Profesor de istorie la un liceu din Bacău. A fost arestat de Securitate.
Din judeţul Neamţ. A fost arestat de Securitatea din Bacău şi condamnat.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat la 2 ani de muncă forţată în lagăr pe baza Deciziei M.A.I. nr. 341/31.07.1951.
Născut pe 22 februarie 1935 la Chişinău. În 1952 a participat la încercarea, nereuşită, de a arunca în aer tribuna guvernului cu ocazia sărbătorii de 1 mai, folosind o bombă confecţionată artizanal. După aruncarea unei alte bombe în magazinele de la Obor, a fost arestat (pe 10 ianuarie 1953), condamnat la muncă silnică pe viaţă pentru „complot împotriva statului“şi închis la Jilava, Gherla şi Lugoj. A înfruntat cu demnitate şi curaj administraţia penitenciarelor.
A trecut prin acţiunea de reeducare care se practica în penitenciarul din Piteşti şi a acceptat să devină informatorul Securităţii după eliberare.
A fost arestat pe 28 noiembrie 1969 şi, după o anchetă barbară condusă de generalul Nicolae Doicaru, a fost condamnat la 7 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, fiind închis la Peninsula, Văcăreşti, Aiud şi Gherla, de unde a fost eliberat în 1971 prin reducere de pedeapsă. În acelaşi an este arestat pentru a doua oară şi închis la Văcăreşti, Jilava şi Gherla, până în 1974. În 1976 este din nou arestat şi chinuit în timpul anchetei de maiorul Dogaru şi coloneii Zickceac şi Croitoru. Între anii 1980 şi 1988 urmează 60 de arestări între 9 şi 15 zile, cu anchete în legătură cu sindicatul liber (S.L.O.M.R.), pentru care imprimase manifeste. În noiembrie 1989 a fost arestat de Securitatea din Timişoara şi bătut îngrozitor, fiind nevoit să poarte corset de gips timp de 6 luni pentru deplasare de vertebre, fractură de craniu etc. În anul 1990, trecând pe Strada Eforie din Bucureşti, a fost recunoscut de foşti securişti, care l-au bătut, aducându-l în stare de comă, după care l-au aruncat într-un container.
Mamă a doi copii mici, de religie greco-catolică, din Văşad, judeţul Bihor. A fost arestată în 1948, deoarece îi îndemnase pe coreligionari să nu treacă la ortodoxism şi a fost condamnată la 7 ani de închisoare. A murit la trei luni după eliberare, din cauza torturilor la care a fost supusă în perioada de detenţie.
Elev din Oradea. A trecut, condamnat, pe la lagărul de muncă forţată de la Peninsula.
Din Sinaia. A fost arestat în 1945 de Siguranţa din Ploieşti, a evadat, însă a fost prins.
Preot greco-catolic din Sarmizegetusa. A fost arestat în august 1952 şi a trecut prin lagărele de la Canal.
Din Sinaia. A fost arestat în 1945.
A trecut, condamnat, pe la Aiud în perioada în care se practica reeducarea. A participat la realizarea cărţii despre Organizaţia legionară, comandată de col. Gheorghe Crăciun.
Avocat din Târgu Mureş, preşedintele organizaţiei judeţene a P.N.Ţ. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a stat închis la Galeş şi Poarta Albă timp de 2 ani.
Ţăran, născut în 1900 în judeţul Alba. A fost arestat pe 10 aprilie 1952, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Canal şi în Balta Brăilei.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde, în camera nr. 104, a fost torturat de Mihai Livinschi, Vasile Păvăloaie, Dan Dumitrescu ş.a.
Seminarist din Drăganu. A fost condamnat în 1949 şi închis la Galaţi, Târgşor şi Gherla, unde a fost bătut în cadrul acţiunii de reeducare.
Din Reşiţa. A fost arestat în 1951 şi închis la Oraviţa, Timişoara, Jilava şi Aiud, de unde a fost eliberat în 1955.
Născut în 1904. A murit în 1952 la Canal.
Născut pe 5 septembrie 1904 în comuna Spulber, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 28 decembrie 1951, pentru denigrarea regimului comunist, condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi a murit pe 25 decembrie 1952 în temniţa din Aiud.
A fost arestat în 1950 în timpul răscoalei din judeţul Vrancea.
Preot catolic. A fost arestat în 1950 şi închis timp de 11 ani.
A fost condamnat şi închis la Aiud, unde a trecut prin acţiunea de reeducare. A colaborat la redactarea cărţii realizate de colectivul cluburilor cultural-educative.
Doctoriţă din Braşov. A fost arestată de Securitate în iulie 1952 şi închisă la Ghencea.
Ofiţer. A fost condamnat şi a murit în temniţă.
Din judeţul Constanţa, născută pe 9 martie 1928. A fost deportată timp de 4 ani şi 1 lună.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 iulie 1916. A fost deportată timp de 4 ani şi 1 lună.
Din judeţul Constanţa, născută pe 20 septembrie 1937. A fost deportată timp de 4 ani şi 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 14 mai 1955. A fost deportat timp de 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 29 septembrie 1938. A fost deportat timp de 4 ani şi 1 lună.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Constanţa, născut pe 3 mai 1929. A fost deportat timp de 4 ani şi 7 luni.
Preot din Gura Râului, judeţul Sibiu. A fost arestat şi torturat de Gheorghe Crăciun pe 20 iulie 1948, împreună cu 64 de ţărani care au refuzat să se înscrie în întovărăşirile agricole.
Comerciant. A fost arestat în 1949 şi a murit în temniţă.
Născut în 1916. A fost condamnat.
Născut în 1924. A fost împuşcat în lagărul de la Salcia în 1952.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Muncitor. A fost arestat în timpul revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987.
Preot romano-catolic. Se afla în penitenciarul din Piteşti în perioada 1954-1960.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Preot ortodox la Scorei, născut pe 2 august 1922 în satul Condriţa, Basarabia. A fost arestat în 1948, condamnat la 5 ani de închisoare (sentinţa nr. 210/6.12.1949) pentru „omisiune de denunţ“şi închis la Jilava şi la Piteşti, unde a trecut prin acţiunea de reeducare. În 1958 este arestat din nou, condamnat, în lotul „Rugul aprins“, de Tribunalul Militar Bucureşti la 18 ani de închisoare (sentinţa nr. 128/8.11.1958) şi închis la Jilava şi Salcia, fiind eliberat în 1964. Trimis ca misionar în America de Sud, s-a dezis de Patriarhia din Bucureşti şi a făcut cunoscute bestialităţile care aveau loc în penitenciarul din Piteşti. S-a stabilit în S.U.A.
Născut pe 12 februarie 1902 la Băileşti, judeţul Dolj. A fost arestat în 1949 de Securitatea din Craiova şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Cernavodă, unde a murit pe 12 iunie 1952.
Din Roman. A fost arestat.
Din Soroca. A fost arestat în 1947 de N.K.V.D. şi trimis în lagărele sovietice.
Din Bucovina, născut în 1902. A murit în penitenciarul din Gherla pe 10 aprilie 1962.
Inginer. A fost arestat în 1946 şi anchetat în procesul intentat organizaţiei „Sumanele negre“, fiind denunţat de Dumitru Şteanţă.
Absolvent al Politehnicii din Timişoara, şeful studenţilor legionari pe ţară (care, pe 3-5 septembrie 1940, a participat la ocuparea Telefoanelor din Braşov), născut la Cordăreni, judeţul Botoşani. A luptat pe frontul de răsărit, a fost decorat cu „Coroana României - cu spade“şi a primit gradul de cavaler. A fost arestat în 1946 şi anchetat de N.K.V.D. Pe 15 mai 1948 a fost din nou arestat, condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi închis la Jilava, Râmnicu Sărat, Târgu Ocna şi Aiud. S-a pronunţat mereu împotriva abuzurilor administraţiei din închisori. A fost eliberat în 1964. După 1990 s-a ocupat de ridicarea Mausoleului de la Aiud. A murit pe 16 februarie 1996, fiind înmormântat la Reciu, judeţul Alba.
Fost negustor din Craiova (tatăl Miei Braia, renumită cântăreaţă de muzică populară). A fost arestat între 1958 şi 1960 pentru „discuţii duşmănoase la adresa guvernului comunist“şi închis la Uranus şi Jilava.
Din comuna Mărgău, judeţul Cluj. A fost condamnat în 1958 pentru găzduirea dr. Iosif Capotă, conducătorul mişcării de rezistenţă din regiunea Huedin.
A fost condamnat.
Medic din Turda. A fost condamnat pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Băişoara şi închis la Cluj, Jilava şi Peninsula.
Din Scobinţi-Bădeni, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Născut pe 23 octombrie 1925 în judeţul Timiş. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Funcţionar din Timişoara. A fost condamnat în 1950 şi închis la Poarta Albă.
Ţăran, născut pe 10 septembrie 1938 în localitatea Nicolae Bălcescu, judeţul Teleorman. A fost condamnat la 5 ani de lagăr, pentru că în 1961 i-a instigat pe ţărani la revoltă.
Din comuna Ovidiu, Constanţa, născut pe 24 ianuarie 1914 în Cârjelari, judeţul Tulcea. A fost condamnat şi a stat 2 ani în temniţă.
Student. Se afla în 1950 în penitenciarul din Gherla.
Vicepreşedinte al P.N.Ţ. - Roman. A fost arestat şi condamnat în 1950, împreună cu un grup de persoane care urmărea reorganizarea partidului.
Morar, născut în 1894 la Trifeşti, judeţul Neamţ. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 20 martie 1953 în lagărul de muncă forţată de la Bragadiru.
Ţăran din Deta, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu ceilalţi membri ai familiei, Rujiţa, Jiva şi Biliana, în Bărăgan.
şi Ştefanida). Ţărani din Gelu. Au fost deportaţi pe 18 iunie 1951 la Viişoara, în Bărăgan.
Din Ivanda, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu soţia sa, Jiva, la Olaru, în Bărăgan.
împreună cu Steva şi Milorad). Ţărani din comuna Cenad, judeţul Timiş. Au fost deportaţi pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
şi Nada). Ţărani din comuna Cenad, judeţul Timiş. Au fost deportaţi pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
Medic, în casa căruia au avut loc două întâlniri între Horia Măcellariu şi George Manu (care fusese condamnat în lipsă şi îşi luase numele de Grigore Marinescu). A sprijinit mişcarea de rezistenţă Pop - Bujoi. A fost arestat şi închis la Jilava.
Profesor la Academia Comercială, fost deputat (1926) şi senator (1931), membru al P.N.L. A fost arestat în 1951 şi închis la Sighet.
Unul dintre torţionarii Securităţii din Timişoara, care lucra împreună cu Vida (Vidosa) Nedici. A fost arestat în 1949 şi condamnat în 1950.
Medic. A fost condamnat pentru găzduirea lui George Manu în perioada 1947-1948, când acesta se ocupa de organizarea mişcării de rezistenţă naţională împreună cu Pop şi Bujoi.
Născut pe 21 ianuarie 1930 în Ficătar, judeţul Timiş. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Ţăran din judeţul Constanţa, născut pe 1 ianuarie 1917. A stat 10 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Şimleu Silvaniei, născut pe 22 octombrie 1890. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 23 ianuarie 1953, închis la Midia.
Din Timişoara, născut pe 2 ianuarie 1912. A stat în 1951 cu domiciliu obligatoriu.
Viticultor din judeţul Vrancea (socrul lui Mihai Timaru). A fost arestat pentru că la crama lui, din Diocheţi-Rediu, s-au întâlnit în 1948 Ion Paragină, Vasile Savu şi Mihai Timaru şi au pus bazele mişcării de rezistenţă din Munţii Vrancei.
Profesor, din comuna Pufeşti, judeţul Vrancea. A fost condamnat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din munţi.
Profesor, născut în 1880. A fost omorât pe 18 septembrie 1953, în timpul anchetei.
Din judeţul Tulcea, născut pe 6 aprilie 1906. A fost condamnat în 1951 de Tribunalul Constanţa şi închis timp de 10 ani.
Din Lunca, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1950 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag şi închis 10 ani şi 2 luni.
Comerciant, născut pe 22 noiembrie 1902 la Constanţa. A fost arestat pe 30 noiembrie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 97/10.03. 1950), în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
Din Lunca, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
Din Lunca, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1951, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag, fiind închis la Aiud.
Învăţător din Gângiova, judeţul Dolj. A fost condamnat în 1949 şi a murit în temniţa din Aiud.
A fost închis în 1950 la Gherla, unde ajunsese informatorul comitetului studenţilor reeducaţi.
Preot paroh în Căpuşu de Câmpie, judeţul Mureş. A fost dat afară din parohie, deoarece a refuzat, în 1948, să treacă la ortodoxism.
Preot în Mesteacănu, născut pe 25 martie 1926. A fost condamnat la 6 ani de închisoare (sentinţa nr. 210/16.02.1949) şi a murit în închisoarea din Târgu Ocna, pe 8 mai 1950, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Elev. A fost împuşcat în luptă cu Securitatea.
A murit în închisoarea din Aiud.
Din Constanţa (Str. Soveja nr. 31), născută pe 12 septembrie 1909 la Giurgeni, judeţul Ialomiţa. A fost condamnată şi a stat închisă 4 ani şi 6 luni.
Născut pe 23 septembrie 1914 la Făcăieni. A stat închis în 1945 la Caracal. În 1948 a fost arestat şi închis timp de 12 ani şi 4 luni.
Avocat, fost preşedinte al Federaţiei Cercurilor Studenţeşti din Oltenia, locotenent în rezervă. A căzut prizonier şi a fost trimis în lagărele sovietice. După repatriere a trecut, fără condamnare, prin lagărele de muncă forţată româneşti.
Născut pe 9 mai 1942. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Comandor de aviaţie. A fost condamnat în 1950, în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Franţei din Bucureşti, închis la Aiud, unde a făcut jocul administraţiei, strângând semnături pentru condamnarea la moarte a deţinuţilor Şirianu şi Spulbatu, care evadaseră din temniţă.
Economist din Bucureşti (Str. Grigore Alexandrescu). şi-a dat demisia din P.C.R. în 1970 şi a fost unul din fondatorii Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (S.L.O.M.R.). A fost arestat pe 8 martie 1979, condamnat la 7 ani de închisoare şi a trecut prin tratamentul psihiatric practicat în penitenciarul din Aiud.
A fost arestat în 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
A fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, unde a şi murit.
Ieromonah. A fost închis la Jilava.
Din judeţul Timiş, născut pe 12 aprilie 1925. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
A fost condamnat în 1951 la 2 ani de închisoare şi închis la Poarta Albă, deoarece nu-şi construise casa în conformitate cu ordinele D.G.M.
A fost condamnat şi închis la Aiud în perioada 1960-1964.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 3 septembrie 1928. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în 1894 la Birchiş, judeţul Arad. A fost condamnat în 1949 şi a murit în penitenciarul din Aiud pe 8 august 1952.
Născut în 1901 la Dumbrăveni, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1950, în legătură cu mişcarea ţărănească din judeţul Vrancea, şi închis în penitenciarul din Galaţi, unde a murit pe 1 martie 1956.
Preot paroh ortodox, născut pe 21 noiembrie 1908 în localitatea Partizani, judeţul Tulcea. A fost condamnat în perioada 1958-1961.
Preot paroh ortodox în Pochidia, judeţul Vaslui, născut pe 18 aprilie 1908. A fost condamnat în perioada februarie 1958 - februarie 1963.
Preot din Buzău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a trecut pe la Galeş.
Fost chestor în Craiova până pe 23 august 1944. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru o palmă dată lui Marin Florea Ionescu, care ajunsese secretar comunist în 1948.
Fiul lui Alexandru E. Bratu, născut pe 14 aprilie 1918, asistent universitar la Facultatea de Drept Comercial, Universitatea Iaşi, sublocotenent în timpul războiului, fruntaş al tineretului P.N.Ţ. din Moldova. A fost arestat şi trimis în lagărul de la Slobozia, de unde a evadat în noaptea de 20 octombrie 1945, cu încă 4 persoane, pentru a înmâna un memoriu lui Mark Etheridge, trimisul preşedintelui american H. Truman. În 1946 a fost arestat, împreună cu membrii organizaţiei „Sarmizegetusa“. După arestarea conducerii P.N.Ţ., a hotărât, împreună cu Gh. Mihai, I. Diaconescu, N. Adamescu, I. Puiu, Sergiu Macarie ş.a., continuarea activităţii partidului. A fost condamnat, în lipsă, la 25 de ani de muncă silnică. Rejudecat, după prindere, este condamnat la 10 ani de muncă silnică şi închis la Aiud, Peninsula, Baia Sprie, Oradea şi Râmnicu Sărat, stabilindu-i-se apoi domiciliu obligatoriu la Lăţeşti, unde a stat până în 1964. În 1975 i s-a înscenat un nou proces, însă a reuşit să ajungă în S.U.A., la intervenţia preşedintelui acestei ţări, unde a desfăşurat o intensă activitate politică. A murit într-un accident încă neelucidat.
Învăţător, născut pe 7 septembrie 1899, directorul şcolii din Lespezi, judeţul Iaşi, inspector şcolar până în 1945, fost membru în conducerea P.N.Ţ., judeţul Iaşi. A fost arestat în 1947 şi închis. După eliberare, s-a stabilit în judeţul Argeş.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1939. A fost deportat în iulie 1949, împreună cu mama sa, în Siberia, unde a stat 7 ani.
A fost arestat de Securitatea din Braşov şi a trecut pe la depozitul de la Cetăţuia şi Codlea.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1941. A fost deportat în iulie 1949 în Siberia, împreună cu familia, întorcându-se abia peste 7 ani.
Preot ortodox, paroh în satul Cotu Vameş, în apropiere de Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1945 şi condamnat la 3 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind închis la Iaşi şi Bucureşti.
Născută pe 5 decembrie 1953 în judeţul Constanţa. A fost deportată timp de 2 luni.
Născut în 1939. A fost deportat, împreună cu familia, în Siberia, în perioada 1949-1956.
Din Basarabia, născut în 1913. A fost arestat în decembrie 1944 de N.K.V.D., însă a reuşit să evadeze şi să fugă în România, unde şi-a schimbat numele în Albu, pentru a scăpa de urmăritori. A murit pe 2 septembrie 1991 la Frumuşiţa, judeţul Galaţi, cu dorinţa, neîndeplinită, de-a se întoarce în locurile natale.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născută în 1917. A fost deportată în Siberia, împreună cu fiul său (Andrei), în perioada 1949-1956.
A fost condamnat şi a trecut pe la Gherla şi Baia Sprie.
Ţăran, născut pe 23 iulie 1906 la Zmârdioasa, Zimnicea. A fost condamnat la 4 ani de muncă forţată în lagăr, deoarece se împotrivise colectivizării.
Ţărancă din satul Siliştea, comuna Purani, judeţul Teleorman. A fost chinuită pentru că a participat la răscoala din Siliştea, izbucnită pe 7 iulie 1950.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1943. A fost deportat în 1949, împreună cu familia, în Siberia, de unde s-a întors după 7 ani.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Ţăran. A fost împuşcat pe 9 august 1949 în timpul răscoalei ţărăneşti din comuna Calafindeşti, judeţul Suceava.
Din satul Piscuri, comuna Plopşoru, judeţul Gorj. A fost arestat în 1951 şi executat la Craiova pe 29 mai 1952.
Ţăran din judeţul Alba. A trecut pe la penitenciarul,din Gherla.
Muncitor din Trepteni, născut în 1919. A murit în închisoarea din Aiud în 1947.
Ţăran din comuna Pietroşani, judeţul Argeş. A fost împuşcat în secţia de votare pe 19 noiembrie 1946.
A fost condamnat în mai 1951 de Tribunalul Militar Bucureşti pentru „uneltire împotriva statului“şi a trecut pe la Jilava.
Avocat. Se afla, condamnat, în 1953 la închisoarea din Codlea.
Militar pensionar din Lugoj. A fost arestat în 1947 şi condamnat la 1 an de închisoare. A murit, după eliberare, din cauza torturilor îndurate.
Născut la Stejaru, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949 pentru sprijinul dat partizanilor din Babadag şi omorât de Nicolae Doicaru la Securitatea din Constanţa.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1915. A fost condamnat în 1945 la 10 ani de închisoare pentru „activitate politică antisovietică“şi trimis în Siberia, de unde a revenit în 1955.
Născută în 1914 la Slobozia Mare, Basarabia. În iulie 1949 a fost deportată în Siberia, unde a stat până în 1956.
Născut în 1896 la Balabancea, judeţul Tulcea. A fost condamnat şi a murit la Galaţi pe 10 ianuarie 1953.
Din Oprişeneşti, judeţul Brăila. A fost împuşcat de sovietici în comună, pe 3 august 1945.
Din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1913. A fost deportat în iulie 1949 în Siberia, unde a rămas până în 1956.
Ţăran din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1895. A fost arestat de N.K.V.D., condamnat în 1945 la 10 ani de închisoare şi trimis în Siberia.
Fost consul. A fost arestat, condamnat în 1950 şi a trecut pe la Jilava.
Student. A fost condamnat de Tribunalul Militar şi a trecut pe la Jilava, Aiud şi Baia Sprie.
Ţăran din comuna Purani, Teleorman. A fost condamnat ca participant la răscoala ţărănească din Siliştea, din data de 7 iulie 1950.
A fost condamnat pentru că a participat la răscoala ţărănească de pe 23 iulie 1950 din judeţul Vrancea.
Student. A fost arestat ca participant la acţiunile organizaţiei „Haiducii lui Avram Iancu“(în care fusese implicat de Şteanţă şi Poleacu, a răspândit manifeste şi a îndeplinit, în perioada 1945-1946, funcţia de curier).
Ţăran din Slobozia Mare, Basarabia, născut în 1885. A fost arestat de N.K.V.D. în 1944 şi trimis în Siberia, unde a dispărut.
Din Brăila. A fost condamnat.
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945.
Din Cugir, născută pe 30 aprilie 1933. A fost arestată în 4 mai 1952 şi trimisă, cu domiciliu obligatoriu, pentru 4 ani şi 10 luni, la Copăceni, în apropiere de Turda, judeţul Cluj.
Din Constanţa. A fost condamnat.
Tânăr şvab din judeţul Timiş. A fost arestat împreună cu logodnica lui şi condamnat pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Ambalator de mobilă din Timişoara. A fost condamnat în 1951 de Tribunalul Militar Bucureşti în legătură cu Nunciatura Apostolică.
Angajat la Prodexport. A fost arestat în 1958 şi anchetat de Securitatea din Uranus.
Născut în 1908 la Piatra-Neamţ, cu domiciliul în Bucureşti (Calea Victoriei nr. 168), director al Institutului de Folclor, profesor la Catedra de Folclor de la Facultatea de Muzică din Bucureşti, secretar al organizaţiei de bază „Compozitorii“. A fost arestat pe 27 ianuarie 1950, în timp ce se afla în concediu la Sinaia, anchetat de lt. col. Soltuţiu, George Filipescu, Ludovic Weiss şi Gheorghe Moraru, condamnat la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 49/6.04.1954) şi închis la Jilava, Piteşti şi Dej, fiind trimis, după executarea pedepsei, cu domiciliu obligatoriu la Viişoara, în Bărăgan. În timpul anchetei şi în faţa tribunalului, condus de col. Ilie Moisescu, a făcut declaraţii defăimătoare şi incriminatoare la adresa prietenului său – Lucreţiu Pătrăşcanu – şi de adeziune la politica partidului şi a comuniştilor sovietici, fără ca aceste declaraţii, multiplicate la sugestia anchetatorilor, să-l scutească de pedeapsă.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Laborant. A fost împuşcat de sovietici la Brăila pe 12 ianuarie 1945.
Născută în 1911 la Dumbrăveni. A fost arestată în 1957 şi a murit în acelaşi an la închisoarea din Miercurea-Ciuc.
A fost condamnat la 1 an de muncă forţată în lagăr pe baza Deciziei M.A.I. nr. 417/20.09.1951.
A fost condamnat pentru sprijinul dat partizanilor din mişcarea de rezistenţă şi a trecut, în 1958, pe la închisoarea din Gherla.
Ţăran din Munţii Apuseni. A fost condamnat în 1957 pentru ajutorul dat, în alimente, celor din mişcarea de rezistenţă condusă de fraţii Şuşman, fiind închis la Sibiu şi Gherla.
Tatăl lui Aurel şi al lui Liviu Brazdă. A fost arestat şi ţinut ca ostatic până la prinderea copiilor săi.
Elev din Oradea. A fost arestat în 1948 în lotul lui Dumitru Oprea.
Fratele lui Aurel Brazdă. A fost arestat în 1948 la Oradea.
Renumit profesor de franceză de la un liceu din Timişoara, autor al mai multor cărţi. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Timişoara, Jilava şi Peninsula.
Născut în 1896 în Basarabia. A fost arestat, chinuit în închisori şi a murit pe 16 mai 1957 în penitenciarul din Văcăreşti.
Medic, fost angajat în cadrul S.S.I. A fost arestat şi închis la Jilava şi Făgăraş, unde a murit în 1950.
Născut pe 3 aprilie 1929 la Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi. A fost arestat, împreună cu tatăl său, şi condamnat pe 3 martie 1949 la domiciliu obligatoriu, în care a stat până pe 15 mai 1955.
Elev din satul Dedoviţa (...), comuna Şimian, judeţul Mehedinţi. A fost arestat în 1947 şi torturat (de Mihuţ). Pe 3 martie 1949 a fost trimis, împreună cu tatăl său (Vasile), cu domiciliu obligatoriu, la Târgu Jiu. În 1957 a fost condamnat la moarte, în urma unui proces înscenat, pentru „subminarea economiei naţionale“. A scăpat de această pedeapsă, în urma abrogării legii în baza căreia fusese condamnat, şi închis la Craiova, Văcăreşti, Aiud, Gherla, Peninsula, Poarta Albă şi Periprava. După eliberare, în 1973, a cerut redeschiderea procesului, însă a fost ameninţat de procurorul general, punându-i-se în vedere să nu mai întreprindă asemenea acţiuni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 1 august 1937. A fost deportată în 1951 pentru o perioadă de 4 ani şi 1 lună.
Din judeţul Constanţa, născut pe 8 octombrie 1933. A fost arestat de Securitate în 1951 şi a stat cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 2 luni.
Fabulist. A fost arestat în 1960, anchetat de Securitatea din Uranus şi închis la Jilava.
Filatelist şi fost reporter. A fost arestat în 1960, condamnat la 4 ani de închisoare şi închis la Jilava, pentru că vindea, cumpăra şi împrumuta, contra cost, cărţi interzise de cenzură.
A fost condamnat în 1950 şi a trecut, în detenţie, pe la Aiud şi Minele de plumb de la Baia Sprie.
Născut pe 19 iunie 1903 la Piteşti. A fost arestat în 1952 şi a murit pe 4 iulie 1953 în lagărul de la 5 Culme.
Muncitor. A fost arestat în timpul revoltei muncitoreşti de la Braşov din 15 noiembrie 1987.
Muncitor, născut în 1891. A murit pe 30 iunie 1956 în închisoare.
Fratele geamăn al Smarandei Brăescu. A fost condamnat în 1951 şi a trecut pe la Galeş, pentru că şi-a ascuns sora, condamnată în contumacie, în via sa de lângă Iaşi.
Născută pe 21 mai 1897 la Hănţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Galaţi, într-o familie cu opt copii. Ąnvăţătoare în satul natal. Paraşutistă celebră (prima din România), care a făcut şcoala de pilotaj în S.U.A. În 1941 a făcut parte din escadrila sanitară, fiind prezentă pe ambele fronturi. După război, a fost condamnată, în lipsă, la 2 ani de închisoare, în legătură cu organizaţia „Sumanele negre“. În 1946 a semnat un memoriu adresat O.N.U. în care se arăta că alegerile din acel an fuseseră falsificate. Urmărită, s-a ascuns un timp în via fratelui său geamăn, în casa preotului greco-catolic Anton Pet, din Răchiteni, judeţul Iaşi şi la Butea. A fost operată de cancer mamar, sub numele de Maria Matei, iar la sfârşitul anului 1947 se afla la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Cluj, sub numele de Maria Popescu. A murit în Clinica Universitară a dr. Iuliu Haţieganu pe 2 februarie 1948, fiind înmormântată la Cluj. În 1951 au fost condamnate şase persoane, care au ascuns-o sau au operat-o, deoarece memoriul pe care îl semnase a ajuns prin Comisia Aliată de Control în mâinile sovieticilor.
Din satul Criscăuţi, Basarabia. A fost arestat în 1944, împreună cu toată familia, şi deportat în Siberia până în 1956.
Născut în 1880 la Zaim, Tighina. A fost deportat în 1941 în Siberia, unde a dispărut.
Din Buşteni, judeţul Prahova, născut în 1923. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov.
Soţia lui Ion Brăguţă. A murit în deportare.
Ţăran din comuna Zaim, Tighina. A fost deportat în Siberia, unde a stat până în 1958.
Din comuna Băleşti, judeţul Gorj. A fost condamnat pe 20 noiembrie 1956 de Tribunalul Militar Timişoara pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind eliberat pe 18 noiembrie 1960.
Paznic din Bucureşti (Str. Antim nr. 48). A fost arestat în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal de pe data de 8 noiembrie 1945.
Originar din Suceviţa, partizan din pădurile Obcinelor Bucovinei. A murit în 1949, urmărit de Securitate.
Inginer. A fost arestat ca fiu al fostului ministru Traian Brăileanu.
Din Suceviţa. A făcut parte din grupul partizanilor conduşi de Vatamaniuc. Prins de sovietici în 1945, a fost trimis în Siberia, unde a dispărut.
Ţăran. A fost împuşcat pe 15 ianuarie 1961 în timpul răscoalei ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării, care izbucnise în localitatea Bărcăneşti, judeţul Olt.
Muncitor forestier, cu trei copii, născut în 1911 la Suceviţa. A fost arestat pe 14 martie 1956, confiscându-i-se averea (compusă dintr-o casă, o şură, o oaie şi un miel), şi condamnat la 9 ani de închisoare (sentinţa nr. 968/1957) pentru găzduirea şi furnizarea de alimente lui Vatamaniuc, conducătorul partizanilor din zonă.
Ofiţer de Stat Major, din Grăjdana, judeţul Buzău. A fost anchetat în 1956 la Securitatea din Ploieşti.
Născut pe 14 septembrie 1882 la Bâlca, Bucovina, licenţiat al Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi, profesor la Liceul „Aron Pumnul“, doctor al Universităţii din Cernăuţi (1909), decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din aceeaşi localitate, membru al Academiei de Ştiinţe Politice de pe lângă Columbia University din New York. A desfăşurat o bogată activitate publicistică, iar în politică a optat pentru Averescu şi Iorga, iar după 1930, pentru Codreanu, devenind, pe 15 septembrie 1940, ministrul Educaţiei, Artelor şi Cultelor. După rebeliunea legionară a fost arestat şi apoi achitat. În 1943 este internat în lagărul de la Târgu Jiu, iar în 1946 a fost arestat de regimul comunist, învinuit de „dezastrul ţării“şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. A murit pe 3 octombrie 1947 la Aiud, fiind înmormântat la Cimitirul „Sf. Vineri“din Bucureşti.
A fost condamnat ca membru al grupului de partizani bucovineni, care acţiona împotriva prezenţei trupelor sovietice în România.
Studentă la Academia Comercială, care a activat în cadrul T.U.N.Ţ., participând la manifestaţiile din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946. A fost arestată pe 19 mai 1947 şi a stat închisă 3 luni la Ministerul de Interne.
Din Suceava. A fost condamnat pe 15 august 1951 la 24 de luni de muncă forţată în lagăr.
Maior din Iaşi. A fost arestat în 1949, ca făcând parte din mişcarea de rezistenţă condusă de preotul Matei Dumitru, şi executat în 1952.
Minor, născut pe 12 mai 1944 la Alba Iulia. A fost trimis pe 18 iunie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în judeţul Călăraşi, unde a stat 4 ani şi 7 luni.
Aviator. A fost condamnat în 1949 şi închis la Aiud şi Baia Sprie.
Din judeţul Dolj. A fost condamnat.
Născută pe 7 aprilie 1925 la Timişoara. A fost deportată pe 6 iulie 1951 în Bărăgan.
Profesor de istorie din Bucureşti. A fost arestat în 1948, chinuit de Securitate, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Peninsula, unde s-a manifestat frecvent împotriva muncii forţate, fiind generos şi bun faţă de ceilalţi deţinuţi.
Născut în 1922. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti şi închis la Jilava.
Născut în 1893 la Ploieşti. A fost condamnat şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, unde a murit pe 15 ianuarie 1961.
Ţăran, născut pe 6 ianuarie 1904 la Capu Piscului. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare (sentinţa nr. 59/5.06.1958) pentru că nu a denunţat un partizan pe care îl întâlnise întâmplător în 1954.
A fost condamnat în 1949 la 2 ani de închisoare.
Funcţionar din Bucureşti, născut pe 16 iunie 1903 la Piteşti. A murit pe 1 iulie 1953 în lagărul 5 Culme.
Membru al P.N.Ţ., născut pe 4 aprilie 1899 în satul Catane, comuna Negoi, judeţul Dolj. A fost arestat pe 27 august 1959 de Securitatea din Craiova şi condamnat la 10 ani de închisoare, deoarece îi îndemnase pe oameni să se retragă din colectivă.
Din Reşiţa (Bd. Republicii nr. 7). A fost arestată în 1947 şi închisă în penitenciarele din Reşiţa, Oraviţa şi Craiova.
Avocat din Bucureşti.A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava şi Aiud
Inginer şi deputat P.N.Ţ. până în 1938, născut în 1898 la Craiova. A încercat să reorganizeze masoneria şi a discutat în acest scop cu Mihail Sadoveanu. A fost arestat în 1949, în lotul masonic, condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi închis la Jilava, Aiud şi Piteşti, unde a murit pe 25 mai 1959.
Ţăran din comuna Cenei, în apropiere de Jimbolia, judeţul Timiş, născut pe 19 iunie 1929. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Sora colonelului Gheorghe Brătescu, născută în 1906. A fost arestată în 1949 şi a murit în domiciliu obligatoriu.
Colonel şi deputat de Tighina, născut în 1877. A fost arestat în 1949 şi trimis în domiciliu obligatoriu, unde a şi murit.
Preot ortodox din Negreşti, fruntaş al P.N.Ţ. în comună. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis la muncă forţată în lagărele de la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă, unde a murit pe 25 martie 1954, din cauza distrofiei produse ca urmare a muncii istovitoare pe care a fost obligat să o facă.
Născut în 1875 în judeţul Brăila, absolvent al facultăţilor de Fizică, Matematică şi Drept, director general în Ministerul de Finanţe (1930), director general al Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ministru subsecretar de stat la Finanţe (29.04.1931–6.06.1932) în guvernul Iorga - Argetoianu, prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Conturi, pensionat în 1943. A fost arestat, condamnat şi închis în perioada 1950–1955 la Aiud. Grav bolnav, a fost internat în Spitalul de Geriatrie, unde a murit în 1957.
Preot greco-catolic. A fost condamnat la 5 ani de închisoare.
Doctor în drept la Paris, secretar general al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris, deputat (în 1922), subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1927–1928), secretar general al P.N.L., născut în mai 1887. A fost arestat pe 5 mai 1950, închis la Sighet (unde urma să rămână până pe 1 august 1958) şi anchetat la Ministerul de Interne şi Malmaison. Grav bolnav, a fost internat la Spitalul Colţea, unde a murit pe 21 ianuarie 1956.
Fiul lui Ion C. Brătianu, preşedinte al P.N.L. (ales în 1934, după moartea lui I. G. Duca), născut în 1866. L-a secondat pe Iuliu Maniu în toate acţiunile politice importante. După 23 august 1944 a fost ministru de stat fără portofoliu, iar după 6 martie 1945 a devenit, ca şef al unui partid istoric burghez, ţinta de atac al comuniştilor, fiind permanent supravegheat. Pe 5/6 mai 1950 a fost arestat şi închis la Sighet, unde a fost batjocorit şi nu i s-a acordat îngrijire medicală (deşi avea aproape 85 de ani). A murit pe 20 august 1950, fiind aruncat într-o groapă comună de pe malul Izei.
Fiul lui Dinu Brătianu. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula. A manifestat o atitudine îngăduitoare faţă de autorităţi.
Soţia lui Gh. Brătianu (născută Sturza). A fost dată afară din casă pe 27 iulie 1950, după arestarea soţului, i s-au confiscat bunurile şi a fost trimisă în comuna Colentina, într-o cameră părăsită, fără geamuri, în care ploua. Pe 10 octombrie 1951 este arestată, trimisă în 1952 la muncă forţată în lagăre şi închisă la Ghencea, Mislea, Bragadiru şi Cernavodă.
Nepotul lui I. C. Brătianu şi fiul lui Ionel Brătianu, născut pe 3 februarie 1898 la Ruginoasa, judeţul Iaşi. Ąn 1916, s-a înrolat voluntar pentru a participa la războiul de reîntregire a neamului. A urmat, în paralel, cursurile Facultăţii de Drept din Iaşi şi ale Universităţii din Sorbona, dându-şi doctoratul în filosofie la Iaşi (1923) şi în istorie la Sorbona (1928). A fost profesor universitar de istorie universală la Iaşi, iar în 1940 ajunge la Catedra de Istorie Universală din Bucureşti, de unde este îndepărtat în 1947. Ca fruntaş liberal, a aderat în 1937 la pactul de neagresiune iniţiat de Iuliu Maniu pentru răsturnarea de la putere a lui Carol al II-lea şi a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică şi politică. A fost arestat pe 5/6 mai 1950 şi închis la Sighet, unde a murit pe 24 aprilie 1953, ca urmare a condiţiilor grele de detenţie.
Cel mai mare dintre cei trei fii ai lui Dinu Brătianu şi nepotul lui Ionel Brătianu, născut pe 16 noiembrie 1908 la Bucureşti. A urmat liceul la Bucureşti şi Iaşi şi a obţinut diploma de inginer în urma absolvirii Şcolii Superioare de Mine din Saint Etičnne (Franţa). A condus fabrica de hârtie din Letea până la naţionalizarea acesteia (11.06.1948). În 1951 a fost arestat şi închis la Aiud, Oneşti, Peninsula şi Poarta Albă, până în iulie 1954, când a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, unde a lucrat ca muncitor la un G.A.S. După 5 ani a ajuns să lucreze ca tehnician la Cacica şi Filipeştii de Pădure. A reuşit să aducă osemintele lui Dinu Brătianu şi ale lui Gheorghe Brătianu (vărul său) şi să le înmormânteze la Florica (unde se afla moşia strămoşească). A trimis memorii, pentru restabilirea adevărului, autorităţilor române comuniste şi forurilor internaţionale, unele dintre ele fiind citite la postul „Europa liberă“. A continuat să fie hărţuit în permanenţă, împreună cu familia şi prietenii, dar nu a cedat în faţa presiunilor fizice şi morale la care a fost supus. Datorită tratamentului inuman (bătăi, probabil otrăvire) care i-a fost aplicat de Securitate, i s-a deteriorat grav starea sănătăţii şi a murit pe 1 septembrie 1987.
Din familia de politicieni Brătianu, născut pe 16 aprilie 1908. Absolvent al unui liceu din Freiburg (Elveţia) şi al Facultăţii de Drept din Bucureşti, director comercial adjunct la S.A.R. Telefoane, secretar general la Catholic War Relief Services (1947) sub egida Nunţiului Papal. A scris împreună cu George Manu, o carte, În spatele cortinei de fier, în care arăta că România plătise până în 1946 de patru ori datoria de război, impusă prin armistiţiu (1,2 miliarde, în loc de 300 milioane de dolari). Deşi cartea nu a putut fi publicată, părţi din ea au fost folosite la tratativele de pace de la Paris. A fost arestat pe 31 martie 1948, noaptea, închis la Malmaison, chinuit în anchete, condamnat la 15 ani de muncă silnică (din familia sa au fost omorâţi 6 membri) şi închis la Jilava şi Aiud unde a stat până pe 3 aprilie 1963, dată la care a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Viişoara, până în iulie 1964. A murit în 14 ianuarie 1991 la Zürich.
Proprietar, tatăl lui Mihai Dan Brătianu. A fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, unde a murit pe 10 ianuarie 1954.
A murit în închisoarea din Piteşti.
A fost implicat în înscenarea procesului organizaţiei „Sumanele negre“şi condamnat pe 19 noiembrie 1946 la 25 de ani de muncă silnică. A reuşit să fugă în străinătate.
Muncitor la Şantierul Naval Brăila. A fost condamnat în 1960 şi închis la Gherla.
Inginer. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Piteşti.
Student în anul III la Facultatea de Construcţii din Iaşi. A fost arestat în 1948, condamnat la 3 ani de închisoare şi a trecut pe la Suceava, Ploieşti, Braşov şi Canal.
Medic din Ploieşti. A fost arestat, chinuit de Securitate, condamnat în 1949 pentru „discuţii duşmănoase la adresa regimului comunist“şi închis la Jilava, Peninsula şi Poarta Albă, fiind eliberat în 1956. A practicat medicina şi în detenţie, încercând să aline suferinţele celor bolnavi.
Din Constanţa, născută pe 10 decembrie 1911. A fost deportată în 1951 pentru o perioadă de 1 an şi 9 luni.
Născut pe 4 iulie 1941. A fost deportat, la vârsta de 10 ani, pentru o perioadă de 1 an şi 9 luni.
A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi Cernavodă, unde a murit pe 13 martie 1953.
Preot ortodox, paroh la Cozieni, născut pe 26 februarie 1910 la Bălăneşti, judeţul Buzău. A fost condamnat la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 349/1960) pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind eliberat în 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Învăţător în comuna Bughea de Jos, Câmpulung, judeţul Argeş, fost inspector şcolar, fruntaş al P.N.Ţ., candidat pe lista deputaţilor la alegerile din 19 noiembrie 1946. A fost arestat şi închis la Văcăreşti şi Jilava.
Scriitor. A fost condamnat şi închis la Jilava.
Profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti. A fost arestat.
A fost condamnat şi a trecut în 1952 prin lagărele de la Cernavodă şi Midia.
A stat închisă în 1952 pe la Ghencea şi Mislea.
Din Baia Mare. A fost arestată în 1947 împreună cu fiul şi soţul.
Funcţionar în Ministerul de Război, invalid (fără o mână) din război. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud.
Lăcătuş mecanic, născut în 1904 la Craiova. A fost anchetat de Securitate.
Brutar. A fost condamnat.
A fost arestat, împreună cu un grup de persoane, pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“cu avionul. În 1950 se afla, condamnat, în penitenciarul din Gherla.
Din Baia Mare. A fost condamnat, pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951, la 12 luni de muncă forţată în lagăr, dar a stat închis o perioadă mai îndelungată, trecând prin închisorile din Piteşti, Baia Mare, Aiud şi Târgu Ocna.
Muncitor din Sighişoara. A murit în 1976, fiind internat într-un azil psihiatric.
Căpitan, originar din judeţul Gorj. A format un grup de rezistenţă (nouă persoane) împotriva comunismului, care şi-a început activitatea în 1949 (prin răspândirea de manifeste şi înarmare), grup pe care îl conducea din cabana situată în apropierea satului Topeşti, judeţul Gorj. Pe 10 mai 1951 Securitatea a dat foc cabanei, iar locotenentul Goga l-a împuşcat (în plămânul drept şi în deltoid). Grav rănit, a fost dus la Târgu Jiu, fiind salvat de doctorul Adameşteanu. După ce a fost chinuit în anchetele de la Securitate, Tribunalul Militar Craiova l-a condamnat la 20 de ani de muncă silnică, fiind închis la Craiova, Jilava, Valea Nistrului, Satu Mare, Aiud, Gherla, Grindu şi Periprava, până în 1964, când a fost eliberat.
Din satul Brădiceni, comuna Peştişani, judeţul Gorj. A fost condamnat şi a stat închis în perioada 4.07.1959–20.09.1960.
Din judeţul Caraş-Severin. A fost împuşcat de Securitate, la 16 aprilie 1946, pe frontieră.
Funcţionar din judeţul Bihor, născut în 1912 la Mădăraş. A fost arestat pe 20 mai 1948 de Securitatea din Oradea şi condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de închisoare.
Din Reşiţa, (Str. Bucegi, nr. 7). A fost condamnat în 1949 la 7 ani de închisoare pentru „uneltire împotriva regimului comunist“.
Elev din Beiuş. A fost condamnat în 1949, iar în 1952 se afla în lagărul Peninsula.
Ţăran din Lunca, judeţul Tulcea. A fost condamnat în 1949, pentru sprijinul dat partizanilor, şi închis la Constanţa, Jilava şi Aiud, unde se afla în 1951.
Născut în 1908 la Igriş, judeţul Timiş. A murit în 1948 în luptă cu Securitatea, la Oraviţa.
A trecut prin reeducarea de la închisoarea din Piteşti, devenind apoi el însuşi torţionar. A încercat să aplice metodele reeducării şi în penitenciarul din Târgu Ocna, fără să reuşească, din cauza solidarităţii deţinuţilor politici, care au avut o comportare demnă.
Preot greco-catolic. A fost arestat pe 30 octombrie 1948 şi a trecut prin închisorile din Gherla şi Sighet.
Din Cehu Silvaniei, judeţul Sălaj, născut în 1903. A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj şi a murit la Gherla în 1963.
Comisar, născut în 1906. A fost arestat în iulie 1948 şi închis la Jilava, Făgăraş şi Gherla, unde a murit în 1959.
Student la Medicină în anul III. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945.
Student din Timişoara. A fost arestat în 1948 şi s-a implicat în acţiunea de reeducare practicată la Piteşti, Gherla şi Târgu Ocna.
Comisar. A fost arestat în 1948 şi închis la Jilava şi Făgăraş.
Medic din Bucureşti, asistent universitar. A fost arestat în 1949, chinuit de Securitate, condamnat la 7 ani de temniţă grea şi închis la Jilava, Poarta Albă şi Peninsula. A înfruntat cu demnitate persecuţiile administraţiei şi i-a îngrijit cu dăruire pe deţinuţi, în ciuda pedepselor la care a fost supus pentru atitudinea sa profund umană.
Născut pe 3 octombrie 1892. A fost arestat pe 26 februarie 1956 şi a murit pe 1 mai 1958 în închisoare.
Student din comuna Golenţi, judeţul Dolj. A fost arestat în iunie 1947 într-un lot de tineret al P.N.Ţ. şi închis la Văcăreşti şi Aiud.
A fost arestată în iulie 1950 împreună cu alţi răsculaţi din judeţul Vrancea.
Născut pe 10 decembrie 1931 la Ciupercenii Vechi, judeţul Dolj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova şi, după eliberare, n-a mai putut lucra decât ca sudor.
Din Topleţ, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat între 1958 şi 1964 şi închis la Timişoara, Jilava şi Periprava.
Preot ortodox în comuna Cireşu, judeţul Mehedinţi, născut pe 6 noiembrie 1900. A stat cu domiciliu obligatoriu la Cioroiaşi, judeţul Dolj, în perioada 1951-1956.
Student, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei de simpatie pentru rege din Piaţa Palatului Regal.
Născut în 1892. A murit în închisoarea din Gherla pe 1 mai 1958.
Din Soveja. A fost arestat în 1950, împreună cu mai mulţi ţărani, care se răsculaseră în luna iulie împotriva abuzurilor comuniste, şi a trecut, în detenţie, pe la Galaţi, Baia Sprie şi Cavnic, de unde a evadat.
Ţărancă din judeţul Vrancea. A fost arestată, împreună cu soţul şi doi copii, în timpul răscoalei ţărăneşti din iulie 1950. A trecut prin câteva închisori: Mislea, Galaţi şi Cernavodă.
Din Soveja, fratele lui Gheorghe Brânzaru. A fost condamnat ca participant la răscoala ţărănească din iulie 1950 şi închis la Galaţi, Baia Sprie şi Cavnic, de unde a evadat pe 6 iunie 1954.
Student în anul IV la Institutul Medico-Militar, născut pe 8 septembrie 1935, cu domiciliul în Târgu Jiu. A fost arestat pe 30 noiembrie 1956, anchetat la M.A.I. de lt. Vasile Dumitrescu şi mr. Enoiu şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti, în urma unui proces înscenat, la 1 an de închisoare pentru „agitaţie publică“. A fost eliberat pe 29 august 1957 de la penitenciarul din Jilava.
Din Beiuş, judeţul Bihor. A fost condamnat în 1948 la 10 ani de închisoare şi închis la Oradea, Cluj şi Gherla.
Născut pe 16 decembrie 1930 la Sâniob, judeţul Bihor. A fost arestat în 1951 de Securitatea din Oradea, condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a trecut pe la Oradea, Cluj, Jilava, Cavnic, Gherla şi Aiud, până în 1964. După eliberare a devenit preot ortodox şi a murit în august 1998.
Din Beiuş, judeţul Bihor. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj la 20 de ani de muncă silnică şi a stat închis o lungă perioadă la Aiud.
Născut în 1936. A fost deportat în iulie 1949 în ţinutul Altai din Siberia, de unde s-a întors peste 7 ani.
Ţăran, născut în 1912. A fost arestat de N.K.V.D. şi dus în Siberia, de unde s-a întors în 1957.
Soţia lui Constantin Brânză, născută în 1913. A fost deportată în iulie 1949, împreună cu cei doi copii ai săi (Paraschiva şi Stelea), până în 1957.
Născută în 1905. A fost arestată în 1941 de N.K.V.D. din Slobozia Mare, Basarabia şi trimisă în Siberia, de unde a revenit în 1956.
Născut în 1888. A fost arestat şi chinuit de N.K.V.D., condamnat – la Chişinău – la 10 ani de închisoare şi trimis în Siberia, unde a dispărut fără urmă.
Din judeţul Bihor. A fost arestat de Securitatea din Oradea şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj.
Născut în 1923. A fost deportat în 1949, dar, prins de N.K.V.D., a fost condamnat la 3 ani de închisoare şi trimis în ţinutul Altai din Siberia, de unde a revenit (în Slobozia) în 1956.
Avocat din Basarabia, fruntaş al vieţii politice. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti şi a murit pe 11 martie 1958 la Gherla.
Ţărancă din Basarabia, născută în 1904. A fost deportată în 1949, împreună cu fiii săi (Ion şi Alexandru), în ţinutul Altai, de unde s-a întors în 1957.
Născută în 1939. A fost deportată în Siberia (la vârsta de 2 ani), împreună cu părinţii ei, din comuna Slobozia Mare, Basarabia.
Născut în 1903 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportat în Siberia, de unde a revenit, după 15 ani, în 1956.
Născută în 1922. A fost deportată pe 13 iunie 1941, împreună cu soţul, fiica şi socrul, în Siberia, unde a stat până în 1956.
Născută în 1945. A fost trimisă, la vârsta de 4 ani, în iulie 1949, împreună cu familia, în Siberia, unde a stat până în 1956.
Născută în 1930 la Slobozia Mare, Basarabia. A fost deportată, împreună cu familia, în Siberia, unde a stat 8 ani, până în 1957.
Născut în 1877 la Slobozia Mare. A fost deportat în 1941 în Siberia, împreună cu copilul şi nepoţii, unde a şi murit.
A fost deportat pe 13 iunie 1951, împreună cu familia, în Siberia.
Născut în 1941. A fost deportat în iulie 1949 în Siberia, de unde s-a întors în 1957.
Ţăran din Slobozia Mare, născut în 1888. A fost condamnat la 10 ani de lagăr şi trimis în Siberia.
Ţăran, născut în 1897. A fost arestat pentru scurt timp în 1945. Arestat ulterior din nou, a fost condamnat la 12 ani de închisoare, fiind eliberat în 1954 pe motiv de boală.
Membru al P.C.R. de la Întreprinderea „Steagul Roşu“Braşov. A fost condamnat la 2 ani de închisoare.
Student la Agronomie. A fost condamnat în 1948 şi închis la Piteşti şi Gherla (în perioada în care se practica reeducarea deţinuţilor).
Ţăran. A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla, unde a devenit informatorul administraţiei.
Doctor veterinar, membru al T.U.N.Ţ., participant la manifestaţiile din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946, născut în 1924 la Tufări, Orşova. A fost arestat pe 15 august 1949, anchetat la Securitatea Capitalei, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 4 ani de închisoare (sentinţa nr. 979/1950) şi închis la Jilava, Piteşti şi Canal. În 1959 a fost arestat din nou şi condamnat.
Ţăran partizan. A fost împuşcat în luptele care s-au dat în Munţii Semenicului.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
Din judeţul Galaţi. A fost condamnată.
Inginer, născut în 1922. A fost arestat în 1949.
Născut în 1910. A fost condamnat.
Director la Creditul Industrial. A fost condamnat în 1948 pentru că, împreună cu Mircea Lăzăroiu, Ion Mociorniţa ş.a., a hotărât înfiinţarea unei organizaţii care să aibă ca obiective: difuzarea de manifeste, distrugeri de căi ferate şi poduri etc.
Mecanic din Râmnicu Sărat. A fost împuşcat de sovietici în oraş pe data de 25 noiembrie 1945.
Născut pe 17 august 1883 în judeţul Hunedoara, cu studii la Budapesta şi Viena, doctor în teologie din 1908, preot greco-catolic la Petroşani şi Vulcan, protopop la Comloşu Mare, judeţul Timiş şi canonic la Episcopia Lugojului în perioada 1921-1962. A publicat cărţi cu caracter istoric şi teologic şi a colaborat la diverse ziare şi reviste. A fost arestat în octombrie 1948 şi închis la mănăstirile Neamţ şi Căldăruşani. În 1956 a fost arestat din nou, condamnat şi închis la Aiud, unde a murit pe 30 decembrie 1962.
S-a născut pe 21 mai 1900 la Dudeşti, unde a fost şi primar. A fost condamnat la 7 ani de închisoare în 1949 şi la 10 ani de închisoare în 1958. În 1962 a fost trimis de la Jilava la închisoarea din Botoşani, de unde a fost eliberat în 1964.
Fruntaş al T.U.N.Ţ., fiul lui Constantin Brânzoi. A fost arestat pe 2 decembrie 1947 şi condamnat la 10 ani de închisoare, pentru manifestări de protest faţă de arestarea conducătorilor P.N.Ţ., fiind închis la M.A.I., Jilava şi Aiud.
Ţăran din comuna Însurăţei, judeţul Brăila. A fost arestat şi chinuit de Securitate pentru că a participat în 1951 la răscoala din comună îndreptată împotriva colectivizării.
Născut în 1919 la Vicovu de Jos, judeţul Suceava. A fost condamnat pentru legăturile avute cu mişcarea de rezistenţă şi a murit în 1961 în temniţă.
Ţărancă din Obreja, născută pe 7 august 1924. A fost condamnată la 1 an de închisoare ca instigatoare.
Student. A fost arestat după 1958, condamnat şi închis la Jilava, unde s-a manifestat împotriva muncii forţate şi a abuzurilor administraţiei, fiind eliberat în 1964.
Căpitan. A fost arestat în iunie 1946, condamnat în procesul intentat organizaţiei „Sumanele negre“, pe 19 noiembrie 1946. A stat în detenţie la Jilava şi Aiud.
Din Hunedoara. A fost împuşcat de sovietici în oraşul Brad, pe 23 septembrie 1944.
Avocat din Mihalţ, judeţul Alba, născut pe 11 octombrie 1923. A fost arestat pe 5 iunie 1957 şi condamnat la 7 ani de temniţă grea pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
ţăran din judeţul Timiş, născut pe 30 octombrie 1918. A fost trimis în iulie 1951 cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Muncitor forestier din Vicovu de Jos, judeţul Suceava, născut în 1926 (cu doi copii). A fost arestat pe 9 februarie 1958, chinuit de Securitatea din Suceava şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică pentru ajutorul dat partizanului Vasile Motrescu din Bucovina.
Născut în 1912 la Dumitreşti, judeţul Vrancea. A murit în închisoarea din Aiud în 1948.
Din Cruşeţ, judeţul Gorj. A stat închis timp de 13 luni.
Căpitan din Alba Iulia. A fost condamnat la 3 ani de închisoare. În 1950 se găsea la Poarta Albă.
Din Timişoara, născută pe 7 martie 1911. A fost deportată în 1951 în Bărăgan.
A fost condamnat şi închis la Jilava şi Baia Sprie.
Profesor din Sânnicolau Mare, născut pe 6 octombrie 1921. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Arad. A fost condamnat.
Învăţător din judeţul Botoşani. A fost arestat în 1952 şi închis la Canal.
Învăţătoare din judeţul Botoşani. A fost arestată în 1952, împreună cu soţul ei, şi trimisă la Canal.
Născut în 1905, în Horodiştea, judeţul Botoşani. A fost arestat în februarie 1952, deoarece se împotrivea colectivizării, şi trimis în lagăre de muncă forţată (după două luni a fost arestată şi soţia sa, care era învăţătoare). A fost arestat din nou pe 27 ianuarie 1959, condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în urma unui proces înscenat, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, şi închis la Iaşi, Suceava şi Gherla, fiind eliberat pe 22 iunie 1964.
Preot din Rădăuţi. A fost arestat, anchetat de Securitatea din Suceava şi închis în penitenciarul din aceeaşi localitate.
Preot greco-catolic, născut pe 28 aprilie 1918 în satul Petreşti, comuna Mintiu Gherlii, absolvent al Liceului „Petru Maior“din Gherla şi al Academiei Teologice dinCluj. Deoarece a refuzat trecerea la ortodoxism, a fost trimis, în vara anului 1952, pentru două luni, la muncă grea, pe şantierul fabricii „Carbochim“din Cluj.
A fost deportat.
Din Timişoara, născut pe 2 ianuarie 1912. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
A fost condamnat în 1957 pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Făgăraşului.
Funcţionar la Legaţia Israelului din Bucureşti. A fost arestat în 1952 şi închis la M.A.I. şi la Jilava.
A fost condamnat şi închis la Baia Sprie.
Pantofar, născut pe 22 octombrie 1932 la Abrud. A fost arestat pe 4 august 1959 şi condamnat la 9 ani de muncă silnică.
Ţăran, născut pe 10 februarie 1902 la Chevereşu Mare, judeţul Timiş. A murit pe 27 februarie 1953 în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă.
Din Coaş, judeţul Maramureş. A fost condamnat în 1952 şi a trecut prin lagărele de la Canal până în 1955.
A fost condamnat.