Fiul profesorului Petre Andrei din Iaşi (victimă a legionarilor pe data de 4 octombrie 1940). A fost arestat.
Bijutier din Tecuci. A fost arestat în Iaşi.
Fiul lui Nicolae Andrei din Domaşnea. A fost arestat în 1950, chinuit în timpul anchetei şi condamnat, pentru sprijinul dat partizanilor.
Ţăran, născut pe 19 martie 1901 la Zăgujeni, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 18 februarie 1952 pentru propagandă anticomunistă, condamnat la 6 luni de muncă forţată şi închis în lagărul de la Poarta Albă, unde a murit pe 29 iulie 1952.
Din Dobrogea, născut pe 11 ianuarie 1929 în Bulgaria. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născut pe 6 decembrie 1914 în judeţul Constanţa. A fost condamnat la 2 ani de închisoare.
Ţăran, născut pe 23 mai 1926 în comuna Brăneşti. A fost arestat pe 28 noiembrie 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 4 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, pentru că - împreună cu alţi săteni - îi îndemna pe ţărani să nu se înscrie la colectivă. A trecut pe la Craiova şi Ostrov.
Tânăr de 18 ani. A fost omorât de Securitate în 1958, în faţa Stadionului „23 August“, în timpul unei manifestaţii anticomuniste.
Student legionar, născut pe 18 noiembrie 1919 la Botoşani, revenit în ţară în aprilie 1947. A fost arestat pe 14 mai 1948 şi închis la Piteşti, unde Octavian Voinea l-a demascat ca fiind trădător (ceea ce el a şi recunoscut). A fost trimis la Interne, după care a dispărut. Din unele documente ale Securităţii reiese că a fost împuşcat pe 27 martie 1949 în penitenciarul din Piteşti, însă din alt document rezultă că în 1949 a fugit în Brazilia, stabilindu-se în Rio de Janeiro (dos. 7805, vol. 1, f. 66 şi Y 12212).
Născut pe 10 aprilie 1883. A fost arestat pe 21 iulie 1953 şi a murit în timpul anchetei, pe 20 noiembrie 1953.
Din Dobrogea, născută pe 10 mai 1910 în Bulgaria. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născută pe 17 mai 1907 la Techirghiol. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
Inginer. A murit în închisoarea din Gherla, în 1950.
Născut pe 28 noiembrie 1913 la Pleaşa, judeţul Prahova. A fost arestat pe 14 septembrie 1959 şi condamnat în acelaşi an pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Constanţa, născut pe 10 septembrie 1951 la Frumuşiţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 3 ani şi 11 luni.
Născută pe 19 februarie 1940 în Palazu Mare, Constanţa. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din Dobrogea, născut pe 10 martie 1927 în Albania. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Ţăran din Lunca, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1952 de Tribunalul Militar Constanţa, în urma înscenării realizate de Lazăr Ştefănescu, la 3 ani de închisoare şi închis la Gherla.
Inginer din Lunca, judeţul Tulcea. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa, în urma înscenării realizate de Lazăr Ştefănescu, la 17 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 138/4.03.1952) şi închis la Aiud.
Comerciant din Constanţa, născut în 1897. A fost arestat de Securitate, condamnat pe 15 august 1952 la 5 ani de temniţă grea pentru activitate anticomunistă şi închis la Ghencea şi Peninsula. S-a remarcat printr-o atitudine demnă.
Din judeţul Arad. A trecut, condamnat, prin temniţele comuniste.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a fost bătut (în camera nr. 101), de studenţii reeducaţi, printre care s-au remarcat Ion Voin şi Alexandru Popa.
Din Dobrogea, născut pe 13 octombrie 1934 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 9 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 5 februarie 1939. A stat timp de 3 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din Craiova. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Născut în 1883. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 20 noiembrie 1953.
Din judeţul Constanţa, născut pe 5 aprilie 1944. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 9 luni.
Preot ortodox din Vadu. A fost condamnat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
Din Valea Mare, judeţul Gorj. A fost condamnat pe 28 septembrie 1949 la 8 luni de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Născut pe 11 aprilie 1905 la Niculeşti, judeţul Buzău. A fost arestat pe 18 ianuarie 1958 şi internat într-un lagăr de muncă forţată.
Din Giurgiu. S-a aflat închis la Aiud în perioada 1947-1948.
Inginer. A trecut prin închisoarea din Aiud.
Din Făgăraş. A fost arestat în decembrie 1956 şi condamnat în 1957 ca sprijinitor al partizanilor din Munţii Făgăraşului.
Născut pe 10 ianuarie 1934 la Palazu Mare, Constanţa. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut în Bucovina şi stabilit după refugiu în Banat. A fost deportat pe 18 iunie 1950 în Bărăgan.
Născut pe 11 august 1957 în domiciliu obligatoriu, unde a stat cu părinţii 1 an şi 4 luni. S-a înapoiat la Palazu Mare, Constanţa, în 1959.
