Rabin din Bucureşti. A fost arestat după 1950 şi închis la Securitate, Jilava şi Caransebeş.
Medic din Făgăraş. A fost arestat de Securitatea din Sibiu şi condamnat în 1950, pentru sprijinul dat partizanilor, fiind închis la Jilava şi Poarta Albă, unde a fost de un real folos deţinuţilor, până în 1955, când, probabil, a fost eliberat.
Medic din Moineşti, judeţul Bacău. A fost arestat pe 6 mai 1947 şi închis la Gherla.
Născut pe 6 martie 1919 la Moara Domnească. A fost deportat în 1951 pentru o perioadă de 1 an şi 3 luni.
Din Arad. A fost condamnat.
A fost condamnat.
Magistrat din Bucureşti. A fost arestat în 1959 şi anchetat în lotul Constantin Noica.
Studentă din Iaşi, implicată în mişcarea legionară. A făcut legătura dintre Grigore Romanescu (student în Iaşi) şi Cornel Pop (student în Cluj). A fost arestată în urma denunţului celor doi, făcut în timpul reeducării din închisoarea din Piteşti.
Inginer din Piteşti. A fost condamnat, din 18.03.1949 până în 20.03.1950, şi închis la Timişoara şi Gherla.
Avocat din Ploieşti (fiul prefectului de Prahova). A fost condamnat.
Maior. A fost condamnat în 1946 în procesul intentat organizaţiei „Sarmizegetusa“, însă a evadat din închisoare şi a ajuns în străinătate (în Occident).
Din Constanţa (Str. Turda nr. 10), născut pe 26 iulie 1927. A fost condamnat şi a stat 2 ani şi 2 luni în închisoare.
Economist din Bucureşti. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava, în perioada 1962-1963, fiind semnalat în clubul de reeducare al penitenciarului din Aiud.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A trecut prin închisoarea din Aiud după 1960.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Roşiori de Vede. A fost arestată în 1948.
Casnică din comuna Buteni, judeţul Arad. A fost arestată la vârsta de 30 de ani.
Membru activ al organizaţiei anticomuniste „Arcaşii lui Ştefan“, născut în 1899 la Bădiceni, Soroca. A fost condamnat de tribunalul sovietic din Chişinău la 25 de ani de muncă silnică şi trimis în Siberia.
Membru al organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan“, născut în 1918 la Bădiceni, Soroca. A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
Preot. A fost arestat în 1951 şi a făcut parte din brigada de pedepsiţi de la Midia, până în 1953.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
Din Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis pentru 2 ani la Târgu Ocna şi lagărele de la Canal.
Din Timişoara. A fost împuşcat în 1952 de Securitate la Oraviţa.
A fost condamnat şi închis la Galaţi.
Preot paroh la Prisaca, lângă Beiuş, judeţul Bihor. A fost arestat în 1953.
Elev, originar din Giurgiu. A fost arestat şi a trecut în 1949, pe la Securitate, Jilava, Târgşor şi Peninsula, unde a avut o comportare demnă, solidarizându-se cu acţiunile deţinuţilor îndreptate împotriva muncii forţate şi a abuzurilor administraţiei.
Ţăran din satul Bărăganu, judeţul Constanţa, născut pe 14 ianuarie 1914. A fost arestat pe 18 octombrie 1949, chinuit de Securitate, condamnat de Tribunalul Militar din Constanţa la 13 ani de temniţă grea (sentinţa nr. 22/12.01.1950) pentru sprijinul dat partizanilor din Babadag, fiind închis în lagărele de la Canal şi în penitenciarul din Gherla, de unde a fost eliberat, bolnav, în 1962.
Inginer. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara, ca participant la mişcarea studenţească din 1956 de la Timişoara, fiind închis la Jilava şi Aiud.
Din Braşov. A fost arestat ca participant la mişcarea muncitorească din 15 noiembrie 1987, chinuit la Securitate (bătut de Vlad) şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Miercurea-Ciuc.
Născut pe 9 august 1910 în satul Bărăganu, judeţul Constanţa (fratele lui Badiu Broască). A fost arestat pe 18 octombrie 1949, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 13 ani de închisoare (sentinţa nr. 22/12.01.1950), pentru sprijinul dat partizanilor din Babadag, şi închis la Aiud, unde a murit pe 9 mai 1952.
Din judeţul Constanţa, născut pe 5 ianuarie 1929. A stat, începând din 1951, timp de 6 ani şi 7 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născută pe 12 mai 1905. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 14 ani şi 6 luni.
