OLTU, Ala Şt. Născută în 1929.
(vezi Oltu Ştefan P.)
OLTU, Alexandru Şt. Născut în
1926. (vezi Oltu Ştefan P.)
OLTU, Andrei I. Născut în 1884.
Din Basarabia (comuna Căuşeni). Arestat
sub acuzaţia de colaborare cu
autorităţile române. Deportat în lagărele din
Siberia (Kurgan), împreună cu soţia
(Eufrosina) şi copiii (Eudochia, Eugenia şi
Valentina), la 6 iulie 1949.
OLTU, Eudochia A. Născută în
1931. (vezi Oltu Andrei I.)
OLTU, Eufrosina A. Născută în
1893. (vezi Oltu Andrei I.)
OLTU, Eugenia A. Născută în
1934. (vezi Oltu Andrei I.)
OLTU, Maria. Născută în 1902.
(vezi Oltu Ştefan P.)
OLTU, Ştefan P. Născut în 1896.
Din Basarabia (oraş Chişinău). Moşier.
în 1949 s-a ascuns pentru a scăpa de iminenta arestare. Soţia (Maria) şi
copiii (Alexandru şi Ala) au fost deportaţi
în lagărele din regiunea Kemerovo, la 6
iulie 1949. Oltu Ştefan s-a predat în
1951 pentru a fi trimis alături de familia sa.
OLTU, Valentina A. Născută în
1937. (vezi Oltu Andrei I.)
OMANIA, Victor. Născut în
1926. Din comuna Brodina - Suceava. Partizan din grupul Maruseac Petre.
Arestat. Judecat cu un lot de 30 de persoane. Condamnat la închisoare de
Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa 1 188/21
septembrie 1946). Eliberat în baza amnistiei
date înainte de alegeri.
OMAR, Ali (Madras). Născut la 12 martie 1922, în Turcia. Fiul
consulului român din Turcia (Simpliceanu
Eugen). Arestat în 1948 pentru tentativă
de trecere frauduloasă a graniţei.
Rearestat în 1954 pentru că a participat la
nunta unui legionar. Condamnat la 12 ani închisoare. Eliberat în 1959 şi lăsat
să plece în Turcia.
OMAR, Sachir O. Născut la 4 mai 1921, în comuna Tortomanu -
Constanţa. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, de
la 18 iunie 1951.
OMBUN, Nicolae. Născut în
1939. Din Basarabia. Refugiat împreună
cu părinţii în România. Domiciliu
obligatoriu în satul Lăteşti, comuna Borduşani
- Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.
OMELCO, Prascovia T. Născută
în 1912. Din Basarabia (raion
Hânceşti). Deportată în 1940.
OMER, Berran N. Născut la 10
iulie 1950. Domiciliu obligatoriu, împreună
cu părinţii, 6 luni.
OMER, Eisemas E. Născut la 9
aprilie 1927, în judeţul Constanţa.
Domiciliu obligatoriu 4 luni.
OMER, Lufti I. Născut la 10
martie 1892. Din comuna Corbu - Constanţa. Arestat sub acuzaţia de spionaj, în
urma unei înscenări a Securităţii. Omorât
în timpul anchetei, la 8 noiembrie 1953.
OMER, Melinge. Născut la 14
martie 1954, în timpul domiciliului
obligatoriu al părinţilor. Familia a fost eliberată la
10 aprilie acelaşi an.
OMER, Nafie M. Născut la 20 octombrie 1928, în localitatea
Techirghiol - Constanţa. Din oraşul
Mangalia. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 5 ani
şi o lună, de la 18 iunie 1951.
OMER, Spiridon. Sergent
major de jandarmi trecut la trupele de Securitate din oraşul Arad. Arestat la
9 ianuarie
1949, în urma declaraţiei
plutonierului major Talvar Cristea de la postul de Miliţie Ştefăneşti (răzbunare personală).
OMESCU, Ion. Născut la 26 noiembrie
1925, în oraşul Arad. Actor, regizor, poet, dramaturg şi traducător.
în 1949, (era student la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti)
împreună cu Mircea Şeptilici şi Mircea Marosin
a încercat să fugă din ţară prin
Ungaria. Prinşi şi arestaţi de sovietici.
Condamnat la 6 ani închisoare (1950). O parte
din detenţie în lagărul Poarta Albă. A
tradus mai multe piese de teatru ce au fost puse în scenă la Iaşi şi Ploieşti. Rearestat
în 1958, pentru un manuscris, găsit
asupra sa când se afla în casa unui
prieten, în care evoca perioada detenţiei din
lagărele de la Canal. Condamnat la 8 ani închisoare. Detenţia în lagărele din
bălţile Dunării (Salcia, Balta Brăilei,
Stoeneşti). S-a remarcat printre deţinuţi ca un
foarte bun orator şi profesor de limbi
străine (conform declaraţiilor lui Al. Zub,
Alex. Mihalcea şi Fl. Pavlovici). Eliberat în
1964 cu Decretul de graţiere 411. În 1972
a reuşit să plece în Franţa. În 1974 şi-a
luat doctoratul în studii engleze la Universitatea din Paris şi
a primit Premiul Academiei Franceze pentru
volumele despre Shakespeare. Până în 1989
cărţile sale au fost interzise în ţară. După 1989
a revenit de mai multe ori în România,
a ţinut conferinţe şi i s-a publicat
volumul Hamlet. A murit la 14 august 2000,
la Paris.
OMFA, Tănase. Preot. Arestat. Conform unor
informaţii a fost executat.
OMOTA, David. Din oraşul Arad. Zidar. Arestat şi condamnat la
închisoare. (informaţie furnizată de Cornea Corneliu)
OMOTA, Petru. Născut la 5 aprilie 1938, în satul Lăţunaş, comuna
Jamu Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.
ONA, Mihai. Medic. Arestat de Securitate fără nici un motiv declarat,
în 1959. Torturat în timpul anchetei
(de locotenentul Bobos Gheorghe) până
a semnat nişte declaraţii pe care
ulterior le-a retractat.
ONAC. ţăran bihorean. Arestat
în legătură cu mişcarea de rezistenţă de
pe Valea Drăganului. Torturat în
timpul anchetei la Securitate. Condamnat la închisoare de Tribunalul Militar Cluj.
în toamna lui 1953 a fost denunţat administraţiei penitenciarului Gherla
de colegul de celulă că are gânduri
de răzbunare împotriva comandantului închisorii. A fost torturat şi bătut până
s-a îmbolnăvit foarte grav şi a
murit (denunţătorul a venit să-i ceară
iertare, dar Onac l-a refuzat).
ONAC, Ana. Născută la 18
decembrie 1921, în satul Izvin, comuna Recaş
- Timiş. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan, 4 ani şi o lună, de la 18 iunie 1951.
ONACA, Cornel. Născut la 4
mai 1931, la Oradea - Bihor. La absolvirea Liceului Comercial din Oradea i s-a
oferit o bursă de studii în U.R.S.S. pe care a refuzat-o. Absolvent al Şcolii
de Ofiţeri de Administraţie din Bucureşti. Sublocotenent în serviciul
administrativ al armatei, repartizat în 1950 la Miliţia judeţului Bihor. A
aderat la organizaţia anticomunistă condusă chiar de comandantul legiunii de
jandarmi, Dinescu Marin, din care făceau parte 17 membri. Arestat la 3 iulie
1951, în urma denunţului locotenentului Teodor Teodorof căruia refuzase să-i
ofere informaţii în legătură cu organizaţia. Torturat în timpul anchetei de
căpitanul
Weiz. Judecat de Tribunalul Militar Cluj (1951) şi condamnat la 12 ani
muncă silnică, pedeapsă majorată ulterior
(în urma recursului făcut de
Procuratura Militară Cluj) de Tribunalul
Militar Oradea la 15 ani muncă silnică şi 5
ani degradare civică. Detenţia la minele
de plumb Baia Sprie (din nou anchetat, a refuzat orice declaraţie: "Eu sunt
în închisoare chiar pentru refuzul de a
face ceea ce îmi cereţi. Ori atunci răsplata
era mai avantajoasă... Căutaţi pe altul,
sunt incapabil să fac fapte ce contravin propriei mele conştiinţe.") şi
Cavnic, penitenciarele Oradea, Cluj, Jilava, Ocnele Mari,
Văcăreşti şi
Timişoara, lagărele Poarta Albă
şi Peninsula. Procesul a fost rejudecat şi a fost
eliberat la 19 octombrie 1955. Autorul volumului document
Martori şi martiri din temniţele
comuniste, publicat în anul 2000.
ONACA, Dan. Student la
Facultatea de Ziaristică. În 1956, în timpul evenimentelor din Ungaria,
împreună cu Dumitru Constantin, Mihai Derdena şi Panaitescu Perpessicius, au
alcătuit Grupul de Iniţiativă pentru Răsturnarea Regimului şi au întocmit un
program de revendicări ce cuprindea retragerea trupelor sovietice de pe
teritoriul României, desfiinţarea cotelor agricole, scoaterea marxismului şi a
limbii ruse din programa de învăţământ, legalizarea tuturor partidelor
politice. Arestaţi la 6 noiembrie 1956 în urma denunţului profesorului Ştefan
Luca, pe care încercaseră să-l coopteze în mica lor organizaţie. Bătuţi în
timpul anchetei la Securitatea Bucureşti (Uranus) de echipa condusă de Enoiu
(Iacob Constantin, Purcaru Ilie, Sporea Ion, Necula Mihai ş.a.). Onaca Dan a
fost condamnat la 5 ani închisoare (sentinţa 303/27 februarie
1957), pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. O parte din detenţie
la penitenciarele Jilava, Aiud şi Gherla.
ONACA, Margareta. Născută la
1 iunie 1941, în Basarabia. Din oraşul Constanţa. Domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.
ONAGA, Constantin. Născut la 1 februarie 1929. Arestat în
1950. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la închisoarea Târgu Ocna
(grav bolnav).
ONAIE, Gheorghe. Profesor, directorul Şcolii nr.1 din oraşul
Lugoj. Autor de cântece religioase, director
de onoare al corului "Ion Vidu". A fost
o vreme primar al oraşului. Arestat la 15 august 1952. O parte din detenţie
la penitenciarele Ghencea, Galeş,
lagărul Peninsula şi Poarta Albă. Eliberat în
mai 1954.
ONCEA, Ana. Născută la 23 septembrie 1950, în comuna
Comloşu Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani,
de la 18 iunie 1951.
ONCESCU, Ion. Născut la 13 martie 1912, în comuna Coşereni - Ialomiţa.
Din Bucureşti. Preot paroh la biserica din cartierul Floreasca. Arestat la 15
august 1952. Detenţia la penitenciarul
Ghencea, lagărele Coasta Galeş şi
Peninsula. Eliberat în mai 1954.
ONCESCU, Remus. Comandor de marină. Invalid de război. Arestat în
1949. I-a fost semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava şi Aiud. A murit
în timpul detenţiei.
ONCICă, Dumitru. Născut în
1891. General, comandantul Regimentului 2 Grăniceri - Cernavodă. S-a remarcat
în luptele pentru eliberarea Basarabiei. Arestat în 1948. Condamnat la
închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. Eliberat în
1956.
ONCIOI, Nicolae I. Născut în
1899. Din Basarabia (comuna Moscovei, raion Cahul). Arestat şi condamnat la
muncă silnică în 1944. A murit într-un lagăr
din regiunea Komi, în 1948.
ONCIU, Aurel D. (von Ritter). Născut la 8 august 1936, în
Bucovina (Seletin). Fiul istoricului Dimitrie
Onciu. Arestat în 1958. Condamnat la 12 ani muncă silnică.
ONCIU, Aurelia. Născută la 6
martie 1954, în satul Fundata, comuna Perieţi
- Ialomiţa, în timpul domiciliu
obligatoriu al părinţilor.
ONCIU, Mircea. Arestat.
ONEA, Dumitru. Născut în 1887.
Din Basarabia (comuna Baraboi, raion Donduşeni). Deportat în lagărele din
Siberia, împreună cu soţia şi copilul, în
1940. Copilul a murit în tren, în
timpul transportului spre lagăr.
ONEA, Ion. Din oraşul Bacău.
Arestat şi condamnat la închisoare în 1950.
în perioada 1951 - 1953 s-a aflat în
lagărul Peninsula.
ONEA, Ion. Născut în
Transilvania. Din Basarabia (sat Paicu, comuna Zăcneşti, raion Cahul). Arestat în
1945. Condamnat la 10 ani muncă
silnică. Detenţia în lagărele din Siberia.
ONEA, Ion S. Născut în 1898.
Din Basarabia (comuna Baraboi, raion Donduşeni). Deportat în lagărele
din regiunea Novosibirsk, împreună cu
soţia (Nadejda) şi copiii (Ştefan şi
Agripina), în 1941.
ONEA, Iosif. Student. Arestat în 1949, cu un grup de partizani din
Munţii Apuseni. A murit în timpul detenţiei.
ONEA, Maria D. Născută în
1927. Din Basarabia (comuna Făleşti). Deportată în lagărele din Siberia
(Tomsk), la 1 aprilie 1951, pentru convingerile religioase.
ONEA, Ştefan. Din localitatea Năvodari - Constanţa. Primar.
împuşcat de soldaţii sovietici, pe stradă, la
27 septembrie 1944.
ONEA, Ştefan. Născut în
1890. Plutonier de jandarmi. Arestat. Omorât
în timpul anchetei, în 1955.
ONEA, Teodor. Născut în 1914.
Din oraşul Ploieşti - Prahova. Luat
prizonier de armata sovietică la scurt timp
după concentrare (1939) şi condamnat
la muncă silnică pentru crime de război.
în 1959 a revenit din prizonierat şi a
fost dus direct la penitenciarul Gherla.
ONEA, Titus Gh. Născut la
10 ianuarie 1925, în comuna Roşia Montană - Alba. Student în anul şase la
Facultatea de Medicină din oraşul Cluj. Partizan din grupul Nicolae Dabija.
Prins şi arestat la 26 martie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea
Turda şi Sibiu. Condamnat la moarte şi executat la 28 octombrie 1949 (Sibiu).
ONEA, Traian. în martie 1945 un deţinut politic cu acest nume
(bihorean, funcţionar) se afla la penitenciarul
Caracal.
ONEA, Traian. Născut la 12
ianuarie 1930, în comuna Cărpiniş. Arestat.
ONEA, Vladimir F. Născut
în 1927. Din Basarabia (comuna Făleşti). Arestat în 1949 pentru convingerile
religioase (iehovist). Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Detenţia în
lagărele din Siberia.
ONEASA, Victor. Născut în 1919,
în satul Paroş, comuna Sălaşu de Sus
- Hunedoara. Arestat în 1949, ca membru al mişcării de rezistenţă condusă
de inginerul Caragea. Torturat în timpul anchetei la Securitatea
Deva. Condamnat la 5 ani închisoare.
ONEL, Ion V. învăţător în
satul Frumuşiţa, comuna Griviţa -
Vaslui. Arestat în martie 1945 şi dus direct
în lagărul de la Caracal.
ONEL, Tănase. Din oraşul Beiuş
- Bihor. Pensionar. Arestat în 1949. Condamnat la închisoare. I-a
fost semnalată prezenţa la Târgu Ocna,
grav bolnav de tuberculoză pulmonară.
ONESCU, Constantin N. Născut la 25 octombrie 1881, în oraşul Craiova
- Dolj. Funcţionar. Arestat la 1 octombrie 1958. Torturat în timpul anchetei
la Securitate. Condamnat la închisoare. A murit în primul an de detenţie,
la penitenciarul Gherla.
ONESCU, Elena. Născută la 5
iulie 1932, în comuna Ciuperceni -
Caraş Severin. Domiciliu obligatoriu în Bărăgan, 4 ani, de la 18 iunie 1951.
ONESCU, Pantelimon I. Născut
în 1922. Din Basarabia (oraş Chişinău).
Student. Arestat sub acuzaţia că a făcut
parte din Garda de Fier. Condamnat la 3 ani muncă silnică. Detenţia în lagărele
din Siberia.
ONESCU, Vasile M. Născut la 11 august 1929, în oraşul Dragomireşti -
Olt. Participant la revolta din ianuarie 1961. Arestat la 2 februarie 1961.
Condamnat la închisoare. O parte din detenţie
în lagărele din bălţile Dunării. Graţiat la
17 aprilie 1961.
