Ţăran din comuna Vlădeni, judeţul Botoşani, născut în 1911. A fost condamnat la 3 ani de muncă forţată în lagărele din Bălţile Dunării (sentinţa nr. 1896/1961), deoarece şi-a însămânţat cu porumb o suprafaţă de 2500 de metri pătraţi din pământul său, care fusese trecut cu forţa la colectivă.
Originar din Chişinău, născut în 1923. A fost condamnat în 1950 pentru activitate antisovietică şi a stat în lagărul din Gezkazgan până în 1956.
A fost condamnată în 1948 şi a trecut prin închisorile din Suceava şi Mislea.
Născut pe 19 octombrie 1921 la Negru Vodă, judeţul Constanţa. A fost condamnat la 2 ani de domiciliu obligatoriu.
Ţăran partizan. A fost împuşcat în timpul luptei din Apuseni, în 1950.
Student. Executat în 1949, la marginea oraşului Cluj, de către Securitate.
A trecut în 1949 prin închisoarea din Jilava şi M.A.I.
Student în Cluj, născut pe 3 martie 1923 la Vorniceni, judeţul Botoşani. A fost arestat pe 7 iunie 1949. Pe 8 februarie 1950, din dispoziţia lt. colonel Patriciu, a fost dus de anchetatorii Stănescu şi Bainer lângă cimitirul de pe Calea Turzii, unde a fost executat.
Ţăran, născut pe 7 septembrie 1935 la Focuri, judeţul Iaşi. A fost condamnat la moarte, ca participant la un complot, şi executat pe 14 mai 1954 în Iaşi.
Născut în 1919 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 10 februarie 1933 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 8 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 12 noiembrie 1943 la Medgidia. A stat 4 ani şi 5 luni cu domiciliu obligatoriu.
Născut pe 22 decembrie 1922 la Mangalia. A stat timp de 2 ani cu domiciliu obligatoriu, după 1951.
Tătar din judeţul Constanţa. A fost condamnat pentru înaltă trădare, deoarece i-a ascuns şi ajutat pe tătarii din Crimeea, fugiţi din cauza persecuţiei ruseşti. A trecut, prin închisorile din Constanţa şi Aiud.
Născut pe 12 august 1935 la Comana, judeţul Constanţa. A stat 1 an şi 6 luni cu domiciliu obligatoriu.
Avocat în Botoşani, membru al P.N.L., născut în 1899 la Ştefăneşti. A fost arestat pe 15 august 1952 şi trimis în lagărul de la Poarta Albă, unde murit pe 14 octombrie 1952.
Instructoare de zbor, soţia comandorului Abeles (care a fugit şi s-a stabilit în Turcia). A fost arestată în primăvara anului 1950 şi condamnată în iulie-august 1950 la 5 ani de închisoare, în urma unei înscenări făcute în jurul Legaţiei Turciei de la Bucureşti, fiind învinuită de spionaj, pentru că trimisese trei scrisori soţului printr-un funcţionar (V. Guerier) de la Legaţia Franţei.
Cizmar din Târgu-Neamţ. A stat închis în penitenciarul din Aiud în perioada 1970-1976.
Sudor, născut pe 13 mai 1896 în Grecia. A fost arestat pentru spionaj, în urma unei înscenări făcute pe lângă Legaţia Turciei de la Bucureşti, chinuit în anchete şi condamnat. A murit pe 12 iulie 1953 la Văcăreşti, din cauza torturilor.
Născut pe 13 ianuarie 1932 la Medgidia. A stat, după 1950, cu domiciliu obligatoriu 14 ani şi 5 luni.
Hoge musulman (turc) din Medgidia. A fost condamnat pentru că a ţinut ascunşi tătari din Crimeea care nu voiau să se mai întoarcă în U.R.S.S.
Hoge din Topraisar, judeţul Constanţa, născut pe 20 octombrie 1909. A fost arestat pe 20 iulie 1949, judecat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 553/13.10.1949) şi condamnat la 10 ani muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A trecut, închis, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
Născută pe 22 august 1921 la Lenauheim, judeţul Timiş. A fost deportată în Bărăgan, împreună cu familia, pe 18 iunie 1951.
Preot catolic, născut pe 16 februarie 1914 la Bixad, judeţul Covasna. A fost condamnat la moarte pentru complot, după revoluţia din Ungaria din 1956, fiind executat pe 1 septembrie 1958 la Timişoara.
Comerciant din Bucureşti (Str. Mânăştur nr. 24). A fost rănit intenţionat de o maşină (la vârsta de 22 de ani) în timp ce îşi manifesta la Ministerul de Interne solidaritatea cu generalul N. Rădescu.
Din Oradea. A fost arestat pe 12 septembrie 1978 pentru convingerile lui religioase.
A fost în stare de arest la Aiud, în perioada 1970-1976, pentru convingeri religioase.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
A fost condamnat în 1949 şi închis în penitenciarul din Gherla (camera nr. 99, de reeducare), unde a fost bătut de torţionarii lui Eugen Ţurcanu (Mihai Livinschi, Ion Stoian ş.a.), veniţi de la Piteşti în toamna lui 1950.
Elev din judeţul Bihor. A fost condamnat în 1949 şi închis la Jilava, Târgşor şi Peninsula.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Coarnele Caprei, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Preot ortodox de la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi. A fost condamnat.
Preot ortodox la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, născut în 1910 la Movileni, judeţul Iaşi. A fost condamnat în 1947 pentru „uneltire împotriva U.R.S.S. şi atitudine antidemocratică“. A trecut prin închisorile de la Aiud, Gherla şi Poarta Albă.
Din comuna Mirceşti, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 împreună cu un grup care încerca reorganizarea P.N.Ţ.
Ţăran din Văliug, judeţul Caraş-Severin. Partizan din lotul dr. Vuc de la Teregova. A fost arestat în 1950, chinuit de Securitatea din Timişoara şi apoi condamnat.
Muncitor, născut în 1923. A fost deportat în Bărăgan în 1951.
Ţăran din judeţul Tulcea. A fost arestat, în 1949, ca participant la mişcarea de rezistenţă din Babadag şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa.
Născut în 1905 la Mărăşeşti, Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. A trecut, în 1950, prin penitenciarul din Aiud, ajungând ulterior în lagărul de la Midia, unde a murit, pe data de 20 februarie 1953, din cauza condiţiilor grele de detenţie.
Funcţionar la Creditul Minier Urban, strada Schitu de Jos. A fost arestat la Bucureşti în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal din 8 noiembrie 1945.
Din Bucureşti. A fost condamnat la 24 de luni de muncă forţată în lagăr (Decizia M.A.I. nr. 446/27.09.1951).
Pret ortodox din parohia Piatra Tăieturii. A fost împuşcat în 1948 din ordinul Securităţii.
Plutonier, din Hârşova, judeţul Constanţa. A fost condamnat în 1950 ca membru al Partidului Social Democrat, în organizaţia fictivă concepută de Lazăr Ştefănescu şi ca participant la mişcarea de rezistenţă. A trecut prin Securitatea din Constanţa şi a trecut, închis, pe la Jilava, Gherla, Aiud şi Minele de plumb.
Din Saravale, judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Bumbăcari, împreună cu membrii familiei: Desanca, Teofan, Smilianca, Desanca (Savici), Radovan şi Alecsandar.
A fost arestat în 1948 pentru activitate titoistă. A fost închis în penitenciarele din Timişoara, Jilava şi Gherla.
Din comuna Variaş, judeţul Timiş. Pe 18 iunie 1951 a fost deportat la Feteşti, împreună cu membrii familiei: Liubiţa, Velnica, Toma şi Dobrinca.
Născut pe 17 aprilie 1924 în satul Valea Grecului, comuna Duda-Epureni, judeţul Vaslui. A urmat Liceul „Dimitrie Cantemir“din Bucureşti şi a fost student la Facultatea de Arte Plastice. În intervalul 1945-1948 a fost arestat pentru perioade scurte de Siguranţa din Huşi. În noaptea de 15-16 octombrie 1951 a fost arestat de Securitatea din Bucureşti, trădat fiind de sculptorul Gabriel Covalski. A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi anchetat (împreună cu alţi doi colegi) la Bârlad, Galaţi şi Iaşi, până în 20 septembrie 1953, când i s-a fixat domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin mai multe închisori.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din comuna Cordun, Roman, judeţul Neamţ. A fost arestat în 1950 (în lotul cu Gheorghe Miron) pentru încercarea de reorganizare a P.N.Ţ.
