Ţărancă din localitatea Dimăcheni, judeţul Botoşani. A fost arestată în 1947.
Fratele lui Dumitru Bordeianu. A fost arestat pe 12 iunie 1948 la Iaşi.
Născut pe 19 iunie 1924 la Iaşi. A fost arestat pe 4 august 1952 (mandatul nr. 94) şi eliberat pe 2 aprilie 1953 prin sentinţă de achitare. Denunţat de unchiul său, Demec, este arestat din nou, după numai două săptămâni de la eliberare, condamnat şi eliberat pe 14 ianuarie 1954. Pe 10 iunie 1961 este arestat pentru a treia oară şi condamnat la 5 ani de închisoare (sentinţa nr. 360/1.11.1961) pentru calomnii în legătură cu ştiinţa sovietică şi pentru că afirmase că va izbucni un nou război mondial. A fost eliberat în iulie 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Din Lugoj, născut pe 9 octombrie 1927. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Profesor universitar şi decan al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti, născut pe 6 octombrie 1896 la Dimăcheni, judeţul Botoşani, tatăl lui Andrei Bordeianu. A fost scos din învăţământ în iunie 1947, arestat şi închis la Craiova. A murit la Bucureşti, pe 19 august 1952.
Student la Medicină în Iaşi. A fost arestat pe 12 iunie 1948, împreună cu fratele său, Alexandru, închis la Galata şi Suceava, unde a fost torturat în timpul anchetei de comisarii Blehan şi Danielevici şi i s-au creat probe că ar fi fost legionar şi membru al unei organizaţii teroriste. Supus la chinuri îngrozitoare, într-un lot cuprinzând 123 de tineri, judecat de Tribunalul Militar Iaşi (preşedinte fiind col. Ion Gheorghe) într-un simulacru de proces, fără să aibă posibilitatea să se apere, este condamnat la 15 ani de muncă silnică (sentinţa din 23 februarie 1949). A trecut pe la Suceava şi Piteşti, unde a fost bătut chiar de prietenul său, Virgil Bordeianu,într-un mod bestial şi pus să-l bată pe prietenul lui, Gelu Gheorghiu şi pe şeful lui, Costache Oprişan. Trimis apoi la Gherla şi Aiud, a fost anchetat de ofiţerul politic col. Ivan (în perioada 1957-1961). A refuzat eliberarea condiţionată, iar după expirarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde a stat în perioada 1963-1964. După eliberare, a plecat în Australia şi a scris cartea Mărturisiri din mlaştina disperării, în care îşi face reproşuri legate de momentele de slăbiciune pe care le-a avut.
Preot greco-catolic din Teiuş, născut pe 4 noiembrie 1914. A fost arestat pe 15 august 1949 şi chinuit la Securitate timp de 3 luni în încercarea de a-l face să treacă la ortodoxie.
A fost arestată în 1952 de Securitatea din Iaşi şi închisă în temniţa de la Văcăreşti, unde a născut o fetiţă (Rândunica).
Student la Politehnică, fratele lui Dumitru Bordeianu. A fost arestat în 1948.
Născut pe 29 ianuarie 1923 la Câmpulung. A fost arestat pe 7 august 1957 de Securitatea din Piteşti, chinuit în timpul anchetei de Constantin Dinulescu şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 376/7.09.1957) pentru că trimisese două scrisori lui Nichita Hruşciov, în care cerea eliberarea prizonierilor şi restituirea Bucovinei de Nord şi a Basarabiei. A fost anchetat în prezenţa ataşatului militar sovietic Zuborov, fiind apoi închis la Piteşti, Craiova, Jilava, Gherla, Balta Brăilei şi Ostrov. A fost graţiat pe 5 octombrie 1962.
Notar în comuna Alcedar, Orhei, Basarabia. A fost răpit de sovietici şi trimis în lagărul de la Norâlsk, în Siberia.
Profesor eminent în Braşov, născut la Dimăcheni, judeţul Botoşani, fratele lui Constantin Bordeianu. A fost arestat în mai 1948, ca legionar, şi a murit în 1952 la Midia, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Inginer. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Aiud.
Născută în 1953 în închisoarea din Văcăreşti.
Avocat, născut în 1905 la Grameşti, judeţul Suceava. A fost arestat în 1951 şi a murit la Midia pe 18 mai 1953.
Student la Iaşi. A fost arestat, împreună cu membrii Centrului Studenţesc Legionar Iaşi, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Suceava şi Piteşti, devenind unul din principalii colaboratori ai lui Ţurcanu, în acţiunea de reeducare a deţinuţilor. Ajunge apoi la Gherla şi Peninsula, unde participă activ la schingiuirea deţinuţilor (brigăzile 13-14) sub conducerea lui Ion Bogdănescu, fiind, în acelaşi timp, aservit lui Chirion. Trimis în judecată în septembrie 1951, este condamnat în al doilea proces al „fenomenului Piteşti“(împreună cu Gheorghe Calciu Dumitreasa) şi închis la Jilava, unde a şi murit.
Ţăran din comuna Negomir, judeţul Gorj. A fost arestat şi anchetat la Securitate în perioada 5.07.1959–5.07.1960 pentru atitudine anticomunistă.
Născută în 1908. A murit în 1958 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.
Ţăran din Bucovina. A fost condamnat la 3 ani de închisoare.
A fost condamnat în 1948 şi a murit în închisoarea din Aiud în 1950.
Profesor din Bacău. A fost arestat pe 14/15 august 1952 şi închis la Târgu Ocna, de unde a plecat, pe 26 octombrie 1952, la Canal, cu o condamnare (administrativă) de 2 ani.
Minoră, în vârstă de 6 ani, născută pe 15 februarie 1952 la Poşaga de Jos. A fost trimisă pe 11 noiembrie 1958, cu domiciliu obligatoriu, la Bumbăcari, judeţul Brăila, unde a stat 5 ani şi 4 luni.
Preot. A fost arestat în 1951 şi închis la Jilava şi Aiud, unde a murit pe 7 mai 1954.
Se afla, condamnat, în închisoarea din Gherla în 1950.
Născut în 1925 la Lozna, judeţul Sălaj. A murit în penitenciarul din Gherla pe 26 iunie 1950.
Născut în 1924. A fost condamnat şi eliberat după executarea pedepsei. A murit în 1994 la Timişoara, în vârstă de 70 de ani.
Din Becicherecu Mic, judeţul Timiş. A fost deportată şi a murit la Pietroiu.
A fost arestat pe 18 iunie 1951 (împreună cu soţia sa, Desa) în localitatea Becicherecu Mic, judeţul Timiş şi deportat la Gâldău, în Bărăgan.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Târgu Ocna.
Născut pe 15 august 1899 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 203/4.11.1959) pentru favorizarea acţiunilor partizanilor conduşi de fraţii Arnăuţoiu.
Din Arad. A fost condamnat.
Ţăran, născut pe 20 septembrie 1919 la Câmpeni, judeţul Alba. A fost arestat pe 10 iunie 1952, condamnat la 8 luni de închisoare, pentru „favorizarea infractorului“, şi închis la Jilava.
Ţăran din Banat. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Timişoara pentru sprijinul acordat partizanilor.
Din Bucureşti. A fost condamnat pe 20 septembrie 1951 la 6 luni de muncă forţată în lagăr.
Scriitor şi ziarist, născut în 1890 în comuna Burjuc, judeţul Hunedoara, deputat al Partidului Naţional (1919-1920) şi al Partidului Poporului (1926–1927), condus de mareşalul A. Averescu, subsecretar de stat, în 1938, în guvernul Goga – Cuza. A fost arestat pe 5 mai 1950 şi închis la Sighet, unde a stat câtva timp în aceeaşi celulă cu Iuliu Maniu. A murit pe 16 iulie 1953.
Tânără. A fost arestată de Siguranţa din Timişoara în 1945, în legătură cu paraşutările care avuseseră loc.
Ţăran din comuna Banloc, judeţul Timiş, membru al P.N.L. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara.
Elev. A murit în închisoarea din Aiud.
Ţăran din Maramureş. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Gherla.
A fost arestat în 1948, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava, unde a acceptat să intre în Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste (O.D.C.C.).
A fost arestat în 1950 şi condamnat în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Angliei din Bucureşti.
Licenţiat al Facultaţii de Istorie, născut pe 28 decembrie 1930 la Conop, judeţul Arad. A fost arestat pe 9 iunie 1954 şi condamnat în luna decembrie de Tribunalul Militar Bucureşti la 16 ani de muncă silnică pentru trimiterea unui memoriu în străinătate, în timpul festivalului din 1953 (memoriul fusese înmânat unui francez, care, fiind agent K.G.B., l-a predat Securităţii). A trecut pe la Ministerul de Interne, Uranus, Malmaison, Jilava, Lugoj, Gherla, Aiud (în Zarcă, la fabrică, în celular), Salcia şi Văcăreşti, unde a fost internat în spital în ultima perioadă de detenţie. A fost eliberat pe 19 iunie 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
A murit în 1947 de inaniţie în penitenciarul din Aiud.
Inginer. A fost arestat de Securitatea din Cluj şi anchetat în legătură cu Horaţiu Comaniciu.
Din Cluj, în vârstă de circa 42 de ani. A fost arestat în 1960 de Securitate.
Farmacist. A fost împuşcat de sovietici pe 5 septembrie 1944.
Căpitan, comandantul garnizoanei din Herţa. S-a opus ocupării teritoriului românesc de către trupele sovietice şi a fost împuşcat de acestea pe 1 iulie 1940.
Fost rector al Seminarului romano-catolic, sfinţit pe 12 decembrie 1948 în clandestinitate de Nunţiul O’Hara, ca episcop pentru Dioceza de Timişoara. A fost arestat pe 12 martie 1951, condamnat în septembrie 1951 la muncă silnică pe viaţă şi întemniţat până în 1964.
Preot greco-catolic şi profesor la Gimnaziul de Fete „Gh. Şincai“din Baia Mare. A refuzat în 1948 convertirea la ortodoxie. În februarie 1952 a fost arestat de Securitate şi trimis la muncă forţată la Canal, fiind eliberat pe 14 februarie 1953, însă evacuat, împreună cu familia, din casa de la Şomcuta Mare. A murit pe 28 mai 1978 în casa fiicei sale, Cornelia Dersidan, din Carei.
Din Braşov, născut pe 3 iunie 1895 la Odorheiu Secuiesc. A fost arestat în 1951 şi a murit la Midia pe 19 martie 1953.
Plutonier, născut în 1890. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea şi Galeş. A murit pe 30 martie 1953.
Locotenent. A fost condamnat pe 19 noiembrie 1946 de Tribunalul Militar Bucureşti la 5 ani de închisoare, ca membru al organizaţiei „Sumanele negre“. A trecut pe la Ministerul de Interne şi penitenciarul din Aiud.
Preot din Oradea, născut în 1909. A murit în 1952 în penitenciarul din Aiud.
Din Arad. A fost condamnat.
Născut în 1898 la Şincai. A murit în închisoarea din Gherla în 1960.
Născută în 1931 la Pelinia, Basarabia. A fost arestată de N.K.V.D. şi deportată pe 6 iulie 1949 în lagărele din Siberia, unde a stat 7 ani.
Avocat din Bucureşti şi moşier, angajat în politica liberală, fratele locotenentului Ilie Boroş. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Aiud, Oradea şi Minele de plumb din Cavnic.
Ţăran din Gălăuţaş, născut în 1924. A murit în 1947, prin înfometare, în penitenciarul din Aiud.
Moşier, fratele locotenentului Ilie Boroş. A fost condamnat şi închis, după 1949, la Jilava şi Aiud.
Ţăran din Gherăeşti, născut în 1894. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Canal pe 11 august 1953.
A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava.
General. A fost arestat pe 12 mai 1947 într-un lot de veterani de război conduşi de generalul Popescu-Corbu şi anchetat la Ministerul de Interne.
Primar al Blajului, născut în 1889. A fost arestat pe 15 august 1950 şi a murit în 1951 la Canal.
Născut pe 2 decembrie 1930. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Pelinia, Basarabia. A fost deportată pe 6 iulie 1949 în lagărele din Siberia, unde a stat până în 1956.
Din Iaşi. A fost condamnată.
Călugăr franciscan. A fost arestat în 1951 şi a murit la Midia în noaptea de 15/16 martie 1953 din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Fost primar, născut în 1890 la Valea Seacă, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Cernavodă pe 30 martie 1953.
Din Pelinia, Basarabia. A fost deportat în Siberia în iulie 1949.
Moşiereasă, născută în 1905 la Doba, judeţul Satu Mare. I s-a impus domiciliu obligatoriu, în care a murit pe 24 iunie 1961.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Iaşi. A stat cu domiciliu obligatoriu.
Din Pelinia, Basarabia. A fost deportat în iulie 1949 în Siberia.
Preot ortodox din Focşani. A fost condamnat în 1948 şi închis, fiind eliberat în 1962.
Ţărancă din Munţii Apuseni. A fost arestată.
Ţăran din Pelinia, Basarabia, născut în 1888. A fost deportat, împreună cu familia, pe 6 iulie 1947 în Siberia, unde a murit în data de 13 martie 1953.
Din Constanţa, născut pe 15 ianuarie 1923 în U.R.S.S. A stat închis 1 an şi 7 luni.
Născut în 1904 la Codăeşti, judeţul Vaslui. A murit în 1953 în temniţă.
A fost condamnat în 1948 pentru convingeri religioase.
Din Arad. A fost condamnat.
Ţăran din Morlaca, judeţul Cluj. A fost condamnat în 1958 în lotul Iosif Capotă – Alexandru Dejeu pentru difuzarea de manifeste şi activitate subversivă.
Din Morlaca, judeţul Cluj. A fost condamnat în 1958 pentru că l-a sprijinit pe Iosif Capotă în mişcarea de rezistenţă.
Din zona Huedinului. A fost condamnat în 1958 la 25 de ani de muncă silnică pentru ajutorul dat lui Iosif Capotă în mişcarea de rezistenţă.
A fost condamnat în 1958 pentru difuzarea de manifeste, în cadrul mişcării de rezistenţă conduse de Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu.
A fost condamnat în 1958, pentru difuzarea de manifeste, într-un lot de 17 persoane, împreună cu Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu.
A fost paraşutat în România. Arestat şi închis, a fost executat în 1952 la Jilava.
Preot din Drighiu, judeţul Sălaj. A fost arestat în 1948 şi închis la Peninsula şi Aiud, unde a murit în august 1952.
Din Borod, judeţul Bihor. A fost condamnat la 12 luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot greco-catolic din Drighiu, judeţul Sălaj, care a refuzat trecerea la ortodoxism. A fost condamnat în 1949 la 5 ani de închisoare şi a murit pe 7 mai 1954 în închisoarea din Aiud.
Din Arad. A fost condamnat.
Preot greco-catolic, născut în 1887, profesor universitar, care a iniţiat înfiinţarea Grădinii Botanice din Cluj. A trecut prin închisorile comuniste.
Din Făgăraş. A fost condamnat în 1957 şi a murit la Gherla în 1960.
Ţăran din Viştea de Jos. Pe 28 iunie 1955 l-a transportat pe Sofonea Remeş, împreună cu Laurian Hasu, la Olimpiu Borzea acasă (unde, Sofonea Remeş, rănit, s-a împuşcat mortal, fiind îngropat în curte). A fost arestat pe 11 decembrie 1956, de locotenentul de securitate Avram Nicolae şi trei ofiţeri de miliţie, torturat la Securitatea din Sibiu de Gheorghe Crăciun, judecat pe 14 iulie 1957 de Tribunalul Militar Cluj şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. A murit în închisoare.
Student. A fost închis la Piteşti unde era socotit omul de încredere al lui Ţurcanu. Ajuns la Gherla a încercat să se desolidarizeze de cei care practicau reeducarea, însă a fost demascat de Constantin Juberian şi pedepsit pentru aceasta.
A fost paraşutat pe 28 februarie 1945 la Geoagiu, fiind arestat în iunie 1945.
Protopop din Făgăraş. A fost arestat, fiind învinuit de legături cu partizanii din munţi.
Născut în 1908 la Odorheiu Secuiesc. A murit pe 18 aprilie 1960 în închisoarea din Gherla.
Din Făgăraş. A fost arestat, chinuit de Gheorghe Crăciun şi condamnat pe 14 iulie 1957 la Sibiu (de judecătorii Dragoş Cojocaru, Dinu, Tripon şi procurorul Virgil Luciu, veniţi de la Cluj) la muncă silnică pe viaţă.
Din Viştea. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, deoarece a transportat un partizan rănit cu căruţa.
Din Sălişte, judeţul Sibiu, student la Academia Comercială. A fost arestat în 1948 şi închis la Cluj şi Piteşti.
Învăţător din Viştea, care avea legături cu partizanii din munţi, prieten cu prof. Ion Grovu din Făgăraş (agentul Securităţii). A fost ridicat de Securitate în martie 1955 şi dus la Braşov, unde a acceptat să colaboreze cu col. Aurel Moiş şi Costică Niculescu pentru predarea partizanilor din Munţii Făgăraşului (se aranjase „plecarea“pe 16 august 1955 spre Grecia a lui Victor Metea, Gheorghe Hasu şi Ion Chiujdea). Invitat la Bucureşti, pentru a pleca şi el în Grecia, a dormit în casa conspirativă a Securităţii din Str. Th. Aman nr. 42, iar a doua zi, pe 8 octombrie 1955, a fost arestat în timp ce se afla în drum spre Giurgiu. A fost condamnat la moarte şi confiscarea averii (sentinţa din 2 august 1957), pedeapsa fiindu-i comutată apoi în muncă silnică pe viaţă (Ion Grovu a fost scos din cauză şi a murit ulterior într-un accident).
Preot ortodox din Ucea de Jos, judeţul Braşov. A fost arestat în 1949 şi a trecut prin închisoarea din Ocnele Mari.
Ţăran din comuna Mermezeu-Văleni, judeţul Hunedoara. A fost condamnat şi a murit pe 19 ianuarie 1950 în închisoarea din Gherla.
Elev la Liceul industrial din Braşov. A fost arestat în 1948.
Din localitatea Ciutuleşti, Basarabia. A fost deportat, pe 8 august 1947, împreună cu fiul său, la Tomsk în Siberia.
Din localitatea Ciutuleşti, Basarabia, fiul lui Aftanasie Borzec. A fost deportat pe 8 august 1947 în Siberia, unde a murit înecat în râul Ciulim din regiunea Tomsk.
Născut în 1893 la Gropniţa, judeţul Iaşi. A murit în anul 1959 în temniţă.
Născut pe 8 octombrie 1929. A stat timp de 9 luni în închisoare.
Născut pe 13 octombrie 1914. A stat 3 ani şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Soră ortodoxă, născută în 1923 la Barcea, judeţul Galaţi. A fost arestată şi condamnată în 1957 la 1 an şi 8 luni de închisoare, fiind închisă la Tecuci şi Focşani.
Din judeţul Dolj. A fost trimisă în 1951 cu domiciliu obligatoriu.
Inginer. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Peninsula, unde a ajuns şef de şantier. S-a comportat slugarnic faţă de administraţie.
Din comuna Şura Mare. A fost împuşcat de sovietici pe 21 octombrie 1944.
A fost deportat în 1945 în U.R.S.S. Revenit în ţară, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu la Valea Călmăţuiului.
Inginer. A fost condamnat în 1948, ca participant la mişcarea de rezistenţă Pop – Bujoi.
Colonel, născut în 1903. A fost arestat în 1951, condamnat la moarte în luna august a aceluiaşi an, în lotul generalului Mihai Romanescu, de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa fiind pronunţată de col. magistrat Vasile Vlasu) şi executat pe 28 februarie 1952 la Jilava.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Sireţel, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Ţăran, născut în 1900 la Puieşti, judeţul Vaslui. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi şi a murit în închisoarea din Gherla pe 29 august 1958.
Student la Belle Arte din Bucureşti, originar din Huşi. A fost arestat la Galaţi în perioada 1951-1953.
Din Reşiţa (Str. Caraiman nr. 5). A fost arestat de Securitatea din Timişoara şi trimis în închisoarea din Popa Şapcă.
Inginer din U.R.S.S. A stat arestat în 1950 la Ministerul de Interne.
Judecător la Turda şi Braşov, ziarist la „Ardealul“, „Gazeta Transilvaniei“şi redactor la „Curentul“, fruntaş al P.N.Ţ., născut în 1914 în comuna Maieru, judeţul Maramureş. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, pentru legăturile avute cu organizaţia „Sumanele negre“şi schingiuit la Ministerul de Interne, Gherla, Oradea, Râmnicu Sărat şi Jilava, unde s-a opus cu demnitate reeducării, fiind printre cei patru care au refuzat să dea declaraţii privind renunţarea la trecut.
Născut pe 23 iulie 1925, membru al Asociaţiei Studenţeşti „Petru Maior“din Cluj, care desfăşura o activitate neacceptată de regimul comunist. A fost arestat pe 4 ianuarie 1949, cu un grup de 144 de studenţi şi foşti studenţi, condamnat la 6 ani de închisoare şi închis la Cluj, Piteşti, Peninsula, Gherla, Aiud, Cavnic şi din nou la Gherla, de unde a fost eliberat pe 13 ianuarie 1955. S-a afirmat pe plan ştiinţific (biologie) în ţară şi străinătate, ajungând academician şi secretar al Filialei Cluj a Academiei Române.
Ţăran care a participat în toamna lui 1949 la adunarea la care s-a hotărât declanşarea revoltei din 1950 din judeţul Vrancea. A fost condamnat.
Învăţător sârb. A fost arestat şi condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Timişoara, cu lotul titoiştilor, fiind închis apoi la Jilava, Aiud şi Minele de plumb.
Din judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis la Fundata, judeţul Ialomiţa, împreună cu familia (Desanca, Tihomir şi Voislav).
Din Galaţi. A fost condamnat.
Ţăran din Ovidiu, Constanţa, născut în 1913 la Izvoru, judeţul Vâlcea. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 29 iunie 1952 în lagărul 5 Culme.
Tăbăcar din Făgăraş, născut pe 16 martie 1896. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Midia, unde a murit pe 2 decembrie 1952.
Preot ortodox, paroh la Spineşti şi Păuleşti, născut pe 2 martie 1922 la Vidra, judeţul Vrancea. A fost condamnat în ianuarie 1951 (sentinţa nr. 51/29.01.1951) pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Timişoara la 3 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Poarta Albă.
Din Foeni, judeţul Timiş. A fost împuşcată pe frontieră în aprilie 1946.
Student la Baia Mare. A fost condamnat în 1948.
Notar din Ardeal. S-a aflat, condamnat, la Peninsula.
Ţăran din Năsăud. A fost condamnat în 1970 şi a trecut, închis, pe la Aiud.
Student, născut pe 29 octombrie 1920. A fost arestat în 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 2 ani de închisoare.
A fost arestată în 1948 şi închisă la Jilava şi Mislea.
Ţăran din Ceamurlia de Sus. A fost condamnat pentru sprijinul dat partizanilor din Babadag.
Fost telegrafist în armată. A fost arestat în 1950, ca membru al unei organizaţii anticomuniste din judeţul Neamţ.
Student. A fost condamnat în 1948 şi a trecut pe la Piteşti şi Gherla.
Student din Ploieşti. A fost condamnat şi a stat închis în penitenciarul din Aiud în perioada 1970-1976.
A fost condamnat.
Funcţionar. A murit, închis, în 1957.
Preot greco-catolic, născut pe 16 ianuarie 1920 la Rona de Jos, judeţul Maramureş. I-a îndemnat pe credincioşi să-şi păstreze credinţa. Considerat „duşman al regimului de democraţie populară“, a fost arestat de maiorul Ludovic Weiss, condamnat de Tribunalul Militar Cluj (sentinţa nr. 884 /1949) şi închis în perioada 22.07.1948 –10.11.1949 la Cluj şi Aiud. După eliberare, a fost supravegheat de Securitate.
Originar din Covasna. A fost condamnat.
Din Arad. A fost condamnat.
A fost condamnat.
A fost arestat pe 10 august 1950 şi nu a mai ieşit din închisoare.
Din Lăpuş. A fost arestat în octombrie 1948.
Preot greco-catolic. A fost arestat pe 30 octombrie 1948, condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 10 ani de închisoare şi închis la Cluj, Gherla şi Peninsula.
Preot din Pişcari, comuna Terebeşti, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 12 august 1952 de Securitatea din Oradea, după care a dispărut.
Din Albeni, judeţul Gorj. A stat în închisoare timp de 3 ani.
Avocat din Rădăuţi. A fost arestat în mai 1948, condamnat şi închis la Suceava, unde a fost judecat de camarazi, într-un aşa-zis tribunal militar.
Ţăran din Dobrogea. A fost condamnat şi numit brigadier într-o colonie de muncă forţată, calitate în care îi obliga pe deţinuţi să muncească.
Minoră, în vârstă de 10 ani, născută pe 29 ianuarie 1948 la Poşaga. A fost trimisă pe 12 decembrie 1958, cu domiciliu obligatoriu, la Olaru, unde a stat 5 ani şi 4 luni.
Ziarist din Cluj, născut în 1893. A murit în 1951 în penitenciarul din Aiud.
Tăbăcar, născut în 1921 la Abrud, judeţul Alba. A fost arestat (administrativ) în 1950 şi trimis la Canal, unde a stat 1 an şi 6 luni.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Poşaga, judeţul Alba, născut în 1900. A fost condamnat în 1957 pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Apuseni şi a murit în închisoarea din Gherla pe 30 aprilie 1958.
Funcţionar din Năvodari. A fost condamnat.
Muncitor din Măgoaja, judeţul Cluj. A fost condamnat în 1951 şi închis la Aiud.
Ţăran din Ceamurlia de Sus. A fost arestat în 1949 pentru ajutorul dat partizanilor din Babadag.
Macedonean, născut în Grecia în 1897 şi împroprietărit în Dobrogea. A fost arestat în 1949, pentru legături avute cu partizanii, condamnat la 5 ani de închisoare şi a murit pe 30 mai 1953 la Canal.
Ofiţer de grăniceri. A fost condamnat şi a trecut pe la Văcăreşti.
Din Constanţa, născut pe 3 iunie 1933 în Bulgaria. A stat închis timp de 6 ani.
Născut pe 2 februarie 1902 la Măceşul de Jos, judeţul Dolj. A fost arestat de Securitatea din Craiova pe 28 iulie 1958 şi condamnat la 8 ani de temniţă grea, pentru că i-a îndemnat pe ţărani să nu treiere şi 40 dintre ei l-au ascultat.
Din judeţul Constanţa, născut pe 9 ianuarie 1926. A stat 7 ani şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 7 decembrie 1924. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Zidar, născut în 1924 în judeţul Ialomiţa. A murit în 1947 prin înfometare în penitenciarul din Aiud.
Din judeţul Constanţa, născut pe 14 august 1930. A stat 2 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Colonel, comandantul Centrului de Instrucţie Dadilov, de lângă Bucureşti. A fost arestat în 1949 şi închis la Jilava.
Colonel doctor. A murit în 1963 în temniţă.
Profesor din Iaşi. A fost arestat în 1951 şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia.
A fost împuşcat pe graniţă în 1950.
Colonel. A fost condamnat şi închis în perioada 1958–1964 la Jilava, Gherla şi Periprava, de unde a fost eliberat.
Doi fraţi din Moldova, care au trecut pe la închisoarea din Aiud.
Profesor universitar în Iaşi. A fost arestat pe 15 august 1949 şi condamnat.
Student. A fost condamnat în 1949 şi închis. După ispăşirea pedepsei, a fost trimis cu domiciliu obligatoriu la Valea Călmăţuiului, în Băragan.
Fiul lui Jean Bart, născut în 1907, fost ataşat militar la Lisabona, autorul cărţii Abecedarul marinarului, apărute în 1937. A fost arestat şi condamnat în 1949 la 6 ani de închisoare, fiind închis la Jilava, Târgu Ocna, Făgăraş şi Midia.
Colonel. A fost condamnat în 1947, împreună cu membrii organizaţiei „Corpul partizanilor albi“.
Din Iaşi (Str. Păcurari nr. 63). A fost condamnat.
A participat la revolta de pe data de 6 noiembrie 1954 îndreptată împotriva muncii forţate din lagărul de la Baia Sprie.
Meseriaş din comuna Bârseşti, judeţul Vrancea, membru al organizaţiei „Vlad Ţepeş II“, care, pe data de 23 iulie 1950, a ocupat Primăria, Miliţia şi Poşta. A fost torturat de Securitate la Focşani şi Galaţi, fiind apoi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
Ţăran. A murit pe 9 ianuarie 1950 în închisoarea din Jilava.
A fost condamnat, administrativ, în 1952 şi a îndeplinit în 1953 funcţia de şef al Biroului Tehnic în lagărul de muncă forţată de la Oneşti.
Din Iaşi. A fost condamnată.
A fost arestat în legătură cu revolta ţărănească declanşată pe 23 iulie 1950 la Bârseşti, judeţul Vrancea. A fost torturat la Galaţi, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi trimis la Canal.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 15 luni de lagăr.
Din comuna Laza, judeţul Vaslui. A trecut, condamnat, în perioada 1970–1976, pe la închisoarea din Aiud (el fiind şeful unui lot de deţinuţi).
Profesor universitar de paleontologie la Iaşi, cercetător cu numeroase studii publicate, cunoscut pe plan naţional şi internaţional, deputat şi membru al Delegaţiei Permanente a P.N.Ţ., născut pe 5 martie 1892 în Chişcăreni, judeţul Iaşi. A fost înlăturat din învăţământul superior şi arestat pe 15 august 1949. Arestat pentru a doua oară pe 15 mai 1952, a fost trimis în lagărul de muncă forţată de la Midia, unde a murit pe 23 ianuarie 1953.
Din Roman. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
A fost arestată în 1949, condamnată de Tribunalul Militar Cluj şi închisă la Bistriţa, Cluj, Jilava şi Mislea.
Elev din Ploieşti. A fost condamnat în 1949 la 6 ani de închisoare şi închis la Târgşor, Jilava, Poarta Albă, Peninsula şi Gherla.
Medic din Bucureşti. A stat arestat la Ministerul de Interne.
Din judeţul Vaslui, născut în 1899, fost prefect. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis la Galeş, unde a şi murit.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Ofiţer, născut pe 26 iunie 1890 la Săveni, judeţul Botoşani. A luptat la Mărăşeşti. A fost arestat şi chinuit în perioada 21.12.1949-15.03.1955, fiind închis la Braşov, Făgăraş, Târgşor şi Canal. A stat timp de 1 an cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran din comuna Giarmata, judeţul Timiş, născut pe 15 iulie 1920. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Student. A fost arestat în mai 1948 şi închis la Piteşti şi Gherla, unde a participat, ca torţionar, la acţiunea de reeducare a deţinuţilor. În 1951 a ajuns la Peninsula, unde a fost promovat brigadier şi a condus serviciul de informaţii din lagăr, organizat de Octavian Grama (prim-brigadier).
Din Piteşti. A fost arestat pe 6 octombrie 1959, anchetat cu duritate de Securitatea din Piteşti, condamnat la 4 ani de închisoare, pentru „uneltire împotriva clasei muncitoare“, închis la Piteşti, Jilava şi Gherla, fiind eliberat pe 4 octombrie 1963.
Comerciant din Dălhăuţi, judeţul Vrancea. A fost arestat în 1946.
Elev. A fost arestat în 1949, împreună cu un grup de colegi, deoarece a participat la incendierea sălii în care urma să aibă loc o manifestare pentru atragerea elevilor în U.T.M., anchetat de Securitatea din Rahova şi închis la Jilava, Târgşor şi Peninsula, fiind apoi trimis în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu.
Fost poliţist. A fost arestat în iulie 1948 şi închis la Jilava şi Făgăraş.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
A trecut în 1950, condamnat, pe la Jilava.
Din Roman. A fost condamnat.
Ofiţer de infanterie, născut la Chişinău. Ąn timpul războiului ajunsese la gradul de locotenent colonel de Stat Major şi comandantul unei unităţi de informaţii pe front. După 23 august 1944, fiind încercuit de armata sovietică, a încercat să se sinucidă, trăgându-şi un glonte în tâmplă. Restabilit într-un spital din Odessa, a fost condamnat la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în muncă silnică pe viaţă, şi trimis la Vorkuta. În 1950 a revenit în ţară, cu un grup de ofiţeri, iar în 1958, Securitatea l-a implicat într-o „conspiraţie“cu foştii prizonieri. Anchetat şi închis la Uranus, Jilava şi Piteşti, a fost eliberat după 2 ani.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Minele de plumb din Baia Sprie şi Gherla (în februarie 1951), unde a fost chinuit în scopul de a-l face să se demaşte în cursul acţiunii de reeducare la care a fost supus.
Impiegat la C.F.R. A fost omorât în timpul anchetei la care era supus la Securitatea din Buzău.
Student la Politehnică. A fost arestat în timpul manifestaţiei din 8 noiembrie 1945 din Piaţa Palatului Regal.
Din Iaşi. A fost arestată în 1949.
Ţăran din judeţul Vrancea. A fost arestat în legătură cu revolta ţărănească din 23 iulie 1950, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi închis la Jilava, Gherla şi Canal.
Student, născut în 1924 în Telesăuca Nouă. A fost arestat pe 8 august 1947 ca participant la mişcarea de rezistenţă basarabeană anticomunistă, din organizaţia „Arcaşii lui Ştefan“. A fost condamnat pe 21 august 1947 la 10 ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
Profesor la Universitatea „Al. I. Cuza“, Iaşi. A fost arestat pe 19 octombrie 1951 şi trimis în lagărele de muncă forţată de la Midia, fiind eliberat în 1954.
Student la Facultatea de Drept. A fost arestat pe 15 august 1949, anchetat de Securitatea din Rahova şi închis la Jilava, de unde a fost eliberat pe 15 februarie 1950. Pe data de 15 august 1952 a fost anchetat din nou, condamnat (administrativ) la 2 ani de închisoare şi închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula.
Ţăran din Zăbala, judeţul Covasna. A murit pe 25 august 1959 în închisoarea din Târgu Ocna.
Născut în 1897. A murit la Canal în 1953.
Preot ortodox din Oradea. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula, până în 1954.
Din Arad. A fost condamnat.
Preot ortodox din Hunedoara. A fost condamnat pentru activitate contrarevoluţionară şi închis la Aiud.
Născut în 1895. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit în acelaşi an, pe 8 decembrie, la Galeş.
Din Bucureşti. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Gherla, în lagăre de muncă forţată şi la Târgu Ocna, unde a ajuns, bolnav, în 1955.
Avocat din Arad, născut în 1879. A fost împuşcat pe 5 martie 1946 la Arad.
Din Hunedoara. A fost arestat de Securitatea din Deva şi implicat în 1958 într-un proces înscenat.
A fost arestat şi condamnat în 1949 la mulţi ani de închisoare pentru ajutorul dat familiilor preoţilor catolici arestaţi, în colaborare cu părintele Augustin Prunduş. După eliberare a fost hirotonisit preot în clandestinitate, devenind, după revoluţia din 1989, profesor de studiu biblic la Institutul Teologic Unit din Cluj.
Elev din Suceava. A fost arestat în 1948, chinuit de Securitate şi trimis la muncă forţată la Canal, unde şi-a pierdut un ochi. După expirarea timpului de detenţie a fost pedepsit administrativ, prin trimiterea lui, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
A fost arestat în 1958 şi anchetat de Securitatea din Uranus, în legătură cu „complotul“de la Romexport, fiind învinuit de „subminarea economiei naţionale“. În 1961 a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru „discuţii duşmănoase“.
Preot ortodox. A trecut prin temniţele comuniste.
Din judeţul Constanţa, născută pe 25 octombrie 1911. A fost deportată timp de 4 ani şi 1 lună.
Din Teleşcova, Soroca. A fost deportată în Siberia, în primăvara anului 1941, împreună cu părinţii şi o soră, unde a dispărut fără urmă.
Ţărancă din comuna Teleşcova, Soroca. A fost deportată în Siberia şi i s-a pierdut urma.
A fost condamnat şi se afla în 1950 în penitenciarul din Galaţi.
Învăţător din Teleşcova, Soroca. A fost arestat de N.K.V.D., împreună cu întreaga familie, compusă din Nadejda (soţie) şi două fiice: Ada şi Veronica. Toţi au dispărut fără urmă în Siberia.
Învăţătoare din Teleşcova, Soroca. A fost arestată, împreună cu soţul şi cele două fiice ale sale, fiind apoi deportată în Siberia.
Ţăran din comuna Beteşti, Chişinău. A fost arestat de N.K.V.D. (deoarece pe 10 august 1945 a protestat împotriva ridicării alimentelor de la ţărani de către sovietici) şi a dispărut.
A trecut, condamnat, pe la penitenciarul din Galaţi.
Fiica Nadejdei Botnaru. A fost deportată în Siberia şi a dispărut acolo cu toată familia.
A trecut în 1950 prin chinurile reeducării practicate în penitenciarul din Gherla.
Ţăran, născut în 1897 la Fântânele. A fost arestat pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă şi a murit în 1960 în penitenciarul din Galaţi.
Din Ciuchici, judeţul Caraş-Severin. A fost deportată la Olaru, în Bărăgan.
Născut în 1907. A murit pe 28 iulie 1951 la Canal.
Din Arad. A fost condamnat.
Ţăran din comuna Ucuriş, judeţul Bihor. A fost arestat, în locul altuia (cu acelaşi nume) şi a stat închis la Aiud, până când cel căutat cu adevărat a fost găsit.
Născută pe 5 noiembrie 1935 la Ciuchici, judeţul Caraş-Severin. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Olaru, în Bărăgan.
Căpitan din comuna Apele Vii, judeţul Dolj. După întoarcerea din prizonierat, a fost arestat de Securitatea din Craiova şi condamnat. A trecut prin lagărele de muncă forţată de la Periprava şi Grindu, unde a ajuns aproape orb.
Din Arad. A fost condamnat.
Avocat, născut în 1888 la Craiova, fost director al Teatrului Naţional din aceeaşi localitate. A fost condamnat în 1957 şi a murit în închisoarea din Gherla pe 18 noiembrie 1958.
A fost condamnat şi a trecut pe la Jilava, Gherla şi Baia Sprie.
Colonel de jandarmi din Braşov. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă.
A fost condamnată şi închisă la Ghencea şi Mislea.
Din Comorâşte, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat în 1951 de Tribunalul Militar Timişoara la 5 ani de închisoare şi a fost eliberat în 1956.
Preot din Borşa, judeţul Maramureş. A fost arestat şi închis la Gherla.
Ziarist, născut pe 26 mai 1894. A fost arestat pe 20 august 1946 şi a murit pe 8 august 1952 în temniţa din Aiud.
Preot la Biserica Albă din Bucureşti. A trecut prin temniţele comuniste.
Născut pe 26 iunie 1924 în comuna Luncoiu de Jos, judeţul Hunedoara. După absolvirea Facultăţii de Drept, în 1942, a plecat pe front cu Regimentul 92 Infanterie-Orăştie, ajungând până la Stalingrad. În retragere, pe 1 noiembrie 1943, în luptele de la Istmul Pericop, este luat prizonier, refuză să se întoarcă cu divizia „Horia, Cloşca şi Crişan“şi este închis în lagărele de la Vpljski, Saratov, Dzerjinski şi Volnovka, fiind repatriat în august 1948. Numit judecător în judeţul Dolj, i-a trimis o scrisoare lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în 1957, care conţinea aspecte critice la adresa regimului. A fost arestat pe 19 septembrie 1959, de pe stradă, condamnat pe 10 februarie 1960 la 8 ani de închisoare (scrisoarea sa fiind considerată o acţiune de „uneltire împotriva regimului comunist“) şi închis la Craiova şi Jilava, fiind eliberat pe 19 septembrie 1964, pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Din comuna Birchiş, născut în 1894. A fost condamnat în 1949 şi a murit în închisoarea din Aiud pe 8 august 1952.
Din Baia Mare. A fost condamnat şi închis la Gherla şi Baia Sprie.
Din localitatea Şoşdea, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărul de la Galeş, unde a avut o comportare demnă, luând atitudine împotriva abuzurilor care se făceau. A fost eliberat în 1964.
Din comuna Comorâşte (nr. 198). A fost condamnat în 1959 şi eliberat în 1964.
Din comuna Comorâşte (nr. 219). A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Timişoara la 8 ani de închisoare şi a trecut pe la Oraviţa, Timişoara, Gherla, Poarta Albă, Peninsula şi Aiud.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1948 şi închis la Suceava, unde a acceptat printre primii să intre în comitetul Organizaţiei Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste.
Ţăran. A fost omorât pe 2 august 1949 în timpul revoltei ţărăneşti din comuna Girişu de Criş, judeţul Bihor, îndreptate împotriva sistemului de cote.
Avocat din Arad, născut în 1879. A fost împuşcat pe 3 martie 1946, în timpul congresului P.N.Ţ.
Tânără din Ciuchici, judeţul Caraş-Severin. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Olaru, în Bărăgan.
Născută pe 5 noiembrie 1932 la Ciuchici, judeţul Caraş-Severin. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Olaru, în Bărăgan.
Ţăran, născut pe 8 decembrie 1906 la Ilia, judeţul Hunedoara. A murit în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă pe 20 ianuarie 1953.
Din Ţuţora, Iaşi. A fost condamnat.
Din Ciuchici, judeţul Caraş-Severin, născut pe 7 iulie 1928 la Oraviţa. A stat cu domiciliu obligatoriu la Olaru, în Bărăgan, împreună cu soţia (Mărioara, n. 5.11.1932) şi fiica (Doina).
A fost arestată în 1955 şi închisă. A născut în temniţă, pe 9 martie 1956, un băiat (Mircea). Copilul a stat lângă mamă, în închisoare, timp de un an, după care a fost luat de un bunic, în timp ce mama sa a rămas închisă, fiind eliberată după 8 ani.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Preot ortodox în Satu Nou, judeţul Braşov, născut pe 26 septembrie 1912 la Fântâna. A fost condamnat în 1948 de Tribunalul Militar Braşov la 6 ani de închisoare.
Preot. A fost arestat în 1951 şi închis la Midia, în brigăzile de pedepsiţi.
Ţăran din comuna Purani, judeţul Teleorman. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din 7 iulie 1950 declanşate în comuna Siliştea, judeţul Teleorman.
Invalid (în cârje) din comuna Siliştea, judeţul Teleorman. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din 7 iulie 1950.
Ţăran din Bălăneşti, judeţul Olt, născut pe 12 februarie 1929. A fost arestat pe 22 februarie 1961, pentru că a participat la mişcările ţărăneşti îndreptate împotriva colectivizării, condamnat şi trimis în lagărul de la Periprava, de unde a fost eliberat pe 5 mai 1964.
Din Galaţi. A fost condamnat la 12 luni de lagăr, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950, începând de la 20 septembrie 1951.
Din Timişoara. A lucrat la Siguranţă. A fost condamnat în 1949 la 20 de ani de muncă silnică şi închis la Jilava, Târgşor şi Făgăraş.
Născut în 1900 la Timişoara. A murit în închisoarea din Aiud pe 2 decembrie 1947.
Învăţător din judeţul Mehedinţi. Ąn 1950, l-a trădat pe fostul lui coleg de clasă, partizanul Nicolae Trocan, pentru suma de 100 000 lei. În 1952 a fost şi el arestat şi condamnat.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Din Galaţi.A fost condamnat.
Fiu de ţărani nevoiaşi, născut în 1917 la Găneşti, judeţul Galaţi. A absolvit Dreptul şi Filosofia cu calificativul „Magna cum laudae“şi a luptat pe frontul de răsărit, unde a fost rănit. După război a militat în P.N.Ţ., devenind preşedintele secţiei de elevi pe ţară şi a făcut parte dintre organizatorii manifestaţiilor anticomuniste din 8 noiembrie 1945 şi 10 mai 1946. A fost arestat în 1945 şi 1947 şi torturat la Securitate de Bulz. Pe 15 august 1949 a fost arestat pentru a treia oară, condamnat la 4 ani de închisoare, fiind închis la Jilava, Piteşti (unde a fost supus acţiunii de reeducare), Poarta Albă, Peninsula şi Midia. În aprilie 1961 este din nou arestat, schingiuit la Securitatea din Uranus de Sporea, Purcaru şi Enoiu şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 73/1962, semnată de Liviu Prună şi Vasile Sitaru). A murit la 1 august 1987 în Bucureşti.