ONEŢ, Petru S. Născut la 3 decembrie 1907, în comuna Albac
- Alba. Ţăran. Arestat în 1952. A murit
în lagărul Poarta Albă, la 22 ianuarie 1953.
ONEŢ Roman. Născut la 12
iunie 1920, în judeţul Cluj. Frate vitreg cu partizanul Mihai Jurj, în toamna
lui 1951 l-a ascuns pe acesta şi pe soţia sa (Lucreţia) în gospodăria lui
Todor Neag (Dealul Botii). Securitatea a aflat că Roman Oneţ le cunoaşte
ascunzătorile şi l-au arestat. Cu cătuşe la mâini şi înconjurat de 25 de
securişti, a fost escortat până în apropierea ascunzătorii şi trimis înainte
pentru a-i convinge să se predea fără luptă. Roman Oneţ a reuşit să-şi rupă
cătuşele, i-a explicat lui Mihai Jurj locurile unde aşteptau securiştii şi
toţi trei, cu armele în mână, au reuşit să scape din încercuire şi să se
ascundă în munţi. În momentul când s-a deschis focul, gazda, Todor Neag, a
încercat să fugă şi a fost împuşcat pe loc (soţia sa, Maria, a fost arestată
deşi era gata să nască). Au urmat arestări ale tuturor celor ce erau bănuiţi
că au avut sau au contacte cu grupul fraţilor Şuşman, printre care şi sora lui
Mihai Jurj, Ana, împreună cu soţul, preotul Mircea Panda. În 1952
ascunzătoarea partizanilor a fost descoperită şi a avut loc o luptă în care au
murit Gheorghe Mihuţ, Ioan Ciotea şi Nuţu Borteş. După această pierdere,
grupul rămas s-a separat iar Roman Oneţ împreună cu fratele şi cumnata sa au
trecut munţii în Bihor îndreptându-se spre Beiuş. După un an şi 6 luni de
detenţie, sora lui Mihai Jurj (Ana) şi soţul acesteia au fost eliberaţi cu
condiţia să-şi convingă fratele, respectiv cumnatul, să se predea. Preotul
Panda a murit într-un accident de motocicletă în timp ce încerca să dea de
urma partizanilor. Ana
Panda a reuşit să-i găsească pe cei trei
în august 1954, în comuna Sudrigiu,
în grajdul ţărăncii Tania. După ce
le-a povestit cele îndurate prin anchete
şi închisoare, s-au despărţit fără să le
lase impresia vreunei intenţii de trădare.
Cei trei au părăsit adăpostul pentru
puţin timp, în căutarea altui loc sigur, iar
la întoarcere au fost înconjuraţi şi
doborâţi cu lovituri în cap de securiştii ascunşi
în grajd. Mihai Jurj foarte grav rănit
şi inconştient, Lucreţia şi Roman plini
de sânge şi cu răni numeroase, au
fost încătuşaţi şi duşi la Securitatea
Oradea. Mihai Jurj a murit în aceeaşi zi, iar
ceilalţi doi au fost supuşi torturilor. Lucreţia
a fost condamnată la muncă silnică
pe viaţă, de Tribunalul Militar Cluj
în deplasare la Oradea, în februarie
1955. Roman Oneţ a fost condamnat la moarte şi executat la 27 iunie 1955 (Oradea).
(O parte din evenimente au fost relatate de Lucreţia Jurj)
ONEŢIU, Ana. Născută la
4 decembrie 1911, în comuna Horia - Alba. Domiciliu obligatoriu în
comuna Stăncuţa - Brăila, de la 15 iunie
1952. Eliberată la 15 ianuarie 1956.
ONICA, Arcadie. ţăran. Arestat
în 1945 pentru găzduirea partizanului
Macoveiciuc.
ONICA, Chiril V. Născut în 1888.
Din Basarabia (comuna Drăslineşti,
raion Criuleni). Deportat în lagărele
din regiunea Irkutsk, în 1949, din motive politice.
ONICA, Gheorghe.
învăţător. Arestat în mai 1950. Anchetat
la Securitatea Iaşi în legătură cu
lotul profesorului universitar Ioan Gheorghiu. Condamnat la închisoare (sentinţa
153/31 martie 1951).
ONICA, Ilie. Din satul Horodnic de Sus, comuna Horodnic - Suceava.
ţăran.
Arestat în 1945 pentru sprijinirea partizanului Macoveiciuc. Condamnat
la închisoare.
ONICA, Ion. Născut în 1922.
Din satul Comăneşti, comuna Hăşmaş -
Arad. Ţăran. Arestat ca membru al
organizaţiei Mişcarea de Eliberare
Naţională. Condamnat la 15 ani închisoare, în
1951. Eliberat în 1956 prin Decret de Graţiere.
ONICA, Ion L. Născut la 1 martie
1910, în comuna Horodnic - Suceava. Partizan din grupul bucovinean. Dat
în urmărire.
ONICA, Savu. Născut la 27 septembrie 1898. Din satul Horodnic
de Sus, comuna Horodnic - Suceava. După intrarea sovieticilor în oraşul Rădăuţi,
s-a alăturat, împreună cu mai
mulţi consăteni, partizanilor din
grupul Macoveiciuc. Prins (în munţi) şi
arestat la 17 august 1945. Eliberat în mai
1946. Rearestat în mai 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 6 ani
închisoare (sentinţa 487/1950).
ONICA, Vasile I.
Născut la 13 iunie 1920, în satul Horodnic de Sus, comuna
Horodnic - Suceava. După intrarea
sovie-ticilor în oraşul Ră-dăuţi,
s-a alăturat, împreună cu mai mulţi
consăteni, partizanilor din grupul Macoveiciuc. Prins (în munţi)
şi arestat la 12 aprilie 1949. Omorât în timpul anchetei la Securitate, la
20 august 1949.
ONICĂ, Ana. Născută în 1934.
(vezi Onică Maria N.)
ONICĂ, Efimia Gh. Născută în
1934. (vezi Onică Gheorghe S.)
ONICĂ, Elizaveta Gh.
Născută în 1944. (vezi Onică Gheorghe S.)
ONICĂ, Gheorghe S. Născut în
1912. Din Basarabia (comuna Horeşti, raion Ialoveni). Deportat în lagărele din
Siberia (Tiumen), împreună cu copiii
(Efimia, Elizaveta şi Maria), la 6 iulie 1949.
ONICĂ, Maria Gh. Născută în
1946. (vezi Onică Gheorghe S.)
ONICĂ, Maria N. Născută în
1912. Din Basarabia (comuna Coteşti, raion Cantemir). Deportată în lagărele
din regiunea Bureatia, împreună cu
copiii (Victoria, Vasilica, Ana şi Pavel), în 1949.
ONICĂ, Pavel. Născut în 1942.
(vezi Onică Maria N.)
ONICĂ, Stepanida A. Născută
în 1888. Din Basarabia (comuna Horeşti, raion Ialoveni). Ţărancă
înstărită. Deportată în 1949.
ONICĂ, Vasilica. Născută în
1932. (vezi Onică Maria N.)
ONICĂ, Victoria. Născută în
1930. (vezi Onică Maria N.)
ONICESCU, Constantin. Jandarm. Împuşcat în timpul serviciului, în
trenul Bucureşti - Braşov, la 20 decembrie
1944, de soldaţii sovietici.
ONICESCU, Titus. Elev în clasa a şasea. Arestat şi condamnat la
închisoare. O parte din detenţie la
penitenciarul Târgşor.
ONIGA. Din oraşul Iaşi.
Student. Arestat în 1948. Judecat în acelaşi lot
cu Bogdanovici. Condamnat la închisoare. O parte din detenţie la
penitenciarele Suceava şi Aiud.
ONIGA. Ţăran. Arestat şi
condamnat la închisoare în 1949. În 1950 i-a
fost semnalată prezenţa în lagărul
Peninsula (brigada lui Subţirică).
ONIGA, Atanase. Născut la
10 aprilie 1907, în comuna Suciu de Jos - Maramureş. Preot greco-catolic. A
slujit în satul Groşi (1931 - 1941), comuna Suciu de Jos şi Lăpuşu Românesc
(din
1945). În cursul anului 1945 a fost arestat şi bătut de cinci ori pentru refuzul de
a trece la ortodoxism (de fiecare dată era adus acasă cu căruţa de fratele său
pentru că nu mai putea merge şi era
întâmpinat cu afecţiune de săteni). La 26
octombrie 1948, Securitatea a descins din nou la locuinţa sa. Sătenii au sărit să-l apere şi
l-au ascuns, mulţi au fost arestaţi şi
torturaţi (din ordinul lui Nicolae Briceag). Casa
şi lucrurile preotului au fost distruse, sub scuza căutării de materiale
subversive. Judecat în lipsă cu un lot de 22
de persoane, din care făcea parte şi soţia
sa (Clara). Condamnat în contumacie de Tribunalul Militar Iaşi la un an şi 6
luni închisoare (sentinţa 500/11
februarie 1950). Preoteasa a fost condamnată la
4 luni închisoare. Preotul Oniga a stat ascuns în satul Valea Hranei până la
5 ianuarie 1953, când, în urma trădării
unui pădurar, ascunzătoarea sa a
fost înconjurată de Securitate. A murit
pe masa de operaţie la spitalul din Dej,
după ce i s-au extras din corp 23 de
gloanţe. Îngropat de Securitate într-un
loc necunoscut. Soţia şi fiul său au fost
permanent persecutaţi, iar fratele
său (Nicolae) şi nepotul (Tănase) au
fost arestaţi în 1952 şi condamnaţi
la închisoare.
ONIGA, Clara (născută
Buda). învăţătoare. (vezi Oniga Atanase)
ONIGA, Dumitru. Născut la
14 august 1925, în comuna Stupca - Suceava. Subin-giner, a lucrat în subteran
la mi-nele Baia Mare. Arestat la 21 august 1948. Con-damnat la 8 ani
închisoare.
Eliberat de la penitenciarul Aiud la 3 iulie 1956 şi dus pentru 3 ani cu
domiciliu obligatoriu în satul Răchitoasa,
comuna Giurgeni - Ialomiţa. Rearestat din
timpul domiciliului obligatoriu, împreună cu
alte câteva zeci de persoane. Detenţia
în lagărele Noua Culme şi Periprava
(de multe ori biciuit şi torturat). Eliberat
în 1964 cu Decretul de graţiere 411.
După 1996 a publicat volumul de versuri Cântece
triste .
ONIGA, Emil. Născut la 29 iulie
1901. Infiltrat de Securitate în grupul partizanilor conduşi de Nicolae
Dabija. După ce trădarea sa a dus la prinderea
şi arestarea partizanilor, a fost şi el condamnat la 5 ani închisoare ca...
partizan. O parte din detenţie în lagărul
Peninsula, unde a colaborat cu
administraţia. După eliberare a fost "răsplătit" cu
un post de gestionar la o cooperativă din judeţul Alba. A continuat să fie
folositor Securităţii raportând discuţiile ce
aveau loc între săteni.
ONIGA, Ion. Din comuna Zărneşti
- Braşov. Locotenent colonel. Arestat
în septembrie 1947 în urma unei înscenări
a Securităţii (pretextul a fost faptul
că-i vânduse cabanierului Tonsch Oscar
o armă de vânătoare, pentru care
acesta avea de altfel permis legal). Anchetat la M.A.I. În legătură cu mişcarea
de rezistenţă din Piatra Craiului. Achitat
de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa
72/22 ianuarie 1948).
ONIGA, Iuliu. Din oraşul Teiuş
- Alba. Medic. Arestat şi condamnat la închisoare în 1980. I-a fost
semnalată prezenţa la penitenciarul Aiud.
ONIGA, Nicolae. Din comuna Suciu de Sus - Maramureş. Frate cu
preotul Oniga Atanase. Arestat în 1952 sub acuzaţia de participare la mişcarea
de rezistenţă din munţi. Condamnat la 5
ani închisoare.
ONIGA, Tănase. Nepotul preotului Oniga Atanase. Arestat în 1952
sub acuzaţia de sprijinire a mişcării
de rezistenţă din munţi. Condamnat
la închisoare.
ONIGHEOAIE, Gheorghe.
ţăran. Arestat. Judecat cu lotul
Bodiu. Condamnat la închisoare.
ONILĂ, Ana L. Născută în 1945.
(vezi Onilă Leon D.)
ONILĂ, Elena L. Născută în
1936. (vezi Onilă Leon D.)
ONILĂ, Gheorghe L. Născut în
1941. (vezi Onilă Leon D.)
ONILĂ, Leon D. Născut în 1905.
Din Basarabia (comuna Bravincea, raion Călăraşi). Deportat în lagărele din
Siberia (Kurgan), împreună cu
soţia (Parascovia) şi copiii (Elena,
Tamara, Gheorghe şi Ana), în 1949, din
motive politice.
ONILĂ, Parascovia. Născută în
1915. (vezi Onilă Leon D.)
ONILĂ, Tamara L. Născută în
1933. (vezi Onilă Leon D.)
ONISIM, Gheorghe. Născut în
1918. La revenirea din prizonieratul sovietic a fost dus direct la închisoare.
ONISIM, Gheorghe. Din satul Groşi, comuna Auşeu - Bihor. Preot
paroh. Arestat la 15 august 1952. Condamnat la 3 ani închisoare, pentru uneltire
contra ordinii sociale.
ONIŞOR. Căpitan de jandarmi. Arestat şi condamnat la închisoare.
I-a fost semnalată prezenţa la
penitenciarele Jilava şi Gherla.
ONIŞOR, Aurel. Arestat la
5 mai 1952, în baza unui mandat eliberat de Tribunalul Constanţa. Mandatul a
fost imediat anulat dar, în octombrie 1953, Onişor era în continuare arestat
şi nu aflase de anularea ordinului de reţinere.
ONIŞOR, Constantin. Din oraşul
Iaşi. Student. Arestat în mai 1948. Judecat
cu lotul Ţurcanu. Condamnat la
închisoare. Adept al "reeducării", a rămas alături
de Ţurcanu la penitenciarele Suceava şi Piteşti (adus în aprilie 1949). În iunie
1950 se afla la penitenciarul Gherla şi
participa la demascările din camera 105.
ONIŞOR, Teodor. Din Bucureşti. Arestat cu un grup de studenţi. În
1948 se afla la penitenciarul Piteşti.
ONIŞOR, Titus. Din Bucureşti. Avocat. Arestat în aprilie 1951.
Implicat într-un proces ce avea ca scop
denigrarea Ambasadei Marii Britanii. Judecat cu un lot de 8 persoane, din care patru au
fost condamnate la moarte (generalul Mihai Romanescu, Polizu Micşuneşti,
Liciu Alexandru şi Matak Radu). Onişor
Titus a primit cea mai mică pedeapsă, 12
ani închisoare (preşedinte Vlasu
Vasile, procurori Ardeleanu Aurel şi Teodorescu Ovidiu). I-a fost
semnalată prezenţa la penitenciarele Jilava, Aiud
şi Piteşti.
ONIŢĂ, Ion. Student.
Partizan. Împuşcat la Arnota în aprilie 1949.
ONIŢĂ, Nicolae. Născut la
26 septembrie 1908, în satul Pârâienii de
Jos, comuna Livezi - Vâlcea. Preot în
comuna Budele. Arestat în 1959. Condamnat la
2 ani închisoare, pentru uneltire contra ordinii sociale.
ONIŢĂ, Pavel. Născut în 1924.
Din comuna Şicula - Arad. Ţăran. Arestat
şi condamnat la 2 ani închisoare, în
1951. Eliberat în 1952.
ONOFREI, Anastasia. Născută
în 1875. (vezi Onofrei Gheorghe N.)
ONOFREI, Eugenia. Născută în
1922. (vezi Onofrei Feodosie Gh.)
ONOFREI, Feodosie Gh. Născut
în 1913. Din Basarabia (comuna
Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat
în
lagărele din Siberia (Tiumen),
împreună cu soţia (Eugenia) şi fiica (Raisa), în 1949.
ONOFREI, Gheorghe N. Născut
în 1874. Din Basarabia (comuna
Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat
în lagărele din regiunea Irkutsk,
împreună cu soţia (Anastasia) şi copiii (Vasile
şi Liuba), în 1949.
ONOFREI, Gheorghe V. Născut în1887. Din Basarabia (comuna
Hârtopul Mare, raion Criuleni). Deportat
în lagărele din Siberia (Tiumen),
împreună cu soţia (Maria), în 1949.
ONOFREI, Haralambie. Din oraşul Galaţi. Arestat şi condamnat
la închisoare.
ONOFREI, Liuba Gh. Născută
în 1930. (vezi Onofrei Gheorghe N.)
ONOFREI, Maria. Născută în
1895. (vezi Onofrei Gheorghe V.)
ONOFREI, Nicolae. Din oraşul
Iaşi. Croitor. Arestat şi condamnat la 3
ani închisoare. O parte din detenţie în
lagărul Peninsula (brigadier la una din
brigăzile de elevi).
ONOFREI, Nicolae N. Născut
la 13 august 1912, în satul Oprişeni - Suceava. Arestat de Securitatea
Sighişoara la 21 februarie 1949. Anchetat la Securitatea Sibiu şi la M.A.I.
Bucureşti. Condamnat la 3 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false alcătuit
de anchetatori. Detenţia la penitenciarul Jilava, lagărul
Peninsula (4 aprilie 1950 - 14 noiembrie
1952) şi Capu Midia. Eliberat la
19 martie 1953.
ONOFREI, Pompei. Din
oraşul Cluj. Parohul Catedralei greco-catolice şi secretar al episcopiei.
Foarte îndrăgit de enoriaşi. La 12 septembrie 1940, când maghiarii au
intrat în oraş, a fost arestat, bătut şi trimis o perioadă în lagărele din
Ungaria. Arestat în 1947 şi rearestat în 1948. Torturat în timpul anchetei de
Gheorghe Crăciun pentru că a avut "obrăznicia" să i se împotrivească:
"Credinţa n-o discut!". Condamnat la 4 ani închisoare în baza unui dosar cu
probe false întocmit de Securitate. O parte din detenţie în lagărele Poarta
Albă, Peninsula (brigada lui Zubinski, care îl ameninţa permanent că nu se
lasă până nu-l distruge) şi Coasta Galeş (făcea parte împreună
cu preotul Vostinaru din brigada lui Dorneanu,
era mereu pedepsit cu carcera şi
înjumătăţirea raţiei de alimente pentru că ţinea predica
şi cateheza cu grupuri restrânse de deţinuţi), penitenciarele Braşov,
Codlea, Jilava şi Gherla. După eliberare a fost mereu supravegheat
de Securitate. Nu a mai putut reveni
în biserică, dar a continuat să slujească sub
cerul liber.
ONOFREI, Raisa F. Născută în
1942. (vezi Onofrei Feodosie Gh.)
ONOFREI, Vasile Gh. Născut
în 1915. (vezi Onofrei Gheorghe N.)
ONOFRICIUC, Vasile. Din Bucovina. Arestat de
N.K.V.D. la 2 aprilie 1941, după masacrul de la Fântâna
Albă. Condamnat la 10 ani muncă
silnică. Detenţia într-un lagăr din Urali.
ONOI, Ala. Născută în 1910.
Din Basarabia. Învăţătoare. Arestată
de N.K.V.D. În 1941. Deportată în
lagărele din Siberia. Eliberată în 1958, a
murit acasă după câteva luni.
ONOI, Alexandru. Născut în
1905. Din Basarabia (sat Baccealia).
învăţător (sat Zaim, raion Tighina). Arestat
de N.K.V.D. la 18 aprilie 1941. Deportat în lagărele din Siberia. Eliberat în 1956.
ONOI, Alexei D. Născut în 1900.
Din Basarabia (comuna Grigorievca, raion Căuşeni). Deportat în lagărele din
Siberia (Kurgan), împreună cu
soţia (Parascovia) şi fiica (Iulia), în 1949.
ONOI, Iulia A. Născută în 1930.
(vezi Onoi Alexei D.)
ONOI, Parascovia. Născută în
1892. (vezi Onoi Alexei D.)
ONOICO, Ana. Născută în
1925. (vezi Onoico Iacob I.)
ONOICO, Gheorghi I. Născut
în 1933. (vezi Onoico Iacob I.)
ONOICO, Iacov I. Născut în
1912. Din Basarabia (oraş Bălţi). Arestat
sub acuzaţia că este agent al Poliţiei
române. Deportat în lagărele din regiunea
Irkutsk, împreună cu soţia (Ana) şi
copiii (Gheorghi, Valentin şi Lidia), în 1949.
ONOICO, Ivan N. Născut în 1898.
Din Basarabia (oraş Bălţi). Arestat ca
membru al unei organizaţii antisovietice. Condamnat la 25 de ani muncă
silnică, în 1947.
ONOICO, Lidia I. Născută în
1949. (vezi Onoico Iacob I.)
ONOICO, Valentin I. Născut în
1945. (vezi Onoico Iacob I.)
ONOREANU, Nicolae. Născut la 23 iunie 1943, la Mansburgh. Stabilit
în Banat. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan, de la 18 iunie 1951.
ONŢICĂ, Ion. Născut în
1922. Din satul Purani, comuna Siliştea - Teleorman. Ţăran. A participat la
revolta din comună, la 7 iulie 1950. După ce securistul Marin Stănescu a
împuşcat mortal trei dintre răsculaţi, a întrebat:
"Cine se mai opune
colectivizării?". Onţică a ieşit în faţa oamenilor: "Am
doi copii, trageţi în mine că şi aşa murim
de foame!". Şi Dumitrescu a tras... Rafala
a omorât două fetiţe din mulţime şi l-a
rănit grav pe Onţică Ion, la piept şi
picioare. Omorât cu patul armei în drum spre
spital, unde nu s-a putut face decât constatarea decesului.
ONU, Constantin. Perceptor. Arestat. Condamnat la 7 ani închisoare în
1958. În 1959 i-a fost semnalată prezenţa
la penitenciarul Aiud.
ONU, Coralia Eva. Născută la 12
iunie 1938, în oraşul Oraviţa - Caraş
Severin. Domiciliu obligatoriu în
Bărăgan, împreună cu părinţii, 4 ani, de la 18
iunie 1951.
ONU, Dumitru. Arestat în august 1950, ca membru al organizaţiei
"Vlad Ţepeş". Condamnat la închisoare
de Tribunalul Militar Galaţi.
ONU, Emil. Arestat şi condamnat la închisoare pentru tentativă de
trecere ilegală a frontierei.
ONU, Nicodim. Din Basarabia (comuna Satul Nou, raion
Cismilia). Arestat la 22 octombrie 1947 sub
acuzaţia de colaborare cu autorităţile române
şi agitaţie antisovietică. Detenţia în
lagărele din Siberia.
ONU, Sofia A. Născută în 1909.
Din Basarabia (comuna Satul Nou, raion Cismilia). Arestată de
N.K.V.D. Condamnată la 8 ani închisoare, în 1948.
ONU, Vasile. Din comuna Scorţeni - Bacău. Ţăran. Arestat şi condamnat
la 10 ani închisoare, pentru împotrivire
la colectivizare.
ONUFRIE, Adela. Născută în
1940. (vezi Onufrie Olga I.)
ONUFRIE, Ecaterina. Născută
în 1927. (vezi Onufrie Maria Gh.)
ONUFRIE, Elena. Născută în
1923. (vezi Onufrie Maria Gh.)
ONUFRIE, Grigore I. Născut în
1900. Din Basarabia (comuna Călineşti,
raion Făleşti). Deportat în 1944.
ONUFRIE, Maria Gh. Născută
în 1902. Din Basarabia (comuna Voinescu, raion Hânceşti). Deportată în lagărele
din Siberia (Tiumen), împreună cu
copiii (Pavel, Ecaterina şi Elena), la 6 iulie 1949.
ONUFRIE, Olga I. Născută în
1903. Din Basarabia (comuna Călineşti,
raion Făleşti). Deportată în lagărele din
Siberia (Tomsk), împreună cu fiicele
(Tamara şi Adela), în 1949, din motive politice.
ONUFRIE, Pavel. Născut în
1924. (vezi Onufrie Maria Gh.)
ONUFRIE, Tamara. Născută în
1933. (vezi Onufrie Olga I.)
ONUFRITOV, Fiodor S. Născut
în 1934. (vezi Onufritov Semion P.)
ONUFRITOV, Maria S. Născută
în 1923. (vezi Onufritov Semion P.)
ONUFRITOV, Semion P. Născut
în 1896. Din Basarabia (comuna
Corjeuţi, raion Briceni). Deportat în lagărele
din Siberia (Kurgan), împreună cu
copiii (Maria şi Fiodor), la 6 iulie 1949.
ONULESCU, Nicolae. Din oraşul Târgovişte - Dâmboviţa.
Avocat. Arestat şi condamnat la închisoare
în 1959. I-a fost semnalată prezenţa
la penitenciarele Jilava şi Botoşani.
ONULOV, Ilia. Din comuna Becicherecu Mic - Timiş.
ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul
Mnovila Gâldăului, comuna Borcea -
Călăraşi, împreună cu familia (Catinca, Jivco
şi Vasa), de la 18 iunie 1951.
ONULOV, Laza. Din comuna
Becicherecu Mic - Timiş. Ţăran. Domiciliu obligatoriu în satul Movila
Gâldăului, comuna Borcea - Călăraşi,
împreună cu familia (Olga şi Iulia), de
la 18 iunie 1951.
ONUŢ ( a Petrii Bocului).
ţăran. Arestat pentru sprijinirea partizanilor
din grupul Şuşman, în decembrie
1950. Torturat în timpul anchetei la
Securitatea Cluj.
ONUŢ, Dumitru. Născut la 22
iunie 1899, în comuna Scânteia - Iaşi.
Arestat în 1952. A murit în lagărul "5 Culme",
la 22 aprilie 1953.
ONUŢ, Ianc. Născut la
20 iunie 1926, în comuna Mărgău -
Cluj. Rudă cu fraţii Şuşman, i-a ascuns timp de
mai mulţi ani. Arestat.
ONUŢA, Rozalia. Născută la
15 octombrie 1925. Din Basarabia (sat Igeşti, raion Cahul). Refugiată în
comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin
- Constanţa, de la 18 iunie 1951.
ONUŢA, Valeriu. Din comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu
obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin
- Constanţa, de la 18 iunie 1951.
ONUŢA, Victor. Născut la 25 februarie 1928. Din Basarabia (sat
Igeşti, raion Cahul). Refugiat în
comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul Viişoara, comuna Cobadin
- Constanţa, de la 18 iunie 1951.
OPAIŢ, Aurel. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.
OPAIŢ, Cosma. Din Bucovina. Împuşcat de sovietici la Fântâna Albă,
la 1 aprilie 1941, în timp ce încerca să
treacă graniţa în România.
OPAIŢ, Domnica. Din Bucovina (comuna Cupca). Deportată în
lagărele
din Kazahstan, la 13 iunie 1941,
împreună cu cei trei copii (Maria, Ilie şi
Casandra). Una dintre fetiţe, Casandra, a murit
în timpul deportării.
OPAIŢ, Dragoş. Din Bucovina (Prisăcani). Deportat în lagărele
din Kazahstan, în 1941.
OPAIŢ, Dumitru M. Din Bucovina (comuna Iordăneşti). Împuşcat
în masacrul de la Fântâna Albă, la 1
aprilie 1941.
OPAIŢ, Florea C. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat în
Siberia, la 13 iunie 1941.
OPAIŢ, Gheorghe. Din Bucovina. Împuşcat de sovietici la Fântâna Albă,
la 1 aprilie 1941, în timp ce încerca să
treacă graniţa în România.
OPAIŢ, Ion P. Din Bucovina
(Pătrăuţii de Jos). Deportat în lagărele
din Kazahstan la 13 aprilie 1941. Mort în timpul detenţiei.
OPAIŢ, Mircea. Din oraşul
Botoşani. Arestat şi condamnat la închisoare.
OPAIŢ, Nica O. Din Bucovina (comuna Carapciu). Arestat la 12
aprilie 1941, împreună cu soţia şi
nepoţica (Vasâlca), pentru că fiica sa
(Domnica) se afla în România. Deportaţi în
lagărele din Kazahstan. Bătrânii au murit în
mai puţin de o
săptămână, iar fetiţa a
fost trimisă în orfelinatul Celkkar din
regiunea Aktiubinsk. Domnica Opaiţ a revenit
în Basarabia la o lună după
deportarea familiei, dar i-au trebuit mai mulţi
ani pentru a-şi putea aduce fetiţa acasă.
OPAIŢ, Nicolae. Poliţist. Arestat
la 27 iulie 1948. I-a fost semnalată
prezenţa la penitenciarele Jilava, Făgăraş,
lagărele de la Canal şi minele de plumb Baia Sprie.
OPAIŢ, Petru. Din Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.
OPAIŢ, Traian. Din
Bucovina (comuna Carapciu). Deportat.
OPAIŢ, Valerian. Din Bucovina. Preot. Ridicat de N.K.V.D. şi dus
în lagărele din Siberia. Omorât în 1940.
OPAIŢ, Vasile. Din Bucovina.
Rănit la 1 aprilie 1941 la Fântâna Albă.
OPATCHI, Lucia. Născută la
23 februarie 1937, în satul Ghilad, comuna Ciacova - Timiş. Domiciliu
obligatoriu în Bărăgan, de la 18 iunie 1951.
OPELZ, Nicolaus. Născut la 24 aprilie 1887, în judeţul Timiş.
împuşcat pe teritoriul Ungariei, după ce a reuşit
să treacă de grănicerii români, la 30
aprilie 1945.
OPHTERNY. Din localitatea Anina - Caraş Severin. Ridicat de N.K.V.D.
şi dus la muncă silnică în U.R.S.S.
(bazinul carbonifer Donbass), în 1945.
OPINCĂ, Dumitru. Născut în
1909. Învăţător. Arestat. Omorât în
timpul anchetei, în 1954.
OPPERMAN, Nicolaus. Născut la 2 ianuarie 1901, în satul Stamora
Germană, comuna Moraviţa - Timiş. Ridicat
de N.K.V.D. şi dus la muncă silnică
în U.R.S.S., în 1945.
OPPERMAN, Ştefan. Născut în
1864. Din comuna Moraviţa - Timiş. A
reuşit să treacă graniţa în Iugoslavia, dar a
fost omorât de comuniştii sârbi în
octombrie 1944.
OPRAN, Matei I. Din oraşul
Ploieşti - Prahova. Arestat. Eliberat după 3 ani
şi 4 luni de detenţie.
OPREA. Din Bucureşti.
Funcţionar la Banca Naţională. Arestat în
1949. Condamnat la 20 de ani închisoare. I-a fost semnalată prezenţa la
penitenciarele Jilava şi Aiud (1950).
OPREA, Alecu I. Din comuna Boldeşti Grădiştea - Prahova. Arestat
şi condamnat la 6 ani închisoare. O
parte din detenţie la penitenciarul Jilava
şi lagărul Periprava.
OPREA, Alexandra. Născută în
1905. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Alexandra I. Născută
în 1906. (vezi Oprea Alexei F.)
OPREA, Alexandru D. Născut
în 1889, în comuna Saraiu -
Constanţa. Arestat de Securitatea Constanţa la
9 octombrie 1949. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 2
ani închisoare (sentinţa 22/12 ianuarie
1950, preşedinte - maior Sandrea Gheorghe). O parte din detenţie în lagărele de la
Canal.
OPREA, Alexei F. Din Basarabia (raion Glodeni). Arestat sub
acuzaţia de colaborare cu autorităţile
române. Deportat în 1944. Soţia (Alexandra)
şi copiii (Petru, Tamara şi Eugen) au
fost deportaţi în lagărele din
Siberia (Kurgan), la 6 iulie 1949, ca rude de condamnat politic.
OPREA, Ana Gh. Născută în
1944. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Anastasia Gh. Născută
în 1940. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Andrei. Născut în
1941. (vezi Oprea Ecaterina Gh.)
OPREA, Augustin. Ofiţer. Arestat
şi condamnat la închisoare.
OPREA, Aurel Gh. Născut la 11 februarie 1900, în comuna Piscu de
Câmp - Dolj. Din Bucureşti. Mecanic.
Arestat la 18 iunie 1949. Torturat în timpul anchetei la Securitatea
Bucureşti. Condamnat la 10 ani muncă
silnică, pentru uneltire contra ordinii sociale.
O parte din detenţie la penitenciarele
Jilava şi Gherla, unde a murit la 30 martie 1953.
OPREA, Constantin. Din comuna Sârbeni - Teleorman. Arestat
împreună cu soţia, la 13 iulie 1950.
Domiciliu obligatoriu la Bicaz.
OPREA, Cornelia. Din satul
Sângeorge, comuna Gătaia - Timiş.
Domiciliu obligatoriu în satul
Viişoara, comuna Cobadin - Constanţa, de la
18 iunie 1951.
OPREA, Crăciun. Student la Academia Teologică din Arad.
Arestat în 1948. Condamnat la închisoare
de Tribunalul Militar Timişoara, pentru uneltire contra ordinii sociale. O
parte din detenţie la penitenciarele Arad, Oradea, Timişoara, Piteşti, (supus
acţiunii de "reeducare"), Gherla (camera 107)
şi lagărul Peninsula. După eliberare a
slujit în satul Hăsdău, comuna Topliţa şi
satul Cinciş, comuna Teliucu Inferior - Hunedoara.
OPREA, Daniel Gh. Născut în
1885. Din Basarabia (comuna Văsieni, raion Ialoveni). Arestat de N.K.V.D. În
1946, sub acuzaţia de colaborare cu
autorităţile române. Condamnat la 10 ani
muncă silnică. Soţia sa (Elena) a fost
deportată în lagărele din Siberia (Tiumen), în
1949, ca rudă de condamnat politic.
OPREA, Dincă. Prezenţa unui deţinut politic cu acest nume a
fost menţionată la penitenciarele Jilava
şi Aiud.
OPREA, Dragomir. Din oraşul
Galaţi. Arestat şi condamnat la închisoare.
OPREA, Dumitru. Arestat în 1949
şi condamnat la 6 ani închisoare.
Rearestat în 1956, după evenimentele din
Ungaria. Omorât în timpul anchetei la
Securitatea Oradea, în 1957.
OPREA, Dumitru. Din judeţul Teleorman. Împuşcat de soldaţii
sovietici în comuna Strâmbeni, la 11
septembrie 1944.
OPREA, Dumitru. Din judeţul Bihor. Notar. A pus bazele unei
organizaţii anticomuniste - "G. 4"- din care
făceau parte 17 persoane şi a scos un
manifest intitulat
Răsculaţi-vă. Arestaţi de Securitatea Oradea în
primele săptămâni
din 1949 (Oprea Dumitru a fost prins în comuna 10 Hotare). Condamnaţi
la închisoare de Tribunalul Militar Cluj.
OPREA, Dumitru I. Născut la 9
iunie 1909, în judeţul Olt. Din localitatea
Ovidiu - Constanţa. Domiciliu obligatoriu
în Bărăgan, 5 ani şi o lună, de la 18
iunie 1951.
OPREA, Ecaterina Gh. Născută
în 1903. Din Basarabia (comuna
Văsieni, raion Ialoveni). Deportată în lagărele
din Siberia (Tiumen), împreună cu
copiii (Vera şi Andrei), în 1949.
OPREA, Elena. Din oraşul
Constanţa. Domiciliu obligatoriu din 1951.
OPREA, Elena Gh. Născută în
1933. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Elena N. Născută în
1894. (vezi Oprea Daniel Gh.)
OPREA, Ene. Din comuna Siliştea - Teleorman. Participant la revolta de la
7 iulie 1950. Arestat. Anchetat la Securitatea Bucureşti (Rahova) şi un
timp la penitenciarul Jilava. Condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la un
an închisoare (20 februarie 1951).
OPREA, Eugen A. Născut în
1943. (vezi Oprea Alexei F.)
OPREA, Filip. Din judeţul Dâmboviţa. Tehnician. Refugiat
în Germania. Paraşutat pe teritoriul României. Prins la cabana de pe
Giumalău şi arestat, în 1948. Condamnat
la închisoare. Torturat la penitenciarul Gherla (camera 102) de
studenţii "reeducaţi" Popa Tanu, Cerbu Ion
şi Bărgăoan Gheorghe. A murit
la penitenciarul Aiud în 1963.
OPREA, Găvan. Din comuna Pantelimon -
Constanţa. Arestat şi condamnat la închisoare în 1950. O
parte din detenţie în lagărul Peninsula
şi penitenciarul Gherla.
OPREA, Gheorghe. Din Iaşi.
Student. Arestat în 1948. Condamnat la
închisoare. O parte din detenţie la penitenciarele Suceava, Jilava, Piteşti
şi lagărul Peninsula. La penitenciarul
Piteşti a făcut parte din grupul condus
de Ţurcanu şi, în perioada 6 decembrie
1949 - 1 martie 1950, bătea cu cruzime
deţinuţii în camera "4-spital" (în acea perioadă
au fost înregistraţi cei mai mulţi morţi în
urma torturilor). Şi-a continuat activitatea
şi în lagărul Peninsula, brigăzile 13 -
14. Eliberat la începutul anului 1951.
OPREA, Gheorghe. Din comuna Vlădila - Olt. Arestat în septembrie
1949. Torturat în timpul anchetei la
Securitatea Craiova de căpitanul Oancă. Judecat
cu lotul inginerului Nicola. Condamnat la închisoare.
OPREA, Gheorghe. Din comuna Băltăţeşti - Neamţ. Ţăran. Membru
P.N.L. A fost timp de 30 de ani primar al comunei. Arestat la 5 mai 1947. O parte din
detenţie la penitenciarele Iaşi, Bacău şi Gherla.
OPREA, Gheorghe C. Născut
în 1899. Din Basarabia (comuna
Şipoteni, raion Călăraşi). Deportat în lagărele
din Siberia (Kurgan), împreună cu
soţia (Alexandra) şi copiii (Elena,
Parascovia, Anastasia, Serafim şi Ana), în 1949.
OPREA, Gheorghe P. Născut la 16 septembrie 1929. Arestat şi
condamnat la 4 ani închisoare, pentru împotrivire
la colectivizare.
OPREA, Ieronim. Născut la 4 februarie 1921. Din satul Micoşlaca
- Alba. Ţăran. Arestat de Securitate la
19 iulie 1952. Detenţia în lagărele de la
Canal. Eliberat la 13 mai 1952.
OPREA, Ioan. Născut în 1912.
Din satul Văsoaia, comuna Chisindia - Arad. Arestat. Condamnat de
Tribunalul Militar Timişoara la 3 ani
închisoare. Detenţia în lagărele de la Canal.
OPREA, Ion. Un deţinut politic cu acest nume a
murit la penitenciarul Gherla în 1953.
OPREA, Ion. Născut la 9 mai 1921,
în comuna Livada - Arad. Arestat la 15 august 1952. Detenţia în lagărele
Coasta Galeş şi Peninsula. Eliberat în mai 1954.
OPREA, Ion. Din Bucureşti. Student. Arestat sub acuzaţia că întreţine
legături cu Ambasada SUA. Condamnat la închisoare în 1955. Detenţia
la penitenciarul Văcăreşti şi lagărele
din bălţile Dunării (grav bolnav). A
murit imediat după eliberare.
OPREA, Ion. Născut la 17 ianuarie 1906, în comuna Pietroşiţa -
Dâmboviţa. Preot ortodox în comuna Măgureni
- Prahova. Arestat la 17 septembrie 1952. Eliberat la 17 iulie 1954. Rearestat la
13 februarie 1958, în urma unei înscenări
a Securităţii Bucureşti. Condamnat la
12 ani muncă silnică (sentinţa 189/20
aprilie 1960), pentru uneltire contra ordinii sociale. Eliberat la 30 iulie 1964
cu Decretul de Graţiere 411. După
eliberare a slujit în comuna Nucşoara de Jos
- Prahova şi în comuna natală.
OPREA, Ion. La revenirea din prizonieratul sovietic, în 1951, a fost
dus direct la penitenciarul Gherla.
OPREA, Ion. Un deţinut politic cu acest nume (condamnat de
Tribunalul Baia Mare) a fost adus în lagărul
Ostrov la 19 mai 1962.
OPREA, Ion C. Născut la 20
aprilie 1905, în comuna Valea Nucarilor - Tulcea. Arestat pentru
sprijinirea partizanilor din zona Babadag. Condamnat de Tribunalul
Militar Constanţa la 15 ani muncă
silnică (sentinţa 186/2 iunie 1950).
OPREA, Ion I. Născut la 18
ianuarie 1944, în oraşul Arad. Arestat. Eliberat după 2 luni de detenţie. S-a
stabilit în oraşul Constanţa.
OPREA, Ion S. Din satul
Războieni, comuna Casimcea - Tulcea. Arestat la 2 iunie 1950, ca participant
la mişcarea de rezistenţă din Dobrogea. Judecat în lot cu Fudulea Nicolae.
Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 20 de ani muncă silnică (sentinţa
2 186/8 iunie 1950). O parte din detenţie la penitenciarele Jilava, Gherla şi
minele de plumb.
OPREA, Ion V. Născut la 29
septembrie 1928, în satul Maltezi, comuna Stelnicu - Ialomiţa. Căpitan de
marină de rang II. Arestat în 1960 pentru că a dezavuat tehnica
militară sovietică şi a combătut modul în care s-a
făcut colectivizarea în Dobrogea. Condamnat
de Tribunalul Militar Constanţa la 8 ani închisoare. O
parte din detenţie la penitenciarele Văcăreşti, Jilava şi Gherla. Eliberat în 1964 cu
Decretul de graţiere 411. După eliberare a fost permanent supravegheat şi hărţuit
de Securitate.
OPREA, Ioniţă. Din comuna
Dor Mărunt - Călăraşi. Funcţionar.
Arestat. A murit la penitenciarul Aiud în
1947, prin inaniţie.
OPREA, Ioniţă M. Născut la 25
iunie 1919, în comuna Gârbovi - Ialomiţa.
Din Bucureşti. Arestat la 1 mai 1951 ca fost comisar al mişcării legionare ce a
executat un comunist în 1941. Condamnat la moarte (sentinţa 2 408/1954). Executat
la 15 iulie 1955.
OPREA, Liviu. Născut la 7 martie 1922. Din Banat. Arestat şi
condamnat la închisoare.
OPREA, Marin. Din oraşul Constanţa. Funcţionar. Arestat
şi condamnat la închisoare. A murit de
tifos exantematic la penitenciarul Aiud, la 2 ianuarie 1953.
OPREA, Marius. Student la Facultatea de Istorie. Arestat în
august 1988, împreună cu alţi 8 colegi, pentru
că au difuzat manifeste împotriva lui Ceauşescu, în februarie 1987. Tatăl său
a murit subit la aflarea veştii arestării
fiului. După 1989 a publicat cartea document
- Banalitatea răului.
OPREA, Mitică Ghe. Din comuna
Cordun - Neamţ. Muncitor. Arestat pentru răspândire de manifeste
P.N.Ţ. Judecat cu lotul Gheorghe Miron. Condamnat la închisoare în 1950. O
parte din detenţie la penitenciarele Iaşi
şi Gherla.
OPREA, Nadejda. Născută la
4 noiembrie 1928, în Basarabia (Necureni). Refugiată în comuna Sânnicolau Mare
- Timiş. Domiciliu obligatoriu în satul
Valea Viilor - Ialomiţa, de la 18 iunie 1951.
OPREA, Neagoe. Din oraşul Timişoara. Arestat şi condamnat
la închisoare de Tribunalul Militar Timişoara.
OPREA, Nicolae. Născut la 20
iulie 1909, în comuna Chirnogeni -
Constanţa. Ţăran. Arestat la 30 noiembrie 1949,
ca membru al organizaţiei Regionala Mare condusă de Ioan Negulescu.
Condamnat la 3 ani închisoare (sentinţa 97/10
martie 1950).
OPREA, Nicolae. Prezenţa
unui deţinut politic cu acest nume a fost semnalată la penitenciarul Gherla în
iunie 1951.
OPREA, Nicolae. Arestat de
Securitatea Ploieşti la 23 decembrie 1956, pentru legături cu partizanul
Petrescu Dumitru Marinaru. Condamnat la închisoare pentru agitaţie publică.
OPREA, Nicolae. Un deţinut politic cu acest nume se afla în 1950 în
lagărul Peninsula.
OPREA, Niţă. Născut la 30 iulie
1924, în satul Dulgheru, comuna Saraiu - Constanţa. Ţăran. Arestat la 7 martie
1950. Torturat în timpul anchetei la
Securitatea Constanţa de Nicolae Doicaru
şi căpitanul Sepi Năstase. Condamnat
de Tribunalul Militar Constanţa la 14 ani închisoare (sentinţa 311/28 august
1950, preşedinte - maior Sandrea Gheorghe).
OPREA, Ovidiu Liviu. Din oraşul Cluj. Stareţ greco-catolic, secretarul
personal al episcopului Iuliu Hossu. Profesor şi compozitor. Arestat la 29
octombrie 1948. Detenţia la penitenciarul Gherla
şi lagărele de la Canal. După
eliberare, împreună cu alţi înalţi prelaţi, a
fost reţinut la mânăstirile Neamţ
şi Căldăruşani.
OPREA, Parascovia Gh. Născută
în 1937. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Petru. Din satul Joia Mare, comuna Almaş - Arad. Învăţător. Dat
în urmărire de Securitate. A stat ascuns
prin pădurile din zonă până în toamna
lui 1948. Arestat şi condamnat la închisoare.
OPREA, Petru A. Născut în
1933. (vezi Oprea Alexei F.)
OPREA, Serafim Gh. Născut în
1942. (vezi Oprea Gheorghe C.)
OPREA, Stelică. Din comuna Sârbeni - Teleorman. Arestat
împreună cu soţia şi copilul, la 13 iulie
1950. Domiciliu obligatoriu la Bicaz.
OPREA, Ştefan. Născut la
23 aprilie 1909, în satul Vitoaga, comuna Cherchezu - Constanţa. Din comuna
Scărişoreanu - Constanţa. Arestat la 1 octombrie 1948. Judecat cu lotul
Gheorghiu Ion. Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa
la un an închisoare (sentinţa 814/20 decembrie 1948,
preşedinte - colonel Pavelescu Constantin).
OPREA, Tamara A. Născută în
1941. (vezi Oprea Alexei F.)
OPREA, Teodor. Născut la
10 mai 1929. Din comuna Diecu - Arad. Elev. Arestat în 1948 ca membru al unei
organizaţii anticomuniste (condusă de Gheorghiţă Viorel). Condamnat la 7 ani
închisoare în 1949. Detenţia la penitenciarele Sibiu, Arad, Târgşor şi lagărul
Peninsula. Rearestat în 1958. Condamnat la 25 de ani muncă silnică. Detenţia
la penitenciarele Timişoara, Gherla şi Aiud. Eliberat în 1964
cu Decretul de graţiere 411.
OPREA, Teodor G. Născut în
1906. Din Basarabia (oraş Chişinău).
Deportat în 1944.
OPREA, Teodor Gh. Născut
la 20 august 1902, în satul Avrămeşti, comuna
Voineşti - Vaslui. Ţăran. Arestat. A
murit în lagărul Poarta Albă, la 4 martie
1953.
OPREA, Tinca. Din oraşul
Galaţi. Arestată şi condamnată la închisoare.
OPREA, Vasile. Născut la 6 septembrie 1918, în comuna
Sânnicolau Mare - Timiş. Domiciliu obligatoriu
în satul Valea Viilor - Ialomiţa, de la 18
iunie 1951.
OPREA, Vasile. Născut la 27 iunie 1951, în satul Petroiu, comuna Buda
- Buzău, în timpul domiciliului
obligatoriu al părinţilor. Născut în plin câmp,
unde fuseseră aduşi şi lăsaţi părinţii în urmă
cu o săptămână.
OPREA, Vasile. Născut la
13 ianuarie 1922, în comuna Saraiu - Constanţa. Arestat la 26 aprilie 1949.
Condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 4 ani închisoare (sentinţa 557/21
octombrie 1949, preşedinte - colonel Pavelescu Constantin).
OPREA, Vasile I. Născut la 24 decembrie 1902, în satul Muşca,
comuna Lupşa - Alba. Din Baia de Arieş.
Ţăran. Arestat şi condamnat la închisoare
în 1950. A murit în lagărul Peninsula, la
10 august 1953.
OPREA, Vera. Născută în 1936.
(vezi Oprea Ecaterina Gh.)
OPREA, Viorel. Născut la 9
martie 1923. Din satul Uioara - Mureş. Arestat de Securitate la 15 februarie
1952. Detenţia într-un lagăr de muncă silnică. Eliberat la 2 iulie 1955.