Din Paşcani. A fost condamnat.
Din judeţul Vrancea. A fost arestat în 1950, condamnat la Galaţi şi a murit în 1954 la Gherla.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Constanţa, născută pe 28 decembrie 1927. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 2 luni.
Născut pe 25 august 1945 la Gârliţa, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Bătrân din Domaşnea. A fost arestat de Securitatea din Timişoara, chinuit în timpul anchetei şi condamnat, în 1950, la 5 ani de închisoare, pentru ajutorul dat partizanilor din Semenic.
Din Sinteşti, judeţul Giurgiu. A fost agresat în 1960 de comisia care realiza colectivizarea, trimis în judecată şi condamnat pe 20 iunie 1960 la 1 an de închisoare pentru ultraj.
Din Dobrogea, născut pe 11 martie 1930 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 1 lună.
Marinar din Constanţa (Str. Romană nr. 17), născut pe 3 septembrie 1922 la Pietroiu. A fost arestat pe 13 martie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 1 an de închisoare (sentinţa nr. 200/5.04.1949).
Ţăran din comuna Griviţa, judeţul Galaţi, născut pe 21 mai 1899, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 27 ianuarie 1958 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 141/1958) la 5 ani de închisoare, pentru instigare şi refuz de-a se înscrie la colectivă.
Născută pe 10 martie 1946 în comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Ţăran din Globu Craiovei, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 7 februarie 1949, deoarece îi găzduia pe partizanii Petre Grozăvescu şi Ion Popeţi (în timpul luptei pentru prinderea acestora, soţia sa a fost rănită, iar unul din sergenţii Securităţii a fost împuşcat).
Ţăran, născut pe 16 iulie 1903 la Socolari, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, condamnat pe 29 iunie 1951 de Tribunalul Militar Timişoara la 20 de ani de închisoare pentru deţinere de armă şi „uneltire contra ordinii sociale“şi a trecut prin mai multe închisori. A murit la Aiud în 27 iulie 1961.
Copil-cioban, de 14 ani, din Domaşnea (nepotul lui Nicolae Andrei din aceeaşi localitate). A fost arestat şi chinuit în timpul anchetei, pentru a furniza informaţii despre partizani.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născută pe 8 octombrie 1937 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 16 iulie 1945 la Săcălaz, judeţul Timiş. A fost deportat în Bărăgan pe 18 iunie 1951.
Salariat la Administraţia „Porţile de Fier“, născut în 1914. A fost împuşcat mortal de grănicerii sârbi, în timp ce măsura adâncimea apei la Orşova, pe 29 septembrie 1947, sub pretextul că ar fi depăşit linia de demarcaţie.
Din judeţul Galaţi. A fost condamnat.
Inginer din Timişoara. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Gherla. A murit la Timişoara, în 1985, la vârsta de 85 de ani.
Din Scăeni, judeţul Prahova. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din judeţul Constanţa, născută pe 20 mai 1922. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din Maramureş. A fost condamnat în 1949 şi închis în lagărul de la Peninsula, fiind apoi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Tânăr, născut pe 4 august 1931 în comuna Vişeu (...), judeţul Maramureş, elev la Liceul „Dragoş Vodă“. A fost arestat în 1948 şi chinuit de Securitatea din Sighetu Marmaţiei, după care a fost condamnat la 3 ani de închisoare, fiind închis la Târgşor şi Peninsula (până în 1951). Pe 4 noiembrie 1958 a fost arestat din nou şi condamnat la 16 ani de muncă silnică. A fost graţiat în 1963, dar nu i s-a permis timp de 10 ani să-şi termine facultatea.
Învăţător din comuna Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1949 şi a murit în închisoare, la Gherla, în 1954.
Ţăran, născut pe 21 august 1912 în comuna Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat după 1949.
Elev al Liceului „Dragoş Vodă“, născut în 1933 la Călineşti, judeţul Maramureş. A fost arestat pe 21 august 1948, condamnat de Tribunalul Militar Cluj şi închis la Târgşor şi Peninsula.
Ţăran din Putna, judeţul Suceava. A fost condamnat în 1952 pentru sprijinul acordat partizanilor.
Preot ortodox din Vişeu de Sus, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1949 şi a murit în detenţie.
Funcţionar, născut în 1919 în judeţul Cluj. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică.
S-a născut în 1927. A fost arestat pe 31 iulie 1947 şi a murit în timpul anchetei (la 20 de ani).
Născut pe 21 noiembrie 1922 la Iaşi. A luptat pe ambele fronturi în perioada 1941-1945 şi a fost şeful organizaţiei de tineret a P.N.Ţ. din judeţul Botoşani. A fost arestat pe 11 martie 1947, condamnat la 3 luni de închisoare (sentinţa nr. 98/1948) şi închis la Iaşi, Piteşti şi Aiud, fiind eliberat după un an.
A fost arestată în 1948, împreună cu alte persoane, pentru ajutorul acordat legionarilor. A trecut, închisă, pe la Jilava, Mislea, Miercurea-Ciuc şi Dumbrăveni.
