Tâmplar, născut pe 16 octombrie 1934. A fost arestat pe 22 iulie 1958 de Securitate şi a murit torturat în timpul anchetei, pe 9 noiembrie 1958, în penitenciarul din Timişoara.
Ţăran, născut pe 21 iunie 1918 în satul Muşca, comuna Lupşa, judeţul Alba. A fost arestat la 31 iulie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Născut pe 28 aprilie 1916 la Aiud (Str. T. Vladimirescu nr. 88). A fost arestat pe 26 iulie 1948 şi condamnat la 6 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare.
Preot ortodox, născut pe 6 ianuarie 1914 în comuna Stăneşti, judeţul Gorj. În 1952 se afla arestat la Securitatea din Craiova. A fost închis la Periprava, unde a şi murit (din datele S.R.I. reiese că a mai fost avertizat de Securitate pe 26 noiembrie 1982 şi că ar fi murit pe 20 noiembrie 1984 la Stăneşti).
A făcut parte din organizaţia „Pentru Patrie şi Rege“, care a răspândit manifeste în Banat, în perioada 1948-1949. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Timişoara şi Gherla.
Preot romano-catolic din comuna Nisiporeşti, judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1950 şi închis în temniţa din Gherla.
Învăţător. A fost condamnat în 1950 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Canal.
Preot ortodox. A fost reţinut timp de 1 an la Securitatea din Iaşi.
Profesor universitar. Se afla, condamnat, la Gherla în 1959.
S-a născut pe 30 ianuarie 1928 la Timişoara. A fost deportată în Bărăgan pe 18 iulie 1951.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Ţăran din Valea Perilor. A fost arestat în 1952 de Securitatea din Craiova, împreună cu grupul de partizani conduşi de Nicolae Trocan din Munţii Mehedinţi.
A fost condamnat în 1948, împreună cu un lot de legionari. A ajuns în penitenciarul din Piteşti în perioada în care se practica reeducarea.
Născută pe 11 octombrie 1920 în judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran, născut pe 8 septembrie 1932 la Cătunele. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.12.1952) la 5 ani de închisoare în lotul Nicolae Trocan. A fost eliberat din închisoarea din Aiud pe 3 iulie 1956.
A fost arestat în decembrie 1956 şi condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului.
Din Răşinari, Sibiu, născut pe 14 aprilie 1910, contabil la „Serviciul Special de Informaţii“. A fost arestat pe 15 iulie 1950 şi a murit pe 11 august 1952 în timpul anchetei.
Din Bucureşti. A fost condamnată la 1 an de muncă forţată în lagăr prin Decizia nr. 377/30.08.1951 a M.A.I.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Bacău, născută pe 4 noiembrie 1957. A fost arestată, anchetată de Securitate şi condamnată de Tribunalul Militar Braşov în 1986.
Din satul Cărpiniş, comuna Crasna, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova (sentinţa nr. 524/5.06.1951) la 1 an de închisoare.
Din Galaţi. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Răducăneni, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Născut în 1911. A murit în temniţă la Aiud în 1948.
Subofiţer din Bucureşti (Str. Afumaţi nr. 17). A fost arestat în procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache (condamnaţi pe 19 noiembrie 1947) şi folosit ca martor al acuzării. A fost condamnat în februarie 1948 de Tribunalul Militar Bucureşti la 7 ani de închisoare, pentru omisiune la declaraţia făcută. A trecut, închis, pe la M.A.I., Uranus şi Aiud.
A fost arestat în septembrie 1945 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj. A stat în închisoarea din Aiud în perioada 1947-1948.
S-a născut pe 17 ianuarie 1911, în judeţul Timiş. A fost deportată în Băragan pe 18 iunie 1951.
Tehnician. Născut pe 16 octombrie 1927. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla şi prin lagăre de muncă forţată.
A fost arestat pe 10 decembrie 1956, chinuit de Securitatea din Sibiu şi condamnat la 10 ani de temniţă grea, în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Făgăraşului.
Avocat, născut pe 24 mai 1909 la Lespezi, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 10 mai 1951, ca membru P.N.Ţ. A murit la Cernavodă pe 29 septembrie 1952.
Medic generalist. A trecut, condamnat în 1952, pe la Jilava şi Poarta Albă, unde se afla în 1954.
Din judeţul Gorj. A fost condamnat în 1958 şi s-a aflat la Gherla în 1959.
Cabanier la Plaiul Foii, din Piatra Craiului, în apropiere de Zărneşti. A fost arestat pentru legături cu mişcarea de rezistenţă, fiind denunţat de Traian Istrate (pe care îl ajutase atunci când era urmărit de jandarmi). A fost condamnat în ianuarie 1947 de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare pentru omisiune şi schingiuit în cadrul M.A.I. şi în temniţele din Văcăreşti şi Aiud. A murit în 1952, la scurt timp după eliberare, fiind înmormântat la Răşinari.
Ţăran, membru marcant al P.N.L., născut pe 24 iulie 1895 la Cuzăplac, judeţul Sălaj. A murit pe 26 februarie 1953 în lagărul de la Midia.
Avocat din Buzău, născut în 1916 la Brăila, preşedintele organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., candidat la alegerile din 19 noiembrie 1946 pentru Camera Deputaţilor. A fost arestat pe 15 august 1949 de Securitatea din Buzău şi a murit în lagărul de la Midia în 1951.
Din judeţul Timiş, născut pe 21 octombrie 1921. A fost arestat de Securitate şi deportat în Bărăgan în iulie 1951.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Ţăran tânăr din judeţul Timiş, născut pe 23 februarie 1929. A fost deportat în Bărăgan în iulie 1951.
Din judeţul Arad. A trecut prin temniţele comuniste.
Proprietară, văduvă, cu doi copii, din comuna Sălcuţa, judeţul Dolj. A fost arestată de Securitate şi închisă în 1948 la Craiova, în timpul campaniei de colectivizare (pentru intimidarea celor care opuneau rezistenţă).
Ţăran, născut în 1902 în comuna Horodnicu de Sus. A făcut parte din grupul partizanilor condus de Silvestru Macoveiciuc, care acţiona în Bucovina.
Originară din judeţul Dolj. A fost deportată în Bărăgan în 1951.
Poliţist. A fost rănit pe 24 februarie 1945.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Iehovist. A fost arestat şi condamnat în 1951 pentru credinţa sa şi a trecut, închis, pe la Gherla şi Baia Sprie.
Preot ortodox, paroh la Panc, judeţul Hunedoara. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov (sentinţa nr. 138/25.05.1960) la 8 ani de închisoare pentru deţinerea de publicaţii interzise. A fost eliberat în 1964.
A trecut în 1949, condamnat, pe la Jilava şi Cavnic.
Născut în 1897 în satul Valea Rusului, Basarabia. A fost deportat în 1949 la Kurgan, Siberia, împreună cu familia.
Fruntaş în armată. A fost împuşcat de sovietici în ianuarie 1945 la Mediaş.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Arad. A trecut condamnat, după 1950, prin închisori.
Preot ortodox. A fost condamnat şi a trecut pe la Peninsula în 1953.
Preot greco-catolic născut pe 7 ianuarie 1907 la Firiza, Baia Mare. A fost arestat pe 15 august 1949. A fost anchetat timp de 1 an şi 6 luni de Securitatea din Sighetu Marmaţiei, fiind apoi închis la Peninsula, fără condamnare. A mai trecut prin închisorile din Jilava, Lugoj şi Timişoara. A fost eliberat în august 1955 şi a murit pe 25 aprilie 1959.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Student la Medicină Umană. A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Jilava.
Profesor din Bucureşti. A fost condamnat şi a făcut închisoare la Jilava.
A fost condamnat în 1950 şi se afla în 1953 în penitenciarul din Târgu Ocna, bolnav de T.B.C. din cauza condiţiilor grele de detenţie.
S-a născut pe 3 noiembrie 1932 la Turcineşti, Târgu Jiu, judeţul Gorj. A fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu (sentinţa nr. 845/30.11.1957) la 5 ani de închisoare pentru difuzare de manifeste împotriva regimului comunist.
Născut pe 27 ianuarie 1934 la Vânju Mare, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Craiova, Jilava şi Canal.
Originar din comuna Ianca. A fost condamnat de Tribunalul din Bucureşti. A trecut prin închisorile din Jilava şi Gherla.
Mecanic de aviaţie, originar din Lişcoteanca. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov în 1949 şi închis la Jilava.
Născut pe 20 iulie 1925 în judeţul Brăila. A fost arestat pe 14 iulie 1948, după ce se înapoiase din prizonierat (unde a stat în perioada 1944-1947), condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis la Gherla, Salcia şi Periprava.
Muncitor, născut în 1908 în judeţul Bihor. A fost arestat pe 13 decembrie 1947 şi condamnat la 3 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti, în lotul Ion Veteleanu, pentru activitatea ţărănistă. A fost anchetat cu brutalitate la M.A.I. şi închis la Văcăreşti şi Aiud (de unde a fost eliberat în 1950, cu biletul nr. 14604/1950).
Preot. A fost condamnat în 1949 şi a murit în închisoarea din Aiud.
Fost comisar, născut pe 8 mai 1887 la Popeşti, judeţul Argeş. A fost arestat pe 9 aprilie 1957 şi a murit, închis la Făgăraş, în noiembrie 1958.
Preot ortodox din Berivoi, în apropiere de Făgăraş, născut pe 9 martie 1914. A fost condamnat în 1959 la 3 ani de închisoare.
General de divizie, născut pe 28 martie 1887 la Slatina, judeţul Olt, fost ministru de Interne (23.08-2.11.1944). S-a alăturat planului regal de scoatere a României din război, iar după 6 martie 1945 a fost trecut în rezervă de regimul comunist. După declararea grevei regale, din august 1945 până în martie 1946, s-a preocupat de găsirea unui adăpost sigur pentru rege şi a luat legătura cu organizaţia „Haiducii lui Avram Iancu“, condusă de Gavrilă Olteanu. Dat în vileag de D. Steanţă, a fost arestat pe 27 mai 1946, fiind condamnat pe 19 noiembrie 1946 la muncă silnică pe viaţă (de fostul lui coleg de la Ţcoala de ofiţeri de artilerie, Vasile Atanasiu) în procesul „Sumanele negre“. A fost considerat conducător al mişcării de rezistenţă. A murit în temniţa din Aiud, pe 17 octombrie 1949.
Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Născută pe 25 mai 1917 la Mangalia. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Soţie de preot din Coşlar. A fost terorizată de Securitate, după arestarea soţului ei, în 1948, fiind dată afară din casă (cu trei copii) şi confiscându-i-se toată averea.
Născut pe 28 noiembrie 1923 la Urlaţi, judeţul Prahova. A murit pe 20 decembrie 1961 la Securitatea din Ploieşti, în timpul anchetei barbare la care a fost supus.
Moşier, născut pe 2 septembrie 1900 la Săcele, judeţul Braşov. A fost arestat în august 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi a murit în temniţă pe 1 septembrie 1961.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Preot greco-catolic din Coşlar. A fost arestat în 1948 de Miliţia din Alba Iulia. S-a încercat, fără succes, convingerea lui - prin ameninţări - de a trece la ortodoxism. Eliberat pentru scurt timp s-a ascuns la cumnatul său, Petru Micu, în comuna Cistei. În octombrie 1948 a fost din nou arestat, împreună cu fiul său, un copil de 10 ani, ca trădător de ţară, şi a trecut, necondamnat, prin închisorile din Alba Iulia, Gherla, Aiud şi Poarta Albă. După eliberare a lucrat la Aiud ca muncitor necalificat la Electro-Montaj şi apoi ca magaziner la Gostat. A murit pe 19 decembrie 1988.
Născută pe 14 iulie 1950 la Mangalia. A stat, împreună cu mama ei, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Student, arestat în mai 1948, împreună cu un grup de legionari, condamnat şi închis la Piteşti, unde s-a alăturat celor care practicau reeducarea. A fost indicat ca fiind unul din conducătorii acţiunilor de demascare desfăşurate în penitenciarele din Piteşti şi Gherla. A fost eliberat după 4 ani de detenţie.
Născut pe 22 septembrie 1939 la Mangalia. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Născut pe 22 septembrie 1924. A fost arestat pe 3 septembrie 1950 şi condamnat pentru uneltire împotriva regimului comunist.
Din Craiova. A fost condamnat.
Ţăran din comuna Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. În 1949 a fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara pentru legăturile avute cu partizanii din Banat.
Colonel. A fost arestat în august 1947 şi anchetat în legătură cu procesul Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A trecut, închis, pe la M.A.I., Văcăreşti şi Piteşti.
Născută pe 10 octombrie 1943 la Suceava. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din Câmpulung Muscel. A fost arestată pe 20 august 1961 şi torturată de Securitatea din Piteşti pentru sprijinul acordat partizanilor din lotul Arnăuţoiu. A fost condamnată la 5 ani de închisoare până în 26 martie 1964, când a fost graţiată (Decretul nr. 411).
Ţăran din judeţul Braşov. A fost condamnat ca implicat în mişcarea de rezistenţă din munţi.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 12 luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 444/26.09.1951).
Tânăr din Bucureşti. A fost omorât pe 12 ianuarie 1945, de soldaţi sovietici, în trenul Bucureşti-Sibiu.
Locotenent colonel, născut pe 9 noiembrie 1900 la Botoşani. A fost condamnat pentru deturnări de nave şi avioane şi executat pe 29 august 1952.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Originar din Constanţa, fost ofiţer în rezervă de jandarmi în Transnistria. A fost condamnat.
Moşier din Moldova. Se afla, condamnat, la Gherla în 1957.
Inginer din Direcţia Canalului. A fost arestat pe 29 iulie 1951 şi condamnat în septembrie, acelaşi an, în urma unei înscenări puse la cale de Securitate, pentru sabotaj.
Avocat din Constanţa, născut pe 7 februarie 1900 la Babadag, judeţul Tulcea, secretarul organizaţiei judeţene a P.N.Ţ., publicist la „Dacia“, „Viaţa dobrogeană“şi „Dobrogea literară“, candidat pe lista de deputaţi în 1946. A fost arestat de mai multe ori (pentru prima oară în 1946).
A fost arestat şi condamnat la 7 ani muncă silnică (sentinţa nr. 203/4.11.1959) ca participant la mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“, condusă de fraţii Arnăuţoiu.
S-a născut pe 12 septembrie 1909 la Brăduleţ, Muscel. A fost condamnat la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 18/13.02.1960), pentru legături cu partizanii din grupul Arnăuţoiu.
Ţăran din Perşani, judeţul Braşov. Se afla la Midia în 1951, arestat administrativ.
Ţăran din satul Galeşu, comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor conduşi de fraţii Arnăuţoiu.
Învăţător din Târgovişte. A fost arestat în 1949.
Ţăran din comuna Brăduleţ, judeţul Argeş. A fost arestat pe 19 iulie 1958 pentru legături cu partizanii. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi condamnat la 3 ani de închisoare pe care i-a făcut în penitenciarele din Jilava şi Gherla. A fost eliberat pe 17 iulie 1961.
A fost arestat şi condamnat în 1951, în procesul înscenat pentru compromiterea activităţii Vaticanului.
Învăţător, născut pe 14 ianuarie 1911 în localitatea Lazuri, judeţul Dâmboviţa. A trecut, închis, pe la Gherla şi lagărele din Bălţile Dunării. A murit în 1964.
Preot ortodox, născut pe 6 mai 1910 la Independenţa, judeţul Călăraşi, paroh în comuna Alexandru Odobescu. A fost arestat pe 15 august 1952, condamnat la 2 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Slobozia, Călăraşi, Galeş, Poarta Albă, Oneşti şi Borzeşti.
Ţăran, născut pe 4 mai 1896 la Pâslari. A fost arestat în 1951 pentru că s-a împotrivit la colectivizare şi a murit la Peninsula, pe 14 februarie 1953.
Preot ortodox în Ciocăneşti, născut la Independenţa, judeţul Călăraşi. A fost condamnat în 1952 la 3 ani de închisoare, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, pedeapsă pe care a executat-o la Slobozia, Galeş, Peninsula şi Poarta Alba.
Din Piteşti. A fost condamnată la 6 luni de lagăr prin Decizia M.A.I. nr. 342/31.07.1951.
A murit în 1960 la Gherla.
Comandor de marină. A fost închis în 1952 în penitenciarul din Jilava.
Gardian în temniţa din Aiud. A fost arestat şi condamnat pentru ajutorul acordat deţinuţilor politici şi pentru comportamentul său uman faţă de aceştia. La scurt timp după eliberare a murit în condiţii suspecte.
Student la Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi a murit în temniţă.
Din Iaşi. A venit din prizonierat în 1950 şi a intrat în temniţele româneşti.
zis Diac). Din Târgu Lăpuş, participant la mişcarea de protest din localitate. A fost omorât, de căpitanul de securitate Briceag, pe 25 decembrie 1949 la Târgu Lăpuş.
Născut pe 8 noiembrie 1923 la Teiuş (Str. Ardealului nr. 50). A fost condamnat la 4 ani de închisoare corecţională pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi trimis apoi pentru 1 an, cu domiciliu obligatoriu, în judeţul Ialomiţa.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Locotenent colonel, născut în 1900 la Botoşani. A fost executat pe 29 august 1952.
S-a aflat, condamnat, la Minele de plumb.
Profesor. A fost arestat în mai 1948, anchetat de Securitatea din Iaşi şi Suceava şi condamnat în octombrie, acelaşi an, într-un lot de legionari. A aderat de la început la O.D.C.C. (Organizaţia deţinuţilor cu convingeri comuniste), creată de Alexandru Bogdanovici în penitenciarul din Suceava (camera nr. 15, etajul II). Pe 19 aprilie 1950 a fost închis la Jilava, iar ulterior, în închisoarea din Aiud.
Ţăran, născut pe 3 iunie 1888. A fost arestat pe 15 februarie 1958 pentru atitudine refractară faţă de realizările comuniste. A murit în temniţă pe 26 noiembrie 1958, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
A trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud, unde se găsea după începerea reeducării.
A fost condamnat, în 1949, la 2 ani de închisoare, împreună cu lotul de partizani din Băişoara.
Funcţionar la C.F.R. Oradea. În perioada 1945-1946 a fost arestat de câteva ori pentru atitudine anticomunistă şi mutat cu serviciul la Brăila. A fost arestat şi condamnat în 1947 şi a stat închis 6 ani la Aiud, Gherla, Ocnele Mari şi Midia. După revoluţia din Ungaria a fost arestat din nou. A murit, după eliberare, de cancer generalizat.
Învăţător, născut pe 5 mai 1884 în judeţul Vaslui, care a luptat în tranşee la Mărăşeşti, alături de Ion Mihalache. A fost preşedintele organizaţiei P.N.Ţ. din Vaslui şi senator de Tutova. Pe 16 august 1952 a fost arestat, trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a murit după 5 luni din cauza condiţiilor grele de detenţie (conform mărturiei învăţătorului D. Popa, care a fost de faţă, i s-a alcătuit un certificat medical cu diagnostic fals).
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Profesor de franceză din judeţul Dâmboviţa. A fost arestat prin 1950, în ziua nunţii, fiind apoi condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud.
Maior, în Biroul 2 din Marele Stat Major. A fost condamnat în 1949 şi a stat închis la Jilava.
General. A stat închis, condamnat, la Jilava.
Fost primar liberal. A stat închis, în 1949, condamnat, la Jilava.
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în legătură cu manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Născută pe 15 martie 1934 în, judeţul Constanţa. A stat, după 1951, timp de 5 ani cu domiciliu obligatoriu.
Muncitor. A fost condamnat în 1949. Terorizat, a încercat în 1950 să se sinucidă, prin tăierea venelor, în penitenciarul din Gherla.
Profesor, născut pe 19 februarie 1888 la Bucureşti. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
Angajat al Serviciului Secret de Informaţii, născut pe 4 august 1908 la Comăneşti. A fost arestat pe 18 iulie 1948 şi a murit în detenţie.
Preot ortodox, paroh în Călăraşi, născut pe 15 octombrie 1894, în comuna Bucu, judeţul Ialomiţa. A fost arestat şi închis la Galeş, Peninsula şi Poarta Albă în perioada 16.08.1952-14.08.1953. În 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 7941/08.1959) la 16 ani de temniţă grea şi 8 ani de degradare civică, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, deoarece s-a opus colectivizării. A fost eliberat în 1964, în urma Decretului de graţiere nr. 411.
Din Constanţa, născută pe 29 noiembrie 1928 la Bărbăteşti, Giurgiu. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 2 luni.
Născută pe 10 februarie 1953 la Fundata, în domiciliu obligatoriu, unde a stat împreună cu părinţii 3 ani şi 5 luni, după care întreaga familie a revenit la Constanţa.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Studentă în anul III la Farmacie. A fost arestată pe 8 noiembrie 1945, pentru participare la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
A fost arestată în timpul anchetei din cadrul procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache, în august 1947, deoarece a ţinut în păstrare documente ale lui Camil Demetrescu, din Ministerul de Externe. A fost anchetată în Ministerul de Interne şi închisă la Văcăreşti.
Originar din judeţul Vâlcea, profesor doctor în filosofie, inspector general în Ministerul Învăţământului. A înfiinţat în 1949 Partidul Social Democrat din clandestinitate şi a stabilit legături cu funcţionari de la Legaţia Italiei. A fost arestat şi schingiuit la Ministerul de Interne, fiind apoi condamnat la muncă silnică pe viaţă. (Soţia sa a fost de asemenea arestată.) A trecut pe la Jilava, Aiud, Bălţile Dunării şi Minele de plumb, de unde a ieşit, în 1964, grav bolnav de silicoză. A murit în chinuri în anul 1990, la Geneva, după ce a scris o lucrare realistă despre viaţa din temniţe.
A fost condamnat în procesul înscenat funcţionarilor de la Radio.
Preot ortodox, paroh în Focşani, născut pe 26 iulie 1914 la Mihălceni, judeţul Vrancea. A fost arestat de Securitatea din Galaţi, condamnat la 10 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (în deplasare la Galaţi), în urma unui proces înscenat, pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis în perioada 1959-1964, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Director al Ţcolii Generale din Bogdăneşti, judeţul Suceava, născut pe 8 aprilie 1912. A fost arestat pe 26 decembrie 1951 de Securitatea din Suceava, chinuit, condamnat şi trimis la muncă forţată la Bicaz, unde a murit pe 17 aprilie 1953.
Funcţionar din Petroşani, născut pe 5 iulie 1907 la Bucureşti. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 18 februarie 1952 la Cernavodă.
Profesoară din Bârlad, născută pe 4 iunie 1925 la Roman, membră a T.U.N.Ţ. A participat la manifestaţiile din 1945 şi 1946. A fost arestată pe 15 august 1949, în urma denunţului lui Alexandru Drăgulănescu (fost preşedinte al T.U.N.Ţ. pe Capitală), şi a stat închisă timp de 6 luni la Securitatea din Rahova şi închisoarea din Jilava.
Originară din judeţul Dolj. În 1951 a fost deportată în Bărăgan.
S-a născut în 1898 la Roşiori de Vede, judeţul Teleorman. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 26 decembrie 1952 la Midia, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Învăţător, născut pe 27 iunie 1880 în Cornăţelu, judeţul Olt, membru al P.N.Ţ. A fost una din victimele agresiunii săvârşite de C. Dorobanţu pe 9 august 1946 (soldate cu trei morţi şi zeci de răniţi) la conferinţa pentru desemnarea candidaţilor pentru lista deputaţilor. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Piteşti, unde, după datele S.R.I., ar fi murit în 1956.
Născut pe 13 august 1916 la Tăriceni, judeţul Călăraşi. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
Din Constanţa, născut pe 10 martie 1924 la Brăila. A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Fost comisar din Bucureşti, îndepărtat din funcţie în 1945. A fost implicat în procesul „Sumanele negre“în 1946, deoarece l-a găzduit pe Şteanţă şi a difuzat manifeste.
A stat închis în penitenciarul din Jilava.
Profesor de filosofie din Mihălceni, judeţul Vrancea. A fost condamnat în 1950 şi închis la Peninsula, de unde, pentru că a refuzat să muncească, a fost trimis în penitenciarul din Aiud. După eliberare, în 1959, a fost din nou arestat şi condamnat la 10 ani de închisoare, deoarece îi sfătuia pe oameni să nu se înscrie în colectivă. A fost eliberat în urma Decretului nr. 411/1964.
Preot din Călăraşi, vicepreşedintele organizaţiei P.N.Ţ. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Botoşani.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot ortodox, paroh la Lehliu, născut pe 12 septembrie 1887 în Chiajna, Bucureşti. A fost arestat de Securitate în 1951, chinuit în timpul anchetei,condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 137/26.02.1951) la 2 ani de închisoare pentru instigare publică împotriva colectivizării şi a trecut pe la Poarta Albă.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născută pe 3 martie 1929 la Corugea, judeţul Tulcea. A stat 2 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Industriaş. A fost arestat în martie 1947, în acţiunea de pregătire a naţionalizărilor.
Avocat din Bucecea, candidat liberal, în 1946, pe listele de deputaţi. A fost arestat în 1947şi învinuit de instigare la rebeliune.
Se afla în 1953 în penitenciarul din Lugoj.
A fost secretarul lui Mihai Antonescu. A trecut, condamnat, prin închisorile din Jilava şi Aiud.
Avocat, născut în 1916 la Bucureşti. A fost condamnat pe 16 iunie 1947 şi a murit pe 19 aprilie 1948 în închisoarea din Aiud, ca urmare a condiţiilor grele de detenţie.
Funcţionar din Constanţa, născut în 1897. A murit pe 13 noiembrie 1951 la Aiud.
Avocat din Bucureşti, născut pe 8 ianuarie 1915 la Turtucaia. A fost arestat în iunie 1946 ca participant la mişcarea de rezistenţă condusă de generalul Aldea (numită de comunişti „Sumanele negre„). A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă şi a executat 19 ani de detenţie, majoritatea la Aiud. După 1985, grav bolnav, a ajuns în Germania.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 6 luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot din Urlaţi, judeţul Prahova, născut pe 11 februarie 1900 la Grebănu, judeţul Buzău. A fost condamnat în 1949 pentru activitate ţărănistă şi deţinere de armă şi a murit la Aiud în 1951.
Născut pe 18 octombrie 1897 la Constanţa. A fost arestat pe 27 mai 1949, condamnat la 8 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 13 noiembrie 1951.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
A fost condamnat în 1948 şi se afla în 1950 în temniţa din Aiud.
S-a născut în 1895 în judeţul Buzău. A murit în temniţă pe 1 mai 1961.
Preot ortodox, născut pe 2 septembrie în comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. A fost arestat între anii 1952 şi 1954 pentru activitate legionară şi închis la Canal.
Inginer constructor, condamnat în 1950. În 1952 se afla, arestat, la Gherla.
Asistentă universitară din Bucureşti. A fost arestată în primăvara anului 1951 împreună cu soţul ei (conducătorul unei mişcări de rezistenţă cu legături în străinătate). Dată afară din învăţământ - pentru că a refuzat să divorţeze de soţ (condamnat la muncă silnică pe viaţă) şi să-l dezavueze în faţa opiniei publice, a lucrat timp de 13 ani ca muncitoare necalificată, într-o fabrică de textile (până ce soţul ei a fost graţiat sub presiunea internaţională). În 1985 a ajuns împreună cu soţul, pentru tratament, în Elveţia şi a murit în 1992 la Geneva.
Soţie de medic din Bucureşti (Str. Uranus). A fost arestată pe 15 august 1952 pentru că a făcut parte din conducerea organizaţiei de femei a P.N.Ţ. şi a stat închisă 2 ani la Ghencea şi în lagăre de muncă forţată.
Inginer din Piteşti. A fost arestat pe 16 august 1959, condamnat la 8 ani de temniţă grea pentru uneltire împotriva clasei muncitoare şi închis la Jilava, Luciu-Giurgeni, Salcia şi Gherla, fiind eliberat pe 13 aprilie 1964 pe baza Decretului nr. 411/1964.
Preot ortodox, paroh la Brăila, născut pe 11 august 1906 în comuna Grebănu, judeţul Buzău. A fost condamnat la 7 luni de închisoare.
Din Iaşi. În 1949 a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică. A fost anchetat cu cruzime de Securitate şi a trecut prin închisorile din Suceava, Jilava şi Gherla şi prin lagăre de muncă forţată.
A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud. În perioada 1962-1964 a făcut parte din comitetul de reeducare. A fost eliberat pe baza Decretului nr. 411/1964.
Născut pe 21 octombrie 1951 în domiciliu obligatoriu, unde a stat 1 an şi 6 luni, împreună cu părinţii, după care s-au întors acasă, în judeţul Constanţa.
Fost deputat liberal şi ministru, apropiat al lui Gh. Tătărescu după 6 martie 1945. Ţi-a dat concursul la falsificarea alegerilor din 1946, la Drobeta-Turnu Severin. A fost înlăturat în 1947, arestat şi închis la Sighet şi Râmnicu Sărat.
A fost arestată în august 1947 pentru găzduirea lui Victor Rădulescu-Pogoneanu, implicat în procesul lui Iuliu Maniu - Ion Mihalache.