Din Sântana, judeţul Arad. A fost deportat în U.R.S.S. în 1945.
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Piteşti, unde a trecut prin acţiunea de reeducare. În iunie 1950 a ajuns în penitenciarul din Gherla, unde a fost şeful comitetului de reeducare (camera nr. 107).
Născut pe 5 noiembrie 1909. A stat timp de 1 an cu domiciliu obligatoriu.
Din comuna Săuleşti, judeţul Gorj, născut pe 8 februarie 1923. A fost arestat pe 28 februarie 1952, anchetat de Securitatea din Târgu Jiu şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova (sentinţa nr. 241/13.05.1952) la 2 ani de închisoare, pentru instigare „împotriva regimului comunist“. A trecut pe la Jilava, Craiova, Văcăreşti, Poarta Albă şi Periprava, până la 18 mai 1954.
Student. A fost închis în penitenciarul din Piteşti, unde a acceptat să facă parte din comitetul de tortură şi demascare.
Din comuna Vârtop, judeţul Dolj, născut pe 8 februarie 1908. A fost arestat de Securitatea din Craiova pe 22 iunie 1961 şi condamnat la 8 ani de închisoare pentru propaganda făcută împotriva regimului comunist, deoarece îi îndemna pe ţărani să se retragă din colectivă.
Învăţător, născut pe 6 octombrie 1904 la Peştişani, judeţul Gorj. A fost arestat pe 14 august 1958, anchetat cu brutalitate la Securitate şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 10 ani de închisoare şi confiscarea averii (sentinţa nr. 491/1958), în urma unui proces înscenat, fiind acuzat că s-a opus colectivizării, a afirmat că o revoluţie asemănătoare cu cea din Ungaria se va petrece şi în România şi pentru că în 1949 i-a acordat ajutor partizanului căpitan Grigore Brâncuş. A fost eliberat pe 16 aprilie 1964 din închisoarea de la Gherla.
Din Sibioara, judeţul Constanţa. A fost condamnat în octombrie 1949 în lotul Gogu Puiu.
Ţăran din Topleţ. A fost condamnat şi a trecut prin penitenciarele din Jilava şi Gherla.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 21 martie 1914. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Preot paroh în localitatea natală, născut pe 14 noiembrie 1907 la Jdioara, judeţul Timiş. A fost arestat pe 12 iunie 1958 de Securitatea din Timişoara, condamnat la 9 ani de închisoare de Tribunalul Militar (sentinţa nr. 168/1958), în urma unui proces înscenat şi închis la Timişoara şi Gherla, fiind eliberat în urma Decretului de graţiere nr. 411/1964.
A fost arestat în 1975 pentru religia pe care o adoptase şi internat în azilul psihiatric „Dr. Petru Groza“.
Ţăran din judeţul Arad. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din 1–4 august 1949 şi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Partizan. A murit în iunie 1958, în luptă cu Securitatea, la Huta, judeţul Cluj.
Avocat din Bucureşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis, timp de 2 ani, la Ghencea, Galeş şi Poarta Albă.
Din Dăneşti, judeţul Gorj. A fost arestat pe 23 martie 1950, împreună cu întreaga familie, şi trimis cu domiciliu obligatoriu la Frumuşiţa, judeţul Galaţi, unde a stat 5 ani şi 5 luni.
Medic în Constanţa, născut pe 25 ianuarie 1903 la Iaşi. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 97/10.03.1950).
Născut în 1875. A fost arestat în 1951 şi a murit în temniţă pe 22 ianuarie 1953.
Născut pe 1 decembrie 1913. A stat 1 an şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Timişoara, născută pe 20 mai 1931. A fost trimisă în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor şi închis la Timişoara, Jilava, Peninsula şi Gherla.
Antreprenor de construcţii din judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis la Târgu Ocna, de unde, pe 26 octombrie 1952, a fost trimis la Canal (condamnat administrativ) pentru 2 ani.
Muncitor din Bacău. A fost arestat, condamnat administrativ şi închis timp de 2 ani.
Din judeţul Mehedinţi. A fost împuşcat de sovietici în propria sa casă pe 16 septembrie 1945.
Aviator din Constanţa. A fost condamnat în 1949 la 7 ani de închisoare şi închis la Constanţa, Peninsula şi Gherla.
Învăţător din Cuciulata, în apropiere de Rupea, judeţul Braşov. A fost condamnat pentru sprijinul dat partizanilor din Munţii Făgăraşului.
A fost condamnat în 1950 în urma înscenării puse la cale în jurul Legaţiei Angliei din Bucureşti.
Pădurar, născut pe 24 iunie 1918 la Gârbova de Jos. A fost arestat pe 15 iunie 1960 şi condamnat la 1 an şi 4 luni de închisoare.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Ţăran, născut pe 16 aprilie 1902 la Gârbova de Sus. A fost condamnat la 3 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a murit, torturat, în 1951 în penitenciarul din Gherla.
Ţăran din judeţul Alba, născut în 1901. A făcut parte dintr-un grup de partizani. A fost condamnat şi a murit în 1951 la Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Învăţător din judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarele din Jilava şi Aiud.
Ąnvăţător. A fost ucis de Securitatea din Făgăraş în 1951.
Moşier din Tulcea, născut în 1907. A murit pe 15 mai 1963 în domiciliu obligatoriu.
Din Bucureşti. A fost condamnat prin Decizia nr. 349/1950 la 2 ani de muncă forţată în lagăr, începând cu data de 15 august 1951.
Avocat, născut pe 30 iunie 1919 în comuna Silvaşu de Câmpie, judeţul Bistriţa-Năsăud. Rănit în război, arestat de N.K.V.D. (23.03–28.12.1945). Profesor la Şcoala de Statistică şi inspector în Ministerul Silviculturii. A fost arestat pe 20 ianuarie 1949 în casa scriitorului Constantin Gane, unde i se întinsese o capcană şi închis (administrativ) până pe 11 ianuarie 1954. A fost arestat din nou pe 22 iulie 1958, judecat de Tribunalul Militar Cluj, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Cluj, Jilava, Aiud, Sighet, Ocnele Mari şi Baia Sprie, de unde a fost eliberat pe 31 iulie 1964 în urma Decretului de graţiere nr. 411. A fost unul din colaboratorii principali ai Clubului de reeducare din închisoarea de la Aiud (1962–1964). Bolnav, şi-a pus capăt zilelor în 1987.
Doctor în drept la Bucureşti şi Roma, eminent avocat pledant, născut pe 20 noiembrie 1908 la Brăila. A făcut războiul ca ofiţer de cavalerie, ajungând până la Stalingrad. Rănit şi decorat pentru actele de curaj, s-a angajat după întoarcerea de pe front în apărarea celor judecaţi pe motive politice. A fost arestat după cel de-al 215-lea proces şi condamnat la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 149/2.04.1960) pentru „uneltire contra ordinii sociale“, deoarece afirmase că sentinţa instanţelor militare se stabileşte înainte de judecarea proceselor. A trecut pe la Gherla, Uranus, Jilava, Periprava şi Grindu, până pe 1 decembrie 1962, când a fost eliberat.
Născut în 1899 la Sântana, judeţul Arad. A fost arestat în 1946 şi a murit la Văcăreşti pe 21 iunie 1958.
Din Oţelu Roşu, judeţul Caraş-Severin, născut în 1921. A fost arestat în 1952 şi închis la Securitatea din Timişoara, în Caransebeş, Jilava, Fundulea, Cernavodă, Galeş şi Oneşti, până în 1954, când a fost eliberat.
Născut pe 13 martie 1919. A stat 1 an şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu.
Locotenent de aviaţie, originar din judeţul Satu Mare. A fost condamnat în 1948 la 17 ani de muncă silnică, din care a executat 16 ani şi jumătate, trecând prin beciurile Securităţii şi închis la Jilava, Aiud şi Baia Sprie. A fost eliberat în 1964.
Din Reşiţa. A fost arestat şi închis la Timişoara şi lagărele de la Canal, până în 1955.
Preot greco-catolic. A fost arestat şi închis împreună cu alţi episcopi într-o mănăstire şi apoi la Sighet.
Preot greco-catolic. A stat închis la Sighet.
Student. A fost condamnat în 1948 ca membru al Centrului legionar Iaşi.
Ieromonah basilitan din Bixad. A fost arestat în 1950 şi a stat mulţi ani închis în temniţele comuniste.
Doctor din Piteşti. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Gherla.
Născută pe 7 septembrie 1936 la Cireşu, judeţul Mehedinţi. A fost arestată de Securitate şi trimisă cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, unde a stat în perioada 18.06.1951–14.04.1956.
Născut pe 18 martie 1919. A stat 1 an şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1914 la Mediaş. A fost împuşcat de sovietici în septembrie 1944 la Râmnicu Vâlcea.
Profesor şi avocat, născut în 1875 la Glogova, judeţul Mehedinţi. A fost condamnat în urma unui proces înscenat şi a murit pe 19 noiembrie 1957 în închisoarea din Gherla.
Absolventă a Institutului Comercial din Nancy, Franţa, născută pe 31 decembrie 1907 la Soroca. A fost arestată pe 6 octombrie 1958 la Târgu Jiu de Securitatea din Craiova şi condamnată de Tribunalul Militar la 7 ani de închisoare şi confiscarea averii (sentinţa nr. 575/27.11.1958), în urma unui proces înscenat de securistul Ţiclete. În urma recursului făcut, a fost eliberată pe 4 octombrie 1961.
Ţăran din Zaim, Tighina. A fost răpit de N.K.V.D. în 1945 şi dus în lagărele din Siberia, de unde s-a întors în 1961.
Născut în 1924 la Mărculeşti, Orhei. A participat la mişcarea de rezistenţă împotriva ocupaţiei sovietice. A fost condamnat pe 24 iunie 1941 la Chişinău şi trimis în lagărele din U.R.S.S.
Tânăr din Târgovişte. A fost condamnat în 1949 pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“şi a stat închis la Jilava şi Gherla.
Din comuna Saraiu, judeţul Constanţa, născut pe 9 octombrie 1907. A stat timp de 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Ţăran din comuna Saraiu, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Babadag.
Ţăran, născut pe 31 octombrie 1905 în comuna Saraiu, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 9 octombrie 1949 şi condamnat la 13 ani de temniţă grea de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 22/12.01.1950), fiind considerat chiabur.
Din judeţul Constanţa, născut pe 8 iulie 1932. A stat, după 1951, timp de 4 ani şi 4 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 14 octombrie 1929. A stat 10 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Constanţa, născut pe 24 septembrie 1939. A stat 10 ani şi 7 luni cu domiciliu obligatoriu.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut, închis, pe la Peninsula.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din judeţul Gorj. A fost deportat în 1950 în Bărăgan.
Din comuna Aninoasa, judeţul Gorj. A fost arestat pe 16 martie 1951 şi condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Preot paroh la Maglavit, judeţul Dolj. A fost arestat în 1949, împreună cu Petrache Lupu, şi închis timp de 3 ani prin închisorile din Craiova şi Jilava.
Născut pe 19 august 1923 la Merişani, judeţul Teleorman. A stat în 1951, timp de 7 luni, cu domiciliu obligatoriu.
Fiu de preot din Cerneţi, judeţul Mehedinţi. A fost arestat în 1956.
Din Târgu Jiu. A fost arestat pe 24 decembrie 1971 şi condamnat de Judecătoria din Târgu Jiu (sentinţa nr. 2231/1972) pentru „agitaţie“. A fost eliberat pe 24 iunie 1972.
Din Medgidia, născut pe 20 februarie 1920 în comuna Adâncata, judeţul Ialomiţa. A executat 2 ani şi 2 luni de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Născut în 1922 la Lăpuşna. A fost arestat de Securitatea din Braşov în ianuarie 1948, trimis în U.R.S.S., judecat într-un proces înscenat, condamnat la 15 ani de muncă silnică şi închis în lagărul de la Norâlsk (la nord de Cercul Polar). Deşi pedeapsa i-a fost anulată pe 16 mai 1951, a fost eliberat abia pe 17 septembrie 1956. După 16 ani de la sosirea în ţară, a fost arestat (1972–1976) pentru încercarea de refacere a Asociaţiei Românilor „Ginta latină“, înfiinţată în Siberia, care avea ca scop unirea românilor în hotarele fireşti.
Agricultor, născut pe 29 noiembrie 1902 la Deleni, judeţul Iaşi. A murit pe data de 11 februarie 1953 la Poarta Albă.
Preot ortodox din comuna Băceşti. A fost împuşcat în 1954.
Din judeţul Constanţa, născut pe 4 mai 1912. A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Preot ortodox din comuna Lopătari, judeţul Buzău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi internat ulterior în spitalul psihiatric de la Săpoca, judeţul Buzău.
Ţăran, membru al P.N.L., născut pe 1 ianuarie 1904 la Bordei Verde, judeţul Brăila. A fost arestat pe 8 martie 1952, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a murit pe 22 aprilie 1953 la Canal.
Ţărancă din comuna Siliştea, judeţul Teleorman. A fost arestată, sub învinuirea de-a fi participat la revolta ţărănească din iulie 1950, şi trimisă, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Partizan. A fost împuşcat de Securitate în munţi.
Născut în 1922 la Bran. A fost condamnat în 1948 şi a murit în închisoarea din Aiud.
Preot, născut în 1905. A fost închis.
Din Iaşi. A fost condamnat.
A fost împuşcat de sovietici la Bârlad pe 13 februarie 1945.
Ţăran din comuna Denta, judeţul Timiş, născut pe 15 ianuarie 1913. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Minor, născut pe 17 iulie 1952 la Poşaga de Sus, judeţul Alba. A stat, începând cu 12 decembrie 1952, cu domiciliu obligatoriu.
Ţărancă din Poşaga, judeţul Alba, născută pe 12 iunie 1920. A fost arestată pe 20 octombrie 1957, condamnată la 8 ani de temniţă grea şi închisă în penitenciarele din Cluj şi Miercurea-Ciuc.
Ţărancă născută pe 6 ianuarie 1927 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestată pe 29 noiembrie 1952 şi trimsă, cu domiciliu obligatoriu, la Olaru, judeţul Călăraşi.
Născut pe 8 septembrie 1946 la Poşaga de Sus, judeţul Alba. A fost trimis (era elev), pentru 5 ani şi 2 luni, cu domiciliu obligatoriu, la Olaru, judeţul Călăraşi.
Pădurar, născut pe 25 ianuarie 1920 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestat pe 4 august 1952, condamnat la 20 de ani de muncă silnică şi închis la Canal, Gherla, Balta Brăilei şi Poarta Albă.
Ţăran, născut pe 4 septembrie 1925 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestat pe 4 august 1957, condamnat la 7 ani de temniţă grea şi închis la Gherla şi Aiud. A stat, cu domiciliu obligatoriu, în comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa.
Minor din Poşaga de Sus, judeţul Alba, născut pe 4 februarie 1959. A fost trimis, pentru 5 ani şi 2 luni, cu domiciliu obligatoriu, la Olaru, judeţul Călăraşi.
Ţăran din Poşaga, judeţul Alba, născut pe 9 august 1931. A fost arestat pe 20 octombrie 1957 şi condamnat la 4 ani de închisoare şi 2 ani şi 6 luni de domiciliu obligatoriu.
Fost funcţionar la Serviciul Secret de Informaţii. A fost arestat în 1948 şi a murit la Gherla în 1960.
Muncitor. A fost arestat în 1946 şi a murit în închisoare la Aiud.
Învăţător din Hunedoara, fugit în Germania după rebeliunea legionară din 21–23 ianuarie 1941. Înapoiat în ţară, a fost condamnat la muncă silnică pe viaţă şi închis la Aiud, unde a acceptat reeducarea, condamnându-i vehement pe conducătorii legionari (între care, pe Corneliu Codreanu şi chiar pe Nicolae Petraşcu, împreună cu care acţionase la Rostock) şi lăudând realizările comunismului. I-a îndemnat pe deţinuţi să-l urmeze în demascările pe care le făcea. După eliberare a publicat în ziarul „Glasul patriei“, făcând propagandă pentru întoarcerea celor fugiţi în străinătate, deşi cei care se întorceau în ţară erau imediat condamnaţi şi întemniţaţi.
Inginer din Ineu, judeţul Arad, care, împreună cu un grup de prieteni, a înfiinţat în 1986 sindicatul independent „Unitatea Poporului“. Denunţat, a fost arestat pe 3 octombrie 1986, chinuit de Securitatea din Arad şi internat în spitalul psihiatric de la Bălăceanca, Bucureşti.
Ţăran, născut în 1903 la Limanu, Constanţa. A fost condamnat, deoarece se împotrivise colectivizării, şi a murit pe 3 noiembrie 1961 în închisoarea din Aiud.
Din Mizil. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Caransebeş. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia nr. 446/27.09.1951).
Student la Litere şi Filosofie în Iaşi. A fost condamnat în 1948 la 7 ani de temniţă grea şi a făcut parte din primul comitet de conducere al Organizaţiei Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste, înfiinţate de Bogdanovici, în 1949, la Suceava.
Preot ortodox din Bălineşti, judeţul Suceava. A fost condamnat la 8 ani de închisoare (cu confiscarea averii şi degradare civică) şi închis la Suceava, Botoşani, Jilava şi Aiud, fiind graţiat pe 15 ianuarie 1963, după trei ani de detenţie.
Preot ortodox din Siret. A trecut în 1958, condamnat, pe la închisoarea din Aiud.
Funcţionar, născut în 1911 la Iaşi. A fost condamnat la 8 ani de închisoare.
Ţăran înstărit, născut în 1908. A fost chinuit pentru că a refuzat să se înscrie în colectivă, iar în 1960 a fost condamnat la 10 ani de închisoare, cu confiscarea averii, fiind închis în lagăre, până în 1964.
Din comuna Mărgău, judeţul Cluj. A fost condamnată în 1957, deoarece l-a adăpostit pe dr. Iosif Capotă, unul din conducătorii mişcării de rezistenţă din Munţii Apuseni.
Stareţ la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, născut pe 29 septembrie 1910 la Vaţa de Sus, judeţul Hunedoara. A fost arestat în 1952 şi a stat închis 9 luni la Canal.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Preot ortodox. A murit în închisoarea din Aiud.
Poliţist, născut în 1894. A fost arestat în 1948 şi a murit la Gherla pe 25 decembrie 1958.
Ofiţer din Teiuş, născut pe 22 septembrie 1926. A fost condamnat la 12 ani de muncă silnică pentru „instigare publică“şi închis la Aiud şi Canal.
Preot greco-catolic, născut în 1887 în judeţul Satu Mare. A ctitorit o biserică în Episcopia Bihorului. A fost arestat pe 15 august 1952 la Ghencea şi a murit pe 4 martie 1953 la Canal.
Din Beriu, judeţul Hunedoara, născut în 1880. A fost deportat în 1951 şi a murit în 1954 în domiciliu obligatoriu.
Doctor în drept, fost deputat, născut în 1916 la Dej. A fost condamnat în 1958, în urma unui proces înscenat de Securitate. A trecut pe la Ministerul de Interne, Jilava şi Aiud, până în 1964, când a fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Cadru medical. A fost condamnată în 1960 şi închisă la Miercurea-Ciuc.
Protopop la Episcopia Bihorului. A fost arestat în 1949 şi a murit în 1954 în temniţa din Gherla.
Ţăran, născut pe 19 noiembrie 1923 la Mogoş. A fost arestat pe 28 martie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare.
Ţăran din comuna Giroc, judeţul Timiş, născut pe 1 februarie 1920. A fost trimis în iulie 1951 cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Comandor de marină. A murit în 1954, făcând greva foamei în închisoarea din Jilava.
Din Aita Seacă. A fost ucis de unguri pe 24 septembrie 1944.
Preot ortodox din Ghenetea, judeţul Bihor. A fost arestat şi condamnat la 5 ani de închisoare (sentinţa nr. 19/1960), pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
A fost omorâtă de sovietici pe 19 iulie 1945 la Odorhei.
Preot ortodox din Drighiu, judeţul Sălaj. A fost arestat în 1952 şi a murit în acelaşi an în lagărul de muncă forţată de la Grindu, în Delta Dunării.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Pădurar din comuna Barcani, Întorsura Buzăului, judeţul Covasna. A fost torturat de Securitate şi condamnat în 1948 la Braşov.
Era elev în clasa a şasea la Liceul „Traian“din Turnu Severin, fiul şefului gării din oraş. A murit în lupta de la Isverna, judeţul Mehedinţi, din martie 1950, fiind împuşcat de Mihuţ, şeful Securităţii.
Student la Cluj, fratele lui Ion Bocârnea. A fost împuşcat, se pare că pe data de 30 martie 1950, la Isverna, judeţul Mehedinţi.
Născut pe 17 mai 1934 la Constanţa. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
Din Roman. A fost arestat în 1948 şi condamnat în martie 1949 de Tribunalul Militar Iaşi la 2 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat de Securitatea din Suceava, pentru că nu a denunţat activitatea complotistă a preotului Nicolae Pâslaru. A trecut pe la închisoarea din Suceava.
Armean de origine. A fost condamnat pentru păstrarea arhivei masoneriei, intrate în adormire, fiind închis în penitenciarul din Piteşti.
Născut pe 25 iulie 1946. A fost deportat timp de 4 ani şi 1 lună.
Student. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Timişoara la 5 ani de închisoare. A trecut prin reeducarea practicată în penitenciarul din Piteşti.
Ţărancă din comuna Poşaga, judeţul Alba, născută pe 21 iulie 1927. A fost arestată pe 11 noiembrie 1958 şi trimisă, cu domiciliu obligatoriu, la Viişoara, unde a stat 5 ani şi 4 luni.
Preot, născut pe 25 martie 1915 la Borşa, cu studii la Roma, hirotonisit în localitatea Sânnicoară, judeţul Cluj. În 1949 a fost condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Peninsula. Arestat din nou, a fost condamnat la 6 ani de închisoare (sentinţa nr. 219/11.07.1957) pentru „exercitare abuzivă de funcţie“(continuase să slujească) şi „agitaţie publică“, deoarece ceruse repunerea în drepturi a preoţilor greco-catolici, restituirea bisericilor furate şi se solidarizase cu memoriul întocmit de episcopul Alexandru Rusu.
Fiu de preot din judeţul Arad. A fost arestat pe 15 august 1949 şi condamnat la 7 ani de închisoare pentru încercarea de reorganizare a partidului lui Iuliu Maniu, după arestarea acestuia. A trecut pe la Jilava, Peninsula şi Gherla.
Ţărancă din Lăpuş. A fost condamnată la 6 luni de închisoare pentru că a participat la revolta ţărănească izbucnită în apărarea credinţei.
Fiica preotului Alexandru Bochiş. A fost prigonită şi arestată pentru credinţă.
Student la Ştiinţe Naturale în Cluj. A trecut pe la închisoarea din Piteşti.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Avocat din Constanţa. A fost condamnat în 1949.
Avocat. A fost arestat pe 15 august 1952, închis la Ghencea, Galeş, Peninsula şi Oneşti. A fost trimis în 1954, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan. În septembrie 1959, în urma unui proces înscenat, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, fiind închis la Jilava şi Aiud, de unde a fost eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Din Arad. A fost condamnat.
Primar în Dumbrăveni. A murit în 1959 în domiciliu obligatoriu.
Din comuna Şura Mică, judeţul Sibiu. A fost deportată de sovietici, pe 15 ianuarie 1945, în Bărăgan.
Din comuna Şura Mică, judeţul Sibiu. A fost arestată de sovietici pe 15 ianuarie 1945 şi deportată în U.R.S.S.
Din comuna Şura Mică, judeţul Sibiu. A fost deportată de sovietici, pe 15 ianuarie 1945, în U.R.S.S.
A fost condamnat în 1948 la 15 ani de muncă silnică şi închis la Aiud.
Născut în 1925 la Mineu, judeţul Sălaj. A murit în penitenciarul din Gherla în 1959.
Muncitor din Hunedoara. A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Gherla şi Baia Sprie.
Fruntaş al vieţii politice din Banat, născut în 1874, la Lipova, cu studii superioare în Franţa, membru marcant al Partidului Naţional. A participat la actul Unirii din 1 decembrie 1918. A fost deputat în mai multe legislaturi, ministru în cel de-al 52-lea guvern de la Unirea Principatelor Române (prezidat de Iuliu Maniu) în perioada 10.11.1928–7.06.1930. A refuzat propunerile lui Carol al II-lea de a intra în guvernul dictatorial al Frontului Naţional. În 1950 a fost arestat şi închis la Jilava, unde a murit pe 21 decembrie 1951.
Judecător din Bucovina. A fost arestat în mai 1948, împreună cu membrii Centrului Legionar Iaşi, fiind condamnat în acelaşi an. În 1949 se afla în închisoarea din Suceava, unde a aderat printre primii la Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste.
Născut pe 11 iunie 1900 la Paşcani, judeţul Iaşi. A fost arestat pe 19 februarie 1952 şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 10 ani de închisoare, fiind învinuit de „uneltire contra ordinii sociale“.
Născut la Ţicău, judeţul Maramureş în 1915. A fost omorât pe 10 noiembrie 1951 în timpul anchetei la care a fost supus de Securitatea din Cluj.
Preot ortodox din comuna Dezna, judeţul Arad. A fost arestat în 1948 şi a stat închis la Aiud timp de 6 luni.
Ţăran din satul Bodeşti, comuna Vadu Moţilor, judeţul Alba. A fost arestat pe 28 martie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Student în anul III la Teologie, născut pe 14 octombrie 1924 la Pintic. A fost arestat pe 13 august 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 4 luni de închisoare pentru susţinerea bisericii greco-catolice.
Născut în 1912 la Tileagd, judeţul Bihor. A fost arestat în mai 1948 de Securitatea din Oradea şi condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 1 an de închisoare.
Ţăran, născut pe 20 octombrie 1935 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestat pe 20 octombrie 1957 şi condamnat la 4 ani de închisoare pentru „favorizare la uneltire contra ordinii sociale“.
Ţăran din zona Năsăudului. A trecut, condamnat, după 1950, pe la Gherla şi Baia Sprie.
Născut în 1920 la Sânandrei, judeţul Timiş. A fost condamnat la moarte cu grupul Tănase (fusese paraşutat în perioada festivalului din 1953) şi executat la Jilava pe 17 decembrie 1953.
Ţăran din Ucuriş, judeţul Bihor. A fost executat pe 31 iulie 1949 în timpul răscoalelor ţărăneşti din regiune.
Ţăran, născut pe 22 mai 1907. A fost arestat pe 28 februarie 1953 şi condamnat la 8 luni de închisoare ca instigator.
Născută în 1924 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestată, împreună cu grupul de partizani condus de Şuşman, şi trimisă în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, unde a murit pe 16 noiembrie 1963.
Născută pe 8 august 1925 la Poşaga, judeţul Alba. A fost arestată pe 28 noiembrie 1958 şi trimisă pentru 6 ani, cu domiciliu obligatoriu, la Răchitoasa.
Ţăran din Bucovina. A fost condamnat şi închis la Jilava, Gherla şi, începând din 1960, în lagărele din Bălţile Dunării.
Ţăran. A fost împuşcat pe 3 august 1949 în timpul răscoalei ţărăneşti de la Ucuriş, judeţul Bihor.
Din Vălenii de Munte. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 4 ani de închisoare. A trecut pe la Canal.
A fost condamnată şi închisă la Miercurea-Ciuc.
Din Bistriţa. A fost condamnat pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951 la 1 an de muncă forţată în lagăr.
Preot ortodox din comuna Brâncoveni, judeţul Olt. A trecut prin temniţele comuniste.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 7 noiembrie 1912. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
A fost arestat de sovietici în 1944. Reuşind să evadeze, a format un grup de acţiune, care a funcţionat în perioada 1945-1950 şi avea ca scop să demonstreze pericolul sovietizării prin colectivizare forţată şi să-i îndemne la rezistenţă pe ţăranii din Basarabia. S-a aflat într-un permanent conflict cu autorităţile sovietice, până pe 16 noiembrie 1950, când a fost omorât. Ceilalţi membri ai grupului format au fost la rândul lor ucişi sau arestaţi şi deportaţi.
Fiul lui Filimon Bodiu. A fost împuşcat pe 16 noiembrie 1950, când încerca să scape din încercuire.
Fiica lui Filimon Bodiu. A fost arestată în localitatea Mândreşti, unde se afla cu părinţii (autorităţile sovietice i-au găsit în urma unei trădări), după care a dispărut.
Învăţător din Poiana Ilvei, născut pe 16 ianuarie 1918. A fost luat prizonier de sovietici şi apoi de nemţi. Întors în ţară, a fost condamnat pentru dezertare, fiind însă graţiat prin Decret Regal. În 1948 a devenit colaborator al Securităţii şi a înfiinţat organizaţia capcană „Garda albă“pentru atragerea ţăranilor care erau socotiţi adversari ai regimului. A fost arestat în martie 1949 la Sângeorz-Băi, închis şi anchetat cu brutalitate de maiorul Viorel Gligor şi plt. Huţu, din ordinul şefului securităţii din Cluj, col. Mihai Patriciu. Pe 8 iulie 1949 a fost împuşcat, necondamnat, la Bistriţa (pe Dealul Crucii), de un pluton de execuţie comandat de slt. Liviu Pangratiu.
Medic primar la Herculane, născut în 1877. A murit în domiciliu obligatoriu.
Soţia lui Filimon Bodiu. A luptat cu arma în mână pe 16 noiembrie 1950 împotriva autorităţilor sovietice, fiind până la urmă arestată, judecată în perioada 4–8 iunie 1950, împreună cu alte 16 persoane şi condamnată la 25 de ani de muncă silnică în minele din Siberia. A revenit după 15 ani în comuna Teleneşti, unde a murit la scurt timp.
Fratele lui Leonida Bodiu, din Poiana Ilvei. A fost condamnat ca participant la mişcarea de rezistenţă.
Şef de aeroport. A fost condamnat în procesul înscenat în 1951 în jurul Legaţiei Elveţiei din Bucureşti.
Din Diosig, judeţul Bihor, născut în 1891. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 5 decembrie 1953 la Jilava.
Muncitor din Rona de Sus, judeţul Maramureş. A fost condamnat şi închis, în perioada 1970–1976, la Aiud, fiind învinuit că face parte din secta iehoviştilor.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Ţăran din Sântimbru, judeţul Alba, născut în 1924. A fost executat pe 4 septembrie 1950 la Braşov.
Muncitor din Apahida, iehovist. A fost condamnat pentru credinţă şi închis în perioada 1970–1976 la Aiud.
A fost condamnat în 1949 (elev fiind) şi a trecut pe la Târgşor, Jilava şi Gherla (1951).
Născut pe 10 martie 1911 la Cetatea de Baltă, judeţul Alba, cu studii teologice la Sibiu, Cernăuţi, Atena, Belgrad, Berlin şi Tübingen. A fost arestat pentru prima oară la Caracal, după 6 martie 1945, şi arestat din nou după 1949.
Fost ofiţer de aviaţie, care, împreună cu Silviu Crăciunaş, se ocupa cu trecerile de frontieră, prin Viena, în Occident (astfel au plecat din ţară Horaţiu Comaniciu, Romulus Boilă ş.a.). A fost arestat, însă a reuşit să scape şi să plece în străinătate, unde a lucrat sub numele de Livia şi Serge Etan.
A fost condamnat şi închis la Jilava.
Scriitor. A fost condamnat.
Ţăran din Banat, născut pe 8 noiembrie 1921. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Arad. A fost condamnat.
Student la Teologie. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Târgu Ocna în 1955.
Din judeţul Constanţa, născută pe 2 octombrie 1912. A stat, din 1950, cu domiciliu obligatoriu, timp de 14 ani şi 5 luni.
Din Slivileşti, judeţul Gorj. A fost arestat de Securitate pe 27 iunie 1952 şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, la Iezeru, unde a stat până la 20 decembrie 1955.
Ţăran din Toderiţa, judeţul Braşov. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor.
Din Reşiţa. A fost arestat în perioada 1952–1953 şi închis la Oradea, Jilava şi Aiud.
Preot ortodox din Moldova. A fost arestat împreună cu fiul său.
Ţăran din Făgăraş. A fost arestat, condamnat şi întemniţat la Gherla.
Avocat din Turda. A fost arestat pe 5 mai 1949 şi închis la Gherla.
A fost condamnat şi închis la Aiud, unde, după 1958, a făcut parte din colectivul cluburilor cultural-educative ale reeducării, contribuind, ca grafician, la editarea cărţii comandate de Gheorghe Crăciun.
Născut în 1926. A fost condamnat în 1949 şi a murit la Minele de plumb în 1952.
Fost primar, născut în 1872. A murit în domiciliu obligatoriu pe 24 februarie 1954.
Ţăran din Apuseni. A fost condamnat şi închis la Aiud.
Student. A fost condamnat în 1948 şi închis la Jilava, Piteşti şi Gherla. A aderat la acţiunea de reeducare, activând alături de Ion Stoian şi Ion Voin, care, ulterior au fost executaţi la Jilava.
Din Braşov. A fost arestată împreună cu soţul său.
Doctor din Braşov. A fost condamnat şi închis la Aiud.
Născută Iorgulescu, soţia lui Traian Boeru (implicat în asasinarea lui Nicolae Iorga şi fugit în Germania după rebeliunea legionară). A fost arestată, împreună cu doi fraţi ai săi, închisă pentru doi ani, pe baza Deciziei nr. 349/15.08.1951, însă a stat în detenţie un timp mai îndelungat şi a trecut prin închisorile de la Jilava şi Mislea şi prin lagăre de muncă forţată.
Originar din Piatra-Neamţ. A fost arestat.
Director de bancă din Sibiu. A fost anchetat în 1946 în procesul „Sumanelor negre“, datorită declaraţiilor date de Şteanţă şi Paliacu, potrivit cărora ar fi primit manifeste de la aceştia şi că el i-a ajutat cu bani.
Născut în 1896 în judeţul Braşov. A fost arestat în 1952 şi a murit la Poarta Albă în 1954.
Student. A fost semnalat prin închisorile din Piteşti şi Gherla, în perioada în care se practica reeducarea.
A fost condamnat în calitate de conducător al unui mic grup de rezistenţă anticomunistă.
Ţăran, partizan din Munţii Apuseni. A fost executat la Timişoara pe 4 aprilie 1950.
Vicar general al Diocezei de Alba Iulia cu drepturi şi puteri episcopale, născut în 1886. A fost anchetat la Ministerul de Interne şi a murit la Sighet pe 25 mai 1954.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot romano-catolic. A stat închis la Sighet în perioada 1951–1955.
Născut în 1896 la Cupşeni, judeţul Maramureş. A murit în timpul anchetei de la Securitate pe 7 noiembrie 1952.
Candidat la Brăila pentru alegerile din 1946. A fost arestat în timpul campaniei electorale.
Elev de liceu. A fost condamnat în 1949.
Preot din Drighiu, judeţul Sălaj. A murit în 1952 în penitenciarul din Aiud.
Din Tecuci. A fost condamnat.
Preot greco-catolic la Orlat, judeţul Sibiu. A fost arestat şi a trecut prin temniţele comuniste.
Medic. A stat închis la Aiud.
Născut pe 4 septembrie 1935 în comuna Şibot, judeţul Alba. A fost arestat pe 31 iulie 1948 şi a stat 3 ani cu domiciliu obligatoriu în comuna Şagu, judeţul Arad.
Născut în comuna Şibot, judeţul Alba. A stat timp de 3 ani cu domiciliu obligatoriu la Sagu, judeţul Arad.
A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Jilava, Gherla şi Baia Sprie.
Din Cugir, născută pe 8 martie 1908. A stat, începând din 1952, cu domiciliu obligatoriu, în Luncani, judeţul Cluj, timp de 4 ani şi 3 luni.
A trecut, închis, pe la Gherla şi Baia Sprie.
Preot ortodox. A murit în 1952 în închisoarea din Aiud.
A fost împuşcată de N.K.V.D. la Bucureşti pe 8 aprilie 1946.
Născut pe 28 aprilie 1922 la Oneşti, Bacău. A urmat Liceul „Mihai Viteazul“şi a absolvit Facultatea de Drept. După ce a luptat pentru eliberarea Basarabiei, a fost arestat şi condamnat la 4 ani de închisoare şi confiscarea pământului, fiind învinuit că a purtat discuţii duşmănoase la adresa regimului.
Învăţător din Sântimbru, născut pe 26 decembrie 1910. A fost arestat pe 14 ianuarie 1959 şi a stat 8 luni cu domiciliu obligatoriu şi 2 ani fără să profeseze.
A fost arestată şi închisă la Mislea.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 13 noiembrie 1929. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Preot unit cu Roma, născut în Arpaşu de Jos, judeţul Sibiu. A fost condamnat la 3 ani de închisoare şi a trecut pe la M.A.I. şi Jilava. După 1989 a devenit preşedintele A.F.D.P.R., filiala Sibiu.
Din Răscăeţi, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti, din 21 ianuarie 1960, îndreptate împotriva colectivizării.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
Ginerele bancherului Aristide Blanc. A fost arestat în 1948, împreună cu socrul său.
Din Arad. A fost condamnat.
Inginer. A fost condamnat şi închis în penitenciarul din Oradea.
Născut la Băileşti, judeţul Dolj. A fost condamnat în 1958 la 15 ani de muncă silnică.
Fost deputat ţărănist de Arad. A fost grav rănit la cap de comunişti în timpul adunării electorale de la Hălmagiu din 20 iulie 1946.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Preot din Totoi, născut pe 24 iunie 1879. A fost arestat şi anchetat de Securitate în 1947 şi 1948.
Muncitor din Sebeş, judeţul Alba, născut pe 5 septembrie 1929. A fost arestat pe 27 octombrie 1949 şi condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Elev din Şieu, judeţul Maramureş. A fost condamnat (în lotul rezistenţei anticomuniste din regiune) şi închis în perioada 19.08.1949–1.09.1953 la Jilava şi Peninsula. Pe 9 mai 1958 a fost arestat din nou, torturat şi condamnat la 15 ani de muncă silnică, trecând prin lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării, până la 1 august 1964, când a fost eliberat, în baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Locotenent la unitatea de tancuri din Piteşti. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru legăturile avute cu partizanii din grupul fraţilor Arnăuţoiu. S-a dovedit curajos şi integru în timpul procesului care i s-a înscenat.
Din judeţul Dîmboviţa, născut în 1899. A murit în temniţă în 1974.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 4 martie 1903. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Născut în 1904. A fost condamnat şi ulterior eliberat. A murit în 1995 la Timişoara, în vârstă de 91 de ani.
Din Hărău, judeţul Hunedoara. A fost condamnat la 1 an de muncă forţată în lagăr pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951.
Inginer. A fost arestat în 1945 de N.K.V.D. şi trimis în lagărele din U.R.S.S.
Preot paroh la Calfa, judeţul Tulcea, născut pe 1 august 1909 la Saraiu, judeţul Constanţa. A fost arestat în octombrie 1949, chinuit de Securitatea din Constanţa şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 22/12.01.1950), în urma unui proces înscenat, pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a trecut prin închisorile din Constanţa, Jilava şi Aiud, pedeapsa fiindu-i redusă la 7 ani.
Născut în 1912 la Boldu, în apropiere de Râmnicu Sărat, judeţul Buzău. A murit pe 30 decembrie 1953 în închisoarea din Galaţi.
Ţăran din comuna Rugineşti, în apropiere de Adjud, judeţul Vrancea. A murit în lagărul de la Frecăţei, din Bălţile Dunării, pe 19 februarie 1953.
Născut în 1890 la Fălciu, judeţul Vaslui. A murit la Gherla pe 11 decembrie 1961.
Absolventă de liceu, cu bacalaureat, din Studina, judeţul Mehedinţi. A fost condamnată în 1949 cu lotul ing. Ion Nicola şi a trecut pe la Mislea.
Normator din Bucureşti, născut pe 23 decembrie 1930 la Focşani. A fost condamnat la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 72/29.02.1962) pentru „uneltire împotriva ordinii în stat şi discuţii duşmănoase la adresa regimului“, deoarece, în 1956, afirmase că evenimentele din Ungaria se vor extinde şi asupra României.
Născut în 1926. A fost condamnat în 1958 şi a murit în penitenciarul din Gherla în 1960.
Ţăran din Răscăeţi, judeţul Dâmboviţa. A fost arestat şi condamnat pentru că a participat la revolta ţărănească, din 21 ianuarie 1961, îndreptată împotriva colectivizării.
Născut pe 1 aprilie 1926 în comuna 23 August, judeţul Tulcea. A fost arestat pe 15 februarie 1959, pentru denigrarea regimului comunist, condamnat pe 15 mai 1959 de Tribunalul Militar Constanţa la 23 de ani de muncă silnică şi a murit la Galaţi pe 12 octombrie 1959.
Învăţător din Nucet, judeţul Sibiu, născut în 1890. A fost arestat de Securitate şi a murit pe 28 decembrie 1956 în domiciliu obligatoriu.
Din Mogoş, judeţul Alba. A fost arestat în 1950 în legătură cu luptele duse de partizani. A murit în acelaşi an în temniţă.
Ţăran, născut pe 5 octombrie 1918 în comuna Mogoş, judeţul Alba. A fost arestat în 1949, condamnat la 1 an de închisoare şi a murit pe 14 mai 1950, la Gherla, din cauza torturilor la care a fost supus.
Ţăran, născut pe 8 martie 1902 în comuna Mogoş, judeţul Alba. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 1 an de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Preot ortodox din comuna Saraiu, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 la 7 ani de închisoare şi a trecut pe la Peninsula (în brigada de pedepsiţi condusă de torţionarii Zubrinschi şi Meteşan) şi închisoarea din Gherla.
Ţăran din judeţul Timiş. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi a trecut pe la Jilava şi Gherla.
Ţăran din Banat, născut pe 2 iulie 1924. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Aita Seacă, judeţul Covasna. A fost ars de viu de către unguri în octombrie 1944.
Născut în 1926 la Aita Seacă, judeţul Covasna. Reclamat că ar deţine arme, a fost supus la trei percheziţii, în timpul cărora s-a găsit o delegaţie a tatălui său, emisă de P.N.Ţ., pentru alegerile din 1946 la secţia de votare Baraolt. Considerat implicat în această problemă, a fost bătut de Securitatea din Târgu Mureş, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Jilava şi Minele de plumb.
Din Cişmila, Basarabia. A fost deportat în 1949 în Siberia, unde a şi murit.
Preot ortodox, paroh la Ghighişeni, judeţul Bihor. A fost arestat, chinuit în timpul anchetei şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 25 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 243/1959). A fost eliberat în 1964.
A fost arestat pe 6 iunie 1979 şi învinuit că era membru fondator al „Comitetului pentru apărarea libertăţii religioase“.
A fost omorât de Securitate în decembrie 1983.
Ţăran din satul Livezile, comuna Banloc, judeţul Timiş, născut pe 17 august 1921. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Electrician din Studina, judeţul Mehedinţi. A fost arestat în noiembrie 1949, chinuit de Securitatea din Craiova şi condamnat la 4 ani de închisoare în procesul intentat inginerului Ion Nicola.
Din Arad. A fost condamnat.
A fost arestat în timpul manifestaţiei din 10 mai 1946 şi condamnat la 6 luni de închisoare (sentinţa nr. 524).