Din Orhei, Basarabia. A fost executat de N.K.V.D. pe 21 iunie 1941, când trupele române au intrat în Basarabia ca să o elibereze.
A fost arestat în 1950 şi condamnat în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Angliei din Bucureşti.
Elev (de origine franceză). A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Târgşor şi Peninsula.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Născut pe 12 iunie 1894 (cu domiciliul în comuna Corbu, Constanţa). A fost arestat pe 29 noiembrie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 2 ani de închisoare.
Directorul Bibliotecii Universitare Iaşi. A murit în închisoarea din Aiud pe 27 octombrie 1949.
Profesor bucovinean. A fost condamnat în 1948 şi închis la Suceava, unde a intrat în comitetul Organizaţiei Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste, până în aprilie 1949, când a fost trimis în penitenciarul din Aiud.
Notar din Dorohoi. A fost arestat în 1948 şi a murit în 1951 în penitenciarul din Aiud.
Cetăţean francez, născut în 1894. A murit în 1962 în penitenciarul din Gherla.
Din Bucureşti. A stat închisă la Ghencea (1951) şi Mislea.
Student la Medicină Umană. A fost arestat în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
Absolvent al Facultăţii de Teologie din Sibiu, preot paroh şi protopop, născut în 1904 la Rupea. A fost arestat în 1949 de Securitatea din Braşov şi închis, timp de 9 ani, la Braşov, Jilava, lagărele de la Canal şi închisoarea din Gherla.
Ţăran, născut pe 20 iunie 1882 la Tortoman, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1949 şi a murit în lagărul de la Poarta Albă pe 25 februarie 1953.
Din judeţul Constanţa, născut pe 4 august 1932. A stat, din 1951, cu domiciliu obligatoriu, timp de 5 ani şi 8 luni.
Fratele lui Ion Brotea, născut pe 10 august 1929. A stat cu domiciliu obligatoriu 9 ani şi 3 luni.
Lemnar, născut în 1896. A fost condamnat în 1944 la 10 ani de închisoare şi trimis în Siberia, de unde s-a întors la Slobozia Mare în 1954.
Corespondent la New York Times. A fost anchetat în 1951 la Ministerul de Interne şi expulzat.
A fost condamnat.
De cetăţenie elveţiană. A fost condamnată în 1952 la 15 ani de muncă silnică şi a trecut pe la Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
Avocat din Bucureşti. A fost condamnat în 1958.
Avocat, fost preşedinte al organizaţiei procomuniste (din Gorj) Frontul Plugarilor, născut pe 26 august 1893 la Dobrovăţ, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 2 decembrie 1956 la Timişoara şi eliberat de la Jilava pe 13 ianuarie 1958.
Muncitor din Braşov. A fost arestat în 1953 pentru că a încercat să-l pună pe un paraşutist (se pare că pe Saplacan) în legătură cu partizanii din Munţii Făgăraşului. A fost condamnat la 12 ani de închisoare (paraşutistul fiind executat la Jilava).
Din localitatea Ghidici, judeţul Dolj. A fost arestată în 1953 de Securitatea din Braşov, condamnată la 15 ani de muncă silnică pentru găzduirea unor paraşutişti şi închisă la Braşov, M.A.I., Jilava şi Miercurea-Ciuc, fiind eliberată prin graţiere.
Preot ortodox la Petreşti, judeţul Alba, născut pe 14 noiembrie 1913 la Ţoarş, judeţul Braşov. A fost condamnat în 1948 la 3 ani de închisoare şi închis la Aiud şi Năvodari.
Fruntaş al Partidului Social Democrat. A fost arestat pe 13 iunie 1949.
Ţăran din Rebrişoara. A fost executat în 1949, de Securitate, în judeţul Bistriţa-Năsăud.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Câmpulung Moldovenesc. A fost arestat în 1958, împreună cu grupul condus de Vasile Blănaru - Flamură, judecat pe 20 aprilie 1959 şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică.
Din Reşiţa. A fost arestat între 1958 şi 1961 şi anchetat de Serviciul de Contrainformaţii al Ministerului Apărării Naţionale din Bucureşti.
Muncitor din Sâncel, judeţul Alba, născut pe 12 august 1926. A fost arestat pe 12 martie 1960 şi condamnat la 4 ani de închisoare.
Născut în 1912. A fost condamnat, împreună cu loturile de condamnaţi din Banat. După eliberare, a murit la Timişoara, în 1994.
Născut în 1889 la Gherteniş, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi trimis în lagărele de muncă forţată de la Canal, unde a murit în 1953.
Fostul director al închisorii din Târgu Ocna. A fost înlocuit şi condamnat (administrativ) în perioada 1952–1954, deoarece pe 1 mai 1951 s-a opus la încercarea politrucului Sleam de-a introduce sistemul de reeducare a deţinuţilor cu ajutorul studenţilor veniţi de la Piteşti.
Din Bucureşti, fost preot militar pe frontul din U.R.S.S., paroh în localitatea Alexandru Odobescu, judeţul Călăraşi. A fost deţinut în perioada 1958-1964 la Jilava, Salcia, Stoieneşti şi Gherla. După eliberare, a funcţionat ca preot la Siliştea, lîngă Alexandria, judeţul Teleorman.
A fost condamnat şi în 1951 se afla la Peninsula.
Ţăran, născut în 1910 la Trifăuţi, Soroca. A fost arestat pe 29 aprilie 1947, ca membru al organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan“, condamnat de un tribunal militar sovietic la 10 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, pentru că ar fi plănuit săvârşirea unui act terorist, şi trimis în Siberia.
Din Trifăuţi, Soroca, născut în 1923. A fost arestat pe 29 aprilie 1947 şi condamnat pe 11 iunie 1947 de Tribunalul Militar din Chişinău la 25 de ani de muncă silnică pentru funcţia de conducere pe care o avea în organizaţia „Arcaşii lui Ştefan“, fiind trimis în lagărele din Siberia.
Născut în 1923 în satul Vasilcău, Soroca. A fost arestat pe 8 aprilie 1947 ca membru al organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan“şi condamnat în 11 iunie 1947 la 10 ani de muncă silnică în Siberia.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1914 la Trifăuţi, Soroca. A fost condamnat ca membru al organizaţiei „Arcaşii lui Ştefan“, condamnat la 10 ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Ţăran, născut pe 14 octombrie 1905 în Făgăraş. A fost condamnat în 1951 şi închis la Braşov, Făgăraş, Jilava şi Poarta Albă, unde a murit pe 5 martie 1953.
Orfan de tată (care a murit la Mărăşeşti), născut în 1913 la Partoş, judeţul Timiş. A participat la cel de-al doilea război mondial, însă a căzut prizonier şi a fost închis în lagărele sovietice (ajungând până la Murmansk). Revenit în ţară, a fost condamnat de comunişti (sentinţa nr. 309/1952).
A fost condamnat după 1959, iar în 1962 se afla închis la Gherla.
A fost condamnat în 1962, în urma unui proces înscenat de Securitate.
Angajată la Prodexport. A fost arestată de Securitate în 1958.
Din Constanţa. A fost arestat pe 21 august 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 2 ani şi 4 luni de închisoare.
Din Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
A fost condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Jilava, Periprava, Salcia şi Stoieneşti, fiind trimis, după expirarea pedepsei, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut pe 27 august 1933. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu, timp de 1 an şi 6 luni.
Din Constanţa, născut pe 23 martie 1929. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 1 an şi 6 luni.
Din Lechinţa. A fost împuşcat de Securitate, pe 2 august 1949, în comună.
Ţăran tânăr din comuna Pristol, judeţul Mehedinţi. A fost arestat de Siguranţă, deoarece a protestat împotriva falsificării alegerilor din 19 noiembrie 1946, şi împuşcat, împreună cu un alt tânăr, Constantin Vărzan, de şeful siguranţei, în drum spre Turnu Severin.
Violonist de renume din Bucureşti, absolvent al Conservatorului, angajat la 16 ani la Filarmonica Română, născut pe 5 iulie 1925 la Braşov. A trecut de trei ori prin temniţele şi lagărele comuniste, în perioada 1945–1956, datorită intrigilor politice. A fost anchetat cu duritate la Securitate şi la locul de detenţie (Jilava, Cernavodă şi Bicaz). A murit în exil, la Paris, pe 20 iulie 1981.
Sora lui Alexandru Bruteanu (căsătorită cu Sergiu Grosu), absolventă de Conservator, născută pe 4 iulie 1919 la Turnu Măgurele, fostă secretară a lui Iuliu Maniu (cu care se înrudea) şi colaboratoare, după 23 august 1944, la „Dreptatea“. A fost arestată în 1945 şi anchetată cu duritate la Malmaison. Pe 24 august 1949 a fost din nou arestată şi a trecut timp de 4 ani prin lagărele de muncă forţată, fiind anchetată în case conspirative de lt. col. I. Soltuţiu, cpt. Gh. Moraru şi maior George Filipescu, care puneau la cale înscenarea procesului intentat lui Pătrăşcanu. A trecut pe la Ghencea, Mislea, Roşia, Saligny şi Târgşor. S-a căsătorit în 1957, iar pe 5 aprilie 1969 a ajuns în Franţa, unde, împreună cu soţul său, a desfăşurat o intensă activitate publicistică, colaborând la ziarul „Catacombes“cu articole în care dezvăluia atrocităţile care aveau loc în România. A scris cartea intitulată Binecuvântată fii închisoare, apărută în cinci limbi (viaţa sa, plină de momente de demnitate şi de dăruire faţă de semeni, este prezentată în lucrarea lui Cicerone Ioniţoiu: O lumină în bezna exilului românesc).
Născut în 1893. A murit în temniţă.
Născut în 1888 la Firiteaz, judeţul Arad. A murit pe 17 septembrie 1947 în închisoarea din Aiud.
Ţăran din satul Globurău (nr. 30), comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949 pentru legăturile avute cu partizanii din Munţii Semenicului, chinuit de Securitatea din Timişoara şi închis la Gherla şi la Peninsula, unde a lucrat în construcţii.
Din Plopşor. A fost rănit de Securitate în timpul revoltei ţărăneşti din 1959 şi a murit în spital, la Târgu Jiu.
Student. A fost închis la Minele de plumb.
Învăţător din comuna Vama, în apropiere de Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava.
Membru al Frăţiei de cruce în Liceul „Dragoş Vodă“. A fost arestat în 1948 în grupul legionar de la Universitatea Iaşi, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Suceava, Piteşti şi Gherla, unde a făcut parte din comitetul de reeducare. După ce s-a renunţat la reeducarea deţinuţilor din închisori a fost trimis la Minele de plumb de la Baia Sprie.
A fost condamnat pe 27 iulie 1954, împreună cu un grup de tineri din Câmpulung Moldovenesc.
A fost împuşcat de sovietici pe 23 decembrie 1944 la Alba Iulia.
Elev la Seminarul din Roman. A fost arestat în 1949, condamnat şi închis la Galaţi, Jilava şi Târgşor.
Membru în conducerea T.U.N.Ţ. din Bucureşti, absolvent al Academiei Comerciale, născut în 1924 la Băbiciu, judeţul Olt. A participat la organizarea manifestaţiilor din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946. A fost arestat pe 15 august 1952, închis în lagărele de la Poarta Albă, Galeş şi Peninsula, fiind trimis apoi, cu domiciliu obligatoriu, la Ghidigeni. După 1989 a făcut parte din corpul de control financiar al P.N.Ţ.C.D. şi a murit în 1996, grav bolnav.
Din judeţul Vrancea. A fost condamnat în 1950 împreună cu alţi participanţi la mişcarea de rezistenţă din Munţii Vrancei, condusă de Ionel Paragină.
Ţăran din comuna Străoane, judeţul Vrancea. A fost împuşcat de sovietici în primăria comunei pe 4 septembrie 1945.
Inspector şcolar şi subdirector general în Ministerul Educaţiei Nationale. A fost arestat după 6 martie 1945.
Soţie de preot din Bistra, judeţul Alba, născută în 1906. A fost arestată, împreună cu soţul, şi condamnată în 1949 pentru sprijinul dat partizanilor din grupul condus de maiorul Nicolae Dabija.
Preot ortodox, paroh în Bistra, judeţul Alba. A fost condamnat în 1949 pentru sprijinul dat partizanilor şi închis la Sibiu, Braşov, Jilava, Peninsula (1950) şi Gherla.
Născut pe 24 iunie 1909. A fost arestat pe 22 octombrie 1959 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 6 ani de închisoare (sentinţa nr. 174/15.04.1960), deoarece i-a îndemnat pe oameni să se împotrivească colectivizării.
Din Iaşi. A fost condamnat.
A fost arestat în 1953, pentru că-i ajuta pe deţinuţii politici de la Canal, trimiţându-le corespondenţa.
Muncitor. A fost arestat ca participant la revolta muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987, chinuit de Securitate şi condamnat la domiciliu obligatoriu.
Învăţător, născut pe 15 februarie 1906 la Corugea, judeţul Tulcea. A fost arestat pe 26 septembrie 1949, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 7 ani de închisoare, pentru sprijinul dat mişcării de rezistenţă din Babadag, şi închis la Constanţa, Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
Născută pe 25 mai 1911 în comuna Mihai Viteazu, judeţul Constanţa. A fost condamnată în 1949.
Student, originar din Viştea de Jos. A fost condamnat pentru legăturile avute cu partizanii din Făgăraş.
Învăţător din Rupea, judeţul Braşov. A fost arestat (de acasă) pe 11 decembrie 1956, chinuit (de Crăciun) la Securitatea din Sibiu, condamnat în 1957 la moarte (pedeapsa fiindu-i apoi comutată în muncă silnică pe viaţă) ca participant la mişcarea de rezistenţă, şi închis la Sibiu, Jilava şi Aiud.
A fost condamnat la 18 ani de muncă silnică pentru sprijinul dat la îngroparea partizanului Remus Sofonea.
Învăţător din Viştea de Jos. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, însă a fost eliberat pe 13 aprilie 1964 din închisoarea din Jilava.
Ţăran din Făgăraş. A fost arestat pe 11 decembrie 1956, ca participant la mişcarea de rezistenţă şi chinuit îngrozitor la Securitate (de Gheorghe Crăciun şi oamenii lui). A murit (sinucis sau chiar omorât) în timpul anchetei, în decembrie 1956.
Pictor bisericesc. A fost condamnat în 1949 (împreună cu o soră şi un frate) şi închis la Jilava şi Aiud.
Preot ortodox, paroh la Grameşti, judeţul Suceava. A fost condamnat în 1949 şi a stat 7 ani închis la Aiud.
Teolog din Bucureşti. A fost arestat, condamnat în 1948, chinuit la M.A.I. şi închis la Jilava şi Aiud, de unde a fost eliberat în 1964. A devenit bibliotecar la Facultatea de ştiinţe şi profesor.
Licenţiată în Litere, funcţionară la C.F.R. A fost arestată, împreună cu fraţii săi (Sandu şi Constantin), chinuită la M.A.I., condamnată în 1948 şi închisă la Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc, de unde a fost eliberată grav bolnavă.
Din Cenad, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu familia (Anca, Sima, Divna şi Ciarna), în Bărăgan.
Din Frătăuţii Noi, judeţul Suceava. A fost arestată în 1949, condamnată de Tribunalul Militar Iaşi şi închisă (a născut în închisoare).
A fost arestat în 1947 şi închis în subsolul Ministerului de Interne.
Student la Politehnică în anul IV. A fost arestat în Piaţa Palatului Regal în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945.
Din comuna Mândreşti-Chişcăreni, Basarabia. A făcut parte din grupul luptătorilor creat de Filimon Bodiu în 1946. A fost arestat după 1950 şi eliberat condiţionat, ca să colaboreze la prinderea lui Bodiu.
Pedagog la Căminul de ucenici de la Obor, ai cărui elevi au participat pe 8 noiembrie 1945 la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal. A fost arestat şi anchetat de procurorul Iorgu Popescu.
Născut pe 3 aprilie 1923. A fost arestat în 1950 la Securitatea din Constanţa, unde a stat 3 luni.
Preot ortodox, paroh la Ţigănaşi, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova, închis în perioada 1948–1953 şi arestat din nou între anii 1959 şi 1962.
Croitor din comuna Cerchezu, judeţul Constanţa, născut pe 9 septembrie 1923. A fost arestat în 1951 şi condamnat, ca duşman al poporului, fiind închis timp de 2 ani şi 6 luni.
A fost închis în penitenciarul din Gherla, unde a făcut parte din grupul celor care practicau reeducarea deţinuţilor (l-a bătut pe Sabin Văraru din judeţul Hunedoara pentru a-i smulge unele declaraţii).
Ţăran din comuna Marga (nr. 309). A fost condamnat (administrativ) şi a stat închis la Timişoara, Galeş, Peninsula şi Oneşti în perioada 1952–1954.
Ţăran din Cenad, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu Emie Buciuman, în Bărăgan.
Ţăran din Dobrogea. A fost chinuit la Securitatea din Constanţa, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Peninsula şi Gherla până în 1956.
Din comuna Mihail Kogălniceanu, judeţul Constanţa, născut pe 9 martie 1924 în Grecia. A fost arestat pe 20 decembrie 1948, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag, condamnat şi închis în perioadele 1948–1954 şi 3.02.1958–22.06.1964 la Jilava, Peninsula, Gherla şi Aiud.
Născut în 1897 în satul Valea Rusului. A fost deportat în iulie 1949, împreună cu familia, în regiunea Kurgan.
Macedonean din Constanţa, născut în 1922. A trecut prin închisorile comuniste timp de 2 ani şi 1 lună.
Născut în 1915. A fost arestat în 1958 şi a murit pe 12 octombrie 1959 în lagărul de muncă forţată 5 Culme.
Student la Politehnică, născut în 1927, membru al T.U.N.Ţ. A participat la răspândirea manifestelor de protest faţă de arestarea conducerii P.N.Ţ. A fost arestat pe 2 decembrie 1947 (şi-a trădat imediat colegii şi organizaţia şi a devenit omul Siguranţei), condamnat la 10 ani de temniţă grea şi închis întâi la Aiud şi Piteşti, unde s-a alăturat grupului de bătăuşi condus de Ţurcanu. Trimis apoi la Peninsula, Baia Sprie şi Gherla, a continuat să colaboreze cu administraţia închisorilor împotriva propriilor colegi.
Din Sălişte, judeţul Sibiu, student în anul V la Medicină, în Cluj. A stat ascuns timp de 10 ani, după care a fost arestat, fiind eliberat după 2 – 3 luni de anchetă.
A fost condamnat în 1953 la 20 de ani de muncă silnică pentru că l-a găzduit pe paraşutistul Ion Golea.
Din Hunedoara. A fost arestat în 1959 şi condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în urma unei înscenări puse la cale de Securitatea din Deva cu colaborarea lui Ion Nistor, care, după ce a adus în temniţă peste 80 de oameni, a fost executat.
Învăţător din Lăpuşna, Basarabia. A fost condamnat şi a murit în temniţă.
Colonel. A fost condamnat şi închis la Oradea.
A fost condamnat şi închis la Jilava şi Periprava, fiind trimis, după expirarea pedepsei, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Aiud.
Din satul Ianoşda, comuna Mădăraş, lângă Salonta, judeţul Bihor. A fost împuşcat de trupele de securitate în timpul răscoalei ţărăneşti din 2 august 1949.
Învăţător. A fost condamnat şi a trecut, în detenţie, pe la Jilava şi Midia.
Profesor din Făgăraş. A murit în temniţă.
A fost arestat în 1951 şi închis la Jilava.
Inginer din Mediaş. A fost arestat în 1951 şi a trecut, condamnat (administrativ), pe la Midia, până în 1953.
Din Sărata, judeţul Buzău. A fost condamnat la 12 luni de lagăr pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951.
Din Timişoara, născută pe 26 martie 1908. A fost trimisă în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Elev din Brăila. A fost arestat în 1941, după rebeliunea legionară, condamnat şi închis la Aiud, fiind eliberat în 1964.
Student venit din Germania. A fost condamnat şi a trecut pe la Jilava şi Aiud.
Student. A trecut în 1949 prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
A fost arestat în mai 1948 şi condamnat la muncă silnică. ¥nchis la Piteşti, se afla în grupul legionar al lui Octavian Voinea.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
A făcut parte din mişcarea de rezistenţă condusă de Pop şi Bujoi, fiind în legătură cu Nelu Pădureanu şi Ştefan Tomescu (zis Paul).
Elev. A fost arestat în 1949 în legătură cu acţiunile partizanilor din Făgăraş.
Preot ortodox din Crihalma, judeţul Braşov. A fost trimis, împreună cu soţia, cu domiciliu obligatoriu, într-o localitate în apropiere de Bârlad, unde a stat 4 ani, deoarece fiul lor fugise în 1953 în Occident.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Preot ortodox din Curcani, judeţul Călăraşi. A fost arestat, torturat şi a murit în 1951 din cauza tratamentului la care a fost supus în timpul anchetei.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 6 luni de muncă forţată în lagăr, pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951.
Student. A fost arestat în mai 1948, împreună cu un grup de legionari, fiind închis la Jilava, Piteşti şi Gherla. În 1951 a fost trimis din nou la Jilava, împreună cu unii conducători ai reeducării (Eugen Ţurcanu, Alexandru Popa, Gheorghe Bărgăoanu, Emil Bauman, Gheorghe Popescu, Vichente Morărescu, Ion Stoian, Gheorghe Bucur şi Gheorghe Bezenovici), unde a stat izolat în perioada 26.12.1951–26.01.1952, fiind apoi anchetat în legătură cu acţiunea de reeducare la care participase. (Procesul celor implicaţi în sistemul de reeducare practicat în închisori se va judeca în 1954).