Avocat, om de cultură şi scriitor, născut pe 18 septembrie 1907 la Constanţa. A făcut parte din mişcarea legionară din 1937 (alături de Mircea Nicolau şi Ion Marţian). A colaborat la publicaţiile „Bunavestire“, „Vremea“şi „Axa“. În perioada 1946-1949 a activat clandestin, iar în februarie 1949 a fost arestat şi eliberat apoi în februarie 1953, după care s-a stabilit în Bucureşti. Pe 12 septembrie 1959 a fost arestat din nou şi condamnat de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 18 ani de muncă silnică pentru „uneltire contra ordinii sociale“(deoarece citise „Aşteptând ceasul de apoi“de Dinu Pillat şi cărţile lui Mircea Eliade şi Emil Cioran, primite de la Constantin Noica). A trecut prin M.A.I., închisoarea din Jilava şi lagărul de muncă forţată de la Peninsula, fiind eliberat în 1964.
Actriţă la Teatrul „I.L. Caragiale“, cu domiciliul în Bucureşti (Str. Aristide Briand nr. 20), născută pe 14 iulie 1897 la Sibiu. A făcut parte din cercul simpatizanţilor legionari (în 1937), iar în 1941 a fost internată pentru câteva luni în închisoarea din Târgu Jiu, după eliberare ajutând familiile celor arestaţi. În 1956, în timpul unui turneu la Paris, a luat legătura cu Mircea Eliade şi Emil Cioran şi a adus cărţi pe care le-a dat spre citire lui Constantin Noica, Arşavir Acterian, George Penciulescu, Maria Rareş, Radu Cioculescu şi alţii care le-au difuzat mai departe. A fost arestată pe 15 octombrie 1959 şi condamnată de Tribunalul Militar Bucureşti (sentinţa nr. 24/1.03.1960) la 8 ani de închisoare şi confiscarea totală a averii, fiind eliberată în 1964.
Ţăran din comuna Gurahonţ, judeţul Arad. A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara şi închis în temniţa din Gherla.
A fost condamnat în august 1950, în urma înscenării făcute în jurul Legaţiei Turciei din Bucureşti.
Muncitor, născut pe 3 iulie 1914 la Tg. Mureş. A murit pe 7 octombrie 1952, închis la Cernavodă.
Rabin din Bucureşti. A fost semnalat în celulele Ministerului de Interne în 1950.
Ţăran din Caransebeş. A fost arestat în 1947, împreună cu alţi membri P.N.Ţ., după arestarea lui Iuliu Maniu. A trecut, condamnat, prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti şi Aiud.
Din judeţul Constanţa, născută pe 7 martie 1949. După 1951 a stat cu domiciliu obligatoriu, împreună cu părinţii, 1 an şi 9 luni.
Preot ortodox, născut pe 21 august 1920 în Zerveşti, judeţul Caraş-Severin, absolvent al Academiei Teologice din Caransebeş (1945), funcţionar la cancelaria Consiliului Eparhial din Caransebeş. A fost arestat pe 17 iunie 1948. De la Securitatea din Timişoara a ajuns la Aiud, iar pe 26 decembrie 1948 a fost transferat în lagărul de la Ocnele Mari (camera nr. 11) unde a fost torturat de o echipă de reeducare (Grigore Ştefănescu, din Râmnicu Vâlcea, Ion Samson, fiul unui medic din Roman, Constantin Gemeniuc din Bucovina, Liviu Vlădoianu din Constanţa şi Gheorghe Scorţeanu) până ce a înnebunit, revenindu-şi abia în iulie 1951. Pe 13 ianuarie 1953 a fost judecat de Tribunalul Militar Timişoara, condamnat la 7 ani de închisoare şi închis la Jilava şi mina de plumb din Cavnic. A fost eliberat în noiembrie 1953.
Agricultor, născut în 1907 la Luizi-Călugăra, judeţul Bacău. A fost condamnat în 1950 şi a murit pe 21 septembrie 1952 în colonia 5 Culme.
Din comuna Jamu Mare, judeţul Timiş. A stat cu domiciliu obligatoriu la Dropia, începând cu 18 iunie 1951.
A fost condamnat în 1959 şi a murit la Gherla în 1963.
Comisar din Cernăuţi. A fost arestat în 1948 şi omorât în timpul anchetei la Securitatea din Sibiu.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Dobrogea, născută pe 22 septembrie 1938 în Bulgaria. A stat, începând cu 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A stat închisă la Securitatea din Timişoara în perioada 1949-1950.
A fost arestată pe 8 noiembrie 1945 în timpul manifestaţiei din Piaţa Palatului Regal.
Din Dobrogea, născut pe 12 martie 1920 în Albania. I s-a impus domiciliu obligatoriu timp de 4 ani şi 1 lună, după 1951.
Inginer mecanic din Bucureşti. A fost condamnat în 1948 la 5 ani de temniţă grea şi a trecut, pe la Jilava, Aiud, Peninsula şi Gherla.
Ţăran din Cogealac, judeţul Constanţa. Deoarece s-a opus colectivizării, a fost trimis la Canal unde a stat în perioada 1952-1954 (perioadă în care au fost arestaţi 80.000 de ţărani).
Ţăran din Cobadin, judeţul Constanţa. A fost arestat ca participant la mişcarea de rezistenţă dobrogeană.
Ţăran macedonean din Cobadin, judeţul Constanţa, născut în 1913. A fost omorât pe 18/19 iulie 1949, la Cobadin, în lupta care s-a dat pentru prinderea lui Gogu Puiu.
Născut pe 1 septembrie 1929 la Lugoj. A fost condamnat pentru încercarea de trecere a frontierei.
Fierar din comuna Cobadin, născut pe 13 martie 1913 la Aliman, judeţul Constanţa. A fost arestat pe 18 iulie 1949 şi condamnat la 17 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 553/13.10.1949) de Tribunalul Militar Constanţa pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi asociere la acţiunile grupului de partizani din pădurea Babadag. A fost executat pe 23 martie 1950 la Piteşti.
Din Dobrogea, născut pe 24 august 1937 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 6 luni.
Fost ministru, subsecretar de stat. A trecut, condamnat, prin temniţe în perioadele 1946-1954 şi 1958-1964.
S-a născut în 1905. A murit în 1962 în temniţă.
Ţăran, născut în 1907 în judeţul Galaţi, adversar al colectivizării. A fost arestat în 1952, condamnat şi a murit pe 13 septembrie 1952 în lagărul de muncă forţată de la Poarta Albă.
Din Dobrogea, născut pe 4 mai 1907 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Din comuna Popricani, judeţul Iaşi. A fost condamnat.
Preot din Răcătău, judeţul Bacău. A fost arestat pe 15 august 1952 şi a murit închis, se pare la Peninsula, în 1953 (potrivit mărturiei părintelui Constantin Galeriu).
Colonel de cavalerie. A murit în 1949 (probabil la Jilava).
Născut pe 28 august 1902 la Tansa, judeţul Iaşi. A fost condamnat pentru crime de război (imaginare) şi a murit în temniţă.
Născut la Cogealac, judeţul Constanţa, pe 20 decembrie 1914. A stat cu domiciliu obligatoriu 2 ani, începând din 1952.
Din Dobrogea, născută pe 25 mai 1910 în Bulgaria. A stat, din 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din Zlatiţa, judeţul Caraş-Severin. A fost deportat pe 18 iunie 1951 în Băragan, în apropiere de Feteşti, împreună cu membrii familiei: Mira şi Seia.
Plutonier de jandarmi din Zărneşti, judeţul Braşov, născut la Tulcea în 1916. A făcut parte din legiunea Ciuc. Acuzat pentru sprijinul acordat partizanilor din Piatra Craiului, a fost arestat, condamnat la 3 ani de închisoare (sentinţa nr. 72/22.01.1948) şi închis la Aiud.
Din Bucureşti. A fost închis în temniţa din Jilava.
Ţăran din comuna Soceni (nr. 61), judeţul Caraş-Severin. A fost arestat, împreună cu soţia, în perioada 1949-1950, la Securitatea din Timişoara.
Din Dobrogea, născut pe 26 februarie 1930 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 4 ani şi 1 lună.
Din comuna Crucea, judeţul Constanţa, născut pe 15 iulie 1922 la Feteşti. A fost condamnat la 1 an şi 2 luni de închisoare şi a stat, în continuare, cu domiciliu obligatoriu 2 ani şi 2 luni.
Preot ortodox, aparţinând Eparhiei Dunării de Jos. A fost arestat în 1949 şi a stat închis în lagărul de la Peninsula.
Din Feteşti, născut pe 4 septembrie 1905. A fost condamnat pe 24 octombrie 1960 la 17 ani de închisoare (în urma unui proces înscenat) şi a murit pe 4 aprilie 1962 la Aiud, din cauza chinurilor îndurate în timpul anchetei.
Din Bucureşti. Arestată în 1952, a trecut pe la Ministerul de Interne şi închisorile din Jilava şi Târgşor.
Avocat din Bucureşti, fruntaş P.N.Ţ. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947. După ce a fost anchetat cu brutalitate, a fost condamnat la 20 de ani de muncă silnică pentru acţiuni de protest împotriva înscenării procesului Iuliu Maniu – Ion Mihalache. A făcut 17 ani de temniţă grea, participând la acţiunile de grevă şi protest contra mijloacelor de exterminare din închisoare. A trecut prin M.A.I. şi închisorile din Văcăreşti, Jilava, Aiud şi Râmnicu Sărat.
Învăţător, fost fruntaş P.N.Ţ., născut pe 8 aprilie 1923 la Polovragi, judeţul Gorj. A făcut de mai multe ori închisoare după alegerile din 1946. Pe 20 august 1948 a evadat din penitenciarul din Târgu Jiu. A fost arestat pe 30 noiembrie 1950 şi condamnat de Tribunalul Militar la 10 ani de muncă silnică pentru activitate îndreptată împotriva clasei muncitoare. A trecut prin închisorile din Târgu Jiu, Craiova, Gherla, Botoşani şi Galaţi, fiind condamnat apoi administrativ, până pe 10 februarie 1963, când a fost eliberat.
Doctor chirurg la spitalul din Târgu Jiu, născut pe 10 mai 1905 la Milcovăţu, judeţul Giurgiu. L-a salvat de la moarte pe căpitanul Grigore Brâncuşi (partizan, grav rănit pe data de 10 mai 1951, în luptă cu Securitatea). A fost arestat pe 4 iulie 1959 şi a murit pe 23 noiembrie 1960, la Craiova, din cauza torturilor la care a fost supus de Securitate în timpul anchetei.
Avocat din Târgu Jiu. A stat închis în penitenciarul din Jilava.
Medic veterinar din Cluj-Napoca. A fost chinuit de Securitate şi a trecut prin temniţa din Jilava şi alte închisori.
Maior. A fost închis în penitenciarul din Jilava.
Din Variaş, judeţul Timiş. A fost deportată pe 18 iunie 1951 la Viişoara.
Învăţător din Banat. A fost condamnat în 1949 ca titoist. A trecut prin închisorile din Timişoara, Jilava, Aiud şi Mărgineni.
Din comuna Chichinda. A fost condamnat în 1949 la muncă silnică pe viaţă pentru activitate titoistă şi închis la Timişoara, Jilava şi Aiud.
Maior de jandarmi. A trecut prin închisoarea din Jilava în 1950.
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din Sânnicolau Mare, judeţul Timiş. A fost condamnat ca titoist.
În 1951 se afla în anchetă în subsolul M.A.I.
Din judeţul Timiş. A fost deportat pe 18 iunie 1951 la Răchitoasa, în Bărăgan, împreună cu membrii familiei: Grafina, Miţa şi Aniţa.
A fost condamnat în 1951 şi închis la Jilava. În 1952 se găsea în închisoarea din Aiud, unde lucra în ateliere.
Ţăran, născut pe 16 septembrie 1912 la Nucşoara, judeţul Argeş. A fost condamnat, în lotul Arnăuţoiu, la 10 ani de muncă silnică (sentinţa nr. 18/13.02.1960) pentru sprijinirea partizanilor din Muscel.
Preot ortodox din Adjudeni, judeţul Neamţ. A fost condamnat pentru construirea bisericii din parohia sa.
Impiegat de mişcare la Bereşti, judeţul Galaţi. A fost condamnat în 1950, în urma unei înscenări a Securităţii şi torturat la Peninsula de brigăzile reeducate conduse de I. Bogdănescu.
Funcţionar la I.A.R.Braşov. A fost chinuit de Securitatea din Braşov, fiind apoi condamnat.
Din judeţul Neamţ. A trecut prin temniţele comuniste.
Tânăr din Vaslui. A fost anchetat de Securitatea din Iaşi.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Student în anul V la Medicină Umană, în Bucureşti. A fost arestat în noaptea de 2-3 decembrie 1947 şi anchetat cu brutalitate la M.A.I. A fost condamnat la 5 ani de temniţă grea pentru că a manifestat împotriva procesului înscenat fruntaşilor P.N.Ţ. A stat închis în penitenciarele din Văcăreşti, Jilava şi Piteşti şi în lagărul de muncă forţată de la Peninsula (în brigada torţionarului Dorneanu). După închiderea Canalului a fost trimis în temniţa din Aiud, fiind apoi eliberat (după 4 luni de la expirarea pedepsei).
Din judeţul Arad. A fost condamnat.
Din Bucureşti. A fost condamnat.
Din Scânteia-Lunca Rateş. A trecut din prizonierat în detenţie.
Originar din Leova, Cahul. În perioada 1949-1956 a fost deportat de N.K.V.D. în lagărul din Gezkazgan.
Născut pe 19 februarie 1886 la Abrămuţ, judeţul Bihor. A fost arestat pe 21 august 1951 şi închis la Cluj-şi Gherla, unde a murit pe 24 mai 1953.
Din Tg. Mureş. A murit în închisoare pe 26 iulie 1972.
Student în anul V la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 ca participant la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Student din grupul reeducaţilor de la închisoarea din Piteşti. A acţionat şi în închisoarea din Gherla, în 1951, sub conducerea lui Gheorghe Pătraşcu.
A trecut condamnat prin închisoarea din Aiud.
Din Parcheş, judeţul Tulcea. A fost arestat în iulie 1950 şi condamnat în 1951 pentru că propaga ideea începerii războiului şi punea la cale, împreună cu alţi săteni, împotrivirea la întovărăşire pentru treieratul grâului.
A trecut, condamnat în 1950, prin închisoarea din Aiud, Minele de plumb şi penitenciarul din Gherla.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Dobrogea, născut pe 10 august 1919 în Bulgaria. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.
Din Holboca, Iaşi. A fost condamnat la 13 luni de muncă în lagăr.
Negustor din Bucureşti. A fost arestat pe 15 august 1952.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Ploieşti (Str. Lupeni nr. 61). A fost arestat şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 81/31.01.1950).
Moşier, născut pe 4 mai 1889. A fost condamnat şi a murit în anul 1956 în închisoare.
Episcop greco-catolic, născut pe 14 iulie 1899 la Valea Lungă lângă Blaj, cu studii făcute la Blaj şi Roma, preot din 1925, vice-rector al Academiei Teologice din Blaj, profesor de drept canonic, protopop al Bucureştiului, vicar arhidiecezan, episcop auxiliar al Arhidiecezei Blajului cu reşedinţa în Bucureşti (din 20 iulie 1940), militant pentru apărarea drepturilor Bisericii Române Unite. A fost arestat pe 29 decembrie 1948 şi dus la Dragoslavele, judeţul Argeş ca să semneze trecerea la ortodoxie, dar a refuzat. A fost transferat apoi la Căldăruşani şi, din 1949, la Ministerul de Interne unde a fost torturat pentru a face mărturisiri despre unii membri ai Casei Regale, al căror confesor era. A fost închis şi torturat în închisoarea din Văcăreşti (din ordinul lui Nicolski), ucis pe 10 mai 1950 şi înmormântat clandestin în Cimitirul Bellu Catolic din Bucureşti.
S-a născut pe 23 ianuarie 1920 în comuna Izvoarele, judeţul Olt. A fost arestat pentru că a participat la revolta ţărănească din comună, izbucnită pe 15 ianuarie 1961. A fost torturat de Securitatea din Piteşti şi închis în lagărul de la Periprava, până pe 20 aprilie 1962.
Din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.
Student şi funcţionar din Rădăuţi. A fost acuzat ca fiind om de legătură al partizanilor Macoveiciuc şi Ovidiu Găină, care au acţionat în vara anului 1945.
Din oraşul Moldova Nouă. A fost arestat în perioada 1950-1956.
Mecanic din Bucureşti (Calea Moşilor nr. 246). A fost arestat pe 8 noiembrie 1945 pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
S-a născut pe 4 aprilie 1922 şi a urmat Liceul „Carol I“din Roman. A fost arestat în 1949, anchetat de Securitatea din Galaţi şi condamnat.
Din Lespezi, judeţul Iaşi. A fost condamnată.
Din Iţcani. A fost trimis cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Subofiţer din Moldova. A trecut, condamnat, pe la închisorile din Jilava şi Gherla.
Fost director al Fabricii „Dâmboviţa“. A fost arestat în 1949.
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.
S-a născut pe 30 septembrie 1897 la Iaşi. A fost arestat, condamnat de Tribunalul Militar Iaşi, pentru propaganda făcută împotriva regimului, închis la Jilava şi Gherla, unde a murit pe 18 iunie 1963.
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnat.
Muncitor din judeţul Neamţ. A fost arestat şi condamnat la Iaşi, trecând apoi prin mai multe închisori.
În 1947 se afla, condamnat, în închisoarea din Aiud.
Preot ortodox din judeţul Bihor. A fost condamnat (sentinţa nr. 308/27.06.1959) la 5 ani de închisoare corecţională, 5 ani de interdicţie şi confiscarea averii, pentru „uneltire contra ordinii sociale“. A fost eliberat în 1964.
Ţăran din judeţul Galaţi, născut pe 9 februarie 1900. A fost arestat pe 22 mai 1959 de Securitatea din Galaţi şi condamnat de Tribunalul Militar Constanţa (sentinţa nr. 498/1959) la 15 ani de muncă silnică pentru instigare şi agitaţie împotriva înscrierilor în colectivă, fiind apoi închis la Jilava şi în lagărele de muncă forţată din Bălţile Dunării.
Funcţionară. A fost arestată în 1948 de Securitatea din Braşov, condamnată şi închisă la Cetăţuia, Jilava şi Mislea.
Colonel din Iaşi, născut pe 22 mai 1881. A fost condamnat în 1948 şi a murit la Aiud pe 10 iulie 1950.
Din Iaşi. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
Croitor, născut pe 27 noiembrie 1924 la Satu Mare. A fost împuşcat pe 18 martie 1946 în timp ce încerca să treacă frontiera spre Ungaria.
Plutonier de jandarmi din regiunea Huşi. Ţi-a denunţat colegii, fiind condamnat şi el în 1949 la 5 ani de închisoare. A fost trimis în lagărul de muncă forţată de la Peninsula, unde a fost informator al administraţiei şi brigadier. I-a chinuit cumplit pe deţinuţi.
Pilot de vânătoare renumit pentru faptele sale pe frontul de est (fratele lui Gheorghe Agarici). A fost arestat, condamnat în 1949 şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Aiud.
Profesor de engleză. A stat în închisoare.
Funcţionar, născut în 1911. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică.
Directorul serviciului comercial de la Uzinele Titan-Călan-Nădrag. A fost condamnat în 1948 în unul din loturile Pop - Bujoi.
Din judeţul Constanţa, născut pe 23 ianuarie 1920. I s-a impus domiciliu obligatoriu în 1951.
Turc, proprietar de vase. A fost condamnat în 1950 şi a stat închis la Jilava şi Mărgineni.
Din Cernăuţi. A fost arestat la Făgăraş.
Călugăr greco-catolic din Popeşti-Leordeni, Bucureşti. A fost condamnat şi închis în penitenciarul din Jilava, fiind preoţit în închisoare.
Preot ortodox şi profesor la Academia Teologică din Arad, născut pe 13 martie 1917 la Buhani, judeţul Arad. A fost arestat în 1948 şi condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“de Tribunalul Militar Bucureşti. A stat închis la Jilava, Arad, Timişoara şi Midia, fiind eliberat în 1964.
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.
A fost arestată, condamnată şi închisă în 1951 la Mislea.
A fost arestat.
Din Constanţa, născută pe 1 august 1947. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
A fost arestat şi anchetat de Securitatea din Constanţa, fiind apoi condamnat.
A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava, Mislea şi Miercurea-Ciuc.
A fost arestat în 1948 pentru că l-a găzduit pe Horaţiu Comaniciu (care fugise în Franţa) şi a păstrat corespondenţa lui primită de la Gheorghe Comşa.
Din Bucureşti. A fost arestată în 1948 în legătură cu Horaţiu Comaniciu (care plecase în Franţa).
Student în anul II la Politehnică. A fost arestat pe 8 noiembrie 1945, pentru că a participat la manifestaţia din Piaţa Palatului Regal.
Doctor în drept şi moşier, născut pe 27 mai 1911 în Agrieş, judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost arestat în 1945, condamnat la 2 ani de închisoare şi închis la Dej şi Aiud.
Născut pe 15 iulie 1916 în judeţul Constanţa. A stat cu domiciliu obligatoriu 1 an şi 2 luni.
Diacon din Ismail. A fost răpit de sovietici (N.K.V.D.) şi a muncit în lagărul de muncă forţată de la Vorkuta, din munţii Urali.
Din Techirghiol, născut pe 26 iunie 1949 în Bulgaria. A stat cu domiciliu obligatoriu 11 luni.
Din Mangalia, născută pe 23 noiembrie 1945. A stat 2 ani cu domiciliu obligatoriu.
Din judeţul Arad. A trecut condamnat prin temniţele comuniste.
Născut pe 1 mai 1888 în Bulgaria. A fost arestat pentru legături neoficiale cu cetăţeni străini. A murit pe 7 mai 1960 în timpul anchetei în arestul Ministerului de Interne.
Om de cultură germană (fratele lui Wolf Aichelburg). A fost arestat şi condamnat.
Scriitor de limba germană. A fost arestat şi condamnat pentru poezia sa „Minciuna Roşie“, nepublicată. A trecut prin închisorile comuniste şi lagărul de la Peninsula. A murit la Freiburg, unde se stabilise.
Din judeţul Arad. A trecut prin închisorile comuniste.
Ţăran înstărit din judeţul Arad. A fost arestat pentru că i-a instigat pe ţărani să nu ducă grâul pe arii, deoarece pe 10 iulie 1950 vor veni americanii şi nu se vor mai cere cote.
Din Breazu, comuna Rediu, Iaşi. A fost condamnată.
Student, martor în procesul intentat lui Eugen Ţurcanu. A fost închis în penitenciarul din Piteşti.
Din Iaşi. A fost condamnat.
Din Bivolari, Iaşi. A fost condamnat.
Locotenent de jandarmi din Dej. A stat arestat în 1947 la Ministerul de Interne.
Născut pe 15 iunie 1950 în judeţul Constanţa. A stat, după 1951, cu domiciliu obligatoriu 2 ani.
Ţăran din Voitinel, în apropiere de Rădăuţi, fost sergent în armată. A făcut parte din grupul de partizani condus de Vladimir Macoveiciuc şi a acţionat în Bucovina, după 1944, împotriva paraşutiştilor sovietici lansaţi în spatele frontului.
Ţăran din comuna Voineşti, judeţul Iaşi, născut pe 28 iulie 1899. A fost condamnat pentru că s-a opus colectivizării şi a murit în temniţă în 1962.
A fost condamnată şi a trecut prin închisorile din Jilava şi Mislea.
Preot ortodox la Teioasa, Botoşani. A fost arestat în iulie 1952, închis la Suceava, eliberat în 1954 şi trimis apoi cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
Preot greco-catolic la Mănăstirea Bixad, judeţul Satu Mare. A fost arestat pe 3 august 1948 pentru credinţa sa (la care nu a renunţat).