Din judeţul Constanţa, născută pe 23 februarie 1939. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 3 luni.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Argeş. A fost arestat în 1949 pentru constituirea unei organizaţii considerate subversive, închis la Piteşti, unde a trecut prin camera nr. 4-spital (din 21 ianuarie 1950 până în iunie acelaşi an), fiind trimis apoi la Peninsula, unde a muncit din greu (cu jugul de gât, cărând roabă după roabă) până la eliberare.
Ţăran din Purani, judeţul Teleorman. A fost împuşcat în comuna Siliştea, în timpul răscoalei din 7 iulie 1950.
Născut în 1905 la Maglavit, în apropiere de Calafat, judeţul Dolj. A fost arestat în 1951 şi a murit în colonia de muncă forţată de la Salcia pe 6 februarie 1953.
Preot ortodox, paroh în comuna Stăneşti, judeţul Giurgiu. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Galeş şi Peninsula.
Elev la Liceul „I.C. Brătianu“din Piteşti, născut în 1931. A fost arestat pe 25 octombrie 1949, ca membru al organizaţiei fictive „Casa Albă“, creată de un agent provocator al Securităţii. A fost judecat pe 2 septembrie 1950, într-un lot de 30 de elevi, de Tribunalul Militar Craiova, condamnat şi închis timp de 10 luni.
Ţesătoare din Alexandria, stabilită în Bucureşti, născută pe 14 august 1893. A fost recrutată de Siguranţă ca agentă şi infiltrată în rândurile comuniştilor. A fost condamnată în 1950 la 4 ani de închisoare, folosită ca martoră în procesul Pătrăşcanu şi închisă la Jilava, M.A.I. şi Mislea.
Croitor din Bucureşti. A fost arestat în 1950 (împreună cu Cristescu Plăpumaru) pentru activitate social-democrată şi închis la Jilava şi Gherla, iar în 1958 a fost din nou arestat, până în 1964.
A trecut prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
Ţăran din comuna Proviţa de Jos, judeţul Prahova. A fost arestat pentru că l-a găzduit pe cumnatul său, generalul Gheorghe Mosiu (care fusese eliberat în decembrie 1948, dar pus imediat sub urmărire şi arestat din nou în 1959).
Ţăran din comuna Oporelu, judeţul Olt. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din 1960, condamnat (administrativ) şi trimis în lagărele din Bălţile Dunării.
Ţăran din Flămânzi. A fost condamnat în 1951 şi trimis în lagărul de la Cernavodă, unde a murit pe 26 martie 1953.
A fost arestat în 1948 de Securitatea din Braşov, condamnat şi trimis la Gherla.
Student. A trecut prin închisoarea din Piteşti şi cea din Gherla, unde a fost semnalat de Vasile Puşcaşu ca participant la bătaia care a dus, în 1950, la moartea deţinuţilor Dâmbu şi Tâmpa.
Morar din Vidra, judeţul Vrancea. A fost condamnat în legătură cu răscoala din regiune, chinuit în anchete şi trimis la Minele de plumb şi Gherla, unde era grav bolnav în perioada 1955-1956.
Student. A fost condamnat în 1949 la 10 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Piteşti, unde a devenit unul dintre torţionarii care îi chinuiau pe deţinuţii politici. În 1950 a fost trimis la Peninsula, unde a continuat să-i bată pe deţinuţi, în brigăzile 13-14, devenind colaborator al administraţiei lagărului, care l-a promovat normator şi apoi brigadier (la preoţi). În septembrie 1951 a plecat de la Peninsula în lanţuri, într-un lot de 10 schingiuitori formaţi la „şcoala“penitenciarului din Piteşti.
Muncitor din Piteşti. A devenit securist, însă când a vrut să renunţe la această calitate, a fost arestat şi condamnat.
Avocat din Baia Mare. A fost anchetat în 1946 în legătură cu activitatea desfăşurată de organizaţia „Sumanele negre“.
Ţăran, născut pe 13 octombrie 1912 la Viziru, judeţul Brăila. A fost arestat în noiembrie 1957 pentru că s-a opus intrării în colectivă. După 7 săptămâni de bătăi şi schingiuiri la Securitatea din Galaţi, a fost judecat, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Gherla.
Medic. A fost anchetat de Securitatea din Cluj.
Maior. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava.
Ofiţer venit din lagărele ruseşti în cele româneşti. În 1952 se afla închis la Galeş.
Născut pe 15 august 1905 în comuna Rebrişoara, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost împuşcat, necondamnat, pe 8 iulie 1949 (în acelaşi lot cu Leonida Bodiu) la Bistriţa (pe Dealul Crucii).
Născută pe 20 aprilie 1949. A fost trimisă, după 1951, împreună cu părinţii, în domiciliu obligatoriu, unde a stat timp de 2 ani şi 3 luni.
Născut pe 29 iunie 1951. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, după 1951.
Ţăran din judeţul Constanţa, născut pe 5 octombrie 1916. A fost trimis în 1951 cu domiciliu obligatoriu, unde a stat 6 ani şi 11 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 16 noiembrie 1915. A stat cu domiciliu obligatoriu 6 ani şi 11 luni.
Născută pe 19 decembrie 1951. A stat 1 an în domiciliu obligatoriu.
Născută pe 19 aprilie 1954 în domiciliu obligatoriu, unde a stat 7 ani şi 3 luni.
Născut pe 21 septembrie 1956 în domiciliu obligatoriu, unde a stat 4 ani şi 6 luni.
Născută pe 8 noiembrie 1945. A stat 2 ani şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 21 octombrie 1955 în domiciliu obligatoriu, unde a rămas timp de 5 ani.
Născut pe 10 mai 1942. A stat 2 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 9 noiembrie 1927. A stat 1 an şi 10 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 9 iulie 1926. A stat 1 an şi 10 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Năeni, judeţul Buzău. A fost arestată în 1959, împreună cu soţul (care a murit în temniţă), şi închisă la Jilava şi Miercurea-Ciuc.
Avocat. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Braşov şi condamnat.
Ţăran din comuna Năeni, judeţul Buzău. A fost condamnat în 1958 şi eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Din Năeni, judeţul Buzău. A fost arestat în 1959 şi omorât în 1960, în timpul anchetei, la Securitatea din Ploieşti.
Preot ortodox, paroh la Deleni, judeţul Vaslui, născut pe 6 aprilie 1911. A fost arestat în perioada 1949-1954.
Din Proviţa (...), judeţul Prahova, născut în 1905. A murit în închisoarea din Gherla pe 11 iulie 1962.
Născut în 1917. A murit în închisoarea din Aiud în 1961.
Muncitor, adept al sectei Martorii lui Iehova, născut la Blaj. A fost arestat pe 20 martie 1949 şi condamnat la 10 ani de închisoare.
Ţăran din comuna Săcălaz, judeţul Timiş, născut pe 3 noiembrie 1919. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Plutonier major. A fost împuşcat de sovietici la Roşiori de Vede pe 23 decembrie 1944.
Din judeţul Dolj. A fost deportat în U.R.S.S.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Galaţi. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla.
Din Constanţa, născut pe 16 octombrie 1913. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Ţăran, născut pe 23 februarie 1889 la Arad. A fost arestat în 1950 şi a murit pe 8 martie 1953 la Poarta Albă.
Preot ortodox, paroh la Constanţa, născut pe 12 noiembrie 1907 la Dumbrăveni, judeţul Constanţa. A fost arestat după 6 martie 1945 şi închis în lagărul de la Caracal. În 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 15 ani de închisoare, fiind însă eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Născut în 1894. A murit în 1956 în închisoare.
A murit în închisoarea din Gherla în 1964.
Căpitan de artilerie antiaeriană, născut în 1916. A luptat în linia întâi împotriva bolşevicilor. A fost arestat în 1947 în Bulgaria (la 100 m de graniţa cu Turcia, unde intenţiona să ajungă), extrădat, condamnat la 10 ani de închisoare şi închis la Jilava, Aiud şi Gherla, de unde a fost eliberat grav bolnav de plămăni. A murit la cinci ani după eliberare.
General, născut în 1882. A fost arestat în 1957 şi omorât în timpul anchetei de la Ministerul de Interne, pe 6 octombrie 1957, fiind îngropat, fără cruce, în cimitirul bisericii de la Jilava.
Guvernator al Băncii Naţionale, născut în 1878. A fost arestat pe 1 august 1950 şi închis la Sighet, unde a murit pe 24 aprilie 1954.
Soţia guvernatorului Băncii Naţionale Dumitru Tilică Burileanu. A fost scoasă cu forţa din casa sa din Craiova (Calea Severinului) şi trimisă cu domiciliu obligatoriu, unde a şi murit în 1951.
Fetiţă de trei ani. A fost trimisă, împreună cu familia, pe 18 iunie 1951, de la Turnu Severin în Bărăgan.
A fost trimisă, împreună cu familia, pe 18 iunie 1851, de la Turnu Severin în Bărăgan (avea două fetiţe: Florina şi Raluca)
Sora Florinei Burileanu, în vârstă de un an şi jumătate. A fost trimisă, împreună cu familia, pe 18 iunie 1951 de la Turnu Severin în Bărăgan.
General. A trecut, în detenţie, pe la Jilava şi Aiud.
Din Dulgheru, judeţul Constanţa. A fost condamnat.
Poliţist, născut pe 20 aprilie 1912 în localitatea Biia, judeţul Alba. A fost arestat pe 4 iulie 1947 şi a stat 2 ani şi 6 luni în închisoare.
Student în Iaşi. A fost arestat în 1951 şi a trecut prin lagărul de la Bicaz.
Fost brigadier la Galeş, în 1952, cu o comportare condamnată de deţinuţi.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Preot ortodox. A fost arestat.
Născut în 1902 la Bălăuşeri. A fost arestat în 1951 şi a murit la Salcia pe 18 martie 1953.
Învăţător, născut pe 15 august 1924. A fost arestat pe 11 iunie 1952 şi a stat în închisoare 1 an.
Născut în 1904 la Somova, judeţul Tulcea. A murit în domiciliu obligatoriu la Huşi în 1956.
Ţăran din Basarabia, membru al organizaţiei lui Filimon Bodiu în perioada 1946-1950. A fost arestat de N.K.V.D., judecat şi trimis în Siberia.
Căpitan. A trecut, închis, pe la Jilava (1950), Gherla şi Baia Sprie.
Avocat, născut pe 29 octombrie 1912 la Burdujeni, Suceava, într-o familie de ţărani săraci cu şapte copii, absolvent (1937) al Facultăţii de Drept din Cernăuţi. S-a întors de pe front decorat cu Coroana României-cu panglică de Virtutea militară, iar în ianuarie 1945 a luptat în Cehoslovacia, după care a practicat avocatura până pe 25 martie 1949, când a fost arestat pentru trei săptămâni. Pe 1 aprilie 1950 a fost arestat şi bătut la Securitatea din Iaşi, fiind apoi condamnat la 1 an de închisoare, deoarece nu l-a denunţat pe colonelul Vasile Cârlan. Pe 15 august 1952 a fost arestat pentru a treia oară, închis la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă, fiind eliberat pe 29 mai 1954. După eliberare i s-a impus domiciliu obligatoriu în Bărăgan pentru încă 5 ani.
Din Arad. A fost arestat.
Medic din Făgăraş, care i-a ajutat pe partizanii din regiune. A fost condamnat în 1950, iar pe 15 martie 1955 a fost arestat din nou, judecat în 1957, în lotul principal al partizanilor, şi condamnat la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în muncă silnică pe viaţă.
A fost condamnat pentru că a participat în 1950 la răscoala din judeţul Vrancea.
Ţăran din comuna Însurăţei, judeţul Brăila. A fost arestat în 1951 şi schingiuit pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă.
Ţăran bucovinean stabilit în Banat. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în 1889 la Ghelmegioaia. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 8 februarie 1954 la Poarta Albă.
Din Piteşti. A fost condamnată la 6 luni de muncă forţată în lagăr, începând din 20 septembrie 1951.
Preot ortodox din Bucureşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Galeş, Peninsula şi Poarta Alba timp de 2 ani.
Inginer din Rădăuţi. A fost condamnat şi a murit în temniţă.
Ţăran. Născut pe 14 august 1900 la Negrileşti. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 27 februarie 1953 în lagărul 5 Culme.
A suferit grave consecinţe pentru că a fost unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti din judeţul Vrancea, izbucnite pe 21 iulie 1950.
A fost arestat în timpul răscoalei din judeţul Vrancea din 1950, condamnat la 14 ani de închisoare şi închis la Galaţi, Gherla, Aiud, Baia Sprie (unde s-a accidentat) şi Văcăreşti, fiind eliberat pe 16 mai 1964.
Fată de 16 ani, sora lui Alexandru Burlui. A fost rănită de Securitate în jurul datei de 25 iulie 1950 în timpul răscoalei din zonă, când ţăranii se retrăgeau spre munte.
A fost arestat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din judeţul Vrancea din septembrie 1950 şi a trecut pe la Galaţi, Jilava, Gherla, Covasna, Braşov, Baia Sprie, Oradea Mare, Aiud şi Botoşani, fiind eliberat pe 17 aprilie 1964.
Din Moldova Veche. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu familia (Giurgevca, Ilia şi Mirco), la Valea Viilor.
Din Poşaga, judeţul Alba. A fost condamnat în 1958 şi închis la Aiud până în 1964.
Din Hârşova. A fost arestat în 1952.
Preot ortodox, paroh la Târgu Ocna, duhovnic la Clinica Universitară din Cluj. A fost închis la Cluj şi Ocnele Mari.
Preot. A fost arestat.
Fost deputat de Hunedoara, născut în 1888. A fost condamnat în 1959, în urma unui proces înscenat de Securitatea din Deva, şi a murit pe 8 ianuarie 1962 la Văcăreşti.
Preot paroh la Sârbeşti, judeţul Bihor. A fost arestat pe 15 august 1952, condamnat de Tribunalul Militar Cluj şi a trecut, închis timp de 2 ani, pe la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă.
Preot din Ucea de Sus. A fost arestat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Ocnele Mari.
Născut în 1911 la Izvoare, judeţul Neamţ. A fost arestat în toamna lui 1949 şi a murit la Securitate în timpul anchetei.
Învăţător din Buhuşi, judeţul Bacău. A fost arestat pe 6 mai 1947 de Siguranţa din Bacău şi închis la Gherla, pentru activitatea naţional-ţărănistă desfăşurată în timpul campaniei electorale.
A fost arestat în vara lui 1952 şi a murit la Cernavodă pe 26 decembrie 1952.
Student la Drept, membru al unei organizaţii P.N.Ţ. (tineret) din Argeş, originar din Dragoslavele, judeţul Argeş, născut pe 26 decembrie 1924. A fost arestat pe 15 august 1949 şi închis la Jilava, Piteşti şi Peninsula, până în 1953. Este arestat din nou, după prinderea fraţilor Arnăuţoiu, anchetat la Piteşti, condamnat la 10 ani de închisoare (sentinţa nr. 18/13.02.1960) pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Piteşti, Jilava şi Botoşani.
Din judeţul Constanţa, născut pe 8 iunie 1923. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 3 luni.
Învăţătoare în comuna Dragoslavele, judeţul Argeş, soţia lui Toma Burtea. A fost arestată, împreună cu soţul, în 1949.
Învăţător, fost fruntaş al P.N.Ţ. din Argeş, tatăl lui Dumitru Burtea. A fost arestat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Gheorghe Arsenescu, condamnat şi închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 13 februarie 1952.
Din judeţul Argeş. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Gheorghe Arsenescu.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Strungar din Ploieşti, născut în 1907. A murit în închisoartea din Aiud pe 4 iunie 1960.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla şi Baia Sprie.
S-a aflat închis la Baia Sprie.
Căpitan. A fost omorât în 1948 în timpul anchetei de la Ministerul de Interne.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Preot ortodox din Nărteşti, judeţul Galaţi, născut în 1905. A fost arestat în 1958 de Securitatea din Galaţi, condamnat la 15 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 646/1958) pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi eliberat în 1964 în baza Decretului de graţiere nr. 411.
Originară din Bucovina, stabilită după refugiul din 1944 la Ciacova, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Ţăran din Delta Dunării. A fost condamnat în 1949, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
Ţăran din Vadu Moţilor, născut pe 26 septembrie 1926. A fost arestat pe 11 iunie 1952, condamnat la 1 an de închisoare şi închis la Jilava şi Cluj.
Născut pe 3 septembrie 1900 la Ovidiu, Constanţa. A fost arestat în 1951 şi a murit la Midia pe 13 februarie 1953.
Preot greco-catolic, paroh la Suciu de Sus, judeţul Maramureş, care a cerut în scris eliberarea preotului Florea Mureşanu, ctitorul bisericii din comună. A fost arestat şi condamnat la 5 ani de închisoare, pe care i-a executat în penitenciarul din Gherla.
Din Doanca, judeţul Dolj. A fost condamnat la 15 luni de lagăr.
Studentă la Cluj, fiica protopopului Blajului (Olimpiu Busoi). A fost eliminată temporar din facultate şi anchetată ca agentă a Vaticanului.
Protopop greco-catolic al Blajului. A fost arestat în octombrie 1948 şi a stat mulţi ani prin temniţele comuniste.
Ţăran din Moşniţa Veche, judeţul Timiş. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Redactor la un ziar din Târgu Mureş. A fost arestat şi în 1950 era anchetat la Securitatea din Cluj.
Născut pe 19 octombrie 1913 la Viişoara, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 5 ani de închisoare.
Din judeţul Constanţa, născut pe 24 iunie 1928. A stat 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
Elev din Râmnicu Sărat. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitate şi a murit în închisoarea din Galaţi.
A fost arestat în 1948 şi închis la Jilava şi Aiud (după 1960), unde a contribuit la compromiterea unui număr mare de persoane.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A trecut, condamnat, pe la Gherla şi Baia Sprie (1953).
Din judeţul Tulcea, născut pe 9 octombrie 1905. A fost condamnat (dosarul nr. 604 al Securităţii din Hârşova).
Din judeţul Tulcea. A fost arestat în unul din loturile de partizani din Babadag, bătut la Securitatea din Constanţa şi închis la Jilava, Aiud şi lagărele de la Canal.
Din judeţul Gorj. A fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru „omisiune de denunţ“.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Student, născut pe 17 aprilie 1938 la Măceşu de Sus, judeţul Dolj. A fost arestat de Securitatea din Craiova pe 15 octombrie 1956, torturat de securistul Stan Ciocan, condamnat la 5 ani de închisoare de Tribunalul Militar Craiova şi închis la Craiova, Jilava, Aiud şi Gherla, de unde a fost eliberat pe 29 septembrie 1958.
Ţăran, căsătorit, cu patru copii, născut pe 20 februarie 1910 la Aninoasa, judeţul Argeş. A fost condamnat la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 61/5.06.1958), deoarece nu a denunţat un partizan, pe care a refuzat să-l găzduiască, dar i-a dat 30 de lei, 2 pâini şi nişte brânză.
Din satul Verendin (nr. 359), comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949, chinuit de Securitatea din Caransebeş şi Timişoara, condamnat în urma unui proces înscenat la 6 ani de temniţă grea (pentru legăturile avute cu partizanii din regiune) şi a trecut, în detenţie, pe la Jilava şi Aiud.
Din Caransebeş. A fost condamnat pentru ajutorul dat partizanilor.
Din Arad. A fost condamnat.
Absolventă a Facultăţii de Filologie. A fost arestată în iunie 1957 şi condamnată la 5 ani de închisoare în lotul Porsena - Ţuţea.
A fost condamnat şi închis la Jilava în 1950.
Colonel, fost comandant al Regimentului 21 Infanterie Bucureşti. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Aiud.
Medic. A fost arestat pe 14 iulie 1947, pentru că l-a dus cu maşina la Tămădău pe Ion Mihalache, şi condamnat la 6 luni de închisoare. Pe 15 august 1949 a fost arestat din nou şi condamnat la 7 ani de închisoare, iar în 1957 a mai suferit o condamnare de 15 ani, fiind eliberat în 1964.
Sora medicului Gheorghe Busuiocescu, rudă cu Ion Mihalache. A fost condamnată pentru ajutorul dat Niculinei Mihalache şi închisă la Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
A murit în închisoarea din Galaţi.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Originar din judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost condamnat şi închis la închisorile din Cluj şi Gherla.
A fost condamnat în 1948 şi a trecut pe la Jilava, Piteşti şi Gherla.
Ţăran, născut pe 31 iulie 1913 la Polovragi, judeţul Gorj. A fost arestat pe 7 martie 1958, bătut crunt la Securitatea din Craiova, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 12 ani de închisoare pentru „favorizarea infractorului“. Ţi-a ispăşit pedeapsa la închisorile de la Craiova, Aiud, Hârşova şi Ostrov, de unde a fost eliberat pe 1 ianuarie 1963.
Din comuna Polovragi, judeţul Gorj. A fost arestată pe 6 martie 1958, chinuită de Securitatea din Craiova şi închisă pentru 1 an şi 8 luni, fiind eliberată pe 8 noiembrie 1959.
Tânăr. A fost arestat în decembrie 1947, ca participant la manifestaţiile de protest împotriva condamnării conducătorilor P.N.Ţ., condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la M.A.I., Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr, începând cu 20 septembrie 1951.
Fiul căpitanului D. Buşilă (mort la Plevna în 1877). Născut pe 4 mai 1877, cu doctoratul luat în Belgia, participant la construcţia podului de la Cernavodă, membru al Academiei din Bruxelles şi al Academiei de Ştiinţe din Stockholm (1939), membru în numeroase societăţi şi comitete internaţionale. S-a ocupat de modernizarea serviciilor publice şi a fost decanul Facultăţii de Mecanică şi Electronică din Politehnică şi ministrul Lucrărilor Publice (până în 7 octombrie 1943). A fost condamnat de comunişti, fiind acuzat de dezastrul ţării, şi a murit, închis, la Aiud pe 3 februarie 1950.
Învăţător din Tulnici, judeţul Vrancea, născut în 1909 la Păuleşti, fost fruntaş al unei organizaţii judeţene a P.N.Ţ. A fost arestat în 1950 ca instigator al răscoalei ţărăneşti din iulie, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi a murit în închisoarea din Galaţi pe 13/14 iulie 1951.
Fruntaş al P.N.L., născut pe 14 august 1912 la Bărbăteşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe 8 octombrie 1958, chinuit în timpul anchetelor la Securitate şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 10 ani de închisoare şi confiscarea averii (sentinţa nr. 609/1958), fiind eliberat pe 14 aprilie 1964.
Din comuna Muşeteşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe 24 iulie 1950, condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 8 ani de închisoare pentru „uneltire împotriva regimului“şi închis la Craiova, Jilava, Peninsula şi Gherla, fiind eliberat pe 15 august 1958.
Copil din judeţul Constanţa, născut pe 28 iunie 1942. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, timp de 2 ani.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat.
Copil, născut pe 4 aprilie 1953. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 2 ani şi 6 luni.
Născut în 1907. A murit în lagărul de la Poarta Albă pe 20 ianuarie 1953.
Student. A fost arestat în 1949, condamnat la Timişoara şi închis la Peninsula, unde a fost pontator şi brigadier în brigăzile 13-14 şi i-a forţat pe deţinuţi la muncă.
Ţăran din localitatea Părău. A fost arestat pe 16 noiembrie 1950 şi chinuit la Securitatea din Braşov pentru legăturile avute cu partizanii din Munţii Făgăraşului.
Din judeţul Constanţa, născută pe 18 ianuarie 1946. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, timp de 2 ani şi 6 luni.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născut pe 1 noiembrie 1946. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 6 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 22 februarie 1940. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 6 luni.
Născut pe 20 august 1919 în comuna Straja. A făcut parte din plutonul fix al combatanţilor din Bucovina în cadrul mişcării de rezistenţă. A stat în captivitate în perioada 24.08.1944-6.11.1945.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Câmpulung Moldovenesc. A fost arestat în 1958, implicat în înscenarea pusă la cale în procesul Vasile Blănaru - Flamură, judecat în mai 1959 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
Bucovinean. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Iaşi şi închis la Botoşani şi Suceava înainte de-a fi condamnat, în aprilie 1949, la 25 de ani de muncă silnică.
A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Făgăraş. A fost condamnat în 1957, în procesul partizanilor, la 13 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Arad. A fost condamnat.
Ţăran, născut în 1879 în comuna Ponor, judeţul Alba. A murit în închisoarea din Aiud în 1947.
Elev. A fost arestat în 1948, închis temporar la Suceava, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi trimis în penitenciarul din Târgşor, până în 1950, când a ajuns la Gherla, cu grupul condus de Ion Stoian, în plină perioadă de reeducare.
A fost condamnat şi închis la Aiud.
A fost condamnat şi a trecut, după 1951, pe la penitenciarul din Gherla.
Născut în 1886 la Valea Mărului, judeţul Argeş. A murit în închisoare în 1961.
Născut în 1912 la Bistreţ, judeţul Dolj. A fost condamnat în 14 iulie 1950 la 12 ani de muncă silnică, deoarece a avut o comportare umană în calitatea sa de comandant al lagărului cu americani de la Sinaia. A murit în închisoarea din Aiud.
Funcţionar din Bucureşti. S-a aflat în perioada 1962-1964 în penitenciarul din Aiud.
Se afla în 1949 în penitenciarul din Piteşti.
Ofiţer, invalid de război, şeful legionarilor din Politehnică. A fost arestat pe 15 mai 1948, chinuit în timpul anchetei de Blehan şi Danielevici şi condamnat la Suceava, pe 22 februarie 1949, la 15 ani de muncă silnică, în urma unui proces înscenat (judecat de col. magistrat Ion Gheorghe), în care au fost aduşi 123 de studenţi.
Din judeţul Constanţa, născut pe 10 septembrie 1938. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Copil, născut pe 10 februarie 1948. A stat, începând din 1951, cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, timp de 4 ani.
Născut pe 19 ianuarie 1945 în judeţul Constanţa. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născută pe 25 iunie 1928. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Născută pe 16 octombrie 1932. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născut pe 1 mai 1920. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
Născut pe 21 iunie 1939 în judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 26 iunie 1925 la Cujmir, judeţul Mehedinţi. A stat, începând cu 18 iunie 1951, cu domiciliu obligatoriu, împreună cu soţia (Maria, n. 1928) şi fiica (Ştefania).
Născută Popescu, în 1897, la Obârşia de Câmp, judeţul Mehedinţi. A fost deportată pe 18 iunie 1951.
Născută pe 23 februarie 1928 în satul Roşiori, comuna Vânători, judeţul Mehedinţi. A fost trimisă în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Avocat din Arad, membru al P.N.Ţ., născut pe 30 octombrie 1905 în satul Bodeşti, comuna Hălmagiu, judeţul Arad. A fost arestat în aprilie 1947 şi închis timp de 2 luni pe la Siguranţa din Arad, Craiova şi la M.A.I. în Bucureşti. A fost eliberat în iunie 1947, după care a plecat din ţară şi a ajuns în 1948 în S.U.A.
Fiica lui Dumitru Butariu, născută în 1946. A stat avut domiciliu obligatoriu.
Tânăr, născut la Bucureşti. A trecut, închis, pe la Peninsula (unde a participat la acţiunile de protest ale deţinuţilor faţă de abuzurile administraţiei), Gherla, Baia Sprie şi Galaţi, unde a murit pe 10 octombrie 1960.
Ofiţer de geniu pe front, decorat cu Steaua României şi Coroana României-cu panglică de Virtutea militară, absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, născut pe 28 septembrie 1912 la Buhuşi. A fost arestat în 1949, condamnat la 7 ani de închisoare, pentru „deţinere de publicaţii interzise şi uneltire contra ordinii sociale“, şi închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula, Gherla, Aiud şi Târgu Ocna, până în 1956, când a fost eliberat.
Sublocotenent din Bucureşti, fiul unui colonel-moşier (cu moşie la Mărăcineni, judeţul Buzău). A fost arestat în 1959 la Securitatea din Uranus, împreună cu un grup de persoane, în legătură cu revoluţia din 1956 din Ungaria, condamnat la 4 ani de închisoare şi racolat de administraţia închisorii.
Din Neamţ. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născută pe 7 februarie 1907. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an şi 10 luni.
Din judeţul Dolj. A stat cu domiciliu obligatoriu, începând cu 1951.
Pensionar, născut în 1884. A murit în închisoare pe 11 iunie 1958.
Tâmplar din Constanţa. A fost condamnat în 1949 la 6 ani de temniţă grea şi a trecut prin închisorile de la Constanţa, Jilava, Peninsula şi Gherla.
Din judeţul Dolj. A stat cu domiciliu obligatoriu, începând cu 1951.
Născut pe 6 august 1953 în domiciliu obligatoriu, în care a stat timp de 2 ani.
Născut pe 10 aprilie 1929. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu, timp de 3 ani.
Moşier din Nicoreşti, născut în 1897. A murit pe 2 decembrie 1958 în domiciliu obligatoriu.
Scriitor şi publicist, colaborator la „Ardealul“, „Cosânzeana“şi „Voinţa Cluj“, născut în 1904. A fost condamnat în 1948 la 7 ani de temniţă grea, pentru vederile sale legionare, fiind închis la Cluj, Jilava, Aiud şi Midia. A murit după eliberare, în 1974.
Pretor la Seini, născut în 1893.
A fost condamnat la 13 ani de muncă silnică şi închis la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Născută pe 15 iulie 1925 la Drincea. A fost trimisă în 1951 cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Iaşi. A fost deportat în U.R.S.S.
Notar din Ineu, judeţul Arad. A fost arestat şi condamnat în 1957 la muncă silnică pe viaţă de Tribunalul Militar Timişoara.
Muncitor la „Astra-Vagoane“Braşov. A fost arestat şi condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Braşov.
Inginer. A fost condamnat în 1949, închis şi chinuit de turnătorul şi bătăuşul Rek.
Din Reghin. A fost arestată pe 12 martie 1953 şi condamnată pentru credinţă.
A stat cu domiciliu obligatoriu.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Învăţător din judeţul Botoşani. A fost condamnat prin 1949 şi se afla în 1953 la Mina de plumb de la Nistru.
A fost condamnat.
Ţăran din comuna Orleşti, judeţul Vâlcea, născut în 1913 la Bacău. A fost arestat în 1951 şi a murit în colonia 5 Culme pe 23 martie 1952.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Poliţist. A fost arestat în iulie 1948 şi închis la Jilava şi Făgăraş.
Preot catolic franciscan din comuna Faraoni, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 martie 1949, în timpul revoltei ţăranilor împotriva Securităţii, care îi forţa pe săteni să renunţe la credinţa catolică. Chinuit prin temniţe, a murit la scurt timp după eliberare.
Din Oţeleni, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Din Târgu Frumos. A fost condamnat.
Se afla în 1959, condamnat, în penitenciarul din Gherla.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Student în Iaşi. A fost închis în 1948 la Suceava, Piteşti şi Gherla.
Elev din judeţul Vrancea. A fost arestat în 1949, împreună cu un grup de elevi, în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de fraţii Paragină, închis la Focşani şi Securitatea din Galaţi, condamnat şi trimis la Târgşor, de unde, neacceptând sistemul de reeducare practicat în închisoare, a fost trimis în lagărul de la Peninsula.
Elev din Moldova. A fost condamnat.
Ţăran din comuna Morunglav, judeţul Olt. A fost arestat în februarie 1962 în legătură cu răzvrătirea ţăranilor împotriva colectivizării.
Învăţător din judeţul Brăila. A fost condamnat în 1949, în urma unui proces înscenat de Securitatea din Galaţi.
Inginer silvic din Ploieşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut, condamnat, prin lagărele de la Canal.
Din comuna Brăduleţ, născut pe 6 martie 1910 la Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul dat partizanilor. În 29 aprilie 1959, după prinderea fraţilor Arnăuţoiu, a fost arestat din nou, chinuit de cpt. Tănase Bădicuţ, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de muncă silnică şi confiscarea averii (sentinţa nr. 203/4.11.1959), pentru ajutorul acordat partizanilor sub formă de alimente, îmbrăcăminte, medicamente şi informaţii. A fost eliberat în 1964.
Ţăran din comuna Piscu Vechi, judeţul Dolj, născut pe 13 octombrie 1916. A fost arestat pe 16 septembrie 1958 de Securitatea din Craiova, chinuit şi condamnat la 10 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, pentru că îl ameninţase pe un activist de partid care îi forţa pe oameni să intre în colectivă.
Profesor. A trecut în perioada 1962-1964 prin reeducarea practicată în închisoarea din Aiud.
Născut în 1880. A murit în 1952 în temniţă.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat politic.
Ţăran din Topolog. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul dat partizanilor din grupul Arnăuţoiu.
Preot ortodox, născut pe 21 septembrie 1911 la Bucureşti. A fost arestat pe 21 noiembrie 1962 şi condamnat la 4 ani de închisoare şi confiscarea averii (sentinţa nr. 20/11.07.1963), fiind eliberat la data de 10 aprilie 1964.
Mecanic din Constanţa. A fost chinuit în timpul anchetei de N. Doicaru şi condamnat în 1949, în urma unui proces înscenat. A murit pe 7 decembrie 1952 la Baia Sprie.
Născută pe 28 iunie 1942. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 5 aprilie 1922 în Grecia. A fost arestat în 1949, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Constanţa, Peninsula şi Gherla (membrilor familiei sale li s-a impus domiciliu obligatoriu)
Din judeţul Constanţa, născută pe 30 ianuarie 1940. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născută pe 2 februarie 1927. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născută pe 16 octombrie 1935. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 6 luni.
Elevă de liceu. S-a sinucis, disperată şi fără nici un ajutor, în urma arestării părinţilor săi de către Securitate.
Născută pe 6 iulie 1934 în Bulgaria. A stat, din 1951, cu domiciliu obligatoriu, timp de 4 ani.
Din judeţul Constanţa, născut pe 17 mai 1930. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
A fost arestată în 1948, împreună cu soţul (iar fata lor care era în ultima clasă de liceu, rămasă singură, s-a sinucis), pentru găzduirea lui Radu Budişteanu, care, după arestare, i-a denunţat pe cei care l-au ascuns în perioada 1945-1948. A trecut pe la M.A.I., Jilava şi Ghencea, iar prin Decizia M.A.I. nr. 349/15.08.1951 a fost trimisă, pentru 2 ani, în lagăre de muncă forţată. În 1958 este din nou arestată de Securitatea din Bacău şi condamnată de Tribunalul Militar Iaşi la 15 ani de muncă silnică, în urma unui proces înscenat.
Soţul Angelei Butu. A fost arestat în urma declaraţiilor lui Radu Budişteanu (care şi-a denunţat gazdele care l-au ascuns în perioada 1945-1948) şi închis la M.A.I., Jilava şi Aiud.
Din judeţul Constanţa, născut pe 8 octombrie 1910. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din judeţul Constanţa, născut pe 2 septembrie 1935. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născut pe 6 mai 1934. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Patru persoane din satul Cârpeşti, care au fost deportate de sovietici, în 13 iunie 1941, în Kazahstan, sovhozul Celcar.
