Din Vaslui, născut în 1896. A fost condamnat în perioada 1950–1954, arestat din nou în 1958 şi a murit în 1959 anchetat de Securitate.
Preot ortodox din Poiana Mărului, judeţul Braşov. A fost arestat în perioadele 1948–1949 şi 1951–1952 şi a stat, până în 1955, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Turcineşti, judeţul Gorj. A fost condamnat şi a stat închis în închisoare 2 ani şi 3 luni.
Din judeţul Constanţa, născută pe 30 august 1928. A stat timp de 9 luni cu domiciliu obligatoriu.
Fierar, născut pe 1 noiembrie 1907 la Căzăneşti, judeţul Vaslui. A fost arestat în 1952 şi a murit pe 10 februarie 1953 la Midia.
Ţăran din judeţul Timiş. A fost împuşcat de sovietici pe 6 mai 1945 în comuna Topolovăţ, pe şoseaua naţională (între Lugoj şi Timişoara).
Din judeţul Vâlcea. A fost condamnat în 1949 pentru ajutorul dat partizanilor din Muntele Arnota.
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951, împreună cu soţia sa, Miliţa, în Bărăgan, la Fundata.
A murit la Feteşti, în domiciliu obligatoriu.
Din Variaş, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Răchitoasa.
Ţăran din Variaş, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Feteşti, împreună cu familia: Duşan şi Miliţa.
Născută pe 29 noiembrie 1911 la Timişoara. A fost deportată în iulie 1951 în Bărăgan.
Copil, născut la Feteşti în 1953 în domiciliu obligatoriu (părinţii erau din Banat).
Doctor din Bucureşti. S-a sinucis în momentul în care urma să fie arestat.
Doctor din Reşiţa. A murit în temniţă.
Ţărancă din judeţul Timiş, născută pe 9 noiembrie 1910. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Răchitoasa.
Născut pe 2 mai 1922 la Beregsău (...). A fost deportat în 18 iunie 1951 în Bărăgan, la Răchitoasa.
Ţăran din Socol, judeţul Caraş-Severin. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan, împreună cu toată familia, compusă din Milena, Giurgevca, Mirco şi Mara.
Născut pe 21 ianuarie 1901 la Padina, judeţul Buzău. A stat 2 ani şi 3 luni în temniţele comuniste.
Din comuna Mircea Vodă, judeţul Constanţa. A fost condamnat, după 1950, împreună cu cei doi copii ai săi.
A fost condamnat ca titoist.
Ţăran din Topleţ, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1948 la Lugoj şi anchetat până în 1950 la Securitatea din Timişoara.
Evreu, chinuit de nemţi şi apoi, în 1959, de Securitate. I se confesa colegului său de celulă, Ion Iordache, astfel: „Să dea Dumnezeu să mor io Ionică, dacă aştia nu sunt mai răi decât naziştii. Ăia erau îngeri.“.
Născut pe 6 septembrie 1938. A stat, după 1951, timp de 12 ani şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Medgidia, născută pe 12 februarie 1935 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Născut pe 8 iunie 1912. A luat parte în 1958 la devastarea sediilor colectivelor din comuna Mozăceni şi i-a incitat pe ţărani să iasă din gospodăria colectivă. A fost arestat (pe baza H.C.M. nr. 282/1958) şi trimis la muncă forţată pentru 4 ani, fiind eliberat pe 6 aprilie 1962.
Inginer din conducerea masoneriei. A fost arestat în 1949 şi a trecut, condamnat, pe la Ministerul de Interne, Jilava şi Piteşti.
Ţăran, născut pe 27 septembrie 1902 la Giubega, în apropiere de Băileşti, membru al P.N.Ţ. A fost arestat pe 18 martie 1959, deoarece s-a retras din colectivă împreună cu alţi 30 de ţărani. A fost chinuit de Securitatea din Craiova şi condamnat de Tribunalul Militar din aceeaşi localitate, în urma unui proces înscenat, la 8 ani de temniţă grea, fiind învinuit că i-a instigat pe ţărani la revoltă.
Din Horezu-Poenari, învăţător la Lişteava, judeţul Dolj, născut pe 26 octombrie 1906. A fost arestat pe 15 mai 1952 şi trimis în lagărul de muncă forţată de la Galeş, unde a murit pe 22 septembrie 1952, din cauza condiţiilor grele de detenţie, lăsând orfani doi copii minori.
Născut pe 13 septembrie 1913 la Cărbuneşti-Sat, judeţul Gorj. A fost condamnat şi închis la Craiova, Jilava şi Gherla.
Din Războieni, judeţul Tulcea. A fost arestat pe 12 octombrie 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 3 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Din Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor din grupul Arnăuţoiu.
Născut pe 3 august 1914 la Casimcea, judeţul Tulcea. A fost arestat pe 9 octombrie 1949 şi condamnat la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 22/12.01.1950).
Originară din Blaj. A fost condamnată, administrativ, în 1952 şi închisă la Ghencea.
Din judeţul Argeş. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor din grupul Arnăuţoiu.
Născută pe 15 iunie 1927 la Nucşoara, judeţul Argeş. A fost arestată pe 12 noiembrie 1950 şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la 1 an de închisoare (sentinţa nr. 372/9.03.1951) pentru găzduirea partizanilor din grupul Arsenescu. A trecut prin penitenciarele din Câmpulung, Piteşti, Jilava şi Mislea.
Din comuna Mihail Kogălniceanu, născută pe 5 iunie 1924 în Grecia. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Inginer, născut în 1923 la Slatina. A fost condamnat în 1950 la 10 ani de muncă silnică.
Medic (se pare, din Reşiţa), născut în 1893. A fost arestat în 1950 şi a murit la Peninsula pe 20 aprilie 1953.
Student. A fost condamnat în 1949 şi închis la Piteşti. A făcut parte din brigăzile care i-au schingiuit pe deţinuţi.
A fost condamnat după 1950 şi închis la Jilava şi Baia Sprie (la Minele de plumb).
Din comuna Cerchezu, judeţul Constanţa. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Preot ortodox, paroh la Călineşti, în apropiere de Câmpina, judeţul Prahova, născut pe 10 octombrie 1908 la Brăila. A fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. Pentru activitatea desfăşurată în închisoare a fost condamnat la alţi 6 ani de detenţie, fiind eliberat în 1964 de la Ocnele Mari, după ce a stat mult timp închis la Aiud.
A fost condamnat în 1951 pentru „omisiune de denunţ“în procesul intentat celor care îi sprijiniseră pe partizanii din Muscel şi a stat 3 ani în închisoare.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Consul turc. A fost condamnat pentru spionaj, într-un proces înscenat, cu implicarea Legaţiei Turciei din Bucureşti şi a trecut, închis, pe la Ministerul de Interne, Jilava, Mărgineni şi spitalul Văcăreşti, unde se pare că a murit în 1963.
Ţăran din judeţul Alba, născut pe 17 martie 1909. A fost arestat pe 11 martie 1959, condamnat (administrativ) şi închis timp de 5 ani şi 1 lună.
Din Curtea de Argeş. A fost condamnat între 1951 şi 1953 pentru legăturile avute cu partizanii din regiune.
Partizan, originar din Poiana Ilvei. A murit în zilele de Paşti, 1949, în luptă cu Securitatea.
Învăţător din satul Fundu Răcăciuni, judeţul Bacău, cu nouă copii. A fost împuşcat pe 10 martie 1949, în mijlocul satului, când Securitatea intrase în localitate pentru a-i aresta pe preoţi, aflaţi în mijlocul credincioşilor (a mai existat o victimă complet nevinovată, de 80 de ani, care se îndrepta spre casă, sprijinându-se în baston).
Din Arad. A fost condamnat.
Se afla în 1951 condamnat (administrativ) la Midia. A trecut prin „izolarea din sârmă“.
Ţăran din comuna Bogaţi, judeţul Argeş, născut pe 8 iunie 1926 la Brebeni. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 7 februarie 1953 la Poarta Albă.
Din Iaşi. A fost condamnat la 24 de luni de muncă forţată în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 342/31.07.1951).
Mecanic din Timişoara, născut în 1914. A fost condamnat în 1948 şi a murit pe 29 octombrie 1951 în penitenciarul din Aiud.
Din Iaşi. A fost condamnată.
Funcţionar, născut în 1911 la Bretea. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Oradea, care i-a înscenat un proces pentru activitate îndreptată împotriva Guvernului Groza. Judecat de Tribunalul Militar Cluj, a fost condamnat în martie 1949 la 10 ani de muncă silnică şi închis la Aiud.
Student din Timişoara. A fost condamnat în 1949.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Arad. A fost condamnat.
Originar din Lancrăm, judeţul Sibiu. Se afla în 1962 condamnat şi paralizat în celula nr. 44 din închisoarea din Gherla.
A fost condamnat în 1948 (cu loturile de tineret) şi a trecut pe la Piteşti şi Gherla.
Elev din Huşi, originar din comuna Cuza Vodă. A fost arestat pe 17 mai 1950 şi condamnat la Galaţi de Tribunalul Militar Constanţa (aflat în deplasare).
Preot din Arad. A fost arestat.
Tehnician din Fiscut, născut pe 3 martie 1914. A fost arestat pe 20 august 1948 şi condamnat la 2 ani de închisoare corecţională. Pe 1 mai 1952 a fost trimis, cu domiciliu obligatoriu, pentru 4 ani, în localitatea Luncani.
Preot ortodox. A fost arestat în 1955 la Focşani.
Elev din Vaslui. A fost arestat în 1949, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (aflat în deplasare la Galaţi) şi închis la Târgşor, Jilava şi Peninsula.
Elev la Liceul „Cuza Vodă“din Huşi. A fost arestat în noaptea de 6/7 mai 1950 pentru activitate anticomunistă, condamnat la 2 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (aflat în deplasare la Galaţi) şi închis la Târgşor, Jilava şi Peninsula.
A fost condamnat şi a murit la Gherla în 1960.
Ţăran din Tărlungeni, judeţul Braşov, născut în 1919. A murit în 1947 la Aiud.
Avocat din Bucureşti. A fost arestat pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Profesoară de limba engleză şi rusă. A fost arestată împreună cu soţul şi condamnată, fiind învinuită de spionaj, în urma unui proces înscenat. A trecut pe la Jilava şi Mislea.
Moşier din Moacşa, judeţul Covasna. A murit în închisoare în 1953.
A murit în 1963 în închisoarea din Gherla.
Fost primar în Bucureşti. A fost arestat în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal din 8 noiembrie 1945.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost arestată, împreună cu soţul, în 1950.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Arad. A fost arestat.
Ţăran din Domaşnea, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat în 1949, condamnat pentru sprijinul dat partizanilor şi închis la Gherla şi Baia Sprie.
Tânăr. A fost arestat, chinuit în anchete şi condamnat la 1 an de închisoare pentru că a participat la manifestaţia din 10 mai 1946.
Ţăran, născut pe 2 mai 1901 la Nădlac, judeţul Arad. A fost condamnat şi a murit pe 19 martie 1953 la Poarta Albă.
Învăţătoare din satul Piatra, judeţul Constanţa. A fost condamnată în 1949 în legătură cu activitatea lui Gogu Puiu.
Agricultor din comuna Bogaţi, judeţul Argeş, născut pe 8 iunie 1926 la Brebeni. A murit pe 7 februarie 1953 la Poarta Albă.
Din Nuntaşi, judeţul Constanţa, născut pe 6 martie 1906. A fost arestat pe 24 ianuarie 1950 şi condamnat la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 449/1.12.1950).
Născut în 1896 la Tăuteu, judeţul Bihor. A fost arestat în 1945 şi a murit închis în 1959.
Din Şura Mică, judeţul Sibiu. A fost deportat pe 15 ianuarie 1945 în U.R.S.S. (împreună cu Suzana Bennig).
Din Tulcea. A fost condamnat în 1949, deoarece participase la şedinţa organizată de Gogu Puiu la Nuntaşi.
Student. A fost condamnat în 1950 şi a trecut pe la Jilava şi Peninsula.
Născut în 1896 la Coţuşca, judeţul Botoşani. A fost condamnat şi a murit în 1959 în închisoare.
Născut pe 20 noiembrie 1929 la Sudriaş. După ce a făcut armata, muncind în bazinul carbonifer Vulcan, a desfăşurat o activitate anticomunistă şi a arătat greşeala care se face prin realizarea colectivizării. În 1959 a fost arestat, chinuit la Securitate şi condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 12 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 463/15.09.1959). A murit în 1993 la Timişoara.
Avocat de prestigiu al Baroului din Bucureşti, născut pe 29 iunie 1893 la Făcăeni, judeţul Ialomiţa, deputat liberal şi ministru al Justiţiei, în perioada 29.11.1939–3.07.1940, sub guvernarea lui Gh. Tătărescu. În mai 1946 a candidat, primul pe lista partidului lui Dinu Brătianu, la Ialomiţa. În 1948 a fost radiat din barou şi condamnat, din noiembrie 1948, până în iunie 1956. Eliberat pentru scurt timp, a fost arestat din nou în 1957, condamnat, în urma unui proces înscenat, la 25 de ani de muncă silnică şi a murit pe 27 iunie 1962 la Jilava, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Fratele lui Aurelian Bentoiu, profesor de limba română şi greacă, născut în 1883, fost senator naţional-ţărănist şi primar al oraşului Constanţa, decorat cu Legiunea de onoare franceză. A fost arestat pe 15 august 1952, deşi era bolnav, şi a murit în acelaşi an la Văcăreşti.
Maistru electrician, care suferise o scurtă condamnare înainte de 1944. După 23 august 1944 s-a înrolat în Batalionul de voluntari, care a plecat pe 15 septembrie, în acelaşi an, să lupte pentru eliberarea Ardealului de Nord. A fost arestat în 1952 şi a trecut prin lagărele de muncă forţată de la Bicaz şi Fântânele şi prin închisorile din Jilava şi Aiud.
Preot ortodox, născut pe 5 ianuarie 1910 la Banpotoc, judeţul Hunedoara. A fost arestat în 1949 şi în 1958, fiind condamnat de Tribunalul Timişoara (sentinţa nr. 347/1959) pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut pe la Arad, Timişoara, Aiud, Gherla, Jilava şi Balta Brăilei.
Din Bucureşti. A fost condamnat şi închis în perioada 1972–1976 la Aiud.
Inginer petrolist. A fost condamnat în 1951 şi a trecut pe la Jilava şi Aiud.
Originar din Oltenia. A fost condamnat.
Din Arad. A fost condamnat.
Inginer, născut pe 13 mai 1921, domiciliat în Bucureşti (Str. Dinicu Golescu nr. 5). A fost condamnat în 1951 în urma unei înscenări în legătură cu Legaţia Angliei din Bucureşti.
Ţăran, născut pe 15 mai 1915, participant la răscoala din 23 iulie 1950 de la Bârseşti. A fost arestat, chinuit de Securitatea din Galaţi şi condamnat în 1951 la 7 ani de închisoare.
Preot ortodox, paroh la Ciucea. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis timp de 1 an.
A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis în lagărul 5 Culme.
Elev la Liceul „Negru Vodă“, originar din Hurez, în apropiere de Făgăraş, judeţul Braşov. A fost arestat ca participant la mişcarea de rezistenţă.
Funcţionar în Sângeorz, născut în 1898 la Pucioasa. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 10 iulie 1953 la Aiud.
Avocat din Bucureşti, membru al mişcării sioniste. A fost arestat în 1950, împreună cu un grup numeros de evrei. După o anchetă prelungită, a fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti, prin sentinţa nr. 258 din martie 1954, la 25 de ani de muncă silnică (preşedintele tribunalului era Alex. Petrescu, cel care îl condamnase şi pe Iuliu Maniu). După eliberare a plecat în Israel şi a ajuns ambasadorul acestei ţări în Elveţia.
A fost arestată în 1950, împreună cu soţul. A fost anchetată de Securitate şi a trecut pe la Jilava şi Mislea.
Preot ortodox. A fost condamnat şi trimis în lagărele de muncă forţată.
Gardian din Arad. A fost omorât de sovietici la Vinga, pe 11 martie 1945.
Născut în 1917. Victimă a regimului comunist, a murit în 1953.
Avocat bucovinean, stabilit la Bucureşti, unde lucra la o legaţie occidentală. A fost condamnat.
Asistent universitar în Cluj, originar din Câmpia Turzii. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Cluj.
Din comuna Cristineşti, judeţul Botoşani. A fost arestat în 1949 pentru neîntreţinerea pământului, deşi în 1948 înfiinţase o gospodărie pentru sprijinirea emigrării în Palestina.
Ţăran din Alba. A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj (sentinţa nr. 937/1.12.1950) la 6 ani de închisoare în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Diamandi Ionescu.
Din Buzău. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Poliţist. A fost arestat în iulie 1948 şi a murit în închisoarea din Văcăreşti pe 23 noiembrie 1953.
Ţăran din Iermata, judeţul Arad. A fost condamnat în 1957 la 3 ani de închisoare pentru sprijinul dat lui Adrian Mihuţ, care desfăşura acţiuni anticomuniste în regiune.
Ţăran. A fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj (sentinţa nr. 937/1.12.1950) în legătură cu mişcarea de rezistenţă condusă de Diamandi Ionescu.
Ţăran, născut pe 3 septembrie 1898 la Nădlac, judeţul Arad. A fost condamnat în 1950 şi a murit la Poarta Albă pe 18 februarie 1953.
Avocat din Tulcea. A fost arestat în august 1947 şi închis la Văcăreşti, în timpul anchetelor legate de procesul Maniu - Mihalache. După 1959 a fost condamnat şi închis la Jilava, Aiud şi Botoşani, până în 1964.
Ţăran din localitatea Piscu Nou, judeţul Dolj, născut pe 5 martie 1907. A fost arestat de Securitatea din Craiova pe 14 octombrie 1959 şi condamnat la 7 ani de închisoare pentru instigarea ţăranilor împotriva colectivizării.
Ţăran. A fost trimis în Bărăgan după revolta ţărănească din comuna Siliştea din 7 iulie 1950.
Ţăran din comuna Purani, judeţul Teleorman. A fost rănit în timpul răscoalei ţărăneşti din 7 iulie 1950 de la Siliştea. A fost condamnat şi închis în lagărele de la Canal.
Născut în 1926 în judeţul Buzău. A fost executat pe 7 iulie 1951.
Din Bucureşti (Calea Rahovei nr. 312). A fost arestat în timpul manifestaţiei din 11 noiembrie 1945.
Născut în 1911 la Rusăneşti. A fost arestat în 1958 şi a murit la Gherla în 1961.
Născut pe 25 decembrie 1906 la Rusăneşti. A fost arestat pe 8 februarie 1950 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 1 an şi 6 luni de închisoare.
Preot din judeţul Dolj. A trecut prin temniţele comuniste.
Din judeţul Neamţ. A fost condamnat.
A fost condamnat, iar după executarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din Munţii Vrancei (iulie 1950), condamnat la 18 ani de muncă silnică şi închis la Galaţi, Jilava, Gherla şi Minele de plumb.
Militar în termen. A fost arestat în ianuarie 1948 şi condamnat în procesul înscenat lui Iuliu Maniu.
A fost arestat în august 1947, în timpul stagiului militar, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti şi închis la Văcăreşti (unde se afla şi fratele său, Vasile).
Fratele lui Constantin Bercaru. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din judeţul Vrancea şi condamnat.
Fratele lui Ion Bercaru (arestat în august 1947), originar din Bârlad, talentat în domeniul poeziei şi cel al picturii, membru în conducerea muncitorilor din P.N.Ţ., unul dintre conducătorii manifestaţiei din 8 noiembrie 1945. A fost arestat în august 1947, în lotul ing. Ion Veteleanu, şi condamnat la 8 ani de închisoare pentru continuarea activităţii de partid, după dizolvarea P.N.Ţ. În 1961 a fost arestat din nou, în urma unei înscenări, condamnat la 4 ani de închisoare şi închis la Văcăreşti, Aiud şi Jilava.
Colonel. A fost arestat ca membru al grupului de rezistenţă condus de Arsenie.
A fost condamnat în 1949 la 6 ani de închisoare şi închis la Jilava, Piteşti şi Peninsula.
Născut pe 6 februarie 1907 la Cotoroaia, judeţul Galaţi. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit la Poarta Albă pe 26 februarie 1953.
Din judeţul Constanţa, născut pe 6 septembrie 1921. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani.
Născut pe 6 decembrie 1921 la Ţăndărei, judeţul Ialomiţa. A fost arestat pe 16 iunie 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 6 ani de închisoare (sentinţa nr. 388/2.03.1949) pentru activitate naţional-ţărănistă, după dizolvarea P.N.Ţ.
Născut în 1914 la Valea Neagră. A murit în penitenciarul din Gherla pe 10 iunie 1959.
Ţăran din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1959 pentru că s-a împotrivit la colectivizare.
Ţăran, născut pe 17 martie 1898 la Negrileşti, în apropiere de Tecuci, judeţul Galaţi. A murit la Poarta Albă pe 23 februarie 1953.
Ţăran, născut pe 22 martie 1899 la Bengeşti, în apropiere de Novaci, judeţul Gorj. A fost condamnat în 1951 şi a murit la Poarta Albă pe 18 ianuarie 1953.
Născut în 1899. A fost arestat pe 13 august 1952 şi a murit în temniţă.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr, începând cu 20 septembrie 1951.
Moşier din judeţul Brăila, născut în 1882, cu doctoratul în drept la Paris, avocat şi profesor universitar, şef de cabinet al lui I.C. Brătianu (1909–1910), deputat, subsecretar de stat la Domenii (1936) şi la Ministerul Industriei şi Comerţului (1937). A fost arestat pe 6 mai 1950 şi întemniţat. A murit pe 29 august 1957 în domiciliu obligatoriu.
Avocat din Bucureşti (Calea Victoriei nr. 218). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
Agronom la gospodăria din Seimeni, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 29 iulie 1952, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa la 5 ani de închisoare pentru sabotaj, în urma unui proces înscenat, pentru a se justifica încetarea lucrărilor la Canalul Dunărea-Marea Neagră.
Se afla condamnat, după 1950, la Canal.
Ţăran, născut pe 3 octombrie 1925 la Carei. A fost condamnat în 1950 şi a murit la Cernavodă pe 30 iunie 1952.
Din Ciocârlia, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 4 ani de închisoare.
Director la o întreprindere din Bucureşti. A fost condamnat în 1958 şi închis la M.A.I. şi Jilava.
Din Lugoj. A fost condamnat la 12 luni de lagăr, începând din 20 septembrie 1951, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Piteşti.
Din Alba Iulia (Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3), născut pe 4 martie 1904. A fost arestat pe 16 august 1952 şi condamnat la 4 ani de închisoare şi 3 ani de domiciliu obligatoriu.
Profesor de arheologie din Alba Iulia. A fost arestat în 15 august 1952 şi trimis în lagărul de la Bicaz.
Ziarist, născut în 1885, cu doctoratul în filosofie la Paris, senator liberal de Timiş. A fost arestat pe 5 mai 1950 la Ministerul de Interne şi închis la Sighet. A stat în aceeaşi celulă cu Maniu.
Născut în 1924. A fost arestat în 1957 şi a murit în acelaşi an la Spitalul nr. 9 „Gh. Marinescu“, unde fusese internat de Securitate.
Muncitor, născut pe 6 ianuarie 1900 în judeţul Constanţa. A murit pe 20 noiembrie 1952 în colonia de la Galeş.
Născut pe 2 ianuarie 1902 în localitatea Colacu, judeţul Vrancea. A fost arestat pe 22 decembrie 1950, condamnat la 15 ani de muncă silnică şi a murit în închisoarea din Gherla, pe 17 ianuarie 1959.
Morar din Vidra, judeţul Vrancea. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti din iulie 1950, condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi închis la Galaţi, Gherla şi Baia Sprie.
Din Bucureşti (Str. Gh. Paloş nr. 26). A fost arestat pe 20 septembrie 1951 şi închis timp de 2 ani la Gherla, de unde a fost eliberat pe 11 mai 1954.
Ţăran, născut pe 29 noiembrie 1908 în comuna Ozun, judeţul Covasna. A fost arestat şi condamnat la 8 ani de temniţă grea, deoarece în anul 1958 îşi exprimase opiniile critice la adresa regimului şi a colectivizării.
Născut pe 6 februarie 1916 în comuna Ozun, judeţul Covasna. A fost arestat pe 17 octombrie 1958 şi condamnat la 10 ani de muncă silnică, deoarece pe data de 8 octombrie 1958 îşi exprimase părerile critice la adresa colectivizării.
Pădurar, născut în 1921 în Bucovina. A murit pe 19 februarie 1953 în închisoare.
Ţăran din Hodiş, judeţul Bihor, născut în 1919. A murit prin înfometare în 1947 la Aiud.
A fost condamnat pentru „uneltire împotriva regimului comunist“şi închis la Jilava şi Canal.
Ţăran din judeţul Neamţ, născut în 1891. A fost condamnat în 1949 şi a murit la Gherla pe 24 mai 1953.
Din Bucureşti (Str. Aurel Vlaicu nr. 86). A fost condamnat în 1949, deoarece în 1946 îl găzduise pentru două săptămâni pe amiralul Horia Măcellariu.
Membru al fracţiunii liberale a lui Tătărescu. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis timp de 2 ani în lagărele de la Canal.
Din judeţul Constanţa, născut pe 22 mai 1922. A fost condamnat, după 1951, la 4 ani şi 1 lună de domiciliu obligatoriu.
Medic militar cu gradul de maior, născut pe 14 ianuarie 1925 în judeţul Gorj. A fost arestat, împreună cu col. Mihăiescu de la U.M. din Târgu Jiu, pe 26 mai 1959 de Securitate, anchetat la Craiova (de col. Prună) şi Ministerul de Interne şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 15 ani de muncă silnică, pedeapsă care a fost apoi micşorată la 8 ani. A trecut pe la închisorile din Craiova, Oradea, Ministerul de Interne şi Gherla, de unde a fost eliberat pe 17 ianuarie 1963.
Din Tecuci. A fost arestat.
Căpitan în rezervă din Cetatea Albă, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazu“, dispărut pe 13 septembrie 1944 cu ocazia intrării trupelor sovietice în Arad. A fost condamnat în contumacie la muncă silnică pe viaţă, iar cei doi copii ai săi au trecut prin temniţele comuniste.
Fiul lui Teodor Beregic, născut în 1923 la Cetatea Albă. A fost arestat la Cluj pe 19 ianuarie 1949, chinuit de căpitanul Barany, condamnat în urma unui proces înscenat şi închis la Cluj, Jilava, Aiud şi Văcăreşti. A stat închis în plus, după executarea pedepsei, timp de 1 an şi 4 luni.
Fiul lui Teodor Beregic. A fost arestat, condamnat şi a trecut prin lagărele comuniste.
Avocat. Se afla în 1956, condamnat, în închisoarea din Jilava.
Profesor de origine maghiară din Cluj. A fost arestat şi condamnat după 1956, fiind închis la Jilava şi Piteşti.
Din judeţul Constanţa, născut pe 30 octombrie 1920. A fost deportat, după 1951, timp de 3 ani şi 9 luni.
Pensionar, născut pe 12 februarie 1881 la Costişa, judeţul Neamţ. A murit la Gherla pe 24 mai 1953.
Născut pe 10 martie 1893 la Ip, judeţul Sălaj. A fost arestat pe 20 februarie 1946, condamnat la 5 ani de închisoare, şi a murit în temniţa din Aiud în 1947.
Ţăran, născut în 1899. A murit pe 1 septembrie 1947 în penitenciarul din Aiud.
Ţăran din judeţul Sălaj, născut în 1893. A murit pe 25 aprilie 1947 în închisoarea din Aiud.
Ţăran, născut pe 9 septembrie 1903 la Roteni, judeţul Mureş. A fost arestat în 1952 şi a murit pe 6 februarie 1953 la Poarta Albă.
Ţăran din Nucşoara. A fost condamnat pentru favorizarea acţiunilor partizanilor (sentinţa nr. 372/6.03.1951).
Din Nucşoara, născut pe 13 aprilie 1930. A fost arestat pe 22 iunie 1958, anchetat cu brutalitate de Securitatea din Piteşti, condamnat la 14 ani de muncă silnică şi confiscarea averii, fiind învinuit că a sprijinit organizaţia de partizani „Haiducii Muscelului“. A trecut pe la Piteşti, Jilava şi Luciu Giurgeni, fiind eliberat pe 22 iunie 1964 pe baza Decretului de graţiere nr. 411.
Fost director al închisorii din Jilava după 1945. A fost arestat în martie 1949 pentru favorizarea deţinuţilor politici, fiind înlocuit cu Moromete.
A fost arestat pe 15 ianuarie 1945 şi trimis în U.R.S.S.
Ţăran din Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat în 1950 la 5 ani de închisoare pentru ajutorul acordat partizanilor.
Dirijor la Biserica Neagră din Braşov. A fost arestat în 1959 la Cluj, anchetat de Securitatea din Sibiu şi condamnat la Braşov la 7 ani de temniţă grea. A trecut pe la Jilava, Ostrov (unde, în iarna 1959/1960, au murit 340 de deţinuţi politici), Periprava şi Oradea, de unde a fost eliberat. A dirijat 19 ani de la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Viena.
Sas, scriitor de limbă germană. A fost condamnat pentru activitate anticomunistă în 1957. După executarea pedepsei a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Născut în 1929. A murit pe 28 ianuarie 1958 în închisoare.
Născut în 1907 la Avrig. A fost condamnat şi a murit la Aiud.
Preot ortodox din Arad, născut în 1894. A fost arestat în 1949 şi închis la Aiud şi Gherla, unde a murit în 1954.
A fost condamnat în 1959 şi a trecut pe la Jilava, Grădina şi lagărele din Bălţile Dunării.
Din Lugoj. A fost condamnat pe baza Deciziei M.A.I. nr. 377/30.08.1951 la 12 luni de muncă forţată în lagăr, începând cu 30 august 1951.
Din Basarabia, născut în 1916. A fost condamnat.
Mecanic auto din Alba Iulia (Şos. Viilor nr. 92), născut pe 19 iunie 1933. A fost condamnat la 7 ani de temniţă grea şi închis în penitenciarele din Jilava, Piteşti şi Gherla.
Profesor, născut în 1897. A murit pe 15 mai 1958 în penitenciarul din Aiud.
Învăţător din Nămoloasa. A fost arestat în 1948 şi trimis în lagăre de muncă forţată.
Din judeţul Dâmboviţa. A murit în temniţă.
Student la Timişoara. A fost arestat în 1948, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis în penitenciarul din Piteşti.
Din Cugir (Str. Ion Creangă nr. 9), născut pe 26 februarie 1921. A fost arestat pe 28 iulie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“. În 1956 a fost arestat din nou şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Inginer mecanic. A fost condamnat şi închis în mai multe penitenciare, începând cu Jilava.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Născut în 1932. A fost arestat în 1952 şi a murit în temniţă pe 4 februarie 1954.
Ţăran, născut pe 9 martie 1915 în judeţul Bacău. A fost arestat în 1952 şi a murit pe 3 februarie 1953 la Poarta Albă.
Ieromonah greco-catolic. A fost arestat în 1950 şi închis la Sighet.
Preot greco-catolic, profesor de religie şi publicist. A trecut prin temniţele comuniste.
Din Reşiţa. A fost arestat de Securitatea din Timişoara şi condamnat în perioada 1956–1958. A trecut prin închisoarea din Gherla.
Judecător la Turda, Sibiu şi Cluj, născut pe 3 martie 1912 la Băbuţiu, judeţul Cluj. A fost arestat pentru că cerea drepturi pentru Biserica greco-catolică. A executat 7 ani de pedeapsă (administrativă), trecând pe la Gherla, Jilava, Jurilovca şi Periprava.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Funcţionar de bancă din Constanţa, fost proprietar. A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Constanţa la 7 ani de închisoare şi închis la Jilava, Peninsula şi Gherla.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă forţată în lagăr, pe baza Deciziei M.A.I. nr. 417/20.09.1951.
Membru al P.N.Ţ. din Bucureşti (Str. Polonă nr. 56). A fost arestat pe 15 august 1952, închis şi eliberat de la Oneşti pe 7 mai 1954.
Profesoară de istorie, născută în 1923. A fost arestată în 1950, deoarece era fiica profesorului universitar Ion Hudiţă, şi a fost închisă la Văcăreşti, unde a născut, în 1951, o fetiţă (Ruxandra). A fost arestată şi mama ei, Emilia Hudiţă.
Din Turcineşti, judeţul Gorj. A fost condamnat la 2 ani de închisoare (4.07.1959–4.07.1961), după ce stătuse 2 ani şi 3 luni ca prizonier în U.R.S.S.
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 2 decembrie 1947 şi condamnat în lotul „trotiliştilor“. A trecut pe la Văcăreşti şi Aiud.
Din Turcineşti, judeţul Gorj. A fost arestată în perioada 2.05.1952–10.12.1955.
Soţul Mariei Berindei, din Turcineşti, judeţul Gorj. A fost arestat în perioada 2.05.1952–10.12.1955.
Scriitor inaderent regimului comunist, născut pe 7 decembrie 1908 în comuna Turcineşti, judeţul Gorj. A fost arestat în 1946, însă a evadat şi a stat ascuns pe Muntele Schela. Pe 19 decembrie a fost arestat din nou, bătut şi închis la Botoşani, Oradea, Deva şi Văcăreşti, de unde a fost ulterior eliberat.
Fiica profesoarei Ioana Berindei. S-a născut în 1951 în închisoarea Văcăreşti.
Născut pe 29 iunie 1932 în comuna Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 5 ani de închisoare (sentinţa nr. 13/13.02.1960) pentru sprijinul acordat partizanilor din grupul condus de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu.
A fost împuşcat de sovietici pe 15 ianuarie 1945 în Adjudu Vechi.
Funcţionar, născut în 1885. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 18 noiembrie 1953 în închisoare.
Din Tecuci. A fost arestat.
Din Bucureşti. A fost anchetată în 1950 la Ministerul de Interne, condamnată şi închisă la Jilava şi Mislea.
Student în Cluj. A fost condamnat.
Din Arad. A fost condamnat.
Din Arad. A fost arestat.
Om de cultură, născut în 1905 la Brăila, cu studii strălucite în ţară şi străinătate (unde i-a avut ca profesori pe Marcel Mauss, la Paris şi pe Martin Heidegger, la Freiburg). Întors în ţară, a lucrat în 1933 cu Dimitrie Gusti la Institutul de Cercetări Sociale. În 1935 a fost numit conferenţiar la Catedra de Antropogeografie a lui Simion Mehedinţi, unde a lucrat până în 1940, după care a lucrat la Ministerul Informaţiilor şi, în timpul lui Antonescu, la Ministerul de Externe, până în 1947, când la Externe a venit Ana Pauker. A fost arestat în 1948, când se înăspriseră persecuţiile săvârşite de comunişti (se apreciază că pedepsele stabilite de instanţe pentru motive politice însumează circa 25 de milioane de ani de temniţă), fiind eliberat în 1962, fără să fi fost condamnat. În 1984, la aproape 80 de ani, a fost chemat la Ministerul de Interne, unde a fost bătut cu bestialitate. A trecut pe la Jilava, Aiud, Ocnele Mari, Peninsula şi Poarta Albă, dar a rămas până la sfârşit un exemplu de comportare demnă şi morală. A murit pe 14 noiembrie 1990.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat în 1954 în lotul lui Lucreţiu Pătrăşcanu.
Preot catolic din Bucureşti. A trecut, arestat, pe la Jilava în timpul procesului înscenat Vaticanului în 1950.
Din Maramureş. A fost deportată de unguri la Auschwitz (era evreică), de unde a scăpat, fiind arestată apoi în 1951 de comuniştii din România şi închisă la Mislea.
Preot ortodox din Arad. A fost arestat după 6 martie 1945 şi închis în lagărul de la Caracal.
Ţăran din judeţul Vrancea. A fost arestat în 1950 şi a murit pe 19 ianuarie 1959 la Gherla.
Preot ortodox, născut în 1925. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică şi închis la Suceava, Jilava, Gherla, Baia Sprie, Salcia şi Aiud.
S-a aflat, condamnat, în penitenciarul din Piteşti în perioada 1949–1950.
A fost condamnat şi închis la Gherla şi Minele de plumb de la Baia Sprie.
Student. A fost arestat în mai 1948 şi închis la Piteşti, unde, după ce a fost chinuit, s-a alăturat grupului condus de Ţurcanu.
Din Secuieni, Bacău. A fost arestat pe 30 august 1951 şi trimis pentru 12 luni într-un lagăr de muncă forţată, pe baza Deciziei M.A.I. nr. 337/30.08.1951.
Student. A fost condamnat, împreună cu un grup de studenţi legionari din Iaşi, la 15 ani de închisoare şi închis la Piteşti în 1951, unde a trecut prin chinurile reeducării (în camera nr. 3 subsol).
Din Lugoj, născută pe 4 martie 1921. A fost deportată în 1951 în Bărăgan.
Nepotul lui Ion Berzescu. A fost urmărit, arestat şi condamnat în 1950.
Ţăran din Teregova, judeţul Caraş-Severin, membru al mişcării de rezistenţă conduse de Spiru Blănaru şi Ion Uţă. A participat la salvarea partizanilor arestaţi în primăria din Teregova. A fost împuşcat mortal în timpul luptei care s-a dat pe 11–13 martie 1949 în apropierea satului Feneş, unde partizanii au fost înconjuraţi de trei plutoane de securişti conduse de căpitanul Gheorghe Mihălceanu.
Ţăran din Teregova. A fost condamnat în legătură cu mişcarea de rezistenţă din Munţii Semenicului.
Din Teregova. A fost condamnat în 1950 pentru sprijinul acordat partizanilor din Banat.
Ţăran din comuna Tărlungeni. A fost arestat în 1950, anchetat de Securitatea din Braşov, condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Midia.
De 38 de ani. A fost împuşcată de sovietici pe 24 iulie 1945 la Târgu Mureş.
Din Constanţa, născut în 1899. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 13 ianuarie 1953 la Midia.
Preot paroh, născut pe 14 iunie 1911 la Sebeş. A fost arestat în 1959.
Preot ortodox, paroh în comuna Mărăcineni. A fost luat prizonier în luptele de la Cotul Donului şi a stat 6 ani în lagărul 74 Oranki. A refuzat să se întoarcă cu divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu“. În 1959 a fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis în lagăre până în 1964, când a fost eliberat pe baza Decretului nr. 411.
Student din Bucureşti. A fost arestat pe 15 mai 1949 şi închis la Jilava şi Piteşti, unde, de la început, a cerut să-şi facă demascarea în faţa administraţiei penitenciarului. Ulterior, a făcut parte din brigăzile 13–14 de la Peninsula.
A fost condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru că a participat pe 23 iulie 1950 la răscoala din judeţul Vrancea.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Preot paroh la Bucura, născut pe 17 decembrie 1906 în comuna Vânători, judeţul Mehedinţi. A stat cu domiciliu obligatoriu în perioada 1951–1956.
Muncitor, născut în 1910. A fost condamnat în 1949 şi a murit în închisoarea din Aiud pe 19 aprilie 1954.
Pădurar din Râmnicu Sărat. A fost împuşcat de sovietici pe 27 noiembrie 1945 în Băbeni.
Profesoară din Arad, soţia lui Gheorghe Beştea. A fost arestată în 1952 şi închisă la Ghencea, acasă rămânând singur un copil de şapte ani (deoarece şi soţul ei fusese arestat).
Născut pe 14 decembrie 1913 în judeţul Argeş. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis pentru 2 ani la Canal.
Profesor. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Aiud.
Referent la Institutul Central de Statistică, unul din confidenţii lui Lucreţiu Pătrăşcanu, născut pe 1 iulie 1911 la Făgăraş, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Dr. Herescu nr. 14). Urmărit de autorităţi, s-a ascuns în toamna lui 1947, împreună cu prietena sa, Coleta Padineanu, în casa inginerului Vasilescu. A fost arestat în martie 1948, bătut cu bestialitate şi purtat prin case conspirative timp de 3–4 ani, ajungând să delireze şi să meargă în cârje. După ce a fost internat la Spitalul Central, a fost adus ca martor al acuzării în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu, declarând că acesta intenţiona să plece din ţară (ceea ce nu era adevărat). La câteva zile după acest proces, care a avut loc în perioada 12–14 aprilie 1954, a fost judecat, condamnat şi întemniţat.
Profesoară din Banat. A fost trimisă în iulie 1951 cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.