Agent al Siguranţei. A fost arestat pe 28 iulie 1948, condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Craiova, Jilava, Târgşor, Aiud şi Gherla.
Din Secuieni, judeţul Neamţ. A fost condamnat la 12 luni de muncă în lagăr începând cu 20 septembrie 1951.
Din Roman. A fost condamnat.
Cunoscut viticultor din judeţul Vrancea. A fost arestat în 1951 şi închis la Midia, până în 1953.
Din localitatea Capu Piscului, judeţul Argeş, născut pe 23 septembrie 1924 în satul Bădeşti. A fost condamnat la 5 ani de temniţă grea (sentinţa nr. 60/5.06.1958), pentru că l-a sfătuit pe partizanul Ion Şerban să nu se predea Securităţii.
Din judeţul Caraş-Severin, născut pe 30 noiembrie 1924. A fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Învăţător din Grigoreşti. A fost condamnat pentru sprijinul dat mişcării de rezistenţă şi închis la Aiud.
Elev din Bucureşti. A fost arestat şi închis la Jilava.
Minoră, născută pe 27 iunie 1945 la Lupeni. A fost trimisă pe 5 septembrie 1952, cu domiciliu obligatoriu, la Tazlău, judeţul Neamţ.
Născut în 1901 la Budeşti, judeţul Călăraşi. A fost omorât de unguri în septembrie 1944.
Tipograf, născut în 1922 la Brăila. A fost condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare.
Elev în clasa a VI-a, din Târgu Ocna. A fost arestat de Securitate pe 14 aprilie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (în deplasare la Galaţi) la 1 an de închisoare.
Student la Medicină. A fost condamnat în 1948 şi închis la Piteşti, unde, în martie 1950, a fost omorât în timpul acţiunii de reeducare la care era supus.
Inginer. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Galeş (1951-1953), unde făcea muncă de topometru.
Din Bucureşti (Str. Finta nr. 8). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945.
Din satul Bărăganu, judeţul Constanţa, născut pe 13 mai 1923. A fost condamnat şi închis 1 an şi 6 luni.
A fost condamnat pentru încercarea de trecere a frontierei spre Iugoslavia.
Născut pe 9 iulie 1909 în comuna Caţa, lângă Rupea, judeţul Braşov. A fost arestat pe 2 iulie 1958 şi condamnat la 5 ani de închisoare, deoarece a desenat cu creta mai multe zvastici în atelierul de fierărie al G.A.C.-ului.
Născut pe 18 septembrie 1905 în comuna Putineiu, judeţul Giurgiu. A fost condamnat la 36 de luni de muncă forţată în lagăr, deoarece, în februarie 1961, împreună cu alţi ţărani, s-a opus colectivizării. A fost eliberat pe 6 aprilie 1962.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Secretar la primăria din Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949 în legătură cu activitatea partizanilor din Babadag.
Elevă în clasa a VIII-a în Braşov. A fost condamnată la 1 an de închisoare ca prietenă a unei persoane urmărite de Securitate.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Agent sanitar, născut în 1899. A fost omorât (de Aramă) în timpul anchetei la Securitatea din Galaţi.
A fost condamnat şi închis în temniţa din Aiud.
S-a născut pe 15 octombrie 1915 în comuna Dumitreşti, judeţul Vrancea. A fost arestat pentru că participase la răscoala de la Motnău din 23 iulie 1953, fiind apoi anchetat şi torturat de securitatea din Galaţi.
Avocat din Buzău, fruntaş al tineretului P.N.Ţ. A fost arestat în 1949, fiind trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, după care s-a stabilit la Galaţi. A murit în 1993, grav bolnav.
A fost arestat în 1954, cu un grup de elevi de la Liceul „Dragoş Vodă“, anchetat şi chinuit de lt. Feller la Securitatea din Botoşani, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava şi Gherla.
Muncitor la „Astra-Vagoane“Braşov. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Braşov şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
A fost arestat în noiembrie 1948 pentru că a participat la manifestaţia de solidarizare cu preotul Atanase Oniga din 26 octombrie 1948.
A fost arestată în noiembrie 1948 pentru că pe 26 octombrie 1948 şi-a exprimat solidaritatea cu preotul Atanase Oniga.
Din judeţul Constanţa, născută pe 2 martie 1943. A fost deportată, împreună cu părinţii, în 1951, stând cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Ţăran din Banat. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi a trecut, în detenţie, pe la Peninsula.
