Din judeţul Constanţa, născut pe 6 noiembrie 1949. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 7 luni, începând din 1951.
Din judeţul Constanţa, născută pe 16 decembrie 1924. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 7 luni, după 1951.
Născut pe 29 aprilie 1940. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună, după 1951.
Născută pe 13 noiembrie 1913 la Stăneşti, judeţul Argeş. A fost condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti la 15 ani de muncă silnică şi confiscarea averii (sentinţa nr. 174/12.09.1959) pentru că a participat la mişcarea de rezistenţă condusă de fraţii Toma şi Petre Arnăuţoiu.
Fiul Filofteiei Băşoiu, născut pe 13 martie 1933 la Stăneşti, judeţul Argeş. A fost condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 174/12.09.1959) pentru că a participat la mişcarea de rezistenţă anticomunistă din regiune.
Ţăran, căsătorit, cu doi copii, soţul Filofteiei Băşoiu, născut la 16 mai 1900 la Stăneşti, judeţul Argeş. A fost condamnat la moarte de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 107/19.05.1959) şi executat la Jilava pe 19 iulie 1959, fiind implicat în mişcarea de rezistenţă „Haiducii Muscelului“condusă de fraţii Arnăuţoiu.
Din Gorj. A fost arestat şi a stat închis timp de 6 luni.
Locotenent colonel. A comandat Batalionul fix Regional Bucovina în 1944 şi a avut punctul de comandă la Sadova, lângă Câmpulung Moldovenesc, unde exista o şcoală în care au fost instruite grupurile de partizani conduse de Cenuşe, Macoveiciuc şi alţii.
Ţărancă din Sibioara, judeţul Constanţa. A fost condamnată pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Ţăran din Sibioara, judeţul Constanţa, născut pe 20 octombrie 1910. A fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“.
Tatăl lui Vasile Bătrânac. A fost arestat în 1944 de N.K.V.D. şi condamnat.
Membru al mişcării de rezistenţă „Arcaşii lui Ştefan“, născut în 1915 la Bădiceni, Soroca. A fost arestat de N.K.V.D. la Chişinău şi condamnat în 1957 la 15 ani de muncă silnică.
Născut în 1925 la Plopi, raionul Târnovo, Basarabia. A fost arestat pe 27 martie 1947 de N.K.V.D., când se comemora alipirea Basarabiei la România, condamnat pe 11 iunie 1947 la 25 de ani de muncă silnică şi trimis în lagărele din Siberia.
Din Arad. A fost condamnat.
Ţăran de lângă Zimnicea. A fost arestat în 1952 şi a trecut prin lagărele de la Galeş, Peninsula şi Bicaz.
Meseriaş din Braşov. A fost arestat în 1948, închis mai întâi la Jilava şi apoi, în 1952, la Midia.
Din Arad. A fost condamnat.
Comandor de aviaţie. A fost arestat în iunie 1945, în urma unei înscenări, în lotul cunoscut sub denumirea de „Organizaţia T“.
Inginer. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava şi Peninsula, de unde, în noaptea de 21/22 iunie 1951 a fost dus în brigăzile 13-14 ale studenţilor veniţi de la Piteşti, fiind schingiuit, împreună cu alţii, timp de 3-4 ore de Ion Bogdănescu şi banda lui. I-au rupt clavicula şi i-au tumefiat tot corpul, folosind picioarele, curele şi bâte, pentru ca, spre ziuă, să fie aruncat într-un şanţ de lângă baracă.
Din Arad. A fost condamnat.
Născut în 1904 la Bucureşti. A murit la Aiud pe 15 februarie 1962.
A fost condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Iaşi şi închis la Suceava, Jilava, Piteşti şi Gherla. În 1951 a trecut prin camera nr. 99 de la Gherla, denumită „camera morţii“, unde a fost schingiuit de Gheorghe Popescu, student la Timişoara, originar din Chişinău. Din cauza torturilor a înnebunit în închisoare.
Născut în 1913 la Azuga. A fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov şi a murit pe 1 aprilie 1962 la Aiud.
A trecut, condamnat, prin închisoarea din Aiud.
Tânăr muncitor. A fost arestat pe 2 august 1947 cu lotul P.N.Ţ. - Veteleanu, condamnat la 5 ani de închisoare şi închis la Văcăreşti şi Aiud.
A făcut parte din conducerea grupării lui Ţurcanu de la închisoarea din Piteşti, participând la torturarea deţinuţilor ca să se demaşte.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost arestat pe 15 mai 1948 în legătură cu Centrul Legionar Iaşi, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, în acelaşi lot cu Bogdanovici, la 2 ani de închisoare, şi închis la Suceava şi Piteşti, unde, în timpul reeducării, l-a acuzat de oportunism pe Bogdanovici şi a trecut în tabăra lui Eugen Ţurcanu, formând comitetul de reeducare şi participând activ la schingiuirea deţinuţilor, alături de Ţurcanu, Gebac, Virgil Bordeianu ş.a.
A fost brigadier la Peninsula în perioada 1951-1953.
Preot din judeţul Dolj. A fost arestat în 1959 şi a murit la Salcia.
Preot ortodox, paroh în localitatea Rugi. A fost condamnat.
Din Reşiţa. A fost condamnat şi închis în perioada 1947-1953 la Sibiu, Peninsula şi Midia.
Din Văcăreni, judeţul Tulcea. A fost condamnat la 10 ani de închisoare deoarece, în 1958, împreună cu alţi cetăţeni, a cerut desfiinţarea colectivei.
Muncitor la Astra-Vagoane, Braşov. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Braşov şi condamnat.
Elev la Liceul „Gh. Şincai“din Bucureşti. A fost arestat în septembrie 1949, condamnat şi închis la Jilava şi Peninsula.
A fost arestat pe 15 mai 1949 şi a trecut, condamnat, pe la Jilava.
Originar din Vurpăr, judeţul Sibiu. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Gherla în 1950.
Ţăran din judeţul Timiş, născut pe 7 aprilie 1917. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Muncitor, originar din Basarabia. A murit închis la Aiud în 1947.
Procuror comunist, fost secretar al lui Lucreţiu Pătrăşcanu la Ministerul de Justiţie. A trecut, arestat, pe la Midia.
Călugăriţă la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea. A fost arestată în mai 1949 şi condamnată de Tribunalul Militar Craiova pentru ajutorul acordat partizanilor din grupul Arnota.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Student la Teologie, născut în 1926 în comuna Moldoveni. A fost arestat pe 15 mai 1948 împreună cu membrii Centrului Studenţesc Iaşi, condamnat de Tribunalul Militar la 7 ani de temniţă grea şi închis la Suceava, Jilava şi Piteşti, unde a condus, împreună cu Ţurcanu, acţiunea de reeducare. Ulterior, împreună cu alţii, a fost trimis cu aceeaşi misiune la Caransebeş şi Târgu Ocna, unde reeducarea a eşuat, datorită rezistenţei mari opuse de deţinuţi, deşi au fost schingiuiţi până şi bolnavii de T.B.C.
Născut în 1906 la Corodeşti, judeţul Vaslui. A fost condamnat în 1958 la 14 ani de muncă silnică. A trecut prin închisoarea din Aiud.
Născut pe 18 iunie 1929 în Hânguleşti. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 162/27.03.1958) la 8 ani de închisoare, cu confiscarea averii, deoarece pe 18 ianuarie 1958, împreună cu alţi săteni, a cerut desfiinţarea colectivelor şi restituirea pământurilor. A trecut prin lagărele din Bălţile Dunării.
Mama lui Toma Bârlădeanu, din comuna Nicoreşti, judeţul Galaţi. A fost arestată şi torturată, împreună cu cumnata ei, în închisoarea din Galaţi.
Născut în 1907 la Bârlad. A fost omorât în 1953 la Salcia.
A fost chinuit la Salcia de lt. Ion Popa şi miliţianca Bucoveanu, fiind bătut şi ţinut timp de o noapte, cu picioarele în apă, într-o copcă.
Mecanic din Gura Humorului. A stat închis până în 1964, când a fost eliberat.
Elev, născut în 1931 la Nicoreşti, judeţul Galaţi. A fost condamnat la moarte şi executat pe 6 septembrie 1950 la Galaţi, pentru că l-a împuşcat pe şeful Securităţii, care îl arestase pe tatăl său (nevinovat).
Preot ortodox din Vădastra, judeţul Olt, născut pe 7 aprilie 1917 la Bucinişu. A fost arestat în 1959, condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 6 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“, trimis la muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării şi eliberat în urma Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Preot ortodox din judeţul Argeş. După venirea comuniştilor la putere a fost mutat în raionul Corabia, iar în 1952 a fost arestat şi condamnat la 5 ani de închisoare, pedeapsă pe care a executat-o în lagărele din Bălţile Dunării.
Preot din parohia de la Vădastra, născut pe 14 mai 1915 la Bucinişu, judeţul Olt. A fost arestat pe 1 iulie 1950 şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova la 5 ani de închisoare (sentinţa nr. 864/1950). Şi-a executat pedeapsa la Brăila.
Născut în 1906 la Berleşti. A fost arestat în 1948 şi a murit la Gherla în 1950.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Preot ortodox, paroh în Bârlad, născut pe 10 octombrie 1906 la Corodeşti, judeţul Vaslui. A fost condamnat în perioada 10.08.1948-15.11.1956, arestat ulterior din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 15 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 6/13.01.1959), pentru „uneltire contra ordinii sociale“, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964.
Din judeţul Constanţa, născut pe 29 aprilie 1923. A stat cu domiciliu obligatoriu 5 ani şi 7 luni, începând din 1951.
A fost paraşutat în 1950, fiind apoi arestat, condamnat la moarte şi executat la Jilava, pe 26 decembrie 1951, împreună cu alte trei persoane.
Din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1959 pentru că a luat atitudine împotriva colectivizării.
A fost arestat în 1948 şi chinuit de Securitatea din Braşov.
Doctoriţă, născută pe 3 octombrie 1879 la Târgu Frumos. A fost arestată pe 28 martie 1948 (lotul Istrate Micescu). Deşi s-a constatat în 17 aprilie 1948 că a fost o eroare, n-a fost eliberată, decât pe 25 iunie 1948, după ce, pe 7 iunie, declarase greva foamei.
A fost condamnat.
Preot din judeţul Braşov. A fost denunţat de fiul său în timpul reeducării la care era supus în închisoarea din Piteşti.
Elev. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, închis la Suceava, Târgşor şi, în 1950, la Gherla, unde a participat la acţiunea de reeducare a deţinuţilor (încercase acelaşi lucru, fără succes, la Târgşor), dovedind devotament faţă de administraţia penitenciarului.
Din Iaşi. A fost condamnată.
Elev la Liceul „Negru Vodă“din Făgăraş. A fost condamnat în 1948 (ca membru într-o organizaţie de rezistenţă creată de un grup de elevi) şi închis la Tărgşor şi Peninsula.
Preot ortodox, paroh la Sighet, născut în 1922 la Chelinţa, judeţul Maramureş. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis pe la Jilava şi Gherla.
Născut în 1928 la Constanţa. A fost omorât de Securitate, în timpul anchetei, pe 14 octombrie 1951.
Pescar, născut în 1904 la Malcoci, judeţul Tulcea. A fost arestat în 1949 în legătură cu mişcarea de rezistenţă anticomunistă şi a murit pe 18 octombrie 1953 la Canal.
A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă în lotul 2 al partizanilor din Făgăraş (judecat la Sibiu).
Din Retiş, judeţul Sibiu. A fost arestat pe 11 decembrie 1956 la Sibiu, chinuit de colonelul Gheorghe Crăciun şi condamnat în 1957 la 20 de ani de muncă silnică pentru legăturile avute cu partizanii din Munţii Făgăraşului.
A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă în lotul 2 al partizanilor din Făgăraş.
Ţăran din Sălaj. A fost condamnat în 1949 la 5 ani de închisoare şi a trecut pe la Gherla, Jilava şi Peninsula (unde a lucrat ca zidar).
Născut pe 27 mai 1919 la Alba Iulia. A fost arestat pe 7 august 1948 şi condamnat la 1 an de închisoare şi 4 ani de domiciliu obligatoriu în Buzău.
Născută pe 19 iunie 1923 la Alba Iulia. A fost arestată pe 4 mai 1952 şi condamnată la 4 ani de domiciliu obligatoriu în Buzău.
Din Târgu Mureş. A fost arestat în 1949 de Securitatea din localitate, care i-a înscenat un proces.
Din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A participat la revolta ţărănească din 1959 îndreptată împotriva colectivizării.
Student în anul III la Medicină. A fost condamnat, împreună cu membrii Centrului Studenţesc Iaşi, în 1948, fiind închis la Suceava şi Piteşti, unde a trecut prin acţiunea de reeducare şi a devenit la rândul lui torţionar.
Preot din Braşov. A fost anchetat de Securitate în 1950.
Din comuna Bârsana, de pe Iza, judeţul Maramureş. A fost arestată în 1959 pentru că a participat la o revoltă ţărănească îndreptată împotriva colectivizării.
Student la Iaşi, originar din Botoşani. A fost condamnat în 1948 şi a trecut prin reeducarea de la Piteşti.
A fost condamnat.
Fiul lui Simion Bârsan. A fost condamnat.
Ţăran din comuna Bârsana, judeţul Maramureş. A fost arestat în 1959 pentru că s-a opus la colectivizare.
Din Galaţi. A fost condamnat.
A trecut condamnat (administrativ) pe la Ocnele Mari.
Ţărancă din Potcoava, judeţul Călăraşi. A fost arestată pe 9 iulie 1950, considerându-se că făcea parte dintre instigatorii care au refuzat să predea cotele şi au tras clopotele pentru a aduna sătenii împotriva Miliţiei.
Soldat. A fost omorât de sovietici pe 12 septembrie 1944 pe linia ferată Tecuci - Barboşi.
Membru al P.N.Ţ. din Bucureşti. A fost arestat şi condamnat pe 15 august 1952, fiind închis la Ghencea şi în lagărul de muncă forţată de la Oneşti, de unde a fost eliberat pe data de 7 mai 1954.
A fost condamnat.
Preot ortodox paroh. A fost arestat (administartiv) în 1951, închis la Ocnele Mari şi eliberat în 1953.
Moşier din Cochirleni. A fost arestat pe 2/3 martie 1949 şi condamnat la domiciliu obligatoriu, unde care a şi murit.
Din judeţul Constanţa. A stat, începând din 1951, cu domiciliu obligatoriu timp de 2 ani şi 2 luni.
Din judeţul Constanţa, născut pe 1 martie 1924. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 3 ani şi 1 lună.
Din judeţul Constanţa, născut pe 26 august 1946. A stat cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951, timp de 2 ani şi 4 luni.
Născut pe 24 septembrie 1951 în domiciliu obligatoriu, unde a stat 1 an şi 8 luni, familia revenind apoi în judeţul Constanţa.
Maior. A fost arestat în august 1952 şi omorât de Securitate, în timpul anchetei, la Bucureşti, pe 16 decembrie 1952.
Fost comisar la Constanţa, originar din localitatea Prunaru, judeţul Teleorman. A fost arestat pe 18 iulie 1948, închis la Jilava şi Aiud, până în 1956, când a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan. A murit în 1963.
A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava.
Comisar din Moldova. A fost arestat în 1948 şi închis la Jilava şi Făgăraş.
Născut pe 10 octombrie 1922 la Ciupercenii, judeţul Dolj. A fost arestat pe 7 iunie 1959 de Securitatea din Craiova şi condamnat de Tribunalul Militar din aceeaşi localitate la 5 ani de închisoare, în urma unui proces înscenat, fiind acuzat că pe data de 3 iunie 1959 a participat la revolta ţărănească îndreptată împotriva colectivizării, când ţăranii au devastat magaziile.
General de divizie, născut pe 10 octombrie 1888 la Miceşti, judeţul Argeş, participant la războiul balcanic (1913), la primul război mondial (1916-1918) şi la cel de-al doilea război mondial, când a comandat Divizia I Timişoara. După 23 august 1944 a fost comandantul Corpului 7 Armată şi Corpului 6 Teritorial Cluj. A fost arestat în aprilie 1946 la Sibiu (în urma unui denunţ) şi anchetat până în noiembrie 1947 la Ministerul de Interne în procesul înscenat lui Maniu. A fost arestat din nou pe 14 iunie 1950 şi închis la Saligny, Peninsula şi Midia, până în 1954. A murit pe 3 iulie 1968.
Ţăran din Roşiori, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950, împreună cu un grup organizat de Gheorghe Miron, care a răspândit manifeste cu un conţinut anticomunist.
Din Bucureşti. A fost condamnată prin 1950 şi închisă la Miercurea-Ciuc, Arad şi Oradea, până în 1964.
Poliţist. A fost închis la Făgăraş şi Gherla.
Din Reşiţa. A fost condamnat (administrativ) în perioada 1952-1954 şi a trecut pe la Ghencea şi Galeş.
Din judeţul Constanţa, născută pe 23 iunie 1923. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni, începând din 1951.
Din Măgura. A fost condamnat pe 20 septembrie 1951 la 12 luni de lagăr, (Decizia M.A.I. nr. 417).
Născut la Ripiceni. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 18 mai 1952, închis la Văcăreşti.
Din Măgura. A fost condamnat pe 20 septembrie 1951 la 12 luni de lagăr.
Director la Societatea Lupeni, născut în 1891. A fost arestat, dus la Prefectura Poliţiei Capitalei şi omorât, prin aruncare pe fereastră, în data de 6 decembrie 1947.
Din Craiova. A fost condamnat în 1950, ajungând în anul următor la Canal.
Din judeţul Constanţa, născută pe 25 august 1934. A fost deportată în 1951 şi a stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
A fost arestat în august 1952 la Constanţa, pe baza dispoziţiei date de N. Doicaru, în urma înscenării realizate în legătură cu sabotarea lucrărilor de la Canal.
A făcut parte din Poliţia legionară şi a participat, pe 21/22 ianuarie 1941, la omorârea lui Constantin David. După rebeliune a plecat în Germania, a revenit în ţară, iar în 1951 a fugit (sau a fost trimis) în Grecia. A fost paraşutat în noaptea de 25/26 iulie 1953, dar s-a prezentat imediat autorităţilor, în urma declaraţiilor lui fiind arestate şi executate, pe 31 octombrie 1953, 13 persoane. Deoarece s-a desolidarizat de ceilalţi, a primit o condamnare de numai 3 ani de închisoare şi a ajuns în penitenciarul din Piteşti, unde, prin 1957, înnebunise.
Din Arad. A fost condamnat.
Născut în 1878. A fost arestat pe 16 februarie 1952, condamnat pentru „activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare“, închis la Piteşti, Ghencea, Saligny, Poarta Albă, Jilava, Făgăraş şi Timişoara, fiind eliberat pe 8 noiembrie 1955.
Din Arad. A fost condamnat.
Macedonean. A fost condamnat de Tribunalul Militar Constanţa şi a trecut în perioada 1958-1959 pe la Canal şi Jilava.
Ţăran din comuna Beidaud, judeţul Tulcea, născut pe 15 mai 1905 în Bulgaria. În 1941 a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru activitate legionară, iar pe 21 iulie 1949 a fost arestat din nou (cu lotul Gogu Puiu) şi condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru că a participat la mişcarea de rezistenţă din Babadag, dar a fost executat pe 16 decembrie 1949 pe malul lacului Siutghiol, Mamaia.
Din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa. A fost condamnat şi închis la Constanţa, Jilava şi Baia Sprie.
Din comuna Nicolae Bălcescu, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1949 pentru sprijinul acordat partizanilor din Babadag.
A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost condamnat în timpul represiunii pentru colectivizare din perioada 1949-1950.
Din comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1949.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Inginer din Bucureşti, care, împreună cu un grup de tineri din Bucureşti, a încercat, fără să reuşească, să arunce în aer, pe data de 1 mai 1952, tribuna guvernamentală. De asemenea, la sfârşitul anului 1952 a aruncat o bombă artizanală în Magazinul Obor. A fost arestat, cu grupul de acţiune din care făcea parte şi Nina Dombrovschi, condamnat la moarte şi executat pe 17 iulie 1954 la Jilava.
Născut pe 9 aprilie 1931 la Goruia, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, chinuit la Securitatea din Uranus şi condamnat, în urma unui proces înscenat, la 8 ani de închisoare (sentinţa nr. 1104/13.12.1955) pentru „uneltire împotriva orânduirii comuniste“. A trecut pe la Jilava şi lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării, scăpând ca prin minune de moarte la Salcia. A fost eliberat în 1963.
Ofiţer de poliţie, născut în 1906. A scris o lucrare documentară intitulată Cu fierul roşu, despre metodele şi crimele sovietice aplicate şi săvârşite în U.R.S.S. şi în afară, pentru exportarea comunismului (în 1944 era directorul S.S.I.-ului). A fost răpit de N.K.V.D., împuşcat şi aruncat într-un şanţ pe marginea şoselei Bucureşti - Ploieşti.
Tehnician din Oltenia, născut în 1920. A fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a murit în penitenciarul din Aiud în 1956.
Ţăran, născut la Grojdibodu, judeţul Olt, pe malul Dunării, între Dăbuleni şi Corabia. A fost arestat pe 5 noiembrie 1959, deoarece i-a îndemnat pe săteni la răscoală împotriva sistemului de cote şi a colectivizării.
Preot ortodox, paroh la Şerbeni, în apropiere de Reghin, născut pe 9 iunie 1915 în comuna Răsuceni. A fost arestat în perioada 18.07.1952–3.08.1955 şi a trecut prin lagărele de la Canal.
Originar din comuna Cerăt, judeţul Dolj. A fost condamnat şi a trecut pe la Craiova şi Jilava.
Din satul Petreşti, comuna Golaieşti, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Născut în 1899 la Gurguieţi, judeţul Brăila. A fost împuşcat de Securitate pe 30 decembrie 1951.
Din comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa, născut pe 17 aprilie 1932. A fost condamnat şi a executat 1 an de închisoare.
Elev din Craiova. A fost arestat de Securitate în septembrie 1948 şi condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Craiova.
Din Alba Iulia, născut pe 10 iunie 1931 la Năsăud. A fost arestat pe 31 iulie 1948 şi condamnat la 3 ani şi 3 luni de închisoare pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Din Casimcea, judeţul Tulcea. A fost condamant la 1 an şi 1 lună de închisoare.
Tânăr ţăran din judeţul Timiş, născut pe 5 iunie 1927. A fost trimis în 1957 cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
A fost împuşcat de sovietici în 1947 la Bucureşti.
Fochist pe locomotivă, născut pe 24 aprilie 1924 la Teiuş. A fost arestat pe 16 iunie 1948 şi anchetat timp de 3 luni la Securitatea din Alba Iulia.
Din Valu lui Traian, judeţul Constanţa. A fost arestat în 1949 şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Funcţionar din Aiud, născut pe 16 iunie 1932. A fost arestat pe 28 noiembrie 1957, condamnat la 8 ani de închisoare şi închis la Cluj, Gherla şi Canal.
Pantofar din comuna Mihalţ (nr. 524), judeţul Alba, născut pe 25 decembrie 1919. A fost arestat pe 5 martie 1949, condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi a murit în închisoarea din Cluj în 25 iunie 1957.
Din comuna Mihalţ, judeţul Alba, născut pe 6 decembrie 1919, partizan din Munţii Apuseni. A fost executat pe 4 aprilie 1950 la Timişoara, din ordinul lui Nicolski.
Născut pe 20 decembrie 1904. A stat 2 ani şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Din judeţul Constanţa, născut pe 1 aprilie 1933. A stat 2 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu după 1951.
Din judeţul Constanţa, născut pe 2 noiembrie 1937. A stat, după 1951, 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Constanţa, născut pe 7 octombrie 1933. A stat 2 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născută pe 10 mai 1909. A stat 2 ani şi 2 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născută pe 24 august 1902. A stat 1 an şi 10 luni cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Ţăran macedonean, născut pe 1 iunie 1919. A stat 6 ani cu domiciliu obligatoriu, începând din 1951.
Din judeţul Tulcea, născut pe 4 mai 1911. A fost condamnat la 6 ani de închisoare.
Ofiţer din Turnu Severin. A fost arestat în mai 1949, pentru „discuţii duşmănoase la adresa regimului“, condamnat pe 14 iulie 1950 la 5 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti şi închis la Jilava, Peninsula şi Gherla.
Născut în 1898 la Văleni, judeţul Vaslui. A murit pe 22 februarie 1962 în temniţă, la Bucureşti.
Din Arad. A fost condamnat.
Funcţionar la C.F.R., originar din comuna Creţeni, judeţul Vâlcea. A fost torturat de Securitatea din Craiova şi condamnat în 1959.
Născut pe 6 august 1919 în Briţcani. A fost condamnat în 1950.
Deţinătorul unei bodegi situate aproape de gara din Râmnicu Vâlcea. A fost condamnat în 1949 pentru ajutorul dat partizanilor din Muntele Arnota.
Inginer constructor la C.F.R. A fost arestat în 1959 de Securitatea din Uranus şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti.
Ţăran din Zorlenţu Mare (nr. 252), judeţul Caraş-Severin, care s-a alăturat unui grup de partizani în perioada 1950-1958. A fost arestat, prin trădare, condamnat la moarte de Tribunalul Militar Timişoara şi executat în 1960.
Din comuna Marga, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat la moarte pentru legăturile avute cu partizanii şi executat în 1952 la Timişoara.
Funcţionar la Cilibia, lângă Făurei. A fost arestat în toamna lui 1950, anchetat cu duritate de Securitatea din Bacău, condamnat la 3 ani de închisoare de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 177/9.02.1951) şi închis în lagărul de la Poarta Albă.
Ţăran, născut pe 28 mai 1909 la Gheorgheni. A fost condamnat în 1949 şi închis la Peninsula, unde a murit pe 9 octombrie 1950.
Născut în 1902. A murit în 1959 în închisoare.
Din Arad. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara.
Din Banat. A fost arestată în 1949 ca titoistă şi a trecut, condamnată, pe la Timişoara, Jilava şi Mislea.
Din Bucureşti. A fost condamnat şi închis la Jilava.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Din Constanţa, născută pe 21 mai 1936. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Vaslui, născut în 1907. A fost arestat în 1951 şi a murit pe 7 februarie 1953 în lagărul de la Cernavodă.
Jurnalist şi director la UTA-Arad. A fost arestat şi trimis de sovietici pentru 10 ani în Siberia.
Din Târgu Mureş. A fost condamnat.
General de origine nobilă rusă. A fost arestat în iulie 1948 şi a trecut prin închisoarea din Făgăraş.
A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Aiud.
Născut pe 4 mai 1924 în comuna Ciuteni, judeţul Arad. A fost arestat în 1944 şi apoi în 1948, condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Aiud şi Baia Sprie. După eliberarea din închisoare, în 1964, s-a preoţit, slujind în localitatea Cil, din judeţul Arad.
Din Hălăuceşti. A fost condamnat.
Din comuna Butea, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
A murit în închisoarea din Gherla în 1959.
A murit în închisoarea din Gherla.
Născut pe 18 noiembrie 1913 la Grumăzeşti, judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1950 de Tribunalul Militar Iaşi pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost arestat din nou pe 10 octombrie 1961, chinuit de Securitatea din Bacău, condamnat şi închis la Aiud, fiind eliberat pe 15 ianuarie 1963.
Preot ortodox paroh, născut pe 26 octombrie 1909 la Hârlău, fost prizonier în U.R.S.S. timp de 7 ani. După revenirea în România din prizonierat, a fost condamnat la 7 ani de închisoare (sentinţa nr. 77/1950) pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi închis la Jilava, Aiud şi Peninsula (până în 1956), după care a stat cu domiciliu obligatoriu, în perioada 1956-1958, în Bărăgan. În 1959 a fost arestat din nou, fiind eliberat pe baza Decretului de graţiere nr. 411/1964, fără să-şi fi executat pedeapsa integral. În 1970, din cauza afluenţei mari de credincioşi la Ghindăoani i s-a interzis să mai slujească şi i s-a fixat domiciliu obligatoriu la Hârlău, unde a stat până pe 21 decembrie 1989. A murit pe 25 septembrie 1995.
Din Constanţa, născut pe 23 iulie 1937. A stat, condamnat, timp de 6 luni în închisoare.
A fost condamnat în 1948 şi închis la Gherla, unde a ajuns şeful acţiunii de reeducare, care se desfăşura în camera nr. 107, terorizându-i pe deţinuţi.
Născut în 1927 la Faraoani, judeţul Bacău şi a murit în închisoarea din Aiud, în 1947.
Din Vaslui, născut în 1888. A murit în închisoare pe 10 martie 1959.
Preot ortodox, născut în 1906. A stat închis în temniţele comuniste.
Preot greco-catolic. A fost închis în 1949 pentru religia pe care o slujea. După eliberare, a continuat să slujească, în mod clandestin la Cluj, oficiind zilnic, la domiciliu, Sfânta Liturghie.
Scriitor. A fost condamnat.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Inginer, deputat liberal în mai multe legislaturi, subsecretar de stat în Ministerul de Război (1935–1937), subsecretar de stat la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1937), ministrul Industriei şi Comerţului (1945–1947). A fost arestat pe 5 mai 1950, împreună cu Tătărescu, fiind închis mai întâi la Sighet şi trimis apoi într-o unitate de muncă împreună cu foştii miniştri de după 1918 care mai erau în viaţă (unităţile de muncă s-au înfiinţat pe baza art. 3 din Decretul nr. 6/14.01.1950).
Din Bucureşti (Str. Brezoianu, nr. 16). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei în favoarea regalităţii.
BEJAN, Valer. Membru al P.N.L. din Hunedoara. A fost arestat şi închis la Jilava, Galaţi şi Botoşani.
A murit, închis, la Gherla în 1960.
Medic din Baloteşti. A fost condamnat pentru „tentativă de trecere frauduloasă a frontierei“.
Miner din Lupeni, unul din cei 22 de semnatari ai unui memoriu cu revendicări muncitoreşti, conceput în timpul grevei din Lupeni de pe data de 6 august 1977.
Din Fălticeni, născut în 1928. A fost executat în 1955.
Din Negreşti, judeţul Vaslui. A murit în închisoare.
Din Reşiţa (Str. Sarmizegetusa). A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara între anii 1987 şi 1988.
Preot ortodox. A fost arestat pe 15 august 1952 şi închis în lagărul de muncă forţată de la Galeş.
Preot paroh în comuna Glodeanu (...), judeţul Buzău. A murit în închisoare.
Protopop ortodox, născut pe 27 octombrie 1906 la Apoldu de Jos, judeţul Sibiu, profesor la Liceul „Gh. Lazăr“din Sibiu, membru al P.N.Ţ. A fost arestat în 1946 şi anchetat timp de 2 luni, deoarece ascunsese nişte cărţi interzise. Pe 15 septembrie 1947 a fost suspendat din învăţământ, fiind ulterior arestat din nou şi închis la Văcăreşti şi Piteşti. Pe 16 august 1952 a fost arestat pentru a treia oară, închis la Ghencea, Galeş şi Peninsula şi eliberat în octombrie 1953.
Partizan din Cufoaia, în apropiere de Târgu Lăpuş, judeţul Maramureş. A fost împuşcat pe 25 decembrie 1949 în comună.
Din Arad. A stat în închisoare.
Profesor. Născut pe 28 august 1916 la Ghijaşa de Jos, judeţul Sibiu. A fost arestat în 1945 (după 6 martie).
A fost condamnat şi a făcut parte din brigăzile 13-14 de la Peninsula. A venit, împreună cu alţi studenţi reeducaţi, din penitenciarul din Piteşti.
Poliţist, născut în 1896 la Ciugud, judeţul Alba. A fost arestat în iulie 1948 şi a murit în temniţă, pe 5 noiembrie 1951.
Tânăr din comuna Periam, născut pe 20 iulie 1935. A fost trimis în iulie 1951 cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Din judeţul Constanţa, născut pe 20 august 1920. A stat timp de 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născută pe 15 ianuarie 1922. A stat cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
A fost condamnat pentru încercarea de-a crea o organizaţie, considerată subversivă, pe Valea Motrului.
Din judeţul Constanţa, născută pe 27 martie 1949. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1921 la Aciua, judeţul Satu Mare. A fost condamnat în 1948 şi a murit în 1957 în închisoare.
Născută în 1901. A murit în 1963 în închisoarea din Miercurea-Ciuc.
Născut în 1914. A murit în 1951 în închisoare.
Partizan din grupul de pe Muntele Băişoara, născut în 1919 la Mihalţ, judeţul Alba. A fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 937/1.12.1949) şi închis la Gherla. În primăvara anului 1950 a fost dus la Timişoara, din dispoziţia şefului Securităţii din Cluj (Patriciu), unde, pe 5 aprilie 1950, a fost împuşcat.
Mama lui Ovidiu Puiu Beldeanu din Târgu Lăpuş. A fost arestată şi a stat închisă la Ghencea şi Saligny.
Tânăr din conducerea organizaţiei de tineret a P.N.Ţ., născut în 1924 la Târgu Lăpuş. A demonstrat împotriva falsificării alegerilor din noiembrie 1946, iar în 1955 a încercat să obţină documente compromiţătoare de la Ambasada României din Elveţia. A fost arestat de Securitate în 1957, la Berlin, chinuit de agenţii N.K.V.D. Nicolski şi Dulgheru şi împuşcat la Jilava pe 18 februarie 1959.
Ţăran din Mihăileşti, judeţul Olt. A murit în lagărul 5 Culme pe 24 septembrie 1952.
A fost condamnat în 1951, în urma unei înscenări puse la cale în jurul Legaţiei Angliei din Bucureşti.
Profesor de franceză la Focşani, originar din Tecuci. A fost condamnat în 1951 şi a trecut pe la Midia.
Marinar. A fost condamnat în 1949 la 7 ani de închisoare şi a trecut pe la Peninsula, unde, ca şef de grupă, l-a ajutat pe brigadierul Matei Vasile la terorizarea deţinuţilor.
Din Bucureşti (Str. Mihai Eminescu). A fost condamnat în 1949 şi eliberat pe 3 iunie 1953 din închisoarea Văcăreşti.
Din Bucureşti. A fost arestată.
Din Nucşoara. A fost condamnat.
Preot greco-catolic. A fost condamnat în 1950 la 5 ani de închisoare şi închis la Sighet, de unde a fost eliberat în 1955.
Aviator. A trecut, condamnat, pe la închisoarea din Jilava.
Ţărancă din Poşaga, judeţul Alba, născută pe 6 februarie 1918. A fost arestată pe 12 decembrie 1952 şi trimisă cu domiciliu obligatoriu, pentru 5 ani, la Viişoara.
Preot greco-catolic. A fost condamnat la 5 ani de închisoare.
Ţăran din localitatea Şomoşcheş, judeţul Arad. A fost arestat în timpul răscoalei ţărăneşti care s-a desfăşurat în comună în perioada 1-3 august 1949 şi exprima împotrivirea agricultorilor la sistemul de cote impus de comunişti.
Student în anul III la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
Ţărancă din Poşaga, judeţul Alba, născută pe 15 octombrie 1941. A fost arestată pe 12 decembrie 1952 şi trimisă, pentru 5 ani, cu domiciliu obligatoriu la Viişoara.
Ţăran din Poşaga, judeţul Alba, născut pe 2 iunie 1937. A fost arestat pe 20 octombrie 1957, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Cluj, Gherla şi Balta Brăilei.
A fost condamnat în 1952 şi închis în lagărul de la Bicaz, până în 1954.
Ţăran din Poşaga, judeţul Alba, născut în 1939. A fost arestat pe 20 octombrie 1957, condamnat la 4 ani de închisoare pentru nedenunţare şi la 2 ani de domiciliu obligatoriu în Balta Brăilei.
Fost prefect, originar din Dognecea, judeţul Caraş-Severin. A murit în închisoare pe 3 august 1952.
A fost condamnat în 1949 şi închis la Gherla şi Baia Sprie.
Născut pe 14 noiembrie 1920 în U.R.S.S. A executat 6 ani de închisoare, fiind acuzat de „uneltire împotriva orânduirii comuniste“.
Din judeţul Constanţa, născută pe 9 septembrie 1944. A stat 4 ani cu domiciliu obligatoriu.
Născut în 1914. A fost condamnat şi închis la Gherla, unde a fost omorât pe 24 februarie 1951 de studenţii reeducaţi.
Italian, născut în 1894. A murit în 1954 în penitenciarul de la Mărgineni.
Ţăran din comuna Giroc, judeţul Timiş, născut pe 14 ianuarie 1914. A fost trimis în 1951 de Securitate, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Din Sânpetru Mare, judeţul Timiş. A fost trimis pe 18 iunie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, la Răchitoasa.
Ţăran din Sânpetru Mare, judeţul Timiş. A fost deportat pe 11 iunie 1951 în Bărăgan, la Răchitoasa, împreună cu membrii familiei.
Născut în 1903 la Sânnicolau (...), judeţul Bihor. A murit anchetat de Securitatea din Oradea în decembrie 1951.
Ţăran din Banloc, judeţul Timiş, născut pe 27 mai 1909. A fost trimis în 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.