Ţăran din comuna Dragomireşti, judeţul Maramureş. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Cluj-Napoca şi închis la Peninsula.
Funcţionar, născut în 1917 la Sântandrei, Bihor. A fost chinuit de Securitatea din Oradea şi condamnat la 5 ani de închisoare.
A murit în 1958 la Gherla.
ăscut pe 22 aprilie 1929 la Fâneţe, în Ţara Moţilor. A fost arestat în 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de temniţă grea (sentinţa nr. 1/3.01.1953), fiind trimis în continuare, în 1964, cu domiciliu obligatoriu la Fundata, comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa.
S-a născut la 22 martie 1903 în comuna Supuru de Jos. A fost condamnată de Judecătoria din Satu Mare la 4 ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în închisorile din Mislea şi Târgşor.
Din Reşiţa (Str. Eftimie Murgu nr. 18). A fost arestat pe 15 august 1954 şi trimis în colonia de muncă forţată de la Peninsula, unde a stat 2 ani.
Din Piatra-Neamţ. A fost condamnat şi a stat închis la Aiud.
Cioban, unul dintre membrii mişcării de rezistenţă din munţi. A murit la Gherla în perioada 1953-1954.
Student din judeţul Sălaj. A fost arestat şi condamnat în 1949.
Născută pe 15 mai 1914 la Poiana Sărată. A fost condamnată.
Din Arad. A fost condamnat.
Student din Cluj-Napoca. A fost arestat în 1948, chinuit în anchetele Securităţii şi închis în penitenciarele din Piteşti şi Târgu Ocna (unde a ajuns în 1950, bolnav de T.B.C.).
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Arad. A fost condamnată.
Funcţionară în comuna Mişca, judeţul Arad. A fost arestată în decembrie 1956 ca implicată în mişcarea de rezistenţă a lui Adrian Mihuţ. A fost condamnată în 1957, de Tribunalul Militar Timişoara, la 10 ani de muncă silnică (cu lotul Adrian Mihuţ).
A fost condamnat în 1948 şi închis în penitenciarul din Gherla, după 1949.
Ţăran, născut în 10 iulie 1896 la Pecica, judeţul Arad. A fost arestat pe 16 august 1952 şi închis la Galeş, unde a murit pe 21 august 1953.
A murit în 1952 la Gherla.
Preot greco-catolic în Iapa şi apoi în Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, născut pe 8 septembrie 1888 la Băbăşeşti, vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a P.N.Ţ. A fost arestat pe 13 februarie 1952 şi a murit la Peninsula pe 2 martie 1953.
Locotenent. A fost împuşcat, pentru răzvrătire împotriva guvernului, la Gherla, în 1960.
Din Bucureşti. A fost arestat.
Din Cluj-Napoca. A fost internată într-un lagăr de muncă forţată, pentru 24 de luni, prin Decizia M.A.I. nr. 377/30.08.1951, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950.
Din Arad. A fost condamnat.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Preot din judeţul Bihor. A fost arestat în aprilie 1945 la Caracal.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Şef de cuib legionar, născut în 25 martie 1895 la Perieţi, Ialomiţa. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi internat pentru 2 ani în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a stat de fapt 4 ani şi a murit pe 27 aprilie 1952.
Din Arad. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla. Fiind considerat reeducat a fost folosit de oamenii lui Eugen Ţurcanu pentru a aduna informaţii despre deţinuţii din atelierele închisorii (el lucrând la magazia de alimente).
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 27 iulie 1913. A fost deportat în Bărăgan în 1951.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Preot ortodox din satul Pricaz, judeţul Hunedoara. A stat închis în 1958 la Securitatea din Deva.
Călugăr la Mănăstirea Căldăruşani. A fost arestat şi închis pentru atitudinea sa de împotrivire la ateism.
A fost arestată în 1947 şi a trecut, pe la Ministerul de Interne, Văcăreşti şi Mislea.
Scriitor. A fost arestat şi condamnat.
Născut în 1871 la Craiova, doctor în fizică, licenţiat în drept la Paris, secretar şi consilier de legaţie la Viena, senator, ministru de Justiţie (1918), de Finanţe (1920), de Interne (1920-1921), al Agriculturii (1927), de Industrie şi Comerţ (1938), Consilier regal şi prim-ministru (1939). A fost arestat pe 5/6 mai 1950 şi închis la Sighet, unde a murit pe 6 februarie 1952 în (în celula nr. 12).
Născut pe 3 iunie 1954 în domiciliu obligatoriu, în care a stat 2 ani şi 2 luni, după care a venit, împreună cu părinţii, în comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa.
Din judeţul Constanţa, născut pe 3 septembrie 1921 în localitatea Vasile Alecsandri, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Moşier, născut în 23 iulie 1893 la Bârlad. A murit în închisoare în 1958.
Născută pe 3 martie 1893 în localitatea Vasile Alecsandri, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Elev din Piatra-Neamţ. A fost arestat când avea 16 ani, iar în 1952, la Cernavodă, a rămas fără trei degete în urma unui accident. Deoarece a adus ziare din exterior pentru deţinuţi, a fost chinuit de ofiţerul politic Zamfirache, care l-a bătut peste degetele nevindecate pentru a afla de la cine primea ziarele, nereuşind însă să-l determine să trădeze.
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Învăţător din Oltina, judeţul Constanţa. A stat închis la Gherla şi Minele de plumb.
Inginer. A fost arestat pe 29 iulie 1952 şi condamnat în septembrie, acelaşi an, de Tribunalul Militar Constanţa, în urma unui proces înscenat.
Preot ortodox la biserica din Drumul Sării. A fost condamnat.
Preot ortodox la Biserica Văcăreşti din Bucureşti, născut pe 16 iunie 1907 în comuna Ţişcani, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1948 pentru multiplicarea de publicaţii interzise şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 303/8.03.1949) la 4 ani şi 6 luni de închisoare, pedeapsă suplimentată apoi cu încă 5 ani, dar a fost eliberat în 1954.
Preot ortodox din parohia Cloşani, judeţul Gorj. A fost închis în perioada iulie 1959 - aprilie 1960.
Originar din Negru Vodă, judeţul Constanţa. Fiind pus sub urmărire de Securitate, în 1948, a fugit la Bucureşti unde a lucrat ca fierar betonist. A fost arestat în 1951 şi închis la Poarta Albă.
Născut în 1900. A murit pe 24 iunie 1958 la Gherla.
Student la Academia Comercială din Braşov. A fost arestat în 1948 şi supus operaţiunii de reeducare în penitenciarul din Piteşti, în 1950.
Din Godineşti. A fost internat pentru o perioadă de 24 de luni într-un lagăr de muncă forţată (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950), începând cu 20 septembrie 1951.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a fost bătut de studenţii reeducaţi în 1950.
Născut pe 11 iunie 1918. A stat închis 1 an şi 2 luni.
Student la Electromecanică în Iaşi. A fost condamnat în 1949 şi se afla în 1952 la Poarta Albă.
A fost arestată în februarie 1951 şi a fost judecată, împreună cu alte persoane arestate, în urma înscenării realizate în jurul Legaţiei Marii Britanii din Bucureşti.
Ţăran din Băişoara, judeţul Cluj. A fost condamnat, în 1950, la 2 ani de închisoare (împreună cu grupul partizanilor condus de căpitanul Ionescu-Diamandi) şi închis la Gherla.
Moşier. A murit în penitenciarul din Jilava.
Moşier, născut pe 21 iunie 1893 la Ploieşti. A fost torturat în timpul anchetei la Securitate şi a murit la Jilava.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Din Tecuci. A fost condamnat.
A fost condamnat la 6 ani de temniţă grea, împreună cu lotul de partizani din Băişoara.
Din Dobrogea, născută pe 5 iunie 1906 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
Avocat din Fălticeni. A fost arestat în mai 1948, condamnat în octombrie 1948 de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava şi Aiud, după care i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în Bărăgan. Pe 16 iunie 1959 i s-a înscenat un nou proces.
Fost membru al P.N.Ţ., născut pe 9 martie 1909, la Frumuşiţa, judeţul Galaţi. A fost arestat pe 19 august 1958, pentru că a încercat să-şi ascundă atelajele şi a manifestat adversitate faţă de colectivizare. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 506/10.10.1958) la 8 ani de închisoare şi confiscarea averii pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Cernavodă, născut pe 19 ianuarie 1916 la Chindăreşti. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Erou din primul război mondial, colonel în armată, născut pe 21 aprilie 1895. A fost arestat pe 11 ianuarie 1951 şi apoi pe 3 aprilie 1956 pentru activitate îndreptată împotriva regimului comunist. A murit pe 3 mai 1960 în temniţa din Gherla.
Din Târgu Jiu (văduva avocatului Arjoceanu, căsătorită cu generalul Alexandru Tătărăscu). A stat în stare de arest de la 11 aprilie 1952 până la 14 aprilie 1954 (în 1954 generalul a murit la Sighet).
Avocat din Târgu Jiu, deputat şi fruntaş al P.N.Ţ. din judeţul Gorj. A fost arestat pe 15 august 1949, chinuit de Securitatea din Craiova şi, condamnat, a trecut pe la Jilava şi Peninsula.
Din Craiova. A fost condamnat.
Ţăran din Cornereva, judeţul Caraş-Severin, partizan în grupul colonelului Ion Uţă. A participat la luptele contra Securităţii de la Valea Roşului şi a fost rănit de soldaţii din Batalionul 9, condus de ofiţerii Dicescu şi Giughici Ristea (în timp ce ţăranul Horia Izbaşa a fost împuşcat mortal), reuşind să scape. Ulterior a fost arestat, condamnat şi închis în lagăre de muncă forţată, fiind semnalat la Peninsula.
Profesor cu studii superioare în Franţa. A trecut, condamnat, prin Gherla.
Ţăran din Plugova, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în Banat pentru sprijinul acordat partizanilor din Semenic şi a ajuns, condamnat în 1949, la închisoarea din Timişoara şi, în 1951, la Peninsula.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Ţăran, născut pe 4 noiembrie 1907 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnat la 5 ani de lagăr, deoarece a acţionat în ianuarie 1961 pentru retragerea ţăranilor din colectivă.
Ţărancă, născută pe 5 decembrie 1910 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnată la 4 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, s-a alăturat celor care cereau ieşirea din colectivă şi restituirea bunurilor care le aparţineau.
Ţăran din Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman, născut pe 7 octombrie 1904. A fost condamnat la 4 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, s-a alăturat celor care cereau restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
Ţăran din Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman, născut pe 20 mai 1935. A fost condamnat la 5 ani de lagăr, deoarece, în ianuarie 1961, a pătruns cu forţa în primărie, cerând restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
Din Dobrogea, născut pe 13 februarie 1922 în Grecia. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din Techirghiol, născut pe 28 iulie 1933 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani.
Din Techirghiol, născut pe 13 august 1930 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
Elev. În 1948 a fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis în penitenciarul din Piteşti, unde a acceptat să facă parte din grupul deţinuţilor reeducaţi.
Din Ocniţa, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost condamnat la 6 luni de închisoare (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950).
Din Techirghiol, născut pe 18 mai 1930 în Grecia. A stat, cu domiciliu obligatoriu, 1 an şi 9 luni.
Din Dobrogea, născută pe 1 iulie 1931 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 9 luni.
Din Dobrogea, născut pe 15 august 1928 în Grecia. A stat 1 an şi 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Bârlad. A fost internat în lagăr pentru o perioadă de 1 an, prin Decizia nr. 377/30.08.1951 a M.A.I.
Elev la Liceul „Roşca Codreanu“din Bârlad. A fost condamnat prin sentinţa nr. 81/30.01.1958, la 3 ani de închisoare, fiind denunţat de colegul său, Gh. Stoian.
Profesor. A fost arestat şi condamnat în 1949.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1876. A fost deportată în 1941 de N.K.V.D. în Siberia, unde a şi murit.
Preot ortodox, născut în 1905 la Doanca, judeţul Olt, unde a devenit ulterior paroh. A fost arestat în 1959, condamnat la 3 ani de închisoare şi trimis la Poarta Albă.
S-a născut în 4 noiembrie 1910 la Piscu Vechi, judeţul Dolj. A fost arestat pe 6 august 1952 şi pe 5 februarie 1959.
Sublocotenent, născut pe 20 septembrie 1923 în satul Ungureni, comuna Mândreşti, judeţul Botoşani, membru al mişcării de rezistenţă din munţii Bucovinei, conduse de Grigore Sandu şi Dumitru Crăciun, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 16 decembrie 1949, după o rezistenţă armată soldată cu împuşcarea a trei membri ai grupului, şi torturat în timpul anchetei. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa nr. 781/19.09.1950, procuror fiind cpt. Ion Puişor), a trecut prin închisorile din Suceava, Iaşi, Jilava, Aiud, Gherla şi Râmnicu Sărat. Protestând împotriva condiţiilor inumane din închisorile cu deţinuţi politici, a fost torturat şi a murit pe 2 noiembrie 1959, la Râmnicu Sărat, fiind apoi aruncat în groapa comună.
Ţărancă, născută în 1876 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportată de sovietici în 1941 în Siberia, unde a şi murit.
Preot ortodox. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova în 1958 şi închis până în 1964. A murit după eliberare.
Ofiţer în rezervă, născut la Codlea pe 23 iulie 1923, angajat ca mecanic de locomotivă. A fost arestat în 1958 şi torturat cumplit în timpul anchetelor la care a fost supus de Securitate. După 14 luni de tortură a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în urma unui proces înscenat, în care a fost acuzat că ar fi membru al organizaţiei „Vulturul negru“. A trecut prin închisorile din Codlea, Jilava, Mărgineni şi Aiud, fiind graţiat pe 19 aprilie 1964.
Din Dobrogea, născut pe 25 decembrie 1918 în Bulgaria. A fost arestat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea, şi condamnat la 7 ani de închisoare.
Născut în 1925. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică.
Fost ofiţer, fratele eroilor din mişcarea de rezistenţă din judeţul Argeş, bolnav de T.B.C. A fost arestat de mai multe ori. Pe 25 ianuarie 1950, pe un ger de -27 de grade, a fost ridicat din spitalul de la Trei Scaune şi torturat de căpitanul Cârnu la Bucureşti (până a început să verse sânge). A stat apoi, grav bolnav, la sanatoriul din Dobriţa.
Învăţător şi revizor şcolar, născut pe 11 octombrie 1887 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş, locotenent în rezervă în primul război mondial (cu multe decoraţii), membru marcant al P.N.Ţ. S-a implicat în mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“condusă de doi dintre fiii săi: Toma şi Petre. A fost arestat în 1949 şi condamnat până în 1956. Pe 22 iunie 1958 a fost arestat din nou, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (compus din: lt. col. Ioan Brancovici, lt. col. Gh. Dihocescu, col. Horaţiu Bob, maior Fănică Munteanu şi col. Iancu Chimirel) la 18 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 119/4.06.1959) şi a murit pe 4 august 1962 în penitenciarul din Focşani.
Mama conducătorilor mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului“(Petre şi Toma), născută Diaconescu, pe 18 septembrie 1894 în comuna Berevoieşti, judeţul Argeş. A fost arestată în iunie 1949, condamnată şi închisă până în 1955 la Piteşti, Jilava şi Mislea. Arestată din nou, în 1958, a fost condamnată la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 18/13.02.1960) de Tribunalul Militar Bucureşti. A fost chinuită de Securitatea din Piteşti şi a trecut prin închisorile din Miercurea-Ciuc şi Gherla, unde a murit în 1962.
Născută Plop, în Basarabia. A participat la lupte cu grupul „Haiducii Muscelului“(condus de soţul ei, Toma Arnăuţoiu) timp de 10 ani. Trădată în 1958, a fost arestată şi condamnată în 1959 la muncă silnică pe viaţă. A fost anchetată şi torturată de Securitatea din Piteşti (de echipa condusă de căpitanul Cârnu) şi a murit în închisoarea din Miercurea-Ciuc, în 1962, fără să-şi mai vadă fiica (pe Oana).
Fiica lui Toma Arnăuţoiu şi a Mariei Plop-Arnăuţoiu (alintată de tatăl ei „Floarea de colţ“). S-a născut în 1956 în Grota de la Poienărei, comuna Nucşoara, judeţul Argeş. La vârsta de 2 ani a fost dusă la orfelinatul din Câmpulung, mama ei fiind arestată. A fost înfiată, purtând apoi numele de Ioana Voicu.
Născut pe 16 ianuarie 1926 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş. A condus mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“din sudul Munţilor Făgăraş, cu fratele său, Toma, după retragerea lui Gh. Arsenescu. A fost arestat (prin trădare) în 1958, condamnat la moarte (sentinţa nr. 107/19.05.1959) şi executat pe 18 iulie 1959 la Jilava, de faţă fiind: judecătorul Constantin Cincă, procurorii Ştefan Fulger şi Gheorghe Niculescu şi comandantul închisorii, lt. col. Mihai Gheorghiu. Soţia sa, Victoria Arnăuţoiu, a fost de asemenea condamnată.
Ofiţer de cavalerie, născut pe 14 februarie 1921 la Nucşoara, judeţul Argeş, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Vasile Lascăr nr. 18), conducător al mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului“(după retragerea lui Gh. Arsenescu), din partea de sud a Munţilor Făgăraş. A fost arestat (prin trădare) în 20 mai 1958, condamnat la moarte de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 107/19.05.1959) şi executat pe 18 iulie 1959 la Jilava.
Soţia lui Petre Arnăuţoiu (unul din conducătorii mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului“). A fost chinuită prin închisori.
Casnică, născută pe 23 aprilie 1928 în comuna Corbi, judeţul Argeş. A fost arestată.
Arhitect. A fost arestat în 1951 şi a trecut în 1952 pe la Colonia km. 4.
Din Dobrogea, născută pe 5 iunie 1906 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 5 ani.
Din localitatea Mihail Kogălniceanu, născut pe 19 ianuarie 1927. A stat 5 ani cu domiciliu obligatoriu.
Protopop din Sibiu. A fost închis.
Preot romano-catolic. A fost condamnat în 1950.
Născut pe 15 august 1913 în judeţul Călăraşi. A fost condamnat în 1952 la 2 ani de închisoare şi a murit în noaptea de 21/22 ianuarie 1953 la Salcia, în urma torturii la care a fost supus de brigadierul Scripcaru şi miliţianul Covrig, care l-au bătut şi l-au scufundat în apa îngheţată.
Din judeţul Constanţa, născut pe 10 februarie 1910. A stat 1 an cu domiciliu obligatoriu.
Din comuna Nou Român, judeţul Sibiu. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgaraş.
Funcţionar în Reghin. A fost condamnat în 1952, cu lotul preotului Eusebiu Cutcan, la 25 de ani de muncă silnică în procesul intentat reprezentanţilor Bisericii Greco-Catolice.
Protopop ortodox din Arad. A fost închis.
Născut pe 18 mai 1896 la Retiş, judeţul Sibiu. A fost arestat pe 1 august 1958 pentru propagandă făcută împotriva regimului comunist şi a murit pe 30 octombrie 1959 la Gherla.
Ţăran din Cincu, judeţul Braşov. A fost arestat pentru găzduirea unor partizani în iarna anilor 1950/1951.
Studentă. A fost arestată şi anchetată de Securitatea din Braşov, fiind condamnată în 1949.
A fost arestat de Securitatea din Braşov în iunie 1948, în legătură cu organizaţia condusă de Radu Ţuţu.
Muncitor din Transilvania. A trecut, condamnat, pe la lagărul din Peninsula, lucrând ca zidar în perioada 1950-1953.
A murit la Gherla în 1958.
De origine rusă. A fost arestată şi condamnată în 1957 pentru că participase la cercul cultural creat în jurul lui Nicolae Porsena.
S-a aflat, arestat, în 1949, la închisoarea din Jilava.
Născut pe 2 octombrie 1908 la Ştefăneşti, judeţul Argeş. A fost condamnat la 7 ani de închisoare.
Din judeţul Constanţa. A stat timp de 1 an cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran, născut în 24 decembrie 1897 la Borduşani, judeţul Ialomiţa, membru al P.N.L. A fost arestat pe 10 iulie 1950, condamnat la 2 ani de închisoare şi a murit pe 7 decembrie 1951 la Văcăreşti.
Din judeţul Constanţa, născut pe 3 noiembrie 1925. A stat 1 an şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Ţărancă din comuna Gura Râului, judeţul Sibiu. A fost arestată în timpul răzmeriţei împotriva colectivizării (din iulie 1949). A fost anchetată şi chinuită de Securitatea din Sibiu (de Crăciun şi oamenii lui).
S-a aflat, condamnat, în 1950, la închisoarea din Jilava.
Colonel, născut în 30 mai 1907 la Câmpulung, judeţul Argeş, fost comandant al Regimentului 30 Infanterie Muscel şi şef al Statului Major al Diviziei a 3-a în timpul războiului. În 1948 pune bazele mişcării de rezistenţă „Haiducii Muscelului“împotriva comunismului. După arestarea soţiei sale, în 1949, urmărit de Securitate, se ascunde în Bucureşti şi Nucşoara. Vândut de un achizitor de fructe (Croitoru), este arestat pe 1 februarie 1960. În urma procesului, din februarie 1962, este condamnat la moarte şi executat pe 29 mai 1962 la Jilava.
Născută Buduluca, pe 15 noiembrie 1914 la Câmpulung, judeţul Argeş (soţia colonelului Gheorghe Arsenescu). A stat închisă la Canal, în perioada 1951-1954, pentru sprijinul pe care l-a acordat partizanilor. După arestarea soţului a fost şi ea arestată, pe 1 februarie 1960 şi, după 2 ani de anchetă, a fost adusă în faţa Tribunalului Militar, care a condamnat-o la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 11/12.02.1962). A trecut prin închisorile din Jilava, Târgşor, Piteşti şi Miercurea-Ciuc, fiind eliberată prin graţiere în 1964.
Fost poliţist, născut în 1916 în comuna Grumăzeşti, judeţul Neamţ. Arestat în 1949, a avut o comportare demnă, a refuzat munca forţată şi a fost trimis (în lanţuri) pe 1 noiembrie 1951, cu un grup de grevişti, de la Peninsula la Poarta Albă.
Jurist. A fost arestat în august 1952 şi închis la Galeş.
Născut în 25 februarie 1905. A fost arestat la Bucureşti pe 5 noiembrie 1958, anchetat de Securitate, condamnat pe 10 ianuarie 1959 de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de închisoare pentru omisiune de denunţ şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 11 mai 1962.
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Fundata, comuna Perieţi, împreună cu membrii familiei: Velinca, Duşan, Ivanca şi Miliţa (Ştefănuţ).
Ţăran din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Viişoara, împreună cu membrii familiei: Miliţa, Miroslav şi Olga.
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Fundata, comuna Perieţi, împreună cu membrii familiei: Maria, Liubiţa, Boşiţa şi Covinca.
Student în Iaşi, originar din Piatra-Neamţ, născut în 1927. A fost arestat pe 2 mai 1949 la cămin şi torturat, timp de o lună, de locotenentul de securitate Blehan şi anchetatorii Lică Kaufman şi Hascal. Tortura a continuat la Securitatea din Roman (unde a fost chinuit de căpitanul Davidovici şi de Lazarovici). A fost apoi transferat la Galata, iar pe 30 decembrie 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi (împreună cu circa 30 de persoane, pe care de fapt nu le cunoştea, ca membru într-o organizaţie considerată subversivă). După eliberare a absolvit o facultate în Braşov (în 1955). În 1961 a fost din nou arestat, de Securitatea din Focşani, şi condamnat.
Ţăran din comuna Râuşor, judeţul Braşov, născut în 1923, participant la mişcarea de rezistenţă condusă de Ion Gavrilă, rănit pe 15 august 1950 în timpul unei lupte cu Securitatea. A fost arestat în noaptea de 14/15 noiembrie 1950, împreună cu alţi partizani (Silviu Socol, Ion Duminică, Nicolae Stanciu şi familia Pică), în casa lui Valer Pică, trădaţi de pădurarul Lepşa (în ambuscadă a fost împuşcat Marcel Cornea). A fost judecat pe 1 noiembrie 1951 şi executat pe 7 noiembrie 1951 la Braşov.
Călugăriţă de la Mănăstirea Văratec, izgonită din mănăstire (împreună cu alte maici). A fost arestată în 1958 şi a trecut prin închisoarea de la Miercurea-Ciuc.
A fost arestată în 1952, împreună cu membrii organizaţiei legionare de la Facultatea de Litere, condamnată şi închisă la Mislea.
Ţăran din comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în noaptea de 7/8 februarie 1949, pe valea Bolvaşniţei, împreună cu grupul Domăşneanu. A fost condamnat.
Avocat, şeful lojii masonice „Lanţul Dunării“, care îşi avea sediul la subsolul Cercului Militar. A fost condamnat şi a murit la Văcăreşti.
Din Selemet, Basarabia. A fost deportată pe 6 iulie 1949 în Siberia, unde a stat 10 ani.
Din Selemet, Basarabia. A fost deportat pe 6 iulie 1949 în Siberia, împreună cu soţia şi copilul, unde a stat 10 ani.
Din Selemet, Basarabia. A fost deportat în 1941, cu soţia şi doi copii, în Siberia, de unde nu s-a mai întors.
Din Ţigăneşti. A fost condamnat.
Din Dobrogea, născut pe 19 noiembrie 1919. A stat 3 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Sergent T.R. din Regimentul 2 Pionieri de Gardă. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
Din Slănic, judeţul Prahova. A fost împuşcat mortal de Stan Bucur, de la Comandamentul de Poliţie, pe 13 ianuarie 1945.
Din comuna Slimnic (nr. 380), judeţul Sibiu, născută pe 2 februarie 1920. A fost deportată de N.K.V.D. în Dombas, de unde s-a înapoiat pe 13 aprilie 1947.
Ţăran din judeţul Dâmboviţa. În 1949 a fost arestat şi închis la Jilava şi Poarta Albă.
A murit în închisoarea din Gherla.
Paroh romano-catolic în Iaşi, arestat în 1950. Din cauza subalimentaţiei din închisori s-a îmbolnăvit de osteomalacie. Pieptul i s-a transformat într-o cocoaşă, reducându-i-se înălţimea de la 1,90 la 1,40 m. A venit acasă din închisoare în patru labe şi a murit în scurt timp în chinuri.
Ţăran din Nereju. A fost ucis pe 23 iulie 1950, în luptele din judeţul Vrancea, între Putna şi Zabala, în timpul răscoalei ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării.
Ieromonah de la Mănăstirea Durău, născut la Bistricioara, judeţul Neamţ, membru al „Gărzilor Decebal“. A fost arestat în septembrie 1949, cu lotul de la Schitul Durău.
Ţăran din comuna Păuneşti, judeţul Vrancea. A fost arestat în legătură cu revolta din 1950 şi a trecut prin penitenciarele de la Galaţi şi Gherla.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Inginer chimist, născut în 31 mai 1912 la Braşov. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică, prin sentinţa nr. 32/1975 a Tribunalului Teritorial Bucureşti şi a murit pe 28 mai 1977 la Aiud.
Muncitor din Fărcaşele, lângă Caracal, judeţul Olt, născut pe 14 martie 1903 la Aspachivi, în Bulgaria. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Peninsula pe 6 februarie 1953.
Din Constanţa, născut pe 23 noiembrie 1923. A stat, din 1950, cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
Născut pe 1 februarie 1921 în judeţul Constanţa. A stat 3 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Elev din Craiova. A fost chinuit de Securitatea din Craiova şi a trecut, condamnat, pe la închisoarea din Târgşor şi lagărul de la Peninsula.
Din Roman. A fost arestată.
Avocat din Tulcea. Arestat de Securitate, s-a aflat în 1949, condamnat, în închisoarea din Constanţa.
Învăţător din Teţcani, membru în comitetul judeţean al P.N.Ţ., născut în 13 iulie 1900 la Poduri, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Midia pe 4 iulie 1953 (din arhivele Securităţii rezultă că a murit pe 6 iulie 1953 la Poarta Albă).
Proprietarul fabricii de pâine din Şoseaua Ştefan cel Mare din Bucureşti. A fost arestat după naţionalizare şi aruncat de la etajul cinci al Prefecturii Poliţiei Capitalei în timpul anchetei.
Din Neamţ. A fost condamnat.
Din Roman. A fost condamnat.
Elev din Orhei. A fost arestat pe 4 aprilie 1941 ca participant la mişcarea de rezistenţă îndreptată împotriva ocupaţiei sovietice. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
Din Târgu Mureş. A murit în Delta Dunării, în 1960, în lagărul de la Grindu.
Preot greco-catolic. A fost arestat pentru convingerile religioase. Pe 25 aprilie 1955 se afla la Securitatea din Timişoara. Prin 1968 a trecut la Biserica Ortodoxă şi a devenit vicar al Mitropoliei Sibiului şi apoi episcop al Aradului. A murit la Arad.
Arhiereu, vicar patriarhal, cu titlul „Bârlădeanul“, locţiitor de episcop al Râmnicului din 1945. A fost scos din funcţie după 1948 şi obligat să intre în Mănăstirea Neamţ.
Din Domaşnea. A fost arestat în 1949 pentru sprijinul acordat partizanilor.
Născută pe 17 septembrie 1944. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
A fost împuşcat de sovietici în septembrie 1944, pe Şoseaua Colentina din Bucureşti.
Profesor din Focşani. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Jilava.
A fost semnalat în închisoarea din Gherla.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Inginer, fost director general în Ministerul Construcţiilor, care s-a ocupat de Fabrica de Piese de Schimb din Râşnov. A fost condamnat în 1950 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud. În 1955 se afla la Lugoj.
Colonel. A fost închis în lagărul de la Caracal.
Din Focşani. A fost arestat în 1948 şi a stat 5 ani, nejudecat, în închisoarea din Jilava şi la Midia, în brigada de pedepsiţi.
Fiul lui Octav Atanasiu (Pavelescu), din Focşani. A fost condamnat în 1948, pentru „uneltire împotriva regimului comunist“, la 15 ani de muncă silnică. A executat pedeapsa integral.
Colonel, fost comandant al pompierilor, membru al unei loji masonice. A fost arestat şi a trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
Din Buda. A fost împuşcat de un ofiţer sovietic pe 4 noiembrie 1945 în Tecuci la vârsta de 56 de ani.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Ziarist şi romancier (a scris romanul Nyusu şi a publicat la „Curentul“, „Neamul românesc“, „Straja“şi „Vremea nouă“), născut în 1888. A fost arestat în 1949, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava, Peninsula şi Poarta Albă. După eliberare a devenit informator al Securităţii (una din victimele sale a fost maiorul George Vlădescu, care a murit în închisoarea din Gherla).
Născută pe 16 aprilie 1927 la Constanţa. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Roşcani, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Ţăran din Morunglav, judeţul Dolj. A fost arestat în februarie 1962 de Securitatea din Craiova.
Din Bucureşti (Aleea Mântuleasa nr. 8). A fost arestat în timpul marii manifestaţii de pe 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
S-a aflat, condamnat, în închisoarea din Gherla.
Elev la Liceul „Titu Maiorescu“din Giurgiu. A fost arestat pentru organizarea manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Giurgiu.
Din Focşani. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire împotriva regimului comunist“. A executat pedeapsa integral.
Fost prizonier de război, originar din judeţul Vrancea. În 1959, după revenirea în ţară, a fost arestat de comunişti şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. Arestarea sa a fost cauzată de înmormântarea creştinească pe care i-a făcut-o prietenului său, George Fonea, poetul prizonierilor.
Din Constanţa, născut pe 6 iunie 1949. A stat, împreună cu părinţii, 1 an şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Fost aviator. A fost condamnat în 1949 şi trimis la Canal.
Născut pe 13 aprilie 1938. A stat 1 an şi 7 luni cu domiciliu obligatoriu.
Avocat din Piteşti. A fost arestat pentru prima oară în 1947 şi din nou, pe 15 august 1949, trimis la Canal şi apoi, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
S-a născut pe 16 aprilie 1896 la Bucureşti. A fost arestată în ianuarie 1950. A trecut pe la Malmaison, Jilava şi Mislea, fiind eliberată în iunie 1960.
Născut pe 31 martie 1884 la Zorlenţu Mare, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 22 august 1952 şi a murit la Gherla în 1960.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Student la Medicină în Iaşi. A fost condamnat în 1948 şi a trecut închis pe la Suceava, Piteşti (unde a fost supus operaţiunii de reeducare) şi Aiud.
Fost ajutor de primar la Iaşi, născut pe 10 martie 1900 în Miclăuşeni, judeţul Iaşi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 15 ani de muncă silnică. A fost închis din 27 iulie 1948 până la 5 octombrie 1955, când a fost graţiat.
Născut pe 25 februarie 1922 în localitatea Ştefan cel Mare, judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 1 lună.
A trecut prin închisoarea din Aiud.
Diacon din Ismail. A fost arestat, torturat de N.K.V.D. şi trimis apoi în lagărele sovietice. A murit în lagărul din Vorkuta, în Munţii Urali, datorită condiţiilor grele de detenţie.
Inginer din Turda. A fost arestat în 1960 de Securitatea din Cluj-Napoca, pentru că a spus bancuri politice.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr pe 20 septembrie 1951.
A fost arestat în 1948 la Iaşi cu lotul „Universităţii“. A fost condamnat în octombrie 1948 în grupul lui Eugen Ţurcanu şi a trecut prin închisorile din Iaşi şi Suceava.
Din judeţul Galaţi. A fost condamnată.
Avocat din Câmpulung Moldovenesc. A fost închis la Suceava, Jilava şi Canal.
Din satul Goleni, Basarabia, născut în 1939. A fost deportat împreună cu familia, pe când avea doi ani, şi a murit în tren, în drum spre Siberia.
Născută în 1908 în satul Goleni, Basarabia (mama lui Ionel Auz). A fost deportată pe 6 mai 1941 de N.K.V.D. şi a murit în Siberia.
Originar din satul Goleni, Basarabia. A fost deportat de N.K.V.D., în 1949, într-un lagăr din regiunea Habarovsk.
Născut în 1906 în satul Goleni, Basarabia. A fost arestat de N.K.V.D. şi deportat în 1941 în Urali, la Vorkuta, unde a şi murit.
Economist din Moldova. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi şi se afla la Peninsula în 1951.
Din Piatra-Neamţ. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi a trecut prin închisorile din Suceava şi Aiud.
Din comuna Ciudei, Storojineţ. A acţionat în 1944 în grupul de partizani condus de Constantin Cenuşă (în Bucovina) şi s-a retras cu trupele germane după 23 august 1944.
Muncitor din Panciu, născut pe 28 decembrie 1902 la Gârleni, judeţul Bacău. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 27 ianuarie 1953 la Poarta Albă.
Agricultor, născut pe 1 mai 1895 la Săuceşti, judeţul Bacău. A murit pe 2 martie 1953 în colonia 5 Culme.
Elevă din Piatra-Neamţ. Arestată în 1948 (la vârsta de 14 ani şi 6 luni), a fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Iaşi, Jilava şi Mislea.
Ţăran, născut în 1909, din comuna Dobreni, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 15 august 1952 pentru că n-a lucrat o bucată de teren. Condamnat la 1 an de închisoare, a murit pe 5 martie 1953 în temniţa din Văcăreşti.
Învăţător din judeţul Neamţ. A murit în închisoarea din Aiud în mai 1953.
Fratele lui Constantin Avădanei, născut pe 13 august 1921 la Dobreni, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 12 iulie 1948 la Iaşi, condamnat la 2 ani de închisoare (sentinţa din 22.03.1949) şi închis în penitenciarul din Suceava. Pe data de 19 aprilie 1949 a fost trimis la Aiud, unde a murit în 7 mai 1950.
A murit în închisoarea din Gherla în 1959.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Născut pe 5 februarie 1895 la Păltiniş, judeţul Suceava. A fost arestat pe 12 iulie 1958 şi închis la Gherla, unde a murit în 1960.
Din Târgu-Neamţ. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
Din Bucureşti. A fost condamnat şi a trecut în 1949 pe la închisoarea din Piteşti.
Din Baia, judeţul Tulcea, născut pe 2 august 1908 în Grecia. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 544/7.10.1949). A fost executat pe 23 martie 1950 la Timişoara, pe baza dispoziţiei date de Alexandru Nicolski.
Din Valu lui Traian, judeţul Constanţa, născută pe 1 martie 1930 în Grecia. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 1 lună.
Locotenent. A fost condamnat şi a trecut prin închisoarea din Aiud.
Originar din Cluj-Napoca, cu doi copii. A fost împuşcat în 1949 în lagărul de la Cernavodă, după care a fost aruncat în Dunăre.
Condamnat în 1950. A trecut pe la Jilava şi Caransebeş.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi.