Mingir, raion Hânceşti). Ţăran înstărit. Deportat împreună cu soţia (Natalia), în 1949.

NAZARCHEVICI, Natalia. Născută în 1882. (vezi Nazarchevici Filip I.)

NAZARCO, Ecaterina N. Născută în 1938. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARCO, Eudochia I. Născută în 1914. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARCO, Ivan N. Născut în 1933. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARCO, Maria N. Născută în 1943. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARCO, Mihail N. Născută în 1936. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARCO, Nicolae S. Născut în 1909. Din Basarabia (comuna Ciolacu Vechi, raion Făleşti). Arestat şi condamnat la 15 ani muncă silnică, în 1945, pentru trădare de patrie. Soţia (Eudochia) şi copiii (Tamara, Ivan, Mihail, Ecaterina şi Maria) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan), în 1949, ca rude de deţinut politic. Familia a fost reabilitată în 1990.

NAZARCO, Tamara N. Născută în 1930. (vezi Nazarco Nicolae S.)

NAZARENCO, Boris V. Din Basarabia (comuna Popeştii de Jos, raion Drochia). Arestat şi condamnat la 10 ani muncă silnică, în 1945, pentru agitaţie antisovietică. Reabilitat în 1991.

NAZARIA, Mihai. Din Basarabia (comuna Săseni, raion Călăraşi). Omorât de soldaţii sovietici în 1940.

NAZARIE. Profesor. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Iaşi. O parte din detenţie la penitenciarele Iaşi şi Botoşani.

NAZARIE, Alexandru. Din Bucureşti. Avocat. Îndepărtat din barou, a început să se ocupe de anticariat pentru a-şi asigura existenţa. Arestat în 1949, sub acuzaţia că activitatea de anticar era ilegală. Bătut în timpul anchetei. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 3 ani închisoare. Detenţia la penitenciarele Jilava, Rahova, Aiud, lagărele Peninsula şi Capu Midia. Eliberat după 4 ani de detenţie. A fost nevoit să se angajeze ca mozaicar, dar a continuat să se ocupe de anticariat pentru câţiva oameni de cultură. Arestat (din nou) cu acest grup de intelectuali: Noica, Pillat, Sadova, Mezincescu, P.Teodoreanu ş.a.). Condamnat la 18 ani închisoare, ca recidivist, tot pentru activitatea de anticariat.

NAZARIE, Nichita. Cioban. Aproviziona cu alimente partizanii din zona Babadag-Constanţa. Prins şi torturat, a acceptat să dezvăluie locul ascunzătorii partizanului Fudulea Dumitru. La 9 martie 1950 a condus grupul de securişti la intrarea grotei. Partizanii au fost înconjuraţi, s-au aruncat grenade şi timp de 4 ore s-au tras neîncetat focuri de armă. Fudulea Dumitru şi ciobanul Nazarie au fost împuşcaţi, iar partizanii Fudulea Nicolae, Stere Grasu şi Ion Cotan prinşi şi arestaţi.

NAZAROV, Agripina V. Născută în 1937. (vezi Nazarov Victor E.)

NAZAROV, Alexandru V. Născut în 1939. (vezi Nazarov Victor E.)

NAZAROV, Ana. Născută în 1895. (vezi Nazarov Victor E.)

NAZAROV, Nicolae. Născut în 1920. (vezi Nazarov Pelagheea V.)

NAZAROV, Pelagheea V. Născută în 1893. Din Basarabia (raion Glodeni). Ţărancă înstărită. Deportată în lagărele din Siberia (Tomsk), împreună cu copiii (Nicolae şi Vera), în 1941.

NAZAROV, Vera. Născută în 1926. (vezi Nazarov Pelagheea V.)

NAZAROV, Victor E. Din Basarabia (comuna Ciolacu Vechi). Arestat şi condamnat la 10 ani muncă silnică, în 1945, sub acuzaţia de colaborare cu autorităţile române. Soţia (Ana) şi copiii (Agripina şi Alexandru) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Kurgan), în 1949, ca rude de condamnat politic.

NAZÂL, Negip. ţăran. Arestat. Omorât în timpul anchetei la Securitatea Constanţa, la 21 octombrie 1948.

NAZÂRU, Marin. Născut la 4 mai 1913, în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa. Arestat în 1949, pentru legături cu partizanul Gogu Puiu. Condamnat la 12 ani muncă silnică.

NAZIM, Muran Z. Născut la 12 iunie 1938. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 3 ani şi 3 luni.

NăDALBU, Tudor Gh. Un deţinut politic cu acest nume a murit la penitenciarul Galaţi, la 16 ianuarie 1962.

NÂDÂBAN, Fredolin. Născut în 1930. Elev la liceul din oraşul Arad. Arestat în mai 1948, împreună cu un grup de elevi. Condamnat la 5 ani închisoare. Detenţia la penitenciarele Arad, Timişoara, Târgşor şi lagărul Peninsula. Eliberat în 1953. Şi-a continuat studiile şi a intrat la Facultatea de Medicină din Cluj. Rearestat în 1958. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud (zarcă). Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NÂDÂBAN, Liviu. Născut la 27 septembrie 1928. Din satul Cicir, comuna Vladimirescu-Arad. Arestat în 1948. Torturat în timpul anchetei la Securitate. A murit la penitenciarul Văcăreşti, la 14 februarie 1951.

NÂDÂBAN, Traian. Născut în 1911. Din Arad. Muncitor. Arestat în 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 5 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale.

NÂDÂŞAN. Născut în 1918. Din oraşul Arad. Arestat. Executat la Timişoara în 1954.

NÂDÂVAICU, Vasile. Născut în 1930. Arestat. A murit în lagărul Peninsula, la 22 ianuarie 1953.

NÂDEJDE, Arnold. Din Bucureşti. Arestat. În 1951 i-a fost semnalată prezenţa în lagărul Poarta Albă.

NÂDEJDE, Puiu. Student la Facultatea de Medicină Veterinară din Iaşi. Membru al Mişcării de Rezistenţă a Tineretului Român, strângea diverse informaţii şi le transmitea în străinătate. Arestat la 8 noiembrie 1949 împreună cu ceilalţi membri ai organizaţiei. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Iaşi (locotenent Kaufman Lică, locotenent major Leferman Ion Chiper, colonel Pandele ş.a.). Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 4 ani închisoare (sentinţa 932/5 august 1951, preşedinte Gavrilaş, fost muncitor C.F.R. Paşcani, transformat în maior magistrat). O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărul Poarta Albă.

NĂDEJDE, Scarlat. Din Piatra Neamţ-Neamţ. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂDRAG, Constantin. Din Târgu Jiu-Gorj. Inginer şi teolog. Arestat. În perioada 1969-1979 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Galaţi.

NĂDRAG, Iacob. Din satul Bâlta, comuna Runcu- Gorj. Arestat la 11 octombrie 1949, ca membru al organizaţiei R.U.I.C. condusă de căpitanul Brâncuşi Grigore. Anchetat la Securitatea Târgu Jiu şi Craiova. Condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 6 luni închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat la 9 martie 1950.

NĂDRAG, Margareta. Născută la 26 aprilie 1918. Din comuna Cârţa-Sibiu. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan.

NĂDRAG, Pantelimon C. Născut la 4 ianuarie 1915, în satul Bâlta, comuna Runcu- Gorj. Prizonier în U.R.S.S. de la
23 august 1944 la 23 noiembrie 1946. Arestat la 11 noiembrie 1949, ca membru al organizaţiei R.U.I.C., condusă de căpitanul Brâncuşi Grigore. Anchetat la Securitatea Târgu Jiu şi Craiova. Condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 6 luni închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat la 8 aprilie 1950.

NĂFTĂNĂILĂ. Din comuna Şoarş-Braşov. Ţăran. Arestat în 1958.

NĂFTĂNĂILĂ. Funcţionar. Arestat şi condamnat la închisoare. În 1951 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava.

NĂFTĂNĂILĂ, Andrei I. Din Ploieşti-Prahova. Arestat. Eliberat după 2 ani şi 4 luni de detenţie.

NĂFTĂNĂILĂ, Ion. Născut în 1925. Preot în satul Recea. Arestat în 1957, pentru sprijinirea partizanilor (îi dăduse o pâine partizanului Haşu Laurean). Condamnat la 3 ani închisoare, pentru omisiune de denunţ. La recursul făcut de soţia sa, pedeapsa i-a fost suplimentată de Colegiul Militar al Tribunalului Suprem cu încă 3 ani (Decizia 135 din 15 august 1958). O parte din detenţie la penitenciarul Gherla, lagărele Salcia, Periprava şi Grindu. În lagăr slujea folosind spinarea unui coleg de celulă drept altar ("sfinţită de palme şi biciuiri". Într-adevăr gardianul îl lovea în coaste cu bocancii urlând: "Bandiţilor, nici aerul tras în piept nu-l meritaţi!" ).

NĂFTĂNĂILĂ, Mircea. Născut la 3 iunie 1903, în satul Hosman, comuna Nocrich-Sibiu. Ţăran. Membru P.N.Ţ. Arestat la 13 august 1958, pentru instigare la împotrivire şi împotrivire la colectivizare. Condamnat la 6 ani închisoare.

NĂNĂU-COSTEA, Aurica. Născută la 24 august 1924, în satul Sboghiţeşti, comuna Nucşoara-Argeş. Casnică. Membră a organizaţiei "Haiducii Muscelului" condusă de Gheorghe Arsenescu, transporta arme şi corespondenţă. Arestată la 15 noiembrie 1949. Condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la 8 ani închisoare (sentinţa 1471/1951).

NĂRĂROIU, Ştefan. Arestat în decembrie 1947. Judecat cu lotul "trotiliştilor" (în timpul procesului Maniu-Mihalache au răspândit manifeste de protest cu ajutorul trotilului). Condamnat la închisoare în martie 1948.

NĂSĂRĂMBĂ, Dumitru C. Din comuna Glogova-Gorj. Muncitor la Şantierul Naval Turnu Severin. Membru al Mişcării de Rezistenţă Naţională, gruparea Nicolae Trocan, avea sarcina să contacteze elementele social-democrate din gruparea Titel Petrescu şi să ia legătura cu conducerea titoistă din Iugoslavia. Arestat în urma unei trădări (împreună cu alţi 150 de membri ai mişcării, în două loturi). Torturat în timpul anchetei la Securitatea Craiova. Condamnat la moarte de Tribunalul Militar Bucureşti (în deplasare la Craiova). Executat la Craiova, împreună cu Totir Dumitru şi Trotan Nicolae, în noaptea de 30 iulie 1953 ora 1,30.

NĂSĂRĂMBĂ, Gheorghe N. Născut la 10 decembrie 1899, în comuna Godineşti-Gorj. Din oraşul Calafat- Dolj. Poliţist. Arestat în 1951. A murit la penitenciarul Făgăraş, la 3 martie 1959.

NĂSOI, Anghel. Din comuna Ştefan cel Mare-Neamţ. Ţăran. Arestat în 1952. Judecat cu lotul organizaţiei Frontul Patriei. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Iaşi.

NĂSTAS, Ana. Născută în 1903. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTAS, Ana N. Din Basarabia (comuna Ustia, raion Glodeni). Arestată şi condamnată la 6 ani închisoare, în 1947.

NĂSTAS, Elena Gh. Născută în 1940. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTAS, Gheorghe. Născut în 1900. Din Basarabia (comuna Cucuieţii Vechi, raion Răscani). Deportat în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu soţia (Ana) şi copiii (Ion, Vera, Olga, Valentina şi Elena), la 6 iulie 1949, din motive politice.

NĂSTAS, Ion Gh. Născut în 1923. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTAS, Olga Gh. Născută în 1934. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTAS, Valentina Gh. Născută în 1936. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTAS, Vera Gh. Născută în 1932. (vezi Năstas Gheorghe)

NĂSTASE. Din judeţul Buzău. Preot. Arestat în 1956. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NĂSTASE, Achim. Născut în 1898. Din satul Opăriţi, comuna Predeal Săsari-Prahova. Ţăran. Bătut de soldaţii sovietici, la 28 octombrie 1944, pe şoseaua Albeşti-Urlaţi. A murit în scurt timp la spitalul din Urlaţi.

NĂSTASE, Agafia. (vezi Năstase Feodosie)

NĂSTASE, Alexandru. Născut în 1905. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic a fost dus direct la penitenciarul Gherla.

NĂSTASE, Alexandru. Născut în 1935. (vezi Năstase Tatiana Ch.)

NĂSTASE, Constantin. Membru P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1952. O parte din detenţie la penitenciarul Ghencea lagărele Coasta Galeş şi Peninsula. Eliberat la 15 ianuarie 1954.

NĂSTASE, Constantin. Din Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Arestat în 1949.

O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi Ocnele Mari. Eliberat la 23 martie 1953.

NĂSTASE, Constantin Costache. Născut la 28 aprilie 1939. Din judeţul Timiş. Arestat de Securitatea Timişoara.

NĂSTASE, Cornel. Din Braşov. Prefect de Trei Scaune. Arestat la 15 august 1953. O parte din detenţie în lagărele Coasta Galeş şi Poarta Albă.

NĂSTASE, Daria F. Născută în 1924. (vezi Năstase Fiodor C.)

NĂSTASE, Dionisie. Arestat în 1948. Judecat cu lotul Bogdanovici. Condamnat la închisoare. În 1953 i-a fost semnalată prezenţa la minele de plumb.

NĂSTASE, Dumitru. Născut în Drăgăşani-Vâlcea. Din Târgu Mureş. Arestat.

NĂSTASE, Dumitru. Din Braşov. Muncitor. Participant la revolta din 15 noiembrie 1987. Arestat. Torturat în timpul anchetei. Domiciliu obligatoriu în Galaţi.

NĂSTASE, Dumitru. Din Bucureşti. Casierul circumscripţiei 9 P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1952. Eliberat la 26 decembrie 1956.

NĂSTASE, Dumitru Mitică. Din Orăştie-Hunedoara. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂSTASE, Ecaterina Gr. Născută la 24 martie 1901, în judeţul Buzău. Din comuna Corbi-Argeş. Soţia învăţă-torului din comună, mamă a 5 copii. Arestată. Condamnată la 6 ani închisoare (sentinţa 372/9 martie 1951). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Mislea. Una dintre fiicele sale, Victoria, a fost arestată în 1960 şi condamnată la 12 ani muncă silnică. (vezi şi Năstase Victoria)

NĂSTASE, Efimia V. Născută în 1884. Din Basarabia (comuna Popeştii de Jos, raion Drochia). Deportată în 1949.

NĂSTASE, Elena. Născută la 17 martie 1946. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, 2 ani şi 6 luni, de la 18 iunie 1951.

NĂSTASE, Feodosie D. Născut în 1898. Din Basarabia (comuna Popeştii de Jos, raion Drochia). Membru P.N.L. Deportat împreună cu soţia (Agafia) şi copiii (Tasia, Gheorghe şi Raisa), în 1941. Familia a fost reabilitată în 1989.

NĂSTASE, Fiodor C. Născut în 1889. Din Basarabia (comuna Bălăceana, raion Hânceşti). Membru P.N.Ţ. Arestat şi deportat în 1941, cu puţin înaintea intrării trupelor române în Basarabia. Soţia (Maria) şi copiii (Luca, Daria, Ion şi Nadejda) au fost deportaţi în lagărele din Siberia (Tiumen), în acelaşi an, ca rude de deţinut politic.

NĂSTASE, Florea Şt. Născut la 4 aprilie 1925, în comuna Berceni-Ilfov. Ţăran. La 16 martie 1961 a participat la revolta din comună, solicitând, împreună cu alţi 20 de consăteni, retragerea din colectivă. Arestat. Condamnat la 2 ani muncă silnică, pentru instigare la revoltă. Eliberat la 6 aprilie 1962, prin reducerea pedepsei.

NĂSTASE, Gheorghe. Din oraşul Iaşi. Profesor universitar de istorie-geografie. Arestat în noaptea de 15 august 1949. Anchetat timp de 8 luni. Eliberat. Deşi ancheta i-a dovedit nevinovăţia a fost îndepărtat din învăţământ.

NĂSTASE, Gheorghe. Din comuna Puchenii Mari-Prahova. Arestat în 1957, pentru găzduirea partizanului Dumitru Petrescu Marinaru. Eliberat după 7 luni.

NĂSTASE, Gheorghe. Născut la 16 martie 1914, în comuna Vâlcele- Olt. Absolvent al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Litere şi Filozofie. Doctor în Drept. Asistent la Facultatea de Drept din Bucureşti. Epurat în 1949 şi arestat. Condamnat la 15 ani închisoare, pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie la penitenciarele Piteşti, Jilava, Aiud, Lugoj, Gherla şi iar Aiud. Eliberat în 1964.

NĂSTASE, Gheorghe F. Născut în 1929. (vezi Năstase Feodosie)

NĂSTASE, Gheorghe S. Născut la 2 februarie 1920, în comuna Puchenii Mari-Prahova. Olar. Arestat la 2 februarie 1920, pentru că a ascuns documente aparţinând partizanului Dumitru Petrescu Marinaru (în borcane de sticlă îngropate în pământ).

NĂSTASE, Grigore Petre. Din Bucureşti. Profesor. Arestat. În perioada 1962-1964 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

NĂSTASE, Iacob. Arestat la 8 noiembrie 1945, de la manifestaţia promonarhistă din Piaţa Palatului Regal.

NĂSTASE, Ion. Student la Facultatea de Medicină. Arestat la 8 noiembrie 1945 de la manifestaţia promonarhistă din Piaţa Palatului Regal.

NĂSTASE, Ion. Din oraşul Braşov. Muncitor. Participant la manifestaţia anticomunistă de la 15 noiembrie 1987. Arestat. Torturat în timpul anchetei. Domiciliu obligatoriu în oraşul Buzău.

NĂSTASE, Ion. Din comuna Andreioşu de Jos-Vrancea. Preot. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa în deplasare la Galaţi la 2 ani închisoare (sentinţa 913/31 octombrie 1951), pentru omisiune de denunţ.

NĂSTASE, Ion. Din Bucureşti. Comerciant. Arestat la 8 noiembrie 1945 de la manifestaţia promonarhistă din Piaţa Palatului Regal.

NĂSTASE, Ion F. Născut în 1925. (vezi Năstase Fiodor C.)

NĂSTASE, Luca F. Născut în 1922. (vezi Năstase Fiodor C.)

NĂSTASE, Maria. Născută în 1921. Din Bucureşti. Arestată sub acuzaţia de atitudine ostilă clasei muncitoare. Condamnată la 5 ani închisoare, în 1963. Eliberată în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NĂSTASE, Mihai. Din judeţul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂSTASE, Mihai. Din comuna Puchenii Mari-Prahova. Arestat la 10 noiembrie 1956, în legătură cu partizanul Dumitru Petrescu Marinaru. Condamnat la închisoare.

NĂSTASE, Nadejda F. Născută în 1933. (vezi Năstase Fiodor C.)

NĂSTASE, Nicolae T. Născut la 3 octombrie 1934. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, un an şi 10 luni.

NĂSTASE, Petre. în 1954, în timpul audierilor din procesul torţionarilor, Dan Dumitrescu a mărturisit că, în 1950, în timpul acţiunii de "reeducare" de la penitenciarul Gherla a fost omorât un deţinut politic cu acest nume.

NĂSTASE, Petrică. Şofer. A pus la cale, împreună cu doi colegi de serviciu, un atentat împotriva familiei Ceauşescu. În septembrie 1983 au sustras arme şi cartuşe de la un post de Miliţie. Acţiunea urma să aibă loc în timpul vizitei prezidenţiale la un C.A.P. din judeţul Giurgiu. Arestaţi în urma unei trădări. Năstase Petrică a fost condamnat la moarte, pedeapsă comutată ulterior la 20 de ani muncă silnică.

NĂSTASE, Petru. Arestat. Condamnat la închisoare în 1949. Adus de la penitenciarul Jilava la Gherla, a fost torturat de studenţii "reeducaţi" (camera 106). A reuşit să scape de bătăi în urma unei crize de disperare în care a aruncat gamela cu mâncare în capul miliţianului Lazăr Mihai.

NĂSTASE, Puiu. Student la Institutul Politehnic. Arestat în 1949. Condamnat la 5 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Piteşti, unde s-a opus acţiunii de "reeducare". Eliberat în 1954, dar ţinut permanent sub supraveghere de Securitate. Rearestat în 1959, în urma unei înscenări. Condamnat la 5 ani închisoare. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411. După eliberare a cerut să plece în Occident şi, după o grevă de 59 de zile la care i s-au alăturat soţia şi copiii, i s-a aprobat plecarea în S.U.A.

NĂSTASE, Raisa F. Născută în 1932. (vezi Năstase Feodosie)

NĂSTASE, Sevastian. Din Ploieşti-Prahova. Arestat. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Ploieşti, 7 luni şi 4 zile. Eliberat.

NĂSTASE, Spirea C. Din Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Arestat. Condamnat la închisoare. Eliberat de la penitenciarul Jilava, la 10 august 1953.

NĂSTASE, Tasia F. Născută în 1927. (vezi Năstase Feodosie)

NĂSTASE, Tatiana Ch. Născută în 1990. Din Basarabia (comuna Popeştii de Jos, raion Drochia). Deportată împreună cu fiul (Alexandru), în 1949.

NĂSTASE, Teodor. Născut la 21 septembrie 1909, în comuna Trifeşti-Neamţ. Preot în comuna Avereşti. Arestat de Securitatea Iaşi la 16 decembrie 1952, 18 iunie 1954 şi 19 iulie 1958. După ultima arestare a fost condamnat la 8 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale, în baza unui dosar cu probe false întocmit de Securitate. Eliberat la 31 iulie 1964.

NĂSTASE, Vasile. Născut în 1911, în comuna Vipereşti-Buzău. Ţăran. Arestat. A murit la penitenciarul Aiud, în 1947, prin înfometare.

NĂSTASE, Vasile. Din judeţul Dolj. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂSTASE, Victoria. Născută în comuna Corbi-Argeş. Din Bucureşti. Arestată. Judecată cu lotul Arnăuţoiu. Condamnată la 12 ani muncă silnică (sentinţa 18/13 februarie 1960). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Miercurea Ciuc. Eliberată în 1964 cu Decretul de graţiere 411. (vezi şi Năstase Ecaterina Gr.)

NĂSTASE, Vişa M. Din comuna Sălciile-Prahova. Arestat. Eliberat după un an şi 9 luni.

NĂSTĂSESCU, Gheorghe Gr. Născut la 28 august 1926, în comuna Zorleni- Vaslui. Angajat (de la 16 ani) la Fabrica de Pâine Gagel. În 1943 a plecat în Iugoslavia pentru a lupta alături de partizani împotriva naziştilor. În noiembrie 1944 s-a întors în ţară şi a revenit la vechiul loc de muncă. În 1950 s-a înscris în U.T.C. şi a fost trimis la Hunedoara ca ofiţer politic în Securitate. În 1956 a fost trecut în cadrul M.A.I. şi apoi pe la diverse trusturi şi unităţi de construcţii. S-a pensionat în 1982, de la Staţia de Betoane din oraşul Iaşi. Influenţat de mişcarea sindicală din Polonia, a difuzat în diverse oraşe manifeste în care îndemna populaţia să-şi manifeste liber nemulţumirea faţă de regimul Ceauşescu. În iulie 1982 a venit la Bucureşti şi s-a suit pe o schelă din faţa Băncii Naţionale, de unde a aruncat manifeste şi a strigat că este reprezentantul sindicatului Libertatea. Arestat imediat de un comando de Securitate. Anchetat la Securitatea Bucureşti şi Iaşi. Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 9 ani închisoare. Detenţia la penitenciarul Rahova (secţia specială). Amnistiat la 1 februarie 1988. În mai 1988 a trimis un mesaj prin radio Europa Liberă, în numele său şi al deţinuţilor politici de la penitenciarul Aiud, Conferinţei Europene de la Viena. Nu a fost arestat imediat deoarece luase legătura cu ambasadele S.U.A. de la Bucureşti şi Iaşi, dar a fost permanent supravegheat de Securitate. Arestat la 10 septembrie 1988 de Securitatea Bucureşti. Eliberat în urma angajamentului de a nu mai întreprinde nimic împotriva regimului. Întors la Iaşi a depus imediat o cerere de plecare din ţară. La 12 septembrie 1989, cu ajutorul Consulatului american din Bucureşti a reuşit să plece în S.U.A., unde a făcut cunoscute ororile comunismului din România cu relatări din culisele partidului. A revenit în ţară în 1998.

 NĂSTĂSESCU, Ion. Din comuna Vânătorii Mici-Giurgiu. Învăţător în satul Bărăceni, comuna Corbii Mari-Dâmboviţa. Arestat în 1959, pentru împotrivire la colectivizare. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărul Periprava.

NĂSTĂSESCU, Paula. Din judeţul Dolj. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S.

NĂSTĂSOIU, Ion. Din judeţul Dâmboviţa. Absolvent al Academiei Comerciale. Arestat. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava şi lagărul Peninsula (1951).

NĂSTUREL, Ion. Din oraşul Alexandria-Teleorman. Pensionar militar. Împuşcat de soldaţii sovietici, la 14 octombrie 1944, în curtea casei.

NĂSUI, Pantelimon. Din judeţul Maramureş. Ţăran. Arestat. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj, în 1949, pentru uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie în lagărul Peninsula şi penitenciarul Gherla.

NĂTĂRĂU, Ion (zis Codreanu). Din comuna Oporelu-Olt. Ţăran. Împuşcat de securişti, la 15 ianuarie 1961, în timpul revoltei din comună împotriva colectivizării.

NĂUT, Partenie. Din comuna Redea-Olt. Ţăran. Executat de Securitate pentru revoltă împotriva colectivizării.

NĂVLOIU, Gheorghe P. Născut în 1898. Din judeţul Gorj. Ţăran. Arestat în 1950. A murit în lagărul Poarta Albă la 29 ianuarie 1952.

NĂVODARU, Ion. Născut la 23 februarie 1919, în satul Bălăneşti, comuna Mărunţei-Olt. Din oraşul Iaşi. Plutonier major. Arestat la 23 mai 1959, pentru atitudine duşmănoasă faţă de regimul comunist şi comentarea ştirilor transmise la posturile de radio "imperialiste". Bătut în timpul anchetei la Securitate pentru a recunoaşte învinuirile ce i s-au adus. În timpul procesului nu a recunoscut nimic din declaraţiile luate sub tortură. Condamnat la 6 ani închisoare (sentinţa 600/1960), pedeapsă redusă la 2 ani în urma recursului.

NĂVODARU, Petre. Membru P.C.R. din ilegalitate. Arestat în urma unei declaraţii neadevărate a lui Zilber Bellu, care afirmase că a primit de la acesta informaţii pentru inspectorul Vintilă Ionescu (procesul Pătrăşcanu). Eliberat în 1956, în urma retractării declaraţiei iniţiale de către Zilber.

NĂVODARU, Tudor E. Născut la 16 martie 1927, în satul Bălăneşti, comuna Mărunţei-Olt. Arestat la 24 februarie 1961, în timpul revoltei din comună împotriva colectivizării. Eliberat din lagărul Periprava la 8 iunie 1964.

NĂZARC, Gheorghe. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂZARE, Ion. Din oraşul Tecuci-Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NĂZDRĂVAN, Constantin. Din oraşul Târgu Jiu-Gorj. Domiciliu obligatoriu 13 ani şi o lună.

NÄGEL, Josef. Născut la 12 septembrie 1901, în comuna Livezile-Timiş. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S., la 15 ianuarie 1945. A murit în timpul deportării.

NÄGLER, Agneta. Născută la 15 august 1926. Din comuna Slimnic-Sibiu. Ridicată de N.K.V.D. şi dusă la muncă silnică în U.R.S.S., împreună cu sora sa Anna, la 15 ianuarie 1945.

NÄGLER, Anna. Născută la 3 septembrie 1929. (vezi Nägler Agneta)

NÄGLER, Thomas. Născut la 28 octombrie 1902. Din comuna Slimnic-Sibiu. Ridicat de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică în U.R.S.S., împreună cu fiul (Thomas), la 15 ianuarie 1945.

NÄGLER, Thomas T. Născut la 29 iunie 1927. (vezi Nägler Thomas)

NEACŞU, Alexandru. Din satul Româneşti, comuna Bărcăneşti-Prahova. Preot. Arestat în 1953 şi dus la penitenciarul Jilava. Eliberat după un an.

NEACŞU, Alexandru. Din satul Piatra, comuna Mihail Kogălniceanu-Constanţa. Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEACŞU, Alexandru D. Din comuna Bărcăneşti-Prahova. Arestat. Eliberat după 2 ani şi 4 luni.

NEACŞU, Aneta I. Născută la 15 aprilie 1903, la Bucureşti. Avocată. Soţie de general. Arestată la 20 aprilie 1956. Torturată în timpul anchetei la Securitatea Bucureşti (Uranus). Condamnată la 5 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Miercurea Ciuc, unde a murit la 8 octombrie 1960.

NEACŞU, Aurel. Din satul Fântâna, comuna Hoghiz- Braşov. Ţăran. Frate cu Neacşu Nicolae. Arestat. Condamnat la închisoare în 1948. (vezi şi Neacşu Nicolae)

NEACŞU, Constantin C. Născut la 9 februarie 1948. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951.

NEACŞU, Constantin St. Născut la 6 aprilie 1916, în comuna Trestieni- Olt. Ajutor de comisar la Siguranţă, în 1945. Arestat. A murit la penitenciarul Făgăraş, la 4 aprilie 1959.

NEACŞU, Eugenia C. Născută la 27 ianuarie 1948, în comuna Săcălaz-Timiş. Domiciliu obligatoriu 4 ani.

NEACŞU, Gheorghe. Din satul Pietroşani, comuna Puchenii Mari-Prahova. Arestat pentru găzduirea şi sprijinirea partizanului Dumitru Petrescu Marinaru. Condamnat la 8 ani închisoare (sentinţa 40/7 mai 1958).

NEACŞU, Gheorghe. Preot ortodox. Arestat şi condamnat la închisoare. În 1953 i-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Jilava.

NEACŞU, Iancu M. Născut în 1915, în satul Siliştea, comuna Vităneşti-Teleorman. A îmbrăţişat cariera militară, ajungând din copil de trupă (1928) subofiţer de Cavalerie (1936). În august 1944 făcea parte din Divizia de gardă şi a fost arestat în ciuda armistiţiului încheiat cu sovieticii. Dus iniţial într-un lagăr din Basarabia (Folesi) şi apoi, deşi bolnav, în minele de cărbuni din bazinul carbonifer Donbass (Krasnodar). Repatriat în 1948, a refuzat propunerea de a deveni propagandist ceea ce i-a atras din partea Securităţii numeroase persecuţii şi o asiduă supraveghere.

NEACŞU, Ioana N. Născută la 2 decembrie 1916, în satul Măcăi, comuna Cuca-Argeş. Din oraşul Mangalia -Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 11 luni.

NEACŞU, Ion. Din comuna Poiana Lacului-Argeş. Preot ortodox. Arestat la 5 iulie 1959, din timpul slujbei de duminică, sub acuzaţia de sprijinire a partizanilor. Bătut în timpul anchetei la Securitatea Piteşti. Condamnat la muncă silnică, în baza unui dosar cu probe false, pentru uneltire contra ordinii sociale. Detenţia în lagărele Salcia, Strâmba şi Periprava. Eliberat la 23 iunie 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEACŞU, Ion. Din comuna Vedea-Argeş. Preot. Arestat şi condamnat la închisoare în 1951. Detenţia la minele de plumb Baia Sprie. Eliberat. Rearestat în 1959. Condamnat la închisoare în baza unui dosar cu probe false întocmit de Securitate. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEACŞU, Ion. Din judeţul Buzău. Arestat. Judecat cu lotul organizaţiei Legiunea Albastră, şef de lot Minea Constantin. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa 853/3 septembrie 1957).

NEACŞU, Ion. ţăran. Fost primar liberal în comuna Băleşti. Tatăl a 8 copii. Arestat în 1950 sub acuzaţia de tăinuire. Eliberat grav bolnav după 2 ani şi internat direct în spital. Rearestat în 1959, în urma unei înscenări a Securităţii Ploieşti. Torturat în timpul anchetei. Condamnat la 7 ani închisoare în 1960. A murit la penitenciarul Botoşani, la 20 octombrie 1961.

NEACŞU, Ion M. Născut la 21 august 1926, în comuna Moşoaia-Argeş. Ţăran. Arestat în 1950. A murit în lagărul Poarta Albă, la 28 octombrie 1952.

NEACŞU, Ion R. Născut la 14 aprilie 1897, în comuna Şuteşti-Brăila. În 1957 a refuzat să se înscrie în colectivă şi şi-a îndemnat consătenii să facă la fel. Arestat la 28 ianuarie 1958. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat la 5 ani închisoare (sentinţa 145/21 martie 1958). Detenţia în lagărele din bălţile Dunării.

NEACŞU, Marin. Absolvent al Academiei Comerciale. Arestat. În 1953 i-a fost semnalată prezenţa la minele de plumb Cavnic.

NEACŞU, Marin. Din satul Fântâna, comuna Hoghiz-Braşov. Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare, pentru sprijinirea partizanilor. A murit în timpul detenţiei, în 1956.

NEACŞU, Milena R. Născută la 25 mai 1942, în comuna Săcălaz-Timiş. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, împreună cu părinţii, de la 18 iunie 1951. După eliberare familia s-a stabilit în oraşul Constanţa.

NEACŞU, Nichita V. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a fost semnalată la penitenciarul Jilava.

NEACŞU, Nicolae. Din satul Fântâna, comuna Hoghiz-Braşov. Frate cu Neacşu Aurel. În 1949 a făcut rost de muniţie (de la Şercaia) pentru partizanii din munţi. Arestat şi condamnat la închisoare. A murit în timpul detenţiei, în 1956. (vezi şi Neacşu Aurel)

NEACŞU, Viorica. Arestată împreună cu alte trei femei, la 15 august 1949, sub acuzaţia de activitate pro P.N.Ţ. Anchetate la Securitatea Galaţi.

NEACŞU, Voichiţa. Din judeţul Brăila. Arestată şi condamnată la un an închisoare administrativă prin Decretul 377 din 30 august 1951.

NEAG, Alexandru. Din satul Luguzău, comuna Şilindia-Arad. Arestat de Securitatea Arad.

NEAG, Ana. Din satul Răchiţele, comuna Mărgău-Cluj. Arestată la 14 decembrie 1951, pentru ascunderea partizanului Teodor Şuşman.

NEAG, George. Născut la 3 noiembrie 1919, în satul Mărtineşti, comuna Tureni-Cluj. Învăţător. Arestat. O parte din detenţie la penitenciarele Aiud, Gherla şi lagărul Periprava.

NEAG, Teodor. (1) Din satul Dealu Botii, comuna Beliş-Cluj. Ţăran. Tatăl a trei copii minori. În noiembrie 1951 i-a adăpostit pe soţii Jurj (Mihai şi Letiţia Jurj-partizani din grupul Şuşman), amenajându-le o ascunzătoare în grajd, la rugămintea lui Roman Oneţ (cumnat cu Mihai Jurj). Securitatea a aflat de la un preot trădător (comuna Dumbrăveni-Dolj) că Roman Oneţ le cunoaşte ascunzătoarea şi l-au arestat. Cu cătuşe la mâini şi înconjurat de securişti, acesta a fost escortat până în apropierea ascunzătorii şi apoi trimis înainte pentru a-i convinge pe ceilalţi partizani să se predea fără luptă. Roman Oneţ a reuşit să-şi rupă cătuşele, i-a explicat lui Mihai Jurj locurile unde aşteptau securiştii şi toţi trei, cu armele în mână, au reuşit să scape din încercuire şi să se ascundă în munţi. În momentul când s-a deschis focul, Teodor Neag a încercat să fugă şi a fost împuşcat pe loc (11 noiembrie).
Soţia sa (Maria) a fost arestată şi a născut în perioada anchetei la Securitate. Au urmat masive arestări prin sate ale tuturor celor ce erau bănuiţi că aveau contacte cu grupul fraţilor Şuşman.

NEAG, Teodor. (2) Născut la 18 ianuarie 1934. Din satul Răchiţele, comuna Mărgău-Cluj. Arestat pentru sprijinirea partizanilor din grupul Şuşman. Judecat cu un lot de 18 persoane. Condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla şi lagărele din Delta Dunării (Grind). Eliberat, grav bolnav, la 13 ianuarie 1963 cu Decretul de graţiere 411.

NEAG, Teodor. (3) Soldat în termen. Arestat în 1950. Condamnat la 10 ani închisoare.

NEAGA, Alexandru. Născut în 1910. (vezi Neaga Elena Gh.)

NEAGA, Alexandru A. Născut în 1942. (vezi Neaga Elena Gh.)

NEAGA, Dumitru. Născut la 15 ianuarie 1916. Din judeţul Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEAGA, Dumitru A. Născut în 1910. Din Basarabia (oraş Chişinău). Arestat în 1940, sub acuzaţia că lucrează pentru Siguranţa română. Condamnat la 8 ani muncă silnică. Detenţia în lagărul din regiunea Krasnoiarsk.

NEAGA, Elena Gh. Născută în 1888. Din Basarabia (comuna Băcioi). Deportată în lagărele din Siberia (Kurgan), împreună cu fiul (Alexandru), nora (Olga) şi nepotul (Alexandru), la 6 iulie 1949.

NEAGA, Enache. Preot, protopiatul Buzău. Arestat în perioada 1950-1955.

NEAGA, Olga. Născută în 1924. (vezi Neaga Elena Gh.)

NEAGA, Simion. Din Bucureşti. Preot paroh la biserica Sfânta Treime (Dudeşti). Arestat în perioada 15 august 1952-17 octombrie 1953.

NEAGA, Teodor. Născut în 1880. Din Basarabia (comuna Dănceni, raion Ialoveni). Profesor. Deputat în Sfatul ţării din Basarabia, a votat Actul Unirii în 1918. Arestat în 1940. A murit la închisoarea din Penza (regiunea tătară), la 20 mai 1943.

NEAGOE. Căpitan. În toamna anului 1949 a reuşit să treacă graniţa în Iugoslavia. Împuşcat de sârbi în lagărul de la Zdrenian.

NEAGOE, Alexandru. Liberal. Fost ministru de Finanţe şi preşedinte al C.E.C.-ului. Arestat. Condamnat. În 1957 era mutat de la penitenciarul Aiud la cel din Râmnicu Sărat.

NEAGOE, Constantin. Din oraşul Caracal-Olt. Învăţător. Arestat în 1950. Judecat într-un proces ce avea ca scop compromiterea reprezentantului Vaticanului la Bucureşti. Condamnat la închisoare în 1951. O parte din detenţie la penitenciarul Jilava.

NEAGOE, Dumitru. Născut în 1910. Din comuna Gârla Mare-Mehedinţi. În februarie 1958, în timpul unei şedinţe cu activişti de partid, şi-a îndemnat consătenii să nu accepte colectivizarea şi au părăsit în grup adunarea. Arestat de Securitatea Craiova. Condamnat la 9 ani închisoare (sentinţa 567/1959), în baza unui dosar cu probe false întocmit de Securitate. O parte din detenţie în lagărele din bălţile Dunării.

NEAGOE, Dumitru. ţăran. Arestat pentru sprijinirea partizanilor de pe Muntele Băişoara. Condamnat la 7 ani închisoare în 1949.

NEAGOE, Dumitru. Din comuna Bărăşti-Olt. Arestat. A murit prin inaniţie, în 1947, la penitenciarul Aiud (avea 26 de ani).

NEAGOE, Dumitru E. Născut la 1 septembrie 1893, în satul Viştea de Jos, comuna Viştea-Braşov. Arestat în 1950. A murit în lagărul Capu Midia, la 31 martie 1952.

NEAGOE, Florin. Din oraşul Ploieşti-Prahova. Inginer la Uzina "1 Mai". Arestat de Securitatea Ploieşti în 1959, sub pretextul că, în timpul unei întâlniri cu colegii, a adus elogii Armatei americane pentru prestaţia din Extremul Orient. În realitate se dorea înscenarea unui proces de sabotaj pentru a se justifica întârzierile în livrarea materialelor petroliere (determinate de cauze obiective). Căpitanul Niculescu Gheorghe şi locotenentul major Petrescu Nicolae i-au bătut pe Neagoe Florin şi alţi câţiva ingineri până au acceptat să semneze declaraţiile alcătuite de anchetatori. Condamnaţi la închisoare.

NEAGOE, Gheorghe. Din Vrancea. Arestat ca membru al Organizaţiei "Vlad Ţepeş II" şi participant la revolta de la 23 iulie 1950. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat la închisoare.

NEAGOE, Gheorghe. Fruntaş în Regimetul 225 Artilerie din Prundul Bârgăului. A făcut parte din Comitetul revoluţionar alcătuit de locotenentul Mărgineanu Teodor şi a depus jurământ de credinţă la 9 decembrie 1956. El a fost cel care l-a avertizat pe locotenentul Mărgineanu, la 18 decembrie 1956, că fuseseră denunţaţi. Arestat şi condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla (torturat de ofiţerul politic Istrate).

NEAGOE, Ion. Născut la 23 iunie 1916. Din comuna Bereşti-Vâlcea. Ţăran. Arestat de Securitatea Craiova în octombrie 1959, pentru agitaţie împotriva colectivizării. Condamnat la 6 ani închisoare. Detenţia în lagărele din bălţile Dunării. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEAGOE, Ion. Funcţionar. Arestat. Condamnat la închisoare în 1950. A murit în timpul detenţiei la penitenciarul Târgu Ocna.

NEAGOE, Marin. Student la Facultatea de Medicină. Arestat. A murit în timpul detenţiei.

NEAGOE, Marius V. Născut la 7 februarie 1961, într-o familie de medici. Student în anul cinci la Facultatea de Medicină din Cluj. Foarte popular printre colegi, era considerat "un disident politic, liderul unei organizaţii anticomuniste". În anul 1884 a refuzat înscrierea în P.C.R. explicându-le părinţilor că "nu pot deveni un delator". A făcut parte într-adevăr dintr-un grup de 6 studenţi clujeni care, în anii 80, au încercat să întemeieze o organizaţie anticomunistă. Nici unul nu a supravieţuit, toţi au murit în condiţii suspecte. Marius Neagoe a telefonat părinţilor lui, (domiciliaţi în Simeria) în ziua de 30 aprilie 1985, orele 19,30, pentru a-i anunţa că va veni acasă, unde va rămâne în zilele de 1 şi 2 mai. Dar n-a mai ajuns pentru că a fost lovit mortal de un tren marfar, la 12 km. de Câmpia Turzii, în 30 aprilie 1985, orele 22,20. Tatăl victimei, medicul chirurg Valer Neagoe, a asistat la autopsia făcută cadavrului fiului său şi a rămas convins că au existat probele unor agresiuni anterioare impactului cu trenul. Unii dintre colegii lui Marius au susţinut, de asemenea, că acesta a fost ucis. (După trei ani de la înmormântare, un fost coleg, dr. Alexandru Viciu, din Deva, le-a spus părinţilor lui Marius, în casa lor din Simeria, că fiul lor "a fost luat de pe stradă de un Aro al Securităţii, la 30 aprilie 1985, torturat într-o pădurice de lângă Cluj, iar apoi a fost legat de linia ferată, pentru a se ascunde crima".) Ei şi mulţi alţii au făcut în mai multe rânduri memorii în care cereau să se reancheteze cazul Marius Neagoe. De fiecare dată, chiar şi după 1989, răspunsul a fost acelaşi- sinucidere. Iată cum au sfârşit ceilalţi colaboratori ai lui Marius Neagoe care au cerut să i se reancheteze cazul: Ioan Silviu Sasu, de 28 de ani, profesor la şcoala din satul Draşov- Alba, "a fost ridicat direct din cancelaria şcolii de doi securişti şi urcat într-o Dacie albă, la 14 noiembrie 1984. După două zile, trupul lui a fost găsit decapitat, în apropiere de Simeria, lângă calea ferată". Organele de anchetă au stabilit că a fost un accident, dar mama victimei susţine că "a fost omorât de securişti şi nu tăiat de tren, cum s-a scris în dosar. A fost tăiat cu toporul". Silviu-Emanuel Beu, din Sibiu, a fost găsit mort, la 5 ianuarie 1988. Concluzia anchetei: sinucidere. Dan Hriste, originar din Galaţi, a fost găsit spânzurat în baia unor prieteni din Cluj, unde se afla în vizită, în 1987. Concluzia anchetei: sinucidere. Dr. Alexandru Viciu, crainicul din Deva al Europei libere, a murit şi el, călcat de o maşină chiar în faţa spitalului din oraş, la 31 decembrie 1991. Concluzia anchetei: accident. Dr. Radu Mureşan, din Cluj, a dispărut de lângă familie, fără nici o explicaţie, în timpul slujbei de înviere, la 13 aprilie 1992. După două săptămâni a fost găsit mort într-o cameră a hotelului Sarmis, din Deva. Anchetatorii n-au evidenţiat indicii de crimă. Aşa cum se menţionează în articolul Curs intensiv de crimă politică. Tinerii anticomunişti dintr-un grup constituit la Cluj, vânaţi unul câte unul, (din care au fost luate informaţiile pentru acest caz n.n.) apărut în Cotidianul, din 13,14 septembrie 2003, sub semnătura jurnaliştilor Carol Hârşan şi Marius Tudor, pe lângă numeroasele cereri de redeschidere a acestor cazuri, ziariştii care, după 1989, au publicat articole legate de cei şase au fost ameninţaţi telefonic cu moartea, după care li s-a comandat încetarea investigaţiilor jurnalistice.

 NEAGOE, Silvestru. Din judeţul Vrancea. Arestat ca membru al Organizaţiei "Vlad Ţepeş II" şi participare la revolta de la 23 iulie 1950. Condamnat la închisoare.

NEAGOE, Victor D. Născut în 1917. Din judeţul Timiş. În 1951, la revenirea din prizonieratul sovietic, a fost dus direct la penitenciarul Gherla.

NEAGOE, Virgil V. Născut la 11 septembrie 1916. Din comuna Sita Buzăului-Covasna. Arestat. A murit în lagărul Peninsula, la 3 octombrie 1951.

NEAGOE-NEGOESCU, Constantin N. Născut la 11 septembrie 1905, în satul Capu Piscului-Argeş. Ţăran. S-a dus în munţi la partizanul Ion Voican pentru a-şi achita o datorie, ocazie cu care i-a dus o scrisoare de la soţia acestuia. Arestat. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 5 ani închisoare (sentinţa 61/5 iunie 1958). O parte din detenţie la penitenciarul Jilava şi lagărele din bălţile Dunării.

NEAGOVICI, Aurel. Născut în oraşul întorsura Buzăului-Covasna. Arestat în 1950. A murit în lagărul Capu Midia, la 13 decembrie 1952.

NEAGRĂU, Dorel. Din comuna Finiş-Bihor. Arestat şi condamnat la închisoare în 1948.

NEAGU. Din Panciu- Vrancea. Avocat. Arestat la 15 august 1952. Detenţia în lagărul Oneşti.

NEAGU, Alexandru. Ministru de Finanţe în perioada 25 septembrie 1942-1 aprilie 1944. Condamnat în lipsă la 10 ani muncă silnică, în 1947. A stat ascuns în satul Drăgăneşti la familia Costea Ion şi şi-a procurat acte false pe numele Voiculescu Zamfir. Prins şi arestat în 1956. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.

NEAGU, Alexandru Dinu. Din satul Măcrina, comuna Puieşti-Buzău. Învăţător. Arestat. Condamnat la închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale.

NEAGU, Alexandru Dumitru. Din Buzău. Elev. Arestat. Judecat cu lotul Organizaţiei Pajura Neagră. Condamnat la 10 ani închisoare.

NEAGU, Atanase Zamfir. Născut la 30 ianuarie 1915, în oraşul Focşani- Vrancea. Arestat în 1948. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Aiud, Mislea, minele de plumb Baia Sprie şi lagărul Periprava. Eliberat în 1964.

NEAGU, Aurel I. Născut la 3 noiembrie 1939. Domiciliu obligatoriu, împreună cu familia, 2 ani şi 4 luni.

NEAGU, Constantin Gh. Născut în 1901. Din Basarabia (oraş Tiraspol). Arestat sub acuzaţia de spionaj în favoarea României. Condamnat la 10 ani închisoare. Cauza a fost clasată în 1963, probabil prin moartea acuzatului.

NEAGU, Constantin N. Din satul Bodeşti, comuna Poseşti-Prahova. Arestat de Securitatea Ploieşti. Eliberat după un an şi 5 luni.

NEAGU, Constanţa I. Născută la 29 octombrie 1926. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu 10 ani.

NEAGU, Crăciun. Născut în 1907, în comuna Ciocârlia-Constanţa. Arestat şi condamnat la muncă silnică în 1953. A murit în lagărul "5 Culme", la 18 martie 1953.

NEAGU, Dinu. Din satul Măcrina, comuna Puieşti-Buzău. Membru P.N.Ţ. Arestat. Omorât în timpul anchetei la Securitatea Râmnicu Sărat (colonel Vasile Lupu) în 1959. Pe certificatul de deces a fost trecută drept cauză a morţii, sinuciderea.

NEAGU, Dorel. Din comuna Finiş-Bihor. Arestat şi condamnat la închisoare în 1948.

NEAGU, Dumitru. Născut în 1886. Din oraşul Focşani-Vrancea. Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. A murit la penitenciarul Aiud la 21 iunie 1952.

NEAGU, Dumitru. Din judeţul Alba. Ţăran. Arestat pentru legături cu partizanii. Judecat cu lotul Dabija. Condamnat la 7 ani temniţă grea (sentinţa 937/1 decembrie 1950).

NEAGU, Dumitru. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla, unde a fost supus acţiunii de "reeducare" (torturat de Stoian Ion, Şerbănescu Paul ş.a.).

NEAGU, Dumitru. Elev. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. O parte din detenţie la penitenciarul Târgşor unde s-a opus "reeducării".

NEAGU, Dumitru I. Născut în 1923, în oraşul Caracal-Olt. Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare în 1951. A murit în lagărul Poarta Albă, la 16 martie 1953.

NEAGU, Elena. Arestată în 1948 de Securitatea Braşov. Torturată în timpul anchetei. Condamnată la închisoare.

NEAGU, Elisei Petre. Din Dobrogea. Condamnat în lipsă la închisoare, în 1948. Prins şi arestat la 13 februarie 1952, din oraşul Lugoj. Anchetat la Securitatea Constanţa şi apoi dus la penitenciarul Gherla.

NEAGU, Filonida. Soră la Mânăstirea Suzana. Arestată la 11 august 1948, ţinută o vreme la Securitatea Bucureşti (Rahova) şi apoi la penitenciarul Jilava.

NEAGU, Florea. Născut la 27 iunie 1913. Din comuna Daneţi-Dolj. Preot. Arestat. Condamnat la închisoare în 1954, pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat în 1960 din lagărul Periprava.

NEAGU, Gheorghe. Născut la 26 iunie 1917, în comuna Obârşia de Câmp-Mehedinţi. Din satul Nuntaşi, comuna Istria-Constanţa. Domiciliu obligatoriu, un an şi o lună, de la 18 iunie 1951.

NEAGU, Gheorghe. Născut în 1911, în oraşul Turda-Cluj. Arestat în mai 1948. Condamnat la 12 ani închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud.

NEAGU, Gheorghe. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla, unde a fost torturat de studenţii "reeducaţi" Voin Ion şi Popa Tanu (camera 103). A fost martor al acuzării în procesul torţionarilor din 1954.

NEAGU, Gheorghe. Din judeţul Ialomiţa. Cizmar. Primar în comună din 1940. Arestat în 1948. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Aiud (pus să lucreze în fabrică). Eliberat în 1960.

NEAGU, Gheorghe T. Născut la 13 iulie 1923, în comuna Puchenii Mari-Prahova. Olar. Arestat la 10 noiembrie 1956, pentru că a depus jurământ de credinţă în faţa partizanului Dumitru Petrescu Marinaru şi i-a ţinut ascuns un pistol. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Ploieşti. Condamnat la închisoare.

NEAGU, Grigore. Născut la 12 martie 1906, în comuna Ulmu-Călăraşi. Preot (hirotonisit în 1930). Arestat la 1 septembrie 1952. Condamnat la 6 luni închisoare.

NEAGU, Ileana. Născută în judeţul Sibiu. Din oraşul Braşov. Studentă. Arestată în 1948. Torturată în timpul anchetei la Securitatea Braşov. Condamnată la închisoare.

NEAGU, Ilie M. Născut la 18 octombrie 1924, în comuna Pârlita. Arestat. Condamnat la 4 ani închisoare.