Ţăran din Valea Teilor, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1949 în lotul partizanilor din Babadag.
Din Constanţa, născut pe 24 iulie 1916 în U.R.S.S. A fost condamnat în 1949 la 5 ani de închisoare şi închis la Constanţa şi Peninsula.
Ţăran din Valea Teilor, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1949 în lotul celor care i-au sprijinit pe partizanii din Babadag.
Din Ţibăneşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Din Bocşa. A fost condamnat la 24 de ani de muncă forţată în lagăr, începând de pe data de 20 septembrie 1951.
Din judeţul Constanţa, născut pe 2 februarie 1914 în U.R.S.S. A fost condamnat în 1949 la 4 ani de închisoare şi a trecut prin lagărele de la Canal.
Căpitan de marină. A fost condamnat ca membru al organizaţiei „Vlad Ţepeş II“.
Locotenent colonel. A fost arestat în 1948 la Alba Iulia şi a trecut prin închisori până în 1963.
Din Sândominic. A fost omorât de unguri la Aita Seacă în 22 septembrie 1944.
Lăcătuş mecanic, născut pe 8 iulie 1949, în satul Sălciua Nouă, judeţul Timiş. A manifestat la Bucureşti, în 1978, împreună cu un grup de prieteni din Timişoara, împotriva regimului comunist, cerând dreptul la liberă circulaţie a oamenilor şi ideilor. A fost condamnat în august 1978 la 5 ani de închisoare. Pe 7 septembrie 1979 a reuşit să plece în S.U.A.
Născut în 1899 la Brăila. A murit în domiciliu obligatoriu în ianuarie 1958.
A fost împuşcat de sovietici la Buzău pe 19 aprilie 1945.
Ţăran din Cobadin. A fost arestat în 1954 pentru refuzul de-a se înscrie în colectivă. A declarat: „Cum să dau eu agoniseala din munca mea de o viaţă de-a gratis unor sărăntoci, nu aveau nici cal, nici căruţă, nu aveau nimic sau aproape nimic...“. A stat vreo 2 ani în lagăr, unde a fost bătut pentru a accepta colectivizarea.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla şi Baia Sprie.
Se afla în 1956, condamnat, în penitenciarul din Aiud.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din judeţul Alba. A fost arestată pe 12 martie 1949, torturată de Securitatea din Sibiu, în legătură cu partizanii din Muntele Mare conduşi de Nicolae Dabija, condamnată pe data de 30 septembrie 1949 şi închisă la Sibiu, Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
Născut pe 25 iunie 1929 la Bucureşti. A fost condamnat în 1947 de Tribunalul Militar Iaşi la 1 an de închisoare şi 3 ani de domiciliu obligatoriu în localitatea Todireşti. A stat 1 an şi 8 luni prin închisorile din Suceava, Văcăreşti şi Târgşor, fiind eliberat pe 25 august 1949.
Plutonier din Regimentul 11 Călăraşi. A fost arestat în 1946 şi condamnat ca membru al unei organizaţii anticomuniste.
Moşier, născut în 1885 la Războieni. A murit la Gherla în februarie 1957.
Preot greco-catolic din Dioceza Oradea. A fost condamnat după 1948 şi a trecut prin temniţele comuniste.
Tehnician la Fabrica de Piese pentru Tractoare din Miercurea-Ciuc. A fost condamnat în 1982 pentru deţinerea de publicaţii interzise.
Plutonier major. A fost condamnat în 1946 la 4 ani de închisoare ca membru al organizaţiei „Valurile Dunării“şi a trecut pe la M.A.I., Jilava şi Aiud.
Ţăran din Poiana Mare, judeţul Dolj, născut pe 3 august 1901. A fost arestat pe 21 septembrie 1959 de Securitatea din Craiova şi condamnat la 7 ani de închisoare pentru împotrivire la înscrierea în colectivă şi defăimarea regimului comunist.
Ţăran, născut pe 10 septembrie 1896 la Rusăneşti, judeţul Olt. A fost arestat pentru că s-a manifestat împotriva colectivizării şi a murit pe 31 octombrie 1952 în lagărul de la Poarta Albă.
A fost arestat la Securitatea din Rahova în 1978.
Din judeţul Constanţa, născută pe 19 octombrie 1913. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 30 iunie 1936. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu 3 ani şi 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 28 iulie 1936. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 8 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 26 aprilie 1939. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 15 aprilie 1940. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
A fost arestată în mai 1951 la Ghencea.
Din Fizeşu Gherlii, născut în 1928. A murit în închisoarea din Oradea.
Tânăr. A fost condamnat.
Comisar, născut în 1910 la Băişeşti, judeţul Suceava. A fost arestat pe 20 iulie 1948 şi închis la Târgu Ocna, unde a murit pe 18 februarie 1953.
Pastor adventist din Arad. A fost condamnat de cinci ori şi a executat 17 ani de închisoare în regimul comunist.
Din Lăpuşna. A fost condamnat la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 255/29.07.1971) şi închis la Aiud.
Poliţist din Vaslui, născut în 1902. A fost arestat în 1948 şi închis la Jilava şi Cernavodă, unde a murit pe 15 februarie 1952.
Din judeţul Constanţa, născută pe 9 martie 1938. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1901. A murit în 1959 în temniţă.
A fost condamnat şi închis la Jilava şi Gherla.
Din Bucureşti. A fost arestată pe 15 aprilie 1951, pe baza Deciziei M.A.I. nr. 349, împreună cu familiile foştilor demnitari, şi trimisă pentru 24 de luni la muncă forţată în lagăr. A trecut pe la Ghencea şi Mislea.
Medic ortoped din Bucureşti. A fost anchetat de Securitatea din Cluj în 1949, condamnat şi închis la Poarta Albă.
Învăţător din comuna Ovidiu, Constanţa. A fost arestat şi închis, după 6 martie 1945, în lagărul de la Caracal.
Învăţător, născut pe 6 iunie 1907 la Ovidiu, Constanţa. A fost arestat pe 12 septembrie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 2 ani de închisoare (sentinţa nr. 829/1949).
Învăţător la Liceul „B.P. Hasdeu“din Buzău, născut pe 23 august 1913 în comuna Griviţa, judeţul Ialomiţa. A stat arestat din 15 august 1952 până în iunie 1954 şi a trecut, condamnat (administrativ), pe la Ploieşti, Jilava, Borzeşti şi Peninsula (Valea Neagră).
Din Viziru, judeţul Brăila, născut în 1903. A fost arestat în noiembrie 1957 de Securitatea din Galaţi, pentru împotrivire la colectivizare, condamnat la 7 ani de închisoare şi a trecut prin lagăre de muncă forţată şi închisoarea din Gherla.
A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la Baia Sprie.
Ţăran din comuna Ştefan cel Mare. A fost arestat în legătură cu răscoala ţărănească îndreptată împotriva colectivizării.
Din Brăila. A fost omorât pe 4 iulie 1945 de sovietici, în timp ce aceştia jefuiau un tren, în apropiere de gara din Făurei.
Din Ploieşti. A fost condamnat în 1958 şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Salcia, unde a murit în 1960.
Contabil şi membru al P.N.Ţ., din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa. A fost condamnat şi a trecut pe la Midia şi Periprava.
Din Berleşti, judeţul Brăila. A fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde a şi murit.
Ţăran din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa, fratele lui Nicolae Buzea. A fost arestat şi chinuit de Securitatea din Constanţa timp de 1 an şi 6 luni. S-a sinucis după ce a fost eliberat, din cauza torturilor pe care le-a suferit.
Colonel. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Aiud.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr 446/27.09.1951)
A fost rănit grav, pe 9 august 1946, în timpul agresiunii comuniste de la Piteşti, îndreptate împotriva P.N.Ţ.
Avocat şi prefect, născut în 1881 la Bârlad. A murit pe 10 noiembrie 1958 în domiciliu obligatoriu.
Din Costeştii din Vale, de lângă Titu, judeţul Dâmboviţa, născută pe 7 mai 1931 în localitatea Puţu cu Salcie. A fost arestată în 1959 pentru 36 de luni, pentru că a îndemnat sătenii să nu se înscrie în colectivă.
Născut în 1929 în comuna Cămăraşu, judeţul Cluj. A murit în închisoarea din Gherla pe 2 noiembrie 1962.
Ţăran din Berechiu, judeţul Arad. A fost împuşcat pe 2 august 1949 în timpul revoltei izbucnite împotriva întovărăşirilor.
Din Arad. A fost condamnat.
Născută pe 17 noiembrie 1923 în comuna Izvoarele, judeţul Olt. A fost condamnată în 1961 la 36 de luni de muncă forţată în lagăr, deoarece a participat la răscoala ţărănească ce urmărea desfiinţarea colectivei.
A fost arestat în 1949 şi condamnat la 1 an de închisoare, pentru că i-a ajutat pe partizanii din codrii Babadagului.
Născut pe 11 septembrie 1894 la Dobroteşti, judeţul Teleorman. A fost condamnat la 5 ani de lagăr pentru că a participat la o revoltă îndreptată împotriva colectivizării.
Din Rebrişoara, născut în 1897. A fost condamnat în 1949 şi a murit pe 20 august 1951 în lagărul de la Poarta Albă.
General. A trecut, arestat, pe la M.A.I. şi Jilava.
Ţăran din judeţul Tulcea. A murit pe 23 aprilie 1959 în închisoarea din Aiud.
Din comuna Cogealac, judeţul Constanţa, născut pe 15 ianuarie 1923 la Piteşti. A fost condamnat la 4 ani de închisoare.
Din Banat, născut pe 7 ianuarie 1909. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din judeţul Constanţa, născută pe 3 mai 1932 în Albania. A stat cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 11 martie 1906. A stat cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
Avocat din Tulcea. A fost arestat în 1949, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi închis la Jilava şi Aiud.
Născut în 1900 la Salcia, judeţul Buzău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Galeş şi Poarta Albă, unde a murit pe 30 ianuarie 1953.
Născut pe 14 iulie 1906. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu, 14 ani şi 5 luni.
A fost condamnat după 1950.
Din judeţul Constanţa, născut pe 12 noiembrie 1932. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 4 luni.
Din Galaţi. A fost condamnat.
S-a născut pe 20 septembrie 1952 în domiciliu obligatoriu, la Frumuşiţa, unde fuseseră trimişi părinţii săi (din judeţul Constanţa). A stat timp de 3 ani cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 28 aprilie 1954 cu domiciliu obligatoriu, unde a mai rămas, împreună cu părinţii, încă 1 an şi 2 luni.
Din Constanţa, născută pe 22 august 1942. A stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 4 ani şi 6 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 8 februarie 1938. A stat cu domiciliu obligatoriu 3 ani şi 1 lună.
Născut pe 1 noiembrie 1954 cu domiciliu obligatoriu la Brătescu, judeţul Brăila, unde a stat timp de 9 luni, după care a venit, împreună cu părinţii, la Constanţa.
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 octombrie 1895. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 26 martie 1922. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 6 luni.
Născut pe 8 noiembrie 1951 cu domiciliu obligatoriu, în care a stat, împreună cu părinţii, 3 ani şi 8 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 aprilie 1926 în Albania. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născut pe 2 august 1922. A stat cu domiciliu obligatoriu, începând cu 1951, timp de 4 ani şi 1 lună.
Născută pe 6 martie 1955 cu domiciliu obligatoriu, în care a stat 4 luni, venind apoi, împreună cu părinţii, în judeţul Constanţa.
Născut pe 25 decembrie 1953 în domiciliu obligatoriu, în care a stat 1 an şi 7 luni.
Stabilită în judeţul Constanţa, născută pe 29 martie 1929 în Bulgaria. A fost trimisă în iunie 1951 cu domiciliu obligatoriu, în care a rămas 4 ani şi 1 lună.
Negustor din Constanţa. A fost arestat şi condamnat.
Născut în 1896. A murit în 1951 în temniţă.