Preot ortodox, paroh în Şoimuş-Petreasa, judeţul Bihor, născut pe 26 martie 1913. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis la muncă forţată în lagărele de la Canal, unde a stat 2 ani, până în 1954.
Preot paroh la Oţelari, în Bucureşti, născut pe 28 iunie 1917. A fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Galeş, Peninsula, Borzeşti, Oneşti, Aiud şi Jilava.
Din Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin, născut în 1908. A murit în închisoarea din Gherla în 1948.
Preot. A fost arestat (administrativ) în 1952 şi închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
Farmacist. A fost arestat în 1951, condamnat la muncă forţată în lagăr şi a murit la Midia pe 7 mai 1953.
Student în anul V la Medicină, nepot de preot şi fiu de învăţător, din Bonţeşti, judeţul Arad, născut în 1923. A fost arestat pentru ajutorul dat paraşutiştilor lansaţi în perioada 1952-1953 şi condamnat la moarte, fiind executat pe 31 octombrie 1953 la Jilava.
Student din Iaşi, născut în 1922. A fost arestat în mai 1948 şi a murit în închisoarea din Suceava în 1949.
Macedonean, născut pe 15 iunie 1904 în Bulgaria. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a stat închis 11 ani şi 4 luni prin temniţele comuniste.
Ţăran din Banatul Sârbesc. A fost condamnat.
Din Cârţişoara, născut în 1916. A murit în închisoarea din Aiud pe 8 august 1961.
Profesor din Cârţa. A fost arestat în 1954 pentru legăturile avute cu partizanii din Făgăraş.
Militar, care a făcut parte din reţeaua de sprijin a partizanilor din Munţii Făgăraşului. A fost arestat pe 11 decembrie 1956 şi condamnat la 8 ani de temniţă grea.
A fost arestat pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Făgăraşului.
A fost arestat în 1950 şi închis la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Timişoara, născut pe 19 martie 1917. A fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născută în 1909 la Măureni, judeţul Caraş-Severin. A fost arestată în 1955 şi a murit pe 19 octombrie 1955 în timpul anchetei la Securitatea din Bucureşti.
Din comuna Abrămuţ, judeţul Bihor. A fost arestat de Securitatea din Oradea, condamnat în 1949, într-un lot de elevi, la 3 ani de închisoare şi închis la Oradea, Jilava, Târgşor şi Peninsula, de unde a fost eliberat.
Din Arad. A fost condamnat.
Preot catolic din Luizi-Călugăra, judeţul Bacău. A fost arestat în 1950.
Din Bistriţa Bârgăului, născut în 1901. A murit în închisoarea din Aiud în 1947.
Inginer. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Aiud.
A făcut parte din rezistenţa basarabeană. A fost răpit de N.K.V.D. şi trimis în Siberia, unde i s-a pierdut urma.
Ţăran. A fost condamnat ca participant la revolta îndreptată împotriva colectivizării, izbucnită pe data de 12 iunie 1949 în comuna Roma, judeţul Botoşani.
Teolog. A murit în închisoarea din Gherla.
A fost condamnat şi închis la Jilava, Aiud, Baia Sprie şi Periprava (1963).
Născut în 1893 la Bârlad. A fost arestat în 1951 şi a murit la Midia pe 4 august 1953.
Născut pe 7 august 1927 la Vama Buzăului. A fost condamnat în 1949 şi a murit pe 19 noiembrie 1951 la Peninsula.
Ţăran din Basarabia. A făcut parte în 1946 din grupul de sprijin al lui Bodiu, care lupta împotriva ocupantului sovietic. Se pare că a fost lichidat până pe 16 noiembrie 1950.
Născută în 1916. Recăsătorită cu Ion (Oni) Brătianu. A fost condamnată în 1954 la 5 ani de închisoare, sub acuzaţia de înaltă trădare, fiind închisă la Miercurea-Ciuc, până în 1959. A mai stat încă 5 ani, până în 1964, cu domiciliu obligatoriu, la Rubla.
Originar din Adjud, cu liceul făcut la Bârlad. A fost arestat, chinuit la Securitatea din Galaţi, condamnat şi trimis la Peninsula, de unde a încercat să evadeze în 1952. Rănit, a fost internat în infirmeria lagărului, după care a mai făcut o tentativă, tot nereuşită, de evadare.
Membru al partidului comunist, fost director general la Bicaz. A fost arestat şi închis la Jilava, fiind acuzat de „complot pentru subminarea economiei naţionale“.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat.