Şef de lucrări la Institutul Politehnic din Iaşi, Catedra de Hidraulică. A fost condamnat şi închis, murind la scurt timp după eliberare.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născută pe 23 iulie 1923 în Constanţa. A fost condamnată la 6 ani de închisoare.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Caporal din Batalionul 2 instrucţie şi reparaţii auto - Buzău. A fost împuşcat de un grup de soldaţi sovietici pe 20 noiembrie 1944, la Buzău, în faţa gării şi a murit în spitalul din Gârlaşi.
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava şi apoi la Piteşti, unde a fost omorât, în februarie 1950, de Vasile Puşcaşu (din Iaşi), după ce fusese torturat în repetate rânduri în cadrul operaţiunii de reeducare practicate în penitenciarul din Piteşti.
Pedagog din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 pentru că a condus elevii la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Preot ortodox, născut pe 1 ianuarie 1911, la Calafat, judeţul Dolj. A fost arestat în august 1959 şi trimis la muncă forţată în Bălţile Dunării, unde a stat până în 1961.
Subcomisar de poliţie, născut în 11 decembrie 1887 la Tomeşti, Iaşi. A fost arestat în 1945, condamnat şi a murit pe 19 mai 1946 la Aiud.
Diacon (1891-1984), profesor în Brăila. A fost condamnat la 1 an de muncă forţată în lagăr.
Artist. A fost împuşcat de sovietici la Bucureşti, pe 11 noiembrie 1944.
Student, membru al grupului de partizani constituit în februarie 1949, sub conducerea lui Ion Opriţescu. Încercuiţi în munţi, în a treia zi de Paşti (1949), de batalionul Securităţii din Drăgăşani şi batalionul de vânători de munte din Sibiu, cinci dintre membrii grupului, printre care şi Anghelescu Nicolae, au fost omorâţi prin împuşcare.
Profesor. A trecut, închis în 1951, pe la penitenciarul din Jilava şi lagărul de muncă forţată de la Cernavodă.
Din Mangalia, născut pe 3 iunie 1924 în comuna Ţibăneşti. A fost condamnat în 1950 şi a executat 11 ani de muncă silnică.
S-a născut în 1 aprilie 1904 la Montevideo, Uruguay. A fost arestat la Brăila pe 13 iunie 1958 pentru „activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare“şi a murit în 1960 la Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Constanţa, născută pe 21 octombrie 1934 la Roşiori, judeţul Ialomiţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
Fost ministru comunist în guvernul Petru Groza. A trecut, condamnat, după 1949 pe la Jilava, Peninsula şi Gherla.
Din comuna Satchinez, judeţul Timiş. A fost deportată la Dâlga pe data de 18 iunie 1951.
Student, component al grupului de partizani „Arnota“. A murit în ziua de Paşti, 1949, în luptă cu Securitatea.
Ţăran din Roeşti, judeţul Vâlcea. A murit în luptă cu Securitatea în ziua de Paşti, 1949, la Arnota.
Din Paşcani. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost arestat în martie 1949, iar pe 30 septembrie 1949 a fost condamnat la 5 ani de închisoare.
Născut pe 4 octombrie 1920 la Galaţi (în alte documente: 10 aprilie 1920 la Bucureşti), cu domiciliul în Bucureşti (Str. Papazoglu nr. 41). A fost arestat pe 24 martie 1949, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Jilava, Aiud şi Cluj-Napoca. Pe 3 aprilie 1950 a fost luat din Cluj-Napoca de Securitate (din dispoziţia lui Alexandru Nicolski) şi executat.
Din Galaţi. A trecut, condamnat, prin temniţele comuniste.
Născut în 1896. A fost arestat în 1950 şi a murit în închisoare în 1952.
A fost condamnat în 1950. A trecut prin închisoarea din Gherla, unde a lucrat ca şef al serviciului energetic.
Născută pe 21 august 1948 în Bihor. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, timp de 7 ani, după care s-a stabilit la Mangalia.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Învăţător din Botoşani. A fost anchetat de Securitatea din Iaşi, Suceava şi Aiud.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Plutonier. A trecut în 1953, condamnat, pe la Baia Sprie.
S-a născut pe 4 aprilie 1910 la Băluşeni. A fost arestat pe 25 septembrie 1948 şi a murit pe 12 martie 1951 în temniţa din Gherla.
Doi fraţi condamnaţi ca „martori ai lui Iehova“. Au stat închişi la Aiud în perioada 1970-1976.
Născut în 11 aprilie 1939 în judeţul Maramureş. A fost arestat pe 29 martie 1967 pentru propagandă şovină. S-a spânzurat în aceeaşi zi în penitenciarul din Oradea.
Născut pe 15 iulie 1923 la Galaţi. A fost condamnat la 2 ani de închisoare.
A stat 5 ani şi 3 luni în închisoare, fiind eliberat pe 29 aprilie 1968, din penitenciarul din Aiud.
Preot ortodox din Topliţa, judeţul Harghita. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud şi Minele de plumb.
Arhiereu, vicar al Bucureştilor, locţiitor de mitropolit la Suceava, născut pe 20 octombrie 1894 la Topliţa, judeţul Harghita. A studiat teologia la Sibiu şi filosofia la Universitatea din Budapesta. După 1948 a fost exilat la mănăstire: întâi la Mănăstirea Neamţ, apoi la Cozia şi Topliţa, unde a rămas ca stareţ timp de 19 ani, până la moarte. Este îngropat la Mănăstirea Topliţa.
Născut în 27 februarie 1938 la Periş, judeţul Mureş. A fost arestat pe 3 octombrie 1957 şi a murit în 1958 la Gherla.
Născut pe 29 iunie 1874 în judeţul Arad. A fost condamnat şi a murit în 1947 la Aiud.
Elev din Topliţa. A fost condamnat şi închis la Târgşor şi Canal.
Episcop catolic. A fost arestat.
Din Arad. A fost închis.
Din judeţul Constanţa, născută pe 12 aprilie 1931. I s-a impus, în 1951, domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox din comuna Breb, judeţul Maramureş. A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca la 1 an de închisoare ca membru al unei organizaţii considerate subversive.
Preot ortodox la Catedrala din Cluj-Napoca. A fost condamnat.
Preot ortodox din Topliţa, născut pe 6 septembrie 1909. A fost arestat în perioadele 1949-1955 şi 1959-1964 pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut, închis, prin penitenciarele din Jilava şi Aiud şi minele de la Baia Sprie.
Din Bocşa (Str. Muncii, nr. 28). A fost arestat în 1955 şi chinuit de Securitatea din Timişoara. A fost condamnat la 7 ani de temniţă grea şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla şi Salcia. A fost eliberat în 1962.
Din Bocşa (Str. Cireşului nr.15). A fost arestat la Timişoara în perioada 1954-1955.
Din Arad. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava, Piteşti şi Gherla. În închisoarea din Gherla a făcut parte din comitetul de reeducare (camera nr. 107) alături de torţionarii Ion Stancu şi Gheorghe Bejan.
Ţărancă din Ivanda, judeţul Timiş. A fost deportată la Olaru, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
Din Roman. A stat închisă prin temniţele comuniste.
Ţărancă din judeţul Vrancea, mamă a nouă copii. A fost arestată în 1955 pentru că nu a putut să predea cotele impuse.
Subinginer. A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
Născut pe 15 august 1910 la Grădina, judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 8 luni.
Ţărancă din judeţul Vrancea. A fost arestată în iulie 1950 în timpul revoltei ţărăneşti care se declanşase în regiune.
Ţăran născut pe 4 august 1911 în comuna Rugineşti, judeţul Vrancea. A fost arestat pentru că nu şi-a achitat cotele şi condamnat la 6 luni de muncă forţată, începând din septembrie 1951. A trecut prin temniţele de la Aiud, Gherla, Canal şi Jilava. A murit, din cauza condiţiilor inumane de detenţie, pe 11 noiembrie 1951 (certificatul de deces a fost întocmit la Văcăreşti).
Student din judeţul Vrancea. A fost arestat la Securitatea din Galaţi.
Ieromonah de la Mănăstirea Sihăstria. A fost arestat pe 15 mai 1948 pentru deţinerea de cărţi cu un conţinut considerat subversiv şi a fost anchetat la Securitatea din Iaşi şi Suceava.
Muncitor, născut pe 16 octombrie 1903. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 21 iulie 1952 în lagărul 5 Culme.
Din Năvodari, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an.
Din judeţul Constanţa, născut pe 7 decembrie 1918. A fost condamnat la 1 an de închisoare.
Învăţător din Constanţa, anticomunist declarat, născut pe 28 august 1911. A fost arestat în ajunul alegerilor din 1946 pentru că n-a fost de acord să colaboreze cu prefectul comunist Victor Duşa. A fost denunţat de inspectorul general şcolar Lazăr Ştefănescu, că activa în Partidul Social Creştin (partid „fantomă“în care intrase la îndemnul aceluiaşi Lazăr Ştefănescu), arestat pe 6 iunie 1951 şi condamnat pe 4 martie 1952 (sentinţa nr. 138/4.03.1952) la 25 de ani de muncă silnică, după ce fusese groaznic torturat în timpul anchetei. A fost eliberat din închisoarea din Aiud pe 26 mai 1964 şi şi-a scris memoriile, care reprezintă un document preţios în analiza sistemului de opresiune comunist.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost internată într-un lagăr de muncă forţată pentru 1 an (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) începând cu 20 septembrie 1951.
General din Bucureşti. A murit la Aiud.
-Matei. Învăţător din Roman. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
Tânăr. Se găsea, în anul 1957, în celula nr. 2 a închisorii din Jilava.
. Fost prizonier în U.R.S.S. La înapoiere a fost arestat şi trimis în lagărul de la Midia.
Ţăran din Ucuriş, judeţul Bihor. A fost arestat pe 2 august 1949 în timpul revoltei ţărăneşti îndreptate împotriva sistemului de cote.
Funcţionar. A fost arestat şi anchetat în 1949 de Securitatea din Iaşi, fiind apoi condamnat şi închis la Galata şi Suceava.
Din Medgidia, născut pe 20 august 1934 în judeţul Bihor. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 11 luni.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
General de brigadă, născut pe 22 mai 1894, şef de Stat Major al Inspectoratului General al Jandarmeriei, şef al Inspectoratului General - numit pe 23 august 1944. A fost închis, iar după eliberare, în 1959, i s-a acordat o pensie de merit pentru participarea la evenimentele din 1944.
Din Ovidiu, născut pe 21 august 1950. A stat, împreună cu părinţii, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
Născut pe 19 februarie 1924. A fost arestat pe 12 iunie 1948 de Securitatea din Iaşi, care l-a anchetat cu brutalitate. A murit pe 9 februarie 1950 la Văcăreşti.
Născută pe 10 mai 1922 în judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iunie 1951.
Născută pe 21 iulie 1878 la Chirnogeni, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 6 luni.
Născut pe 8 decembrie 1931 la Medgidia. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
A fost condamnat.
Fiica protopopului din Reghin. A fost arestată în 1951 pentru activitate religioasă greco-catolică şi a trecut, condamnată, prin închisorile de la Jilava, Mislea şi Dumbrăveni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 12 iulie 1913. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 3 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 septembrie 1929. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
General de aviaţie, născut în 1898, participant la ambele războaie mondiale, a condus mai multe şcoli de ofiţeri de aviaţie, cavalerie, artilerie şi Şcoala Superioară de Război. Pe front a fost şef de Stat Major al Corpului Aerian în lupta pentru recucerirea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. După 23 august 1944 a condus apărarea capitalei în faţa ameninţării germane. În 1948 a fost condamnat de comunişti la 20 de ani de muncă silnică, din care a executat 16 ani, până în 1964.
Din Dobrogea, născut pe 4 septembrie 1935 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 11 luni.
Din Cogealac, judeţul Constanţa, născută pe 20 ianuarie 1938 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din Roman. A fost arestat.
Născut pe 26 februarie 1894 la Pomârla, judeţul Botoşani. A fost condamnat pe 20 martie 1941 ca legionar, arestat din nou pe 13 aprilie 1952 pentru propagandă anticomunistă şi a murit în timpul anchetei, pe 20 aprilie 1952.
Din Ovidiu, Constanţa, născută pe 1 ianuarie 1926 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 5 ani.
Tânăr. Se afla în 1950 în penitenciarul din Jilava, condamnat cu lotul denumit „România Mare“.
Ziarist liberal. S-a aflat arestat în închisoarea din Jilava.
Preot. A fost arestat în august 1952 şi a trecut, condamnat administrativ, pe la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
S-a aflat închis la Aiud în perioada 1960-1964.
Profesor din Turda. A fost linşat de un grup de unguri în septembrie 1944 la Turda pentru că s-a opus dărâmării statuii lui Ion Raţiu – Memorandistul.
Conferenţiar de matematică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. A fost arestat, în 1949, împreună cu soţia, şi a trecut prin închisoarea din Jilava.
Profesoară din Mehedinţi. A fost deportată în 1951 la Măzăreni.
Profesor universitar. A fost condamnat şi închis. După executarea pedepsei a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Răchitoasa, în Bărăgan.
Născut pe 3 aprilie 1939 la Bucureşti. A fost arestat pe 3 octombrie 1958, condamnat la moarte şi executat pe 5 decembrie 1958 la Jilava.
Preot ortodox, cu studii de drept, fost membru al P.N.Ţ., paroh în satul Buciumeni, Buftea, judeţul Ilfov. A fost arestat pe 16 august 1952 la Rahova şi trimis la Galeş şi Peninsula, unde a stat până pe 11 august 1953, pentru că fusese şeful organizaţiei locale a P.N.Ţ.
Născut pe 19 februarie 1928 în comuna Nicolae Bălcescu, Constanţa. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Constanţa la 12 ani de închisoare.
Avocat din Buzău. A stat timp de 7 ani în lagărele sovietice ca prizonier, fiind apoi închis la Jilava şi Midia.
Născut în anul 1924. În 1943 a intrat la Facultatea de Medicină Umană din Cluj-Napoca. A fost arestat în 1946, în timpul mişcărilor studenţeşti din Cluj-Napoca şi a trecut, condamnat, prin închisorile din Văcăreşti, Jilava şi Sibiu. În 1958 a fost condamnat la moarte, sentinţă comutată ulterior în muncă silnică pe viaţă.
Din Drobeta-Turnu Severin, născută în 1916. A fost deportată la Dropia, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
Născută în 1894. A fost condamnată.
Fiziciană (sora lui George Manu), născută în 1914. În anul 1950 a fost condamnată la 7 ani de temniţă grea şi a trecut prin M.A.I. şi închisorile din Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
Născută în 1888. A murit în 1962 în temniţa de la Miercurea-Ciuc.
Profesor universitar de drept la Academia Comercială şi avocat, născut pe 30 august 1903 la Tuşnad. A fost arestat pe 18 august 1955 şi condamnat la 8 ani de închisoare. A murit la Aiud pe 6 iunie 1959.
Născută pe 29 aprilie 1916. A fost arestată (împreună cu soţul ei, conferenţiar de matematică la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti) şi a fost închisă în penitenciarul din Mislea. În 1960 se afla grav bolnavă la Miercurea-Ciuc.
Medic la spitalul din Tutova. A fost condamnat.
Inginer din industria minieră (de la Creditul Minier). A fost condamnat, în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Pop - Bujoi - Manu.
A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Iaşi. A trecut prin penitenciarul din Suceava şi a ajuns pe 22 aprilie 1949 la închisoarea din Piteşti, unde a făcut parte din grupul celor care au început acţiunea de reeducare a deţinuţilor.
A murit în 1963 la Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot ortodox din Gângiova, judeţul Dolj. A fost arestat în 1959, condamnat şi trimis în Bălţile Brăilei. A murit după eliberare.
Născut pe 15 aprilie 1882 la Focşani. A fost arestat pe 29 aprilie 1949 şi condamnat pentru participare la acţiuni îndreptate împotriva regimului comunist. A murit la Gherla pe 3 iunie 1953.
S-a aflat, după 1960, în închisoarea din Aiud.
Mareşal al României, născut pe 2 iunie 1882 la Piteşti, şef al biroului de operaţii al Marelui Cartier General în primul război mondial, ataşat militar la Paris, Londra şi Bruxelles, comandant al Şcolii Superioare de Război şi şef al Marelui Stat Major, conducătorul statului în perioada 4.09.1940-23.08.1944. A condus România într-o perioadă dramatică, fiind obligat să aleagă între cele două puteri imperialiste agresoare, Rusia bolşevică şi Germania nazistă. În 1941 (22 iunie) a spus: „Ostaşi... Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi altarele româneşti de totdeauna... Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi“. Pe 23 august 1944 a fost arestat în Palatul Regal şi predat autorităţilor de ocupaţie sovietică, până în aprilie 1946, când a fost adus pentru a fi judecat de „Tribunalul Poporului“. La simulacrul de proces care i s-a înscenat a declarat printre altele: “...Nici un evreu fugit din Transnistria şi apoi judecat în Ţară nu a fost executat...“, „...Despre comunişti: aceştia nu erau cu Ţara. Le-am oferit să plece în Uniunea Sovietică, pe care o considerau patria lor. Cui a vrut, i-am dat voie să plece. Pe cei notorii i-am găsit în lagăre sau în închisori cu condamnări vechi. Eu nu i-am persecutat...“. După parodia de judecată din mai 1946, Ion Antonescu, împreună cu alţi trei colaboratori, a fost condamnat la moarte. Execuţia a avut loc la 1 iunie 1946 în închisoarea din Jilava.
A fost condamnat în 1949 la 10 ani de muncă silnică, acuzat că a fost membru al organizaţiei „Pentru patrie şi rege“, care tipărea manifeste şi ducea o activitate anticomunistă în Banat. A trecut, închis, pe la Timişoara şi Gherla.
Născut în 1919 la Văculeşti, judeţul Botoşani. A făcut acte de bravură în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind decorat şi avansat în grad. În 1952 a fost arestat şi torturat la Jilava de o femeie căpitan (Rhami) pentru a-şi recunoaşte vinovăţia privind omorârea a 21 de sovietici. Deşi au existat doi martori care i-au probat nevinovăţia, a fost chinuit timp de 3 ani.
Avocat din comuna Pârscov, judeţul Buzău. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Canal. A murit în temniţă în 1953.
Născută pe 9 octombrie 1903 la Bucureşti. A fost arestată pe 25 ianuarie 1951, condamnată la 10 ani de muncă silnică şi închisă la Jilava, Mislea şi Văcăreşti. A murit de meningită la Văcăreşti, în 23 aprilie 1957 (cu puţin timp înainte de expirarea pedepsei).
Soţia mareşalului Ion Antonescu, născută pe 3 noiembrie 1892 la Calafat. A fost arestată imediat după 23 august 1944 şi, pentru a doua oară, în 1950. În 1955 a fost scoasă de sub urmărire penală si trimisă de la Mislea, cu domiciliu obligatoriu, fără condamnare, în Bărăgan la Lăţeşti, până la 18 august 1964, când s-a îmbolnăvit grav din cauza condiţiilor de detenţie şi a fost internată în spital, unde a murit (pe 22 octombrie).
Profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept din Bucureşti, născut pe 18 noiembrie 1904, la Nucet, judeţul Dâmboviţa, fost vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (24.01.1941- 23.08.1944), ministru de Externe, de Justiţie şi de Propagandă. Pe 23 august 1944 a fost arestat în Palatul Regal, fiind predat autorităţilor sovietice. A revenit în aprilie 1946, când a fost judecat şi condamnat la moarte, fiind executat la Jilava pe 1 iunie 1946, în lotul mareşalului Ion Antonescu.
Din Bucureşti. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
A fost arestat şi condamnat, împreună cu mai mulţi ţărani, în timpul revoltei care a izbucnit în judeţul Vrancea pe 23 iulie 1953.
Fost moşier, născut pe 17 aprilie 1893 la Tecuci. După expirarea pedepsei a fost trimis în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, unde a murit în 1962.
Din Drobeta-Turnu Severin, născut pe 7 februarie 1939. A fost deportat, împreună cu mama sa, la Dropia, în Bărăgan, pe 18 iunie 1951.
Senator liberal (cumnatul lui Constantin C. Giurescu). A fost arestat în 1950 şi a murit în temniţă în 1952.
Arhitect (cumnatul lui George Manu), născut la Bucureşti în 1909. În 1948 a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică şi a stat închis la Jilava, Aiud şi Peninsula.
Student la Drept, născut pe 4 iunie 1925 la Roman, participant la manifestaţiile studenţeşti din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946, delegat al P.N.Ţ. în judeţ, în timpul alegerilor din 19 noiembrie 1946. A fost arestat pe 15 august 1949 pentru activitate ţărănistă, după dizolvarea partidului, anchetat timp de 6 luni şi eliberat în 15 martie 1950. A fost arestat din nou pe 15 august 1952 şi închis timp de 2 ani la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
Din Ploieşti. A fost arestat în 1945, în legătură cu o organizaţie constituită la Ciucaş.
Poliţist. A trecut, arestat în 1949, prin închisorile din Jilava şi Făgăraş.
Avocat. A trecut, condamnat, după 1950, pe la Canal.
Născut în 27 august 1895 în Grecia. A fost arestat pe 13 aprilie 1961 de Securitatea din Bucureşti şi a murit în timpul anchetei, pe 24 iunie 1961.
Ţăran din comuna Hălăuceşti, judeţul Iaşi, condamnat în 1949. S-a aflat în 1951 la Canal.
Avocat, fost prefect de Bacău. A fost arestat în martie 1960.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Colonel. În 1950 se afla, condamnat, în penitenciarul din Jilava.
Ofiţer din Ploieşti. A fost condamnat într-un lot de tineret ţărănist din Ploieşti şi închis la Peninsula în perioada 1951-1952. A mai fost anchetat în 1957 (fără a fi condamnat).
Lăcătuş, născut în 1912 la Moviliţa, judeţul Vrancea. A fost condamnat de două ori (prima condamnare fiind de 5 ani şi a doua de 25 de ani de muncă silnică).
Născută pe 27 octombrie 1943 în Pantelimon, judeţul Constanţa. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Şeful poliţiei din Bârlad. A fost împuşcat mortal de locotenentul sovietic Mihail Mihailovici Krugulov pe 25 octombrie 1945.
Medic. A fost arestat în 1958, chinuit de Securitatea din Uranus, închis la Jilava şi trimis la muncă forţată la Salcia şi în Bălţile Dunării. A fost şeful secţiei de chirurgie la Spitalul C.F.R. Witing din Bucureşti.
Partizan din Bucovina. A murit în luptele de la Muntele Cerbu în aprilie 1945.
Din comuna Sânpetru Mare, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Răchitoasa, în Bărăgan.
Numită astfel de cei din Spitalul Văcăreşti. Adusă în spital de Securitate, în vara anului 1957, cu membrele inferioare paralizate, a murit după 2-3 săptămâni.
Ţăran din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost arestat deoarece a participat la mişcarea ţărănească din 1958 îndreptată împotriva colectivizării.
Militar din Moşna, judeţul Iaşi, născut în 1903. A fost condamnat în 1953 şi a murit la Aiud pe 4 martie 1954.
Născut pe 4 noiembrie 1926 la Tătaru, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Student din Fălticeni. În 1948 a fost arestat, închis în penitenciarul din Suceava, fiind apoi supus la acţiunea de reeducare în închisoarea din Piteşti.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Agricultor din Pomârla, judeţul Botoşani, născut în 1907 la Furcata, Basarabia. A murit pe 6 decembrie 1952 în colonia 5 Culme.
Muncitor, arestat în timpul revoltei din Braşov din 15 noiembrie 1987. După ce a fost chinuit de Securitate, a fost deportat la un C.A.P. din comuna Gropniţa, judeţul Iaşi.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Ţăran, născut pe 7 iulie 1911 în Mănărade, judeţul Alba. A fost condamnat la 1 an de închisoare corecţională pentru agitaţie publică.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava. A trecut apoi prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
. Arestat la 15 august 1952. Deţinut administrativ la Canal (Valea Neagră) şi Borzeşti. Eliberat în februarie 1954.
Originară din Sibiu. Arestată la 15 august 1952 şi eliberată în iunie 1954. A trecut ca deţinut administrativ, pe la Piteşti, Ghencea, Pipera şi Dumbrăveni.
Student. A trecut prin operaţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Piteşti.
Din Mirosloveşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Învăţător din judeţul Argeş. A fost urmărit ani de zile ca partizan din grupul Ţuici. A stat într-o ascunzătoare până când n-a mai putut suporta o astfel de viaţă chinuită şi s-a predat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născută pe 19 iulie 1924 la Măgurele, judeţul Tulcea. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Filipeştii de Pădure. În iulie 1950 i-a instigat pe ţărani împotriva treieratului în comun şi a dispărut apoi din comună, deoarece era pus sub urmărire.
Profesor. A fost condamnat (administrativ) şi a trecut în perioada 1951-1953 prin lagărul de la Midia.
Student la Institutul de Petrol şi Gaze. A fost arestat în 1952 şi trimis la muncă forţată la Bicaz.
Din Roman. A fost anchetată de Securitatea din Iaşi.
Ţăran din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost rănit în timpul revoltei izbucnite în comună pe 4 decembrie 1957 şi anchetat de Securitatea din Galaţi.
Profesor de latină la Liceul „I. Brătianu“din Piteşti, născut pe 25 februarie 1905 la Ţuici, judeţul Argeş, conducătorul unui grup de rezistenţă de pe Valea Topologului, în legătură cu partizanii de la Arnota. A fost arestat pe 21 mai 1949 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. La scurt timp după proces, a fost ridicat din închisoarea din Piteşti (de căpitanul de securitate Cârnu) şi împuşcat la marginea comunei natale, în decembrie 1949 (moartea sa a fost anunţată abia în 1972).
Ţăran, membru al P.N.L., declarat chiabur. A fost arestat de Miliţie pentru că în iulie 1950 a refuzat să-şi treiere grâul pe arie, preferând să facă această operaţie manual, acasă.
Învăţător din judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952, închis la Târgu Ocna şi trimis pe 26 octombrie 1952 la Canal, fiind condamnat (administrativ) la 2 ani de detenţie.
Învăţător din Bogza, judeţul Vrancea, născut pe 8 aprilie 1894, membru în comitetul judeţean al P.N.Ţ. A fost arestat pe 6 august 1952 şi a murit în timpul anchetei, pe 20 decembrie 1952.
Din Dobrogea, născută pe 2 mai 1932 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 18 aprilie 1937 la Stoeneşti, judeţul Giurgiu. A fost arestat pe 23 ianuarie 1957, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a executat 3 ani de închisoare la Jilava.
Originar din Dragoslavele, judeţul Argeş. Profesor de teologie. A fost condamnat în 1949.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost condamnată în 1949 la 10 ani de închisoare şi a trecut, închisă, prin penitenciarele din Jilava şi Mislea.
Născut pe 22 noiembrie 1919 în comuna Cărpiniş, aproape de Jimbolia, judeţul Timiş. A fost arestat de Securitate şi trimis, în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Preot ortodox. A fost arestat în 1960 şi condamnat.
Din Vânători, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Dobrogea, născut pe 20 august 1912 în Bulgaria. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Medic veterinar la abatorul din Constanţa, născut pe 12 august 1912 la Slobozia, judeţul Ialomiţa. A fost arestat pe 19 iulie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 10 ani de muncă silnică, pentru deţinerea de armament (sentinţa nr. 553/13.10.1949).
Asistent la Universitatea din Cluj-Napoca, fost ziarist la „Tribuna nouă“. A fost arestat de Securitatea din Cluj-Napoca în 1951.
Din staţia C.F.R.- Barboşi. A fost condamnat, după 1948, cu un lot de legionari. A trecut prin închisorile din Galaţi, Jilava şi Aiud.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născut pe 28 februarie 1923 la Dulceşti, lângă Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 15 decembrie 1961 şi eliberat în 1964, pe baza decretului de graţiere din acelaşi an.
Preot franciscan din Moldova. A fost condamnat în 1949 pentru credinţă şi a trecut prin închisorile din Gherla şi Aiud, unde a murit.
Din Constanţa. A trecut, închis, pe la Peninsula şi i-a ajutat mult pe cei din lagăr, în perioada 1950-1953.
Din Ploieşti. A fost arestat în 1949 şi închis la Târgşor şi Canal.
Sudor specialist la Leonida, în Bucureşti. A fost arestat în 1948 şi condamnat la 7 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa. A trecut, închis, pe la Peninsula, Gherla şi Aiud.
Născută pe 30 decembrie 1952 în domiciliu obligatoriu la Bicaz, unde a stat 1 an şi 3 luni.
A stat închis la Aiud şi Baia Sprie.
Născut pe 21 noiembrie 1921 la Hârşova. A fost condamnat la 4 ani de închisoare. După executarea pedepsei, a mai stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava şi Piteşti, unde a făcut parte din primul grup de bătăuşi, alături de Ţurcanu, Ciuceanu, Călinescu şi Mărtinuş.
Comandor de marină. A trecut, condamnat în 1949, pe la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Moşiereasă, născută pe 11 octombrie 1888 la Fălciu. A trecut, închisă, pe la Mislea şi Dumbrăveni şi a murit pe 1 ianuarie 1962 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.
Economist la I.A.R. Braşov. A fost arestat în 1948, chinuit în anchetele Securităţii din Braşov, condamnat în 1949 şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia.
Comerciant din Piaţa Dămăroaia. A fost arestat în legătură cu manifestaţia din 8 noiembrie 1945.
Lăcătuş din Timişoara, născut pe 2 iulie 1922. A fost trimis, în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în 21 decembrie 1882 la Focşani. A fost arestat de Securitate pe 15 octombrie 1952 pentru propagandă contra regimului. A murit în timpul anchetei în 1952 (din arhiva Securităţii rezultă că s-a sinucis).
Contabil la I.A.R. Braşov. A fost arestat şi a trecut, în perioada 1951-1953, pe la lagărul de la Midia.
Comisar şef din Galaţi. A fost omorât de sovietici pe 25 ianuarie 1945 (în clădirea Poliţiei).
Colonel de stat major, născut pe 1 ianuarie 1900 la Călăraşi. A urmat Dreptul la Iaşi şi a primit ordinul „Mihai Viteazul“pentru merite deosebite. A fost arestat în martie 1950, anchetat timp de 5 ani sub tortură şi judecat de Tribunalul Militar într-un proces înscenat (fără probe). Eliberat în 1955, a murit în acelaşi an din cauza tratamentului la care a fost supus de Securitate.
A trecut, condamnat, pe la Gherla şi Baia Sprie.
Partizan din Bucovina. A fost împuşcat pe 16 decembrie 1949 în luptele cu Securitatea de pe Muntele Bancu.
Originar din Sibiu, fost redactor la „Dreptatea“în 1945. A încercat în 1948 să fugă în Turcia, cu o barcă, dar a fost prins la Varna şi condamnat pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
Preot din Feredeni, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 5 mai 1947 şi închis la Gherla.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Preot ortodox, născut la Hârlău în 1921, paroh în Deleni, judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1958, pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a murit la Aiud.
Student. A fost condamnat în 1948 şi a trecut în 1950 prin acţiunea de reeducare practicată în penitenciarul din Piteşti.
Student teolog din Orăştie. A fost condamnat, iar în 1951 se afla la Peninsula.
A fost condamnată în 1950 la 10 ani de închisoare.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Din comuna Taşca, judeţul Neamţ. A fost omorât de un grup de secui în septembrie 1944.
Din Checea, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 ianuarie 1951 la Frumuşiţa.
Din comuna Beregsău Mic, judeţul Timiş. A fost deportat la Răchitoasa, pe 18 iunie 1951, împreună cu membrii familiei: Miliţa, Neva şi Slobodan.
Din Diniaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, împreună cu membrii familiei: Marina, Bata, Lelena şi Biliana.
Ţărancă din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportată în 18 iunie 1951 la Olaru, unde a şi murit.
S-a născut în Bărăgan, cu părinţii deportaţi.
Din Rudna, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1851 la Olaru, împreună cu membrii familiei: Radinca, Slobodan, Bora, Nicola şi Iulcat.
Ţăran din Ciucurova, judeţul Tulcea, născut pe 14 decembrie 1924. A fost arestat în 1949 ca participant la mişcarea de rezistenţă dobrogeană şi condamnat la 3 ani de închisoare.
Poliţist, născut pe 30 august 1900 la Horodiştea, judeţul Botoşani. A murit pe 6 aprilie 1962 în domiciliu obligatoriu, după ce trecuse prin închisori.
Fiica lui Constantin Aramă din Horodiştea, judeţul Botoşani. A fost arestată pe 18 martie 1949 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“şi a murit în acelaşi an în Spitalul Central din Iaşi.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Constanţa. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Constanţa. A murit în închisoare după 13 ani de detenţie.
Inginer. A fost arestat şi a stat închis la Constanţa, Jilava şi Baia Sprie (tatăl său, Ştefan Aramă, arestat împreună cu el, a murit în închisoare).
. Născut pe 25 iulie 1934 la Galaţi. A fost arestat pe 29 august 1958 şi condamnat pe 3 martie 1959 la 25 de ani de muncă silnică.
Născut pe 23 noiembrie 1908 la Tichileşti, judeţul Brăila. A fost condamnat pe 18 septembrie 1948 şi arestat, pentru a doua oară, pe 30 iulie 1958.
Din Constanţa. A fost arestat în 1958, cu un grup de greci, fiind condamnat în acelaşi an de Tribunalul Militar Constanţa pentru activitate îndreptată împotriva regimului.
Inginer. A murit în închisoare.
Născut în 27 februarie 1885 la Botoşani. A fost arestat pe 15 august 1949 şi a murit pe 27 august 1954 la Ocnele Mari.
A trecut în 1950 prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
Student. A fost arestat în mai 1948 de Securitatea din Braşov şi condamnat la 15 ani de muncă silnică.
Din Dobrogea, născut pe 15 octombrie 1905 în Bulgaria. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din regiune.
Ţăran macedonean, născut pe 1 ianuarie 1920 şi stabilit în 1940 în localitatea Panduru, judeţul Tulcea. A participat, în comitetul de organizare, la înfiinţarea în martie 1948 a mişcării de rezistenţă din pădurile Babadagului. După ciocnirea de la Cobadin (în care Gogu Puiu, înconjurat de Securitate, s-a sinucis), a fost arestat - în noaptea de 29/30 iulie 1949 - şi împuşcat la marginea satului Panduru.
Preot ortodox din comuna Dimăcheni (în prezent Corlăteni, judeţul Botoşani), născut în 1889. A fost deţinut politic în perioada 1947-1948 la Dorohoi, Suceava, Jilava şi Gherla, iar în perioada 15.08.1952-1953 la Botoşani, Suceava şi Galeş. A murit în 1956.
General de brigadă, născut pe 23 februarie 1892 la Cucuteni, judeţul Iaşi, numit pe 14 iulie 1943 subsecretar de stat pentru aprovizionarea populaţiei şi armatei, şeful Statului Major al Armatei a III-a. A fost arestat în 1946 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă, fiind închis în penitenciarele din Jilava, Aiud şi Văcăreşti, unde a murit pe 25 decembrie 1954.
Născută pe 22 august 1921 la Lenauheim, judeţul Timiş. În 18 iunie 1951 a fost deportată în Bărăgan.
Ţăran din comuna Lenauheim, judeţul Timiş. A fost arestat, împreună cu soţia, şi trimis în Bărăgan în iulie 1951.
Elev-plutonier din Ilişeşti, judeţul Suceava, partizan în grupul condus de Macoveiciuc. A fost arestat de N.K.V.D. şi Siguranţă, în noaptea de 27/28 iulie 1945, prin trădarea lui Simion Tudosi. A fost judecat de Curtea Marţială a Corpului IV Teritorial şi condamnat (sentinţa nr. 1161/12.09.1946).
Călugăriţă de la Mănăstirea Vladimireşti, născută pe 9 septembrie 1921 la Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost arestată în 1957 şi a murit la Securitatea din Galaţi.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Născut în 1943. Ąmpuşcat pe 4 decembrie 1957, la vârsta de 14 ani, în timpul revoltei ţărăneşti de împotrivire la colectivizare din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. Deschiderea focului asupra sătenilor s-a soldat cu opt morţi, numele lor fiind înscris pe un monument.
Ţăran din Vadu Roşca, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 4 decembrie 1957 ca participant la revolta ţărănească din comună şi bătut bestial de Securitatea din Galaţi, fiind apoi condamnat.
În octombrie 1948 se găsea, condamnat, în închisoarea din Jilava.
Mecanic sondor, născut pe 17 mai 1908 în judeţul Cluj. A fost arestat pe 23 august 1950 şi a murit la Gherla pe 24 iunie 1958.
Din judeţul Galaţi. A trecut prin mai multe închisori.
Învăţător din Oltina, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Jilava, Aiud şi Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Ţăran din Domneşti, judeţul Argeş, născut în 8 octombrie 1901, colaborator al colonelului Arsenescu în cadrul mişcării de rezistenţă. A fost arestat pe 14 aprilie 1949, chinuit la Securitatea din Piteşti (de cpt. Cârnu), condamnat la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 478/11.05.1950) şi închis la Piteşti, Jilava şi Gherla. A murit pe 15 octombrie 1951, în urma traumatismelor suferite în timpul anchetei.
Cizmar, născut în 12 februarie 1900. A murit în închisoare pe 31 martie 1958.
S-a născut în 1913. A murit în 1964.
Din Bucureşti (Str. Cezar Bolliac). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.