Preot catolic din Moldova. A fost arestat şi condamnat şi închis.
Preot romano-catolic, episcop catolic al Bucureştiului în clandestinitate. A fost arestat de Securitate şi închis în temniţele comuniste.
Profesor de limbi clasice la Craiova. A fost arestat în martie 1945 şi închis la Caracal.
Născută Macavei, în 1903, la Bucium, judeţul Alba. A fost arestată pe 6 februarie 1949 de Securitatea din Baia Mare, anchetată cu cruzime de lt.major Nicolae Glodeanu şi torturată apoi la Oradea şi Sibiu (unde Gheorghe Crăciun îl tortura pe fratele ei, Traian Macavei, implicat în mişcarea de rezistenţă din Muntele Mare, condusă de Dabija; un alt frate de-al ei, Alexandru Macavei, fusese împuşcat la Maşca). După 17 luni de tortură a fost eliberată (patru fraţi ai săi au murit în mişcarea de rezistenţă din Munţii Apuseni).
Muncitor, născut în 1919 la Sibiu. A fost împuşcat în 1947 la Sibiu.
Elev, născut la Urzicuţa, judeţul Dolj. A fost arestat în 1949 şi chinuit de căpitanul Oancă de la Securitatea din Craiova. A fost condamnat de Tribunalul Militar, în urma unui proces înscenat, şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Peninsula.
Din Focşani. A fost împuşcată de sovietici pe 22 octombrie 1944, la Focşani.
Din Galaţi. A fost condamnat.
Medic. A fost arestat în 1950 şi a trecut pe la Jilava şi Midia (1951).
A fost condamnat în martie 1950 ca membru al organizaţiei „Vlad Ţepeş II“.
Ţăran din Făgăraş. A fost condamnat în august 1957 la 20 de ani de muncă silnică, împreună cu un lot de arestaţi, participanţi la mişcarea de rezistenţă.
Avocat. A fost condamnat în 1953 la 20 de ani de muncă silnică, deoarece l-a ascuns pe cumnatul său (paraşutat).
Din judeţul Constanţa, născut pe 9 octombrie 1913. A stat cu domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună.
Ţăran din judeţul Buzău. A fost arestat în 1959 şi chinuit de Securitatea din Buzău.
Originar din Cârţişoara, judeţul Sibiu, nepot al lui Badea Cârţan, licenţiat în drept, pretor de plasă în judeţul Iaşi, avocat şi jurist la Braşov (după ocupaţia sovietică). A fost arestat şi condamnat în 1949.
A fost condamnată în martie 1951 pentru că a participat la răscoala ţărănească din judeţul Vrancea, izbucnită la 22 iulie 1950. A trecut pe la Focşani, Galaţi, Jilava şi Mislea.
Paroh în comuna Urmeniş. A fost arestat şi a trecut prin temniţele comuniste.
A fost arestat în 1948, torturat la Piteşti în timpul operaţiunii de reeducare şi a murit la Constanţa în 1956.
Fratele lui Ştefan Bancov. A fost chinuit de Securitatea din Craiova şi închis la Gherla.
Negustor din Craiova. A fost chinuit de Securitatea din Craiova şi închis la Gherla.
A fost condamnat în 1948 pentru crime de război şi închis la Jilava şi Gherla, pentru ca în 1951 să ajungă la Peninsula, unde a colaborat cu administraţia şi studenţii reeducaţi la schingiuirea deţinuţilor. I-a organizat pe informatori în slujba ofiţerului politic Chirion.
Născut în 1904 la Săcueni, judeţul Bihor. A murit pe 27 mai 1953 la Canal.
Din judeţul Constanţa, născut pe 12 iunie 1912 în judeţul Teleorman. A fost arestat pe 10 decembrie 1949 şi condamnat la 2 ani de închisoare (sentinţa nr. 97/10.03.1950).
Membră a P.N.Ţ. din judeţul Bihor. A fost arestată în 1950.
Ţăran şi partizan din Rusca, judeţul Caraş-Severin. A fost împuşcat în 1962 de Securitate în Munţii Semenicului.
Din Rusca, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru tăinuire (tatăl său, partizan, a fost împuşcat de Securitate în 1962 în Munţii Semenicului).
Ţăran din comuna Rusca, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor din grupul lui Spiru Blănaru.
S-a născut pe 9 mai 1953 în domiciliu obligatoriu, unde a stat, împreună cu părinţii, timp de 9 luni.
Macedonean. În 1949 i s-a înscenat un proces, fiind învinuit că a luat legătura cu Consulatul Britanic din Constanţa. A trecut pe la Jilava, Piteşti şi Gherla.
Funcţionar. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Gherla.
Farmacistă din Vurpăr, judeţul Sibiu (sora mai mică a comandantului legionar Banea). A fost întemniţată la Mislea şi, din 1958, la Miercurea-Ciuc.
A fost arestată în 1948 şi închisă la Jilava şi Mislea.
Fruntaş legionar din comuna Vurpăr, judeţul Sibiu, rudă cu secretarul mişcării legionare Nicolae Pătraşcu. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi condamnat la închisoare pe viaţă. În perioada reeducării de la Aiud şi-a renegat trecutul, angajându-se să sprijine regimul comunist şi îndemnându-i şi pe alţii s-o facă.
Născut în 1907 la Sohora, Grecia. A murit, închis, în 1962.
Ţăran din comuna Domaşnea, judeţul Caraş-Severin. A fost condamnat între anii 1950 şi 1962.
A făcut închisoare, fiind apoi condamnat din nou (administrativ) şi trimis, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan, la Răchitoasa.
Funcţionar din Sinaia. A fost arestat de Securitatea din Constanţa.
A fost condamnat şi închis la Aiud, unde a făcut parte din reţeaua de informatori a administraţiei, relatând şi fapte inexistente. A acceptat reeducarea în perioada 1962-1964, demascându-se şi demascându-i pe alţii.
Colonel, comandantul Şcolii de Ofiţeri de Rezervă de Infanterie din Bacău. A fost arestat în 1949 de Securitatea din Bacău.
Avocat, născut pe 22 octombrie 1882 la Bosia, judeţul Iaşi. A fost arestat la 15 august 1952 şi a murit la Poarta Albă pe 13 noiembrie 1952.
Profesor din Iaşi. A fost arestat în urma unui proces înscenat şi omorât în 1959 de Securitatea din Iaşi, în timpul anchetei.
Preot ortodox. Se afla în 1956, condamnat, în penitenciarul din Aiud.
Avocat din Călăraşi. A fost condamnat.
A fost arestat în mai 1948 şi internat, bolnav de T.B.C., în penitenciarul din Târgu Ocna. A fost unul dintre cei care au făcut să nu reuşească acţiunea de reeducare întreprinsă de oamenii lui Ţurcanu: Nuţi Pătrăşcanu şi Gheorghe Formagiu, amândoi studenţi la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
Proprietară de pământ, născută în comuna Alimpeşti, judeţul Gorj. A fost arestată noaptea, pe 3 martie 1949, şi dusă la Târgu Jiu, fără să-şi poată lua vreun lucru cu ea, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la 6 iunie 1963.
Soţul Aureliei Banu, născut pe 6 martie 1909 în satul Zorleşti, comuna Prigoria, judeţul Gorj. A fost arestat în noaptea de 3 martie 1949, împreună cu soţia, şi dus la Târgu Jiu, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la 6 iunie 1963, deoarece avuseseră 50 ha de pământ.
Perceptor în Stăneşti, judeţul Dâmboviţa. A fost condamnat în 1949 pentru ajutorul dat partizanilor din Muscel.
Ziarist în perioada dintre cele două războaie mondiale, şeful lotului de condamnaţi din care a făcut parte şi Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică (sentinţa nr. 28/12.02.1959).
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
A fost arestat în 1948 şi chinuit de Securitatea din Braşov în perioada 1948-1949.
Medic. S-a remarcat în închisoarea din Târgu Ocna prin acţiunea sa de salvare a vieţii deţinuţilor schingiuiţi în penitenciarele din Piteşti şi Târgu Ocna.
Născut în 1908, la Bucureşti (Str. Antim nr. 31). A fost rănit pe 24 februarie 1945, în Piaţa Palatului, când, dintr-o maşină, s-a tras în mulţimea care-l asculta şi ovaţiona pe generalul N. Rădescu. Cu această ocazie au murit două persoane şi altele, circa 30, au fost rănite.
A fost asasinat de N.K.V.D., în iulie 1949, la Chişinău, Basarabia, trupul fiindu-i aruncat în groapa comună.
Funcţionar născut în 1885 la Poiana, Soroca. A fost condamnat pe 3 ianuarie 1941 de Tribunalul din Odessa în urma unui proces înscenat şi executat de sovietici, fiind învinuit că a favorizat obţinerea de informaţii de către un stat străin. Pe data de 17 ianuarie 1963 a fost reabilitat.
A fost împuşcat la Gherla în 1949.
A trecut, condamnat, pe la Jilava şi Aiud.
S-a născut pe 24 decembrie 1952 în domiciliu obligatoriu, unde a stat, împreună cu părinţii, timp de 4 ani şi 2 luni, apoi familia a revenit în Constanţa.
Născut în 1895 în comuna Suhaia, lângă Zimnicea, judeţul Teleorman. A murit în închisoare.
Din Constanţa, născut pe 19 iulie 1919. A stat timp de 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Din Piteşti. A fost arestat pe 14 aprilie 1958, pentru „uneltire contra ordinii sociale“, închis în penitenciarele din Târgu Mureş, Jilava, Târgu Ocna, Gherla şi Aiud, fiind eliberat pe 25 iunie 1964, pe baza decretului de graţiere generală.
Din Iaşi. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Din Băltiţa, judeţul Dâmboviţa, fost primar naţional ţărănist. A fost condamnat şi închis la Jilava şi Botoşani.
Din judeţul Constanţa, născut pe 13 februarie 1928. A stat 3 ani în închisoare.
Născută pe 14 iunie 1926 în judeţul Timiş. A fost deportată în iulie 1951 în Bărăgan.
Născut pe 18 noiembrie 1926 la Câmpeni, judeţul Alba. A fost arestat pe 13 august 1948, condamnat la 2 ani de închisoare. A stat în detenţie la Cluj.
Născut în comuna Vârtop, judeţul Alba. A fost arestat pe 26 septembrie 1949 şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“la 4 ani de închisoare.
Ţăran din judeţul Alba. A fost arestat în martie 1949, împreună cu un grup de partizani din munţi, fiind condamnat pe 30 septembrie 1949, în urma unui proces înscenat.
Din Sibiu. A fost arestat în 1948, condamnat în 1949 de Tribunalul Militar Braşov şi închis la Aiud.
Muncitor la şantierul Naval din Drobeta-Turnu Severin. A fost împuşcat pe 8 noiembrie 1945 (ora 1615) de un ofiţer sovietic beat, în bucătăria restaurantului lui Ion Drăguţanu din localitate.
A fost condamnat.
Născut în 1899. A murit în temniţa din Gherla în 1950.
Ţăran, născut pe 17 aprilie 1899 în comuna Lunca, judeţul Bihor. A fost arestat pe 1 iunie 1948 de Securitatea din Oradea, care l-a chinuit şi i-a înscenat un proces, fiind condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 3 ani de închisoare, pentru „activitate îndreptată împotriva regimului comunist“. A murit în 1950 în închisoarea din Gherla.
Ţăran, născut pe 8 noiembrie 1920 la Colţeşti, judeţul Alba. A fost arestat pe 12 decembrie 1961 şi condamnat la 1 an şi 3 luni de închisoare pentru că s-a împotrivit la colectivizare.
Născut în 1922 la Şoimuşu Mic. A murit în 1953 la Canal.
Originar din Micloşoara. A fost arestat pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950 şi trimis, pe 30 august 1951, în lagăre de muncă forţată pentru 12 luni, dar a stat de fapt închis o perioadă mult mai lungă.
A fost condamnat în 1948 la 5 ani de închisoare, ca membru al unei organizaţii considerate subversive, iar în 1949 a fost închis în penitenciarul din Piteşti.
Din Banat. A stat arestat, după 6 martie 1945, la Securitatea din Timişoara.
Din Mercina, judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, în 1958 la Timişoara, chinuit şi condamnat la temniţă grea, fiind eliberat în 1964.
Ţăran din Păuleşti, de pe râul Putna, judeţul Vrancea. A fost condamnat pentru că în casa lui s-au întâlnit conducătorii care au hotărât declanşarea răscoalei din 23 iulie 1950.
Ţăran din Coşna, judeţul Suceava, membru al grupului de rezistenţă anticomunistă condus de Grigore Sandu şi Jenică Arnăutu. Descoperit prin trădare pe Muntele Bancu, a reuşit să scape din încercuire, fiind arestat însă după două săptămâni, pe 28 decembrie 1949. A fost condamnat de Tribunalul Militar Iaşi la 8 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 781/19.09.1950).
Inginer din Huşi. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis la Poarta Albă. A murit în 1954, imediat după eliberare, din cauza tratamentului inuman la care a fost supus în timpul detenţiei.
Născut pe 22 septembrie 1905 la Sărbătoarea, judeţul Dolj. A fost arestat pe data de 1 octombrie 1959 de Securitatea din Craiova, chinuit în anchete şi condamnat de Tribunalul Militar Craiova, în urma unui proces înscenat, la 3 ani de închisoare pentru „agitaţie împotriva regimului comunist şi a colectivizării“. A trecut prin penitenciarele din Craiova şi Jilava şi lagărele din Bălţile Dunării.
Din Timişoara. A fost condamnat la 24 de luni de lagăr, pe baza Decretului nr. 6/14.01.1950.
Preot catolic. A fost arestat, folosit ca martor şi condamnat în 1951, în procesul legat de Vatican.
Din Sângeorge, judeţul Timiş. A fost arestat pe 18 iunie 1951 şi trimis în Bărăgan, la Pietroiu, împreună cu membrii familiei: Persida, Dobrinco şi Gordana (Comnenov).
Preot ortodox din parohia Suhuleţ, judeţul Iaşi, născut la 16 octombrie 1911. A fost arestat pe 15 august 1952 şi condamnat (administrativ) la 2 ani de închisoare. Şi-a executat pedeapsa în coloniile de muncă forţată de la Galeş, Peninsula şi Borzeşti.
Casnică din Curtici. A fost condamnată la 2 ani de închisoare.
Muncitor din Bucureşti, născut în 1914 la Bălţăteşti, judeţul Neamţ. A fost condamnat în 1949 şi a trecut pe la Jilava şi Poarta Albă, unde a murit pe 13 august 1952.
Preot greco-catolic din Satu Mare. În 1953 a fost condamnat de Tribunalul Militar Cluj la 7 ani de închisoare şi a trecut prin penitenciarele din Cluj, Gherla şi Aiud.
Macedonean. A fost arestat în timpul anchetei de la Ministerul de Interne, în perioada 1950-1951.
Macedonean din judeţul Constanţa. A fost condamnat şi a murit la Gherla.
Licenţiat al Academiei Comerciale, sublocotenent în rezervă pe front, fost membru al P.N.Ţ. A fost condamnat şi a stat 1 an închis la Jilava în 1949.
Din judeţul Constanţa, născută pe 10 octombrie 1906. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
Student la Politehnică, în conducerea unui grup legionar. A fost arestat în mai 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti la 10 ani de muncă silnică. A trecut pe la Jilava şi apoi pe la Piteşti şi Gherla, unde a fost torturat. A figurat ca martor al acuzării în procesul contra lui Ţurcanu şi al torţionarilor din Piteşti, în septembrie 1954.
Preot ortodox. A fost condamnat în 1950 şi închis la Jilava, Gherla şi Baia Sprie (1953).
Ţăran din comuna Durleşti, Lăpuşna. A fost răpit de sovietici şi dus în Siberia, la Norâlsc, unde a murit.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Preot ortodox, paroh în comuna Sâmbăta, judeţul Bihor, născut pe 6 august 1912. A fost condamnat de Tribunalul din raionul „Tudor Vladimirescu“la 5 ani de închisoare pentru deţinere de armament (sentinţa nr. 753/18.01.1960).
Preot ortodox la Biserica „Sf. Nicolae“din Târgu Jiu. A fost condamnat în perioada 1949-1954 de Tribunalul Militar Craiova. A decedat în 1959.
Aviator, născut în 1916. A murit la Gherla în 1959.
Inginer la I.A.R. Braşov, decorat pentru eroismul de care a dat dovadă în primul război mondial. A fost arestat după 1949 şi anchetat de Securitatea din Braşov. A murit din cauza torturilor îndurate, la scurt timp după eliberare.
Din judeţul Timiş, născut pe 10 aprilie 1911. A fost trimis în iulie 1951, cu domiciliu obligatoriu, în Bărăgan.
Fost comisar în Siguranţă. A fost condamnat în toamna lui 1949, deoarece a participat la mişcarea de rezistenţă condusă de Gheorghiu-Gheorghe Mărăşeşti, care activa în regiunea dinspre Huedin a Munţilor Apuseni.
Preot din judeţul Dolj. A trecut, condamnat, prin închisorile din Craiova şi Văcăreşti.
Student din Bucureşti. A fost arestat, condamnat în 1950 şi închis la Jilava şi lagărele de la Canal.
Ziarist. A trecut, condamnat, pe la Jilava şi lagărele de muncă forţată de la Canal.
Medic. A fost arestat la Sibiu şi transferat la Bucureşti.
Medic stomatolog. A fost arestat în 1948 de Securitatea din Braşov, condamnat şi închis la Jilava, Aiud şi Peninsula.
Preot paroh în localitatea Fişcălia, judeţul Vâlcea, născut pe 20 mai 1914 în comuna Ioneşti, judeţul Vâlcea. A fost închis (administrativ) în perioada 1952-1954, fiind apoi arestat din nou şi condamnat între anii 1958 şi 1964.
Sculptor, născut pe 1 iulie 1920 la Panaghia, judeţul Dolj. A fost arestat, torturat de Securitate şi apoi condamnat la 5 ani de închisoare în urma unui proces înscenat.
A fost condamnat în 1959 şi a murit la Gherla în 1961.
Strungar, din Militari. A fost împuşcat pe 8 noiembrie 1945 în Piaţa Palatului Regal.
Student. A fost arestat în 1948, condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti şi a trecut pe la Jilava, Piteşti (unde, din cauza torturilor a încercat, fără să reuşească, să se sinucidă, tăindu-şi venele de la mâna stângă) şi Gherla.
Din judeţul Constanţa, născut pe 1 iunie 1916. A stat 4 ani şi 1 lună cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Constanţa, născută pe 22 mai 1942. A stat 1 an şi 3 luni cu domiciliu obligatoriu.
Locotenent din Banat. A fost condamnat în 1953 la 3 ani de închisoare, deoarece a ascultat muzică, considerată nocivă, la radio, pe posturi străine.
Medic. A fost condamnat pentru că i-a ajutat pe partizanii din Munţii Făgăraşului şi închis la Jilava şi Aiud. După eliberare, a fost omorât la Sibiu.
Născut pe 1 februarie 1924 în comuna Vâlcele, judeţul Olt. A participat la răscoala ţărănească din 15 ianuarie 1962 îndreptată împotriva colectivizării. A fost chinuit de Securitate şi închis într-un lagăr.
Născut pe 13 aprilie 1910 în localitatea Felmer, judeţul Braşov. A fost arestat pe 1 august 1958, condamnat la 10 ani de muncă silnică, pentru că s-a împotrivit colectivizării, şi a trecut prin lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
Ţăran din Izimşa, judeţul Mehedinţi. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Bărăgan (împreună cu Stanca Barbu).
Marochiner, născut în 1924. A fost arestat în 1948 şi a murit pe 22 aprilie 1950 în închisoarea din Gherla.
Din Bucureşti. A fost împuşcat, la Cacova Ierii (linia de frontieră), pe 22 aprilie 1949.
Profesor de limba franceză la Liceul Agricol Budila, născut pe 20 octombrie 1949 la Făgăraş. A fost condamnat la 3 luni de închisoare (sentinţa nr. 9998/14.12.1979) pentru comportare jignitoare faţă de organele de stat, deoarece nu a vrut să justifice de ce nu lucrează, după ce fusese scos din învăţământ şi ceruse să plece în Franţa.
Elev din Făgăraş. A fost arestat în 1951 pentru legăturile pe care le avea cu partizanii.
Ţăran din Felmer, judeţul Braşov. A fost condamnat pentru ajutorul acordat ţăranilor partizani din munţi.
Medic. A fost condamnat în 1949 şi a trecut prin lagărul de muncă forţată de la Cernavodă.
Născut la Giurgiu. A fost condamnat la 2 ani de închisoare şi a stat închis la Aiud.
Acar din Craiova. A fost împuşcat de sovietici pe 26 februarie 1945 la Craiova.
A fost condamnat şi a murit la Gherla în 1952.
Din comuna Greci, judeţul Tulcea. A fost condamnat, pe baza Decretului nr. 183/1949, la 2 ani şi 6 luni de închisoare, cu confiscarea averii, sub pretextul nepredării cotelor, motivul real fiind intenţia de a instala pe proprietatea lui postul de Miliţie şi sediul Staţiunii de Maşini şi Tractoare.
Elev la Liceul „C. Brâncoveanu“. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945.
Din comuna Variaş, judeţul Timiş, născut pe 16 aprilie 1920. A fost arestat de Securitate şi deportat în iulie 1951 în Bărăgan.
Ţăran din Ileni, judeţul Braşov. A fost arestat în 1951 la Sibiu.
Ţăran din Săsciori, judeţul Braşov. A fost condamnat pentru sprijinul acordat partizanilor.
A fost arestat pe 8 noiembrie 1945.
A trecut în 1950, condamnat, pe la penitenciarul din Jilava.
Ţăran din Hurez, judeţul Braşov. A fost condamnat pentru ajutorul acordat partizanilor din Munţii Făgăraşului.
Născut în 1928 la Grămeşti, judeţul Suceava. A murit în închisoarea din Aiud pe 4 aprilie 1961.
Preot ortodox din judeţul Dolj. A fost condamnat în 1959 şi trimis în lagărele din Bălţile Dunării.
Ţăran, născut pe 23 aprilie 1920 în satul Motru Sec, comuna Padeş, judeţul Gorj. A fost arestat pe 14 martie 1950 la Baia de Aramă şi anchetat de căpitanul Oancă, la Securitatea din Craiova, fiind învinuit că a avut legături cu partizanii Vasile Luţă şi Nicolae Trocan. A fost condamnat de Tribunalul Militar Craiova (sentinţa nr. 556/20.07.1950) la 3 ani şi 6 luni de închisoare şi confiscarea averii. A trecut, închis, pe la Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Poarta Albă, Peninsula şi Galeş, fiind eliberat pe 20 august 1953.
Ţăran din comuna Gurbăneşti, judeţul Călăraşi, născut în 1896. A murit pe 27 februarie 1953 în lagărul de muncă forţată 5 Culme.
Ţăran, născut în 1890 în judeţul Giurgiu. A fost condamnat în 1951 şi a murit pe 9 februarie 1953 la Poarta Albă.
Din Izimşa, judeţul Mehedinţi. A fost deportată pe 18 iunie 1951 în Bărăgan.
A fost condamnat în 1954 şi închis la Lugoj, Ministerul de Interne şi Aiud.
A fost condamnat în 1958 şi a trecut, închis, pe la Jilava şi Salcia.
Licenţiat în istorie din Tătăreşti. A fost condamnat în decembrie 1954 la 6 ani de închisoare de Tribunalul Militar Bucureşti.
Căsătorită Ruşaveţeanu. S-a născut în 1887. A studiat arta dramatică la Roma, Paris şi Viena şi a debutat în teatru în 1900, alături de C. Nottara, P. Liciu, I. Manolescu şi M. Filotti, fiind şi secretară a Teatrului Naţional. După moartea soţului, în 1943, s-a retras în Ruşavăţ, judeţul Buzău, de unde a fost arestată, noaptea, pe 3 martie 1949, şi anchetată la Ministerul de Interne. După 5 ani, în detenţie, a murit în urma unei crize de diabet, fiind înmormântată în cimitirul Ghencea.
Ţăran din Ileni, judeţul Braşov. A fost anchetat pentru că i-a găzduit pe partizani.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Învăţător din Constanţa. A fost condamnat.
Din Gălbiori, judeţul Constanţa. A făcut 1 an de închisoare şi a fost găsit mort, după eliberare, în triajul Medgidia.
Profesor, şeful unei organizaţii legionare judeţene. A fost arestat pe 15 mai 1948 şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti.
Ţăran din comuna Stolnici, judeţul Argeş. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit pe 14 martie 1953 în lagărul de muncă forţată de la Fundulea.
General de divizie, care a participat la luptele pentru întregirea neamului din 1916-1918 şi a asigurat paza Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, colaborator permanent şi devotat al lui Iuliu Maniu. A fost arestat de comunişti în 1948, închis şi trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan, până în 1964. A murit în 1978.
Din Bucureşti. A fost împuşcat la Cacova Ierii (pe linia de frontieră) pe 22 aprilie 1949.
Din Medgidia, născută pe 23 noiembrie 1923 la Bucureşti. A stat 2 ani şi 11 luni cu domiciliu obligatoriu.
Fiul generalului Vasile Barbu, maior magistrat în Bucureşti. A fost condamnat în procesul înscenat generalului Oncică şi închis pe la Jilava, Aiud şi Minele de plumb, unde s-a îmbolnăvit de silicoză, boală care i-a cauzat moartea în 1979.
Din Dej. A murit, închis, pe 28 decembrie 1963.
A fost arestată, anchetată la Ministerul de Interne şi închisă la Jilava şi Mislea.
Canonic greco-catolic din Oradea, care a aderat temporar în octombrie 1948, sub tortură, la ortodoxie. Ulterior, la Catedrala „Sf. Nicolae“, în faţa episcopului Traian Frenţiu şi a mulţimii, a mărturisit cum a fost chinuit. Întemniţat din nou, a rămas statornic în credinţă.
Ţăran din Dejan, judeţul Timiş. Pe data de 18 iunie 1951 a fost deportat în satul Fundata, comuna Perieţi, judeţul Ialomiţa, împreună cu toata familia: Pava şi Cata (Dragici).
Din Bucureşti. A fost condamnat.
A fost arestat de Securitatea din Timişoara şi condamnat ca titoist.
Elev la Liceul „Cuza Vodă“din Huşi. A fost arestat pe 17 mai 1950 şi condamnat, împreună cu un grup de 10 colegi, pentru „uneltire împotriva regimului comunist“.
Din comuna Pojejena, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Bumbăcari, împreună cu familia: Ilia, Guta, Biserca şi Sofia.
Muncitor, născut în 1925. A murit la Aiud în 1947.