NEAGU, Ion. Născut la 7 mai 1877, în comuna Grosu-Teleorman. Membru P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1952. A murit în lagărul "5 Culme", la 8 noiembrie 1954.

NEAGU, Ion. Din comuna Bârseşti-Vrancea. Cioban cu stâna pe vârful Giurgiu din Munţii Vrancei. În 1948 a discutat cu alţi vrânceni despre o posibilă răscoală. Arestat după revolta din iulie 1950, deşi nu participase. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat la închisoare.

NEAGU, Ion. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume (strungar) a fost semnalată la penitenciarul Aiud în perioada 1962-1964. Era arestat pentru a doua oară şi condamnat la 7 ani temniţă grea.

NEAGU, Ion. Din comuna Siliştea-Vrancea. Ţăran. Arestat la 7 iulie 1950, în timpul revoltei împotriva colectivizării. Domiciliu obligatoriu.

NEAGU, Ion I. Născut la 8 octombrie 1902, în comuna Bârseşti-Vrancea. A participat la revolta de la 23 iulie 1950, făcând parte din echipa nr.1 ce avea sarcină să-l captureze pe şeful de post din sat. Arestat. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Judecat în lot cu Constantin şi Victor Manoliu. Condamnat la 20 de ani muncă silnică (sentinţa 723/14 iulie 1951). A murit la penitenciarul Gherla, la 24 aprilie 1954.

NEAGU, Ion T. Născut la 21 noiembrie 1904, în comuna Gighera-Dolj. Arestat. A murit în timpul detenţiei. Decesul a fost anunţat familiei în 1975.

NEAGU, Ion V. Membru al Or-ganizaţiei "Vlad ţepeş II". Arestat în iulie 1950, în timpul revoltei din Vrancea. Tor-turat în timpul anchetei la Securitatea Galaţi. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Gherla.

NEAGU, Iordache I. Născut la 18 iunie 1910. Plutonier major. Arestat la 28 martie 1954. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Uranus). Condamnat la 4 ani închisoare (sentinţa 854/1954), pentru uneltire contra ordinii sociale.

NEAGU, Ispas. Din oraşul Braşov. Arestat. Anchetat la Securitatea Braşov. Condamnat la închisoare.

NEAGU, Lilia. Născută în 1951. Din Basarabia (oraş Chişinău). Studentă la Facultatea de Medicină. A scris pe zidurile oraşului lozinci în care cerea plecarea trupelor sovietice din Basarabia. Arestată în 1971. Condamnată la închisoare pentru atitudine pro-românească. Detenţia în închisorile de la Rusca şi Hânceşti. Reabilitată în 1991.

NEAGU, Lungu I. Din Bucureşti. Funcţionar. În 1947 l-a găzduit pe Eugen Teodorescu, venit din Germania pentru a lua legătura cu N. Pătraşcu. Arestat. Torturat în timpul anchetei. Judecat cu lotul al doilea Popp- Bujoi. Condamnat la închisoare. A murit la penitenciarul Aiud în urma torturilor din timpul anchetei.

NEAGU, Maria (zisă Maria Andrei). Din comuna Puchenii Mari-Prahova. Ţărancă. Arestată de Securitatea Ploieşti în 1957, pentru găzduirea partizanului Dumitru Petrescu Marinaru.

NEAGU, Marian. Arestat în 1978, acuzat de discuţii duşmănoase la adresa regimului comunist, pentru că făcuse cerere de plecare din ţară. Torturat în timpul anchetei la Securitate şi internat apoi în azilul psihiatric Sapoca.

NEAGU, Marilena. Din judeţul Neamţ. Arestată şi condamnată la închisoare.

NEAGU, Marin. Născut la 20 aprilie 1924. Din satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa. Tapiţer. Arestat la 11 martie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea Constanţa. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 8 ani închisoare (sentinţa 200/5 aprilie 1949, preşedinte-colonel magistrat Pavelescu Constantin). A murit la scurt timp după proces, din cauza torturilor la care fusese supus.

NEAGU, Nicolae. Din oraşul Cluj. Arestat şi condamnat la închisoare. După eliberare a fost dus cu domiciliu obligatoriu în satul Ezeru, comuna Cacomeanca-Călăraşi.

NEAGU, Nicolae Gr. Născut la 25 aprilie 1918, în Basarabia. Din oraşul Mangalia -Constanţa. Domiciliu obligatoriu, 4 ani, de la 18 iunie 1951.

NEAGU, Nicolae I. Născut la 12 mai 1937. Din Dobrogea. Domiciliu obligatoriu, 6 ani şi 11 luni, de la 18 iunie 1951.

NEAGU, Oprina. Din judeţul Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.

NEAGU, Pascu. Din judeţul Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.

NEAGU, Petre C. Născut la 16 iunie 1916, în oraşul Negru Vodă-Constanţa. Din localitatea Techirghiol -Con-stanţa. Arestat şi condamnat la 10 ani închisoare. Rearestat la 19 august 1958. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Eliberat în 1964 cu Decretul de graţiere 411.

NEAGU, Pintilie. Un deţinut politic cu acest nume (muncitor) a murit la penitenciarul Văcăreşti.

NEAGU, Simion. Din Bucureşti. Tehnician la Fabrica de ventilatoare. Arestat în 1957, în urma denunţului lui Lupaşcu (unul dintre torţionarii de la penitenciarul Piteşti). În aceeaşi înscenare au fost arestate mai multe persoane printre care şi fratele lui Simion Neagu.

NEAGU, Stan. Născut la 7 martie 1921, în satul Viişoara, comuna Cobadin-Constanţa. Ţăran. Tată a cinci copii minori. Arestat la 11 martie 1958. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 12 ani temniţă grea, pentru uneltire contra ordinii sociale.

NEAGU, Tănase. Din comuna Sălciile-Prahova. Ţăran. Arestat de Securitatea Ploieşti. Eliberat după un an şi 9 luni.

NEAGU, Teodor. Din oraşul Piatra Neamţ-Neamţ. Grefier. Arestat. Judecat cu unul din loturile organizaţiei Gărzile Decebal. Condamnat la închisoare în 1949. A murit în timpul detenţiei.

NEAGU, Teodor. Plutonier de jandarmi. Arestat şi condamnat la muncă silnică, pentru crime de război. În lagărul Peninsula a devenit omul administraţiei şi, numit brigadier, teroriza deţinuţii din subordine. Deţinutul Alexandru Coşereanu a reacţionat violent la torturile sale şi l-a lovit cu o rangă. Drept pedeapsă a fost înfăşurat în sârmă ghimpată şi aruncat într-un camion care a luat în viteză toate gropile drumului. Neagu Teodor nu a scăpat de furia deţinuţilor- a fost bătut în vagonul care îi transporta la penitenciarul Gherla, după închiderea lucrărilor de la Canal.

NEAGU, Traian. Din Bucureşti. Membru P.N.Ţ. Arestat la 15 august 1952. O parte din detenţie în lagărul Oneşti. Eliberat la 1 mai 1954.

NEAGU, Valer. Un deţinut politic cu acest nume (muncitor) a murit la penitenciarul Văcăreşti.

NEAGU, Viorel. Arestat şi condamnat la închisoare în 1949. La penitenciarul Gherla a fost bătut şi schingiuit de studentul "reeducat" Şerbănescu Cristian.

NEAGU, Virgil. Tehnician la Electroputere-Braşov. Arestat în 1948. Torturat în timpul anchetei la Securitate. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la penitenciarul Gherla (torturat în timpul acţiunii de "reeducare" de Şerbănescu Cristian şi Popa Tanu).

NEAGU, Zoe D. Studentă. Arestată şi condamnată la închisoare.