Profesor din Gura Humorului. A fost arestat în 1956 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică într-un lot de tineret.
Moţ din Apuseni, născut pe 28 august 1888 la Bistra. A fost torturat ca partizan al mişcării de rezistenţă conduse de Nicolae Dabija. După ce i s-au scos ochii, a fost împuşcat, pe 20 august 1950, de securiştii din Câmpeni, la marginea comunei Bistra, de pe valea Arieşului. Nepoata sa, Alexandrina Popa, infirmieră care îngrijea partizanii răniţi, a fost de asemenea omorâtă. Din actele Securităţii (Y 3510 şi Y 7212) rezultă, în mod fals, că a decedat în august 1950.
Născută în 1884 la Bistra. A fost trimisă pentru 2 ani, cu domiciliu obligatoriu, în judeţul Brăila.
Student. A fost condamnat în 1948 (fiind considerat unul din conducătorii mişcării legionare) şi a trecut, închis, pe la închisorile din Piteşti şi Gherla.
Născut pe 27 martie 1913 la Dorohoi. A fost arestat pe 13 septembrie 1958 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică. A murit la Aiud pe 28 septembrie 1961 din cauza condiţiilor inumane de detenţie.
Medic din comuna Valea lui Mihai, judeţul Bihor. A fost condamnat şi a stat închis în 1959 în penitenciarul din Piteşti.
Ţăran, născut pe 13 martie 1888 la Sângeorz-Băi. A fost arestat în 1951 ca adversar al regimului şi a murit pe 12 decembrie 1952 la Galeş, din cauza condiţiilor de detenţie.
Compozitor. A trecut prin temniţele comuniste.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Roşiori de Vede. A trecut, condamnat, după 1950, pe la Jilava, Galeş şi Peninsula.
Născut pe 20 aprilie 1932 la Dumeşti, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 15 ianuarie 1950, condamnat la moarte şi executat pe 8 iunie 1950.
Cizmar, născut pe 17 iulie 1907 la Ştiubieni, judeţul Botoşani. A fost arestat (ca membru al unei organizaţii anticomuniste) şi a murit pe 4 noiembrie 1961 în temniţă.
Muncitor sărac, născut pe 19 mai 1915 în comuna Putna. A fost pus sub urmărire din august 1948 (în iulie 1950 nu era încă arestat), deoarece îi sprijinise pe partizanii din grupul condus de Constantin Cenuşe.
Muncitor pădurar. I-a sprijinit pe pe partizanii din grupul condus de Constantin Cenuşe.
Pădurar. A fost arestat pe 29 octombrie 1951 pentru sprijinirea partizanilor.
Din Putna. A fost arestat în 1950 (într-un grup de zece persoane), pentru sprijinul acordat partizanilor, închis la Galata şi schingiuit pentru a semna o declaraţie concepută şi scrisă de anchetatori. Procurorul militar, căpitanul magistrat Boris Tomşa, a cerut, fără nici un rezultat, prin adresa nr. 13159/22.05.1950 din partea Parchetului Militar Iaşi, ca medicul închisorii să determine cauza echimozelor de pe corpul celui anchetat.
Căpitan pe bricul Mircea, absolvent al Institutului Politehnic, cu o specializare în Germania, născut în 1917. A fost arestat în septembrie 1948 şi condamnat la moarte, însă pedeapsa i s-a comutat în muncă silnică pe viată. A fost eliberat pe baza Decretului nr. 411/1964.
Din Basarabia. A fost arestat şi închis de sovietici în lagărul din Gezkazgan, Siberia pe 6 iulie 1949.
Cizmar (de elită) din Bucureşti. A fost arestat în 1947.
A fost arestat pe 15 mai 1948 cu un grup de studenţi din Iaşi, condamnat în acelaşi lot cu Eugen Ţurcanu şi Alexandru Bogdanovici şi închis la Piteşti, unde a încercat să se sinucidă, în urma torturilor la care l-au supus Eugen Ţurcanu şi Dan Demetrescu.
Ţăran din comuna Frătăuţii Noi, judeţul Suceava. A fost împuşcat pe 7 august 1949, în timpul răscoalei ţărăneşti din regiune. Familia sa a fost trimisă de Securitate în Bărăgan.
Student din Iaşi. A fost condamnat în 1948 şi închis la Gherla. În 1950 s-a alăturat studenţilor reeducaţi şi i-a bătut pe deţinuţi (conform declaraţiilor lui Constantin Teja).
Marinar pe un şlep. Şi-a pierdut actele la Viena, însă a fost învinuit că şi-a vândut paşaportul şi a furnizat informaţii străinilor. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică.
Mecanic, născut pe 20 septembrie 1929 la Crivina, judeţul Mehedinţi. A fost arestat pe 15 ianuarie 1954, condamnat la moarte şi executat în acelaşi an.
Sculptor, născut în 1894 la Oraviţa. A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Oradea şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj-Napoca la 1 an de închisoare.
Profesor, născut pe 24 octombrie 1911 la Ciuperceni, judeţul Gorj. Pe 4 iulie 1959 a fost condamnat (administrativ) la 3 ani de închisoare pentru ostilitatea manifestată faţă de regimul comunist. A stat închis în penitenciarul din Craiova până pe 6 iulie 1962.
Elev, originar din judeţul Vrancea. A fost torturat de Securitatea din Galaţi.
Tânăr lipsit de moralitate. A fost arestat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula, unde a fost informatorul lui Chirion şi şef de echipă în grupul de preoţi.
Avocat din Bucureşti. A fost condamnat pentru că povestea minunea prin care băiatul lui a fost vindecat de Petrache Lupu din Maglavit.
Din Galaţi. A fost condamnată.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Studentă. A fost arestată în 1948 şi a fost chinuită de Securitatea din Braşov.
Din Timişoara. A fost condamnat la 6 luni de lagăr (pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950) cu începere de pe 20 aprilie 1951.
Student în Iaşi, originar din comuna Horodnic, judeţul Suceava. În 1948 a fost condamnat la 3 ani de închisoare şi închis la Suceava, unde s-a înscris în prima formaţie de reeducare, plecând în aprilie anul următor la Piteşti, împreună cu Eugen Ţurcanu, pentru a-i schingiui pe deţinuţi. În 1950, în penitenciarul din Gherla, a continuat să-i tortureze pe deţinuţi, în camera nr. 99, alături de Mihai Livinschi şi Vasile Puşcaşu. A devenit informatorul administraţiei penitenciarului, fiind pus normator la atelierele din închisoarea din Gherla.
A fost arestat în noiembrie 1950 şi condamnat ca membru în organizaţia „Legiunea albastră“din satul Pârscov, judeţul Buzău.
Şofer. A fost arestat (împreună cu fratele său, Şerban) şi a trecut după 1950 prin închisoarea din Jilava şi lagărul de la Peninsula.
Medic din judeţul Argeş. Închis la Poarta Albă, după 1950 a devenit colaboratorul administraţiei.
Născut în 1927 în comuna Câmpuri, judeţul Vrancea, absolvent al Facultăţii de Istorie în 1952. În acelaşi an a fost arestat, chinuit de Securitate şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964.
A fost arestat în 1948 cu un grup legionar din Prahova şi închis la Jilava şi Gherla, unde a fost bătut în timpul reeducării pentru a face mărturisiri legate de activitatea sa din Moreni şi Gura Ocniţei.
Preot ortodox, paroh la Nucşoara, originar din Poienari, judeţul Argeş. A fost deţinut politic, fiind condamnat în legătură cu partizanii conduşi de fraţii Arnăuţoiu.
A fost condamnat şi a stat închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
Ţăran din comuna Cucueţi, judeţul Argeş. În 1954 a fost condamnat la 4 ani de închisoare în lagăre de muncă forţată, deoarece făcuse un memoriu de împotrivire la colectivizarea forţată şi ceruse sătenilor să se retragă din colectivă.
Doctor inginer la Facultatea de Electronică. A stat o lungă perioadă prin lagăre.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949, împreună cu fratele lui (şofer), şi închis în 1950 la Jilava şi apoi la Peninsula.
Paroh în Colacu, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 16 ianuarie 1958.
Absolvent al Colegiului „Carol I“din Craiova, ofiţer de cavalerie. A fost arestat şi torturat în 1949, în timpul anchetei, de maiorul Barbu. A trecut, condamnat, prin Jilava şi Poarta Albă.
Născut pe 23 decembrie 1897 la Godineşti, în Bucovina de Nord. A fost arestat pe 25 iunie 1957, condamnat şi închis la Gherla, unde a murit în 1960.
Preot ortodox, născut pe 20 iulie 1902 în Călugăreni, judeţul Neamţ, paroh în Galu, Vânători-Neamţ şi apoi în Piatra-Neamţ. A fost arestat în 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi (sentinţa nr. 353/22.03.1949) la 12 ani de muncă silnică şi 10 ani de degradare civică. A fost eliberat în 1955 de la închisoarea din Aiud, dar i s-a stabilit domiciliu obligatoriu la Răchitoasa, judeţul Ialomiţa, până în aprilie 1956. Din 1957 până în 1975 a fost paroh la Valea Viei.
Brutar, născut pe 7 noiembrie 1898 la Botoşani. A fost arestat pe 19 august 1959 pentru propagandă împotriva regimului şi a murit la Gherla pe 11 august 1962.
Preot ortodox, născut pe 2 septembrie 1914 la Viforeni. A fost arestat în 1948 şi condamnat la 5 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost închis la Zalău, Deva şi Alba Iulia.
Student. A fost arestat şi condamnat în 1948. În timpul reeducării din penitenciarul din Piteşti declara că-i va smulge barba tatălui său (preotul Cezar Andronic din Piatra- Neamţ) pentru că i-a dat o educaţie greşită, anticomunistă. A trecut şi prin brigăzile studenţeşti care au terorizat deţinuţii în lagărul de la Peninsula.
Militant legionar din Câmpulung Moldovenesc. A fost arestat după 1948 şi închis în penitenciarele din Iaşi, Suceava şi Aiud.
Învăţător, născut în 1913 la Ruşeni, Basarabia. A fost deportat în 1941 şi a murit în 1942 într-un lagăr din Siberia.
Ţăran din comuna Cucueţi, judeţul Argeş, născut pe 1 septembrie 1929. În 1958 a fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării, deoarece a redactat un memoriu de împotrivire la colectivizare.
Student din Iaşi. A fost arestat în mai 1948 şi condamnat în acelaşi lot cu Eugen Ţurcanu şi Alexandru Bogdanovici. A trecut prin închisorile din Iaşi, Suceava şi Piteşti.
A fost arestată.
Elevă de liceu la Chişinău. În 1970 (anul centenarului Lenin), împreună cu o colegă, a scris prin oraş (la Casa Presei, pe trotuarele Universităţii, pe clădirea Ministerului de Interne) lozinci antisovietice. A fost arestată şi, după îndelungi cercetări, a fost condamnată la locul de muncă (5 ani).
Elev. A fost arestat pe 31 iulie 1947 şi a murit în 1948 în timpul cercetărilor.
Din Roman. A fost condamnat.
A stat închis la Aiud.
Din comuna Mănărade (nr. 46), născută pe 25 februarie 1920. Pe 15 ianuarie 1945 a fost deportată la Dombas.
Din Râmnicu Vâlcea, student la Academia Naţională de Educaţie Fizică. A fost condamnat şi închis la Poarta Albă, iar din august 1953 la Peninsula.
Ţăran din Dobrogea. A fost condamnat în 1950 şi închis la Gherla şi Baia Sprie. După 1964 a fost arestat din nou şi condamnat la 8 ani de închisoare, pentru că se adresase C.C. al P.C.R. cu o cerere de restituire a pământului.
A trecut, după 1950, condamnat, pe la Aiud şi Minele de plumb.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Caricaturist şi grafician renumit, născut în 1900. A fost arestat, după 1945, fiind apoi închis în lagărul de la Slobozia.
A fost condamnat, după 1965, la 5 ani de închisoare pentru discuţii duşmănoase în legătură cu regimul comunist.
Fiul lui Ion Anestin. A fost condamnat, după 1950, şi închis la Jilava şi Gherla.
Din Orţişoara, judeţul Timiş. A fost împuşcat la Beba Veche, pe 27/28 august 1947, de grănicerii români, când încerca să treacă frontiera.
A fost arestat în iulie 1948 şi a trecut prin M.A.I. şi închisorile din Jilava şi Făgăraş.
Funcţionar. A trecut, condamnat, pe la Galeş şi Peninsula.
Profesor din Buzău. A stat în închisoare. După executarea pedepsei a fost trimis, în 1958, cu domiciliu obligatoriu la Fundata, în Bărăgan.
Student. A fost prima victimă a operaţiunii de reeducare desfăşurate în penitenciarul din Piteşti, fiind omorât în noaptea Crăciunului din 1950.
Diacon la Biserica Sf. Petru din Brăila. A fost condamnat.
Născută pe 22 iulie 1905 la Roşiori de Vede. A stat 6 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Student la Medicină. A fost condamnat în 1950 şi închis la Poarta Albă.
A fost condamnat în noiembrie 1959, într-un lot de circa 20 de persoane, pentru că a participat la discuţii duşmănoase la adresa regimului. A fost anchetat cu brutalitate şi trimis în închisoarea din Jilava şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
Licenţiat al Facultăţii de Medicină din Paris, născut în 1869, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, reprezentant marcant al P.N.L., preşedintele organizaţiei P.N.L. din judeţul Buzău, preşedintele Consiliului de Miniştri (30.12.1933-3.01.1934), ministrul Instrucţiunii Publice (11.01.1922-30.03.1926; 21.06.1927-10.11.1928; 14.11.1933-28.12.1937), ministrul Economiei (24.11.1939-10.05.1940). A fost arestat în mai 1950 şi închis la Sighet.
Din Piteşti, fruntaş al conducerii P.N.Ţ. din judeţul Argeş, molestat în măcelul din 9 august 1946 din sala Tribunalului Piteşti. A fost arestat în 1947 şi i s-a stabilit domiciliu obligatoriu. În 1986 a fost călcat de o maşină, fără ca şoferul să fie pedepsit.
Licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti, născut pe 5 mai 1883 la Bucureşti, deputat în mai multe legislaturi, senator, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, guvernator al Băncii Naţionale, ministru al Economiei Naţionale în guvernul Tătărăscu. A fost arestat pe 5 mai 1950 pentru „activitate împotriva clasei muncitoare“, murind în aceeaşi lună în penitenciarul din Piteşti.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Secretar al organizaţiei P.N.Ţ. din sectorul 4 (cu domiciliul în Str. Zoe Grant nr. 11). A fost arestat, pentru că a participat la manifestaţia de pe 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal şi arestat din nou pe 15 august 1952, fiind eliberat în octombrie 1954 din penitenciarul de la Miercurea-Ciuc.
Preot ortodox din Brăila. A fost condamnat în 1949, iar în 1952 se afla în închisoarea din Aiud.
Student. A fost arestat în 1948 şi a ajuns, după condamnare, în închisoarea din Piteşti. A fost torturat şi omorât, în februarie 1950, de Vasile Puşcaş, în cursul reeducării la care a fost supus.
A stat 11 ani în închisoare.
A fost arestată în 1958, lăsându-şi cei doi copii, cu deficienţe, în grija părinţilor şi a trecut, închisă, pe la Jilava şi Miercurea-Ciuc.
Student. A fost arestat în 1948 la Timişoara şi condamnat la 8 ani de temniţă grea, ca şef al tineretului cuzist. A refuzat reeducarea în temniţa din Piteşti, unde a fost bătut de echipa lui Eugen Ţurcanu (în camera nr. 4-spital) şi de directorul penitenciarului, Alexandru Dumitrescu. A fost apoi torturat în închisoarea din Gherla, unde a ajuns pe 8 iunie 1950, de torţionarii Cornel Popovici şi Alexandru Popa (în camera nr. 105), deoarece refuza să-şi facă demascarea. A trecut şi pe la minele de la Baia Sprie.
Fost ofiţer. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
Profesor la Universitatea din Iaşi. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut prin lagărele de muncă forţată de la Midia şi Bicaz.
Născut pe 3 iulie 1922 la Slatina. A fost arestat pe 18 martie 1949 şi anchetat cu atâta brutalitate de Securitate, încât pe 21 aprilie 1951 a murit în penitenciarul din Constanţa.
Preot ortodox din Bucureşti. A fost reţinut pentru cercetări în perioada 15 august 1952 - 10 august 1953 şi trimis la muncă forţată în lagăre.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Profesor din Cernavodă. A fost condamnat în 1950, în urma înscenării realizate de inspectorul Lazăr Ştefănescu (care a adus în temniţe peste o sută de persoane, majoritatea din învăţământ).
Născut în 1904 în Uruguay. A murit în 1960 în penitenciarul din Gherla.
Din Medgidia, născută pe 21 decembrie 1913. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 2 luni.
A executat 14 ani de temniţă.
A fost condamnat în 1949, iar în 1950 se afla în închisoarea din Gherla, unde devenise informatorul administraţiei penitenciarului.
Agricultor, născut în 1924 la Sărăţeni, judeţul Ialomiţa. A fost arestat în 1951, deoarece s-a opus colectivizării şi a murit pe 1 martie 1953 la Poarta Albă, din cauza muncii grele, fără hrană suficientă şi îngrijire medicală.
Avocat. A fost arestat pe 15 august 1952 şi anchetat timp de 2 ani.
Din Tuzla, născut pe 13 august 1915 la Făget. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
Jandarm din comuna Boteni. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava.
Student. A fost condamnat în 1948 şi a trecut prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti. După eliberare, a ajuns la New York, unde a murit prin 1983.
Ţăran din comuna Drănic, judeţul Dolj, născut pe 10 septembrie 1893. A fost arestat pe 1 aprilie 1959, în legătură cu mişcările ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării, şi omorât în timpul anchetei, de Securitatea din Craiova, pe 3 martie 1960.
Din Balomiru de Câmp, judeţul Alba, născut pe 24 iunie 1924, student la Belle Arte din Bucureşti. A avut legătură cu lovitura de la casieria C.F.R., din 1948. Cu o parte din bani i-a ajutat pe partizanii din Muntele Mare, furnizându-le şi explozibil. A fost condamnat în 1949 la 15 ani de muncă silnică şi a trecut prin închisorile din Jilava, Piteşti şi Gherla, unde a fost chinuit, în camera nr. 98, în cadrul acţiunii de reeducare. A mai stat închis la Blaj, Canal, Baia Sprie, Deva şi Sibiu.
S-a născut pe 31 martie 1952 în domiciliu obligatoriu, unde a mai stat, împreună cu părinţii, 1 an şi 2 luni, după care întreaga familie s-a întors la Palazu Mare, Constanţa.
Călugăriţă de la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea. A fost arestată în 1949 şi chinuită de Securitatea din Craiova. Pe 6 decembrie 1949 a fost condamnată pentru ajutorul acordat partizanilor din regiunea Arnota (arestaţi de Paşti, 1949) şi închisă la Craiova.
Ofiţer. A fost condamnat şi trimis la muncă forţată la Peninsula.
Radiotelegrafist în Marina Comercială din Constanţa. A stabilit contacte cu Serviciul Secret Britanic în timpul unei operaţii făcute în Anglia. Revenit în ţară a fost condamnat. S-a remarcat în închisoare ca un foarte bun camarad, solidar cu acţiunile îndreptate împotriva abuzurilor administraţiei penitenciarelor.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 2 decembrie 1947 împreună cu grupul care răspândea manifeste de protest împotriva condamnării conducerii Partidului Naţional Ţărănesc. A trecut, închis, pe la M.A.I., Văcăreşti şi Aiud.
Născut pe 4 ianuarie 1921 la Casimcea, judeţul Tulcea. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Dobrogea şi a executat 12 ani de muncă silnică.
S-a născut în 28 martie 1896 la Buzău. A fost arestat pe 19 februarie 1952 pentru instigarea ţăranilor împotriva regimului şi trimis la muncă forţată la Canal, unde a murit pe 15 octombrie 1952.
Născut pe 21 octombrie 1907 la Casimcea, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din codrii Babadagului, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 6 ani de închisoare şi închis la Peninsula, unde a murit pe 2 martie 1951 în timpul muncii forţate, depuse în condiţii inumane (certificatul seria MC, nr. 370665 specifică „deces natural“).
Născut pe 8 martie 1950. A stat, după 1952, împreună cu părinţii, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an.
Muncitor. A fost arestat pe 15 noiembrie 1987 cu ocazia grevei din Braşov. A fost chinuit de Securitate şi a stat cu domiciliu obligatoriu.
S-a născut pe 19 februarie 1958 în domiciliu obligatoriu, unde a mai stat, împreună cu părinţii, 2 ani şi 1 lună, după care s-au întors acasă, în judeţul Constanţa.
Fost perceptor, născut în 1899 la Pleniţa, judeţul Dolj. A fost arestat pe 15 august 1952, şi închis, timp de 2 ani, la Ghencea şi Midia.
Muncitor din Braşov. A fost arestat în noiembrie 1948 (în legătură cu Ioan Dumitriu, care a împuşcat doi securişti), torturat de Securitatea din Braşov şi condamnat la 7 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat. A trecut, închis, pe la Braşov, Gherla şi Peninsula.
S-a născut pe 10 iulie 1956 în domiciliu obligatoriu, în care a stat 2 ani şi 1 lună, împreună cu părinţii, după care întreaga familie s-a întors la Palazu Mare, Constanţa.
Notar, născut în 22 mai 1898 la Şard, judeţul Alba. A fost arestat pe 23 februarie 1952, condamnat la 1 an de muncă forţată şi a murit în colonia de la Castelu, lângă Medgidia, pe 17 ianuarie 1953, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Din Constanţa. A fost condamnat în 1948.
Ţăran din Arpaş (poreclit „Americanul“, pentru că fusese, ca să-şi câştige existenţa, în America). A fost condamnat şi i s-a confiscat averea, în urma unui proces înscenat, pentru sprijinul acordat partizanilor.
Fostă moşiereasă, născută pe 8 noiembrie 1890 la Mozăceni, judeţul Argeş. A murit în închisoarea din Miercurea-Ciuc pe 6 august 1962.
Membru al P.N.Ţ., din Bucureşti (Str. Ing. Saligny). A fost condamnat, fiind eliberat pe 7 octombrie 1955.
Ţăran din comuna Vişina, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat împreună cu un grup numeros de ţărani care s-a împotrivit colectivizării în 31 ianuarie 1961.
Fost inspector în Ministerul de Finanţe. A fost condamnat administrativ în 1952 şi a trecut, închis, pe la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Saligny.
Preot ortodox, născut pe 11 septembrie 1894 în Arceşti, judeţul Olt, paroh în Cârlogeni. A fost condamnat în 1959 la 4 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind închis în lagărele din Bălţile Dunării şi în penitenciarul din Gherla.
Ţăran din Ghimpaţi. A fost arestat în iulie 1950 ca instigator, în legătură cu răscoala ţărănească izbucnită în comună (în timpul căreia 250 de persoane i-au molestat pe activiştii de partid, care intenţionau să ridice grâul ţăranilor de pe arie).
Elev, născut pe 22 februarie 1930. A fost arestat pe 9 noiembrie 1949 şi omorât în 1950 în timpul anchetei.
Elev la Şcoala Navală din Constanţa. La 19 ani a fugit cu un vapor în China, unde a fost arestat. Extrădat în România, a fost chinuit de Securitate şi condamnat în 1953. A trecut, închis, pe la Jilava, Gherla şi minele de plumb din Baia Sprie.
Din Bujoreni, lângă Zimnicea, judeţul Teleorman, născut pe 8 septembrie 1924. A fost condamnat în 1961 la 4 ani de lagăr pentru că i-a instigat pe consăteni să iasă din colectivă.
Profesoară, născută pe 9 mai 1943 la Alba Iulia (Str. Doinei, nr. 3). A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu la Olaru, judeţul Călăraşi.
Născută pe 5 noiembrie 1929 la Palazu Mare, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu o perioadă de 2 ani şi 5 luni. S-a stabilit apoi la Ovidiu.
Născută pe 12 februarie 1936 în comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman. A fost condamnată la 3 ani de muncă în lagăr, deoarece a cerut în ianuarie 1961 (împreună cu alţi săteni) restituirea cererilor de înscriere în colectivă.
Născut pe 4 aprilie 1920 în comuna Mircea Vodă, judeţul Constanţa. A stat 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
Fost croitor, născut pe 6 ianuarie 1914 în comuna Glodeni. A fost arestat la Reghin pe 4 iunie 1948, pentru activitate îndreptată împotriva regimului comunist, bătut cu sălbăticie la Securitate de plutonierul Alexandru Anca şi condamnat de Tribunalul Militar Braşov pe 21 ianuarie 1949. A murit în temniţa din Aiud pe 25 octombrie 1951, în urma torturilor la care a fost supus în timpul anchetei.
Tânăr. A murit împuşcat de Securitate în luptele de la Cozia (Munţii Făgăraşului).
Avocat, fost prefect de Buzău, preşedinte al organizaţiei judeţene P.N.Ţ., fost deputat. A fost arestat în 1947, condamnat în 1950 şi închis la Văcăreşti, Jilava şi Midia, fiind eliberat, bolnav, după 7 ani de închisoare.
Fiul unui fruntaş liberal. A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Râmnicu Sărat şi Focşani.
A murit în luptă cu Securitatea, în aprilie 1949, în munte la Arnota.
Preot ortodox din Balş, născut în 1902. A fost arestat pe 1 octombrie 1959 de Securitatea din Craiova, chinuit în anchete, condamnat pe 26 iunie 1960 la 4 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 18 februarie 1962, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus.
Din judeţul Constanţa, născut pe 4 ianuarie 1915. A stat 3 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Avocat, născut pe 22 mai 1921 în judeţul Alba. A fost condamnat (administrativ) la 2 ani de detenţie, executaţi la Canal şi Bicaz.
Din Constanţa, născută pe 11 septembrie 1922 în Basarabia. A stat cu domiciliu obligatoriu după 1951.
Născut pe 28 iunie 1931 la Palazu Mare, Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 1 lună.
Ţăran din Udeni. A fost împuşcat mortal în sat, în timpul revoltei ţărăneşti din iulie 1950, declanşate împotriva abuzurilor săvârşite de autorităţi în legătură cu treieratul şi colectarea cerealelor.
Născut pe 1 ianuarie 1930 în comuna Pleniţa, judeţul Dolj. A fost arestat pe 1 mai 1949, de Securitatea din Craiova, pentru „atitudine duşmănoasă împotriva regimului“. A fost eliberat pe 10 iunie 1952.
Ţăran, născut pe 3 mai 1904 la Şard, judeţul Alba. A stat închis timp de 1 an la Canal şi Midia.
Din judeţul Constanţa, născut pe 9 februarie 1913. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 2 luni.
Călugăr la Mănăstirea Cheia. A fost arestat şi chinuit de Securitatea din Braşov în 1949.
Preot ortodox. A fost anchetat de Securitatea din Brăila şi apoi condamnat, în 1952, la 1 an de muncă forţată în lagăr. A murit în 1972.
Muncitor. A fost arestat pe 15 noiembrie 1987 în timpul revoltei muncitoreşti din Braşov. A fost anchetat, chinuit de Securitate şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Slatina.
S-a născut în 12 septembrie 1907 în comuna Suliţa, judeţul Botoşani. A fost condamnat în 1953 la 4 luni de lagăr şi în acelaşi an a murit în lagărul de la Salcia (certificatul de deces s-a eliberat pe data de 27.08.1954).
Muncitor, născut pe 9 septembrie 1934 la Balomiru de Câmp, judeţul Alba. A fost condamnat la 1 an de închisoare corecţională pentru agitaţie publică şi închis la Jilava şi Gherla.
Născută pe 21 februarie 1922 la Negru Vodă, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox din Piteşti. A trecut prin lagărele din Bălţile Brăilei în perioada 1960-1963.
Din comuna Siliştea, judeţul Teleorman, născut pe 27 iulie 1929. A fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagăr, deoarece participase în anul 1961, la destrămarea colectivului creat în comună.
Fost membru al P.N.L., ajutor de primar la Sălciile, judeţul Prahova. În 1962 a participat la o revoltă ţărănească, cerând, împreună cu ţăranii din comună, ieşirea din colectivă. În august 1962 a fost condamnat, într-un lot de 36 de ţărani, consideraţi răzvrătiţi împotriva regimului comunist.
Ţăran, fost legionar, născut pe 13 noiembrie 1913 la Mireşu Mare, judeţul Prahova. A murit pe 11 ianuarie 1946 la Sângeru, judeţul Prahova.
Din Galaţi. A fost anchetată